Despre Ștefan cel Mare și Sfânt în date

Spre „zările împărătești” (1457 - 1473)

Perioada de început a domniei lui Ștefan cel Mare. Marea rugăciune (1486 - 1504)

Înălțarea majoritatății lăcașurilor de cult.

Marea politică (1473 - 1486)

Epoca de maximă înflorire economică și militară.„...pănă astăzi, îi zicu Sveti Ștefan vodă...”

Ștefan cel Mare în istoria modernă și contemporană.

Spre „zările împărătești”

Perioada de început a domniei lui Ștefan cel Mare.

1450

februarie, 11. Ștefan este menționat pentru prima oară într-un document emis de tatăl său, Bogdan al II-
lea: „credința iubitului fiu al domniei mele, Ștefan voievod”.

1451

octombrie, 15. Bogdan al II-lea este ucis de oamenii lui Petru Aron, pe când se afla la o nuntă la Reuseni.

1457

aprilie, 12 (Marțea Mare) - Lupta de la Doljești, pe Siret, în apropierea Romanului. Ștefan, cu oastea sa de
6000 de oameni - moldoveni din Țara de Jos și munteni -, îl învinge pe Petru Aron.

1458

aprilie, 4. Tratatul moldo-polon de la Overchelăuți. Ștefan cel Mare recunoaște suzeranitatea regelui
Cazimir al IV-lea Jagello.
1462

iunie, 22. Ștefan atacă cetatea Chilia, stăpânită de munteni și de unguri. Acțiunea se încheie cu un eșec,
agravat de rănirea domnului la glezna stângă.

1463

Începe șirul daniilor către Muntele Athos.

iulie, 5. Ștefan cel Mare se căsătorește cu Evdochia cea dreptcredincioasă, adică ortodoxă, „sora lui
Semen țarul”, fiica cneazului Alexandru (Olelko), Mare Cneaz de Kiev.

1464

aprilie, 28. Este menționat Goian, primul pârcălab de Hotin, dovadă directă a faptului că cetatea revenise
Moldovei.

1465

ianuarie, 22 - 26.Ștefan ocupă orașul, apoi cetatea Chiliei, pe care Radu cel Frumos o stăpânea în numele
sultanului. Sunt instalați aici, în calitate de pârcălabi, boierii Isaia și Buhtea. Datorită acestei acțiuni,
Moldova redevine o putere pontică deținând controlul asupra gurilor Dunării și a căilor comerciale care
duceau spre Marea Neagră.

noiembrie, 4. Moare doamna Maria Oltea, mama lui Ștefan cel Mare. Este îngropată la Mănăstirea
Probota.

1465 sau 1466

Se naște Elena (Olena), fiica lui Ștefan cel Mare și a doamnei Evdochia.

1466

iulie, 10. Este pusă piatra de temelie a Mănăstirii Putna, menită a fi necropola familiei domnului.
1467

noiembrie, 25. Moare Evdochia, soția lui Ștefan cel Mare. Este înmormântată în Catedrala Mitropolitană
din Suceava (Biserica Sfântul Gheorghe, Mirăuți).

decembrie, 15 spre 16 - Lupta de la Baia împotriva regelui maghiar Matei Corvin. Înfruntarea a însemnat
o biruință, incompletă și scump plătită, a domnului Moldovei și a marcat punctul cel mai înalt al tensiunii
din relațiile Moldovei cu Ungaria.

1469

iunie. Ștefan cel Mare, împreună cu 1.800 de călăreți, face o incursiune în Transilvania în scopul de a-l
captura pe Petru Aron. După ce-i trimise scrisori și daruri ca din partea boierilor Moldovei care l-ar fi
chemat să ia domnia, Ștefan cel Mare prinse viu pe cel ce îi ucisese tatăl și pe care regele Matiaș îl
favoriza împotriva sa, și îi tăie capul.

septembrie, 3. În prezența domnului și a familiei sale, a marilor boieri și a multor credincioși moldoveni,
are loc ceremonia de sfințire a Mănăstirii Putna. Slujba a fost săvârșită de Mitropolitul Teoctist al
Moldovei, episcopul Tarasie al Romanului, clerici, și - conform Analelor putnene - de egumenii tuturor
mănăstirilor, în total, 64 de slujitori.

1470

martie, 7 - Lupta de la Soci. Oastea Moldovei trece în Țara Românească și obține o victorie împotriva lui
Radu cel Frumos la Soci. Hotărârea lui Ștefan de a începe războiul are la bază intenția recâștigării Țării
Românești de partea politicii creștine.

martie - aprilie. Tătarii crimleni conduși de Eminek năvălesc în Moldova și devastează nordul țării până la
târgul Siret. Eminek este luat prizonier și închis la Cetatea Albă.

august, 20 - Lupta de la Lipnic, pe Nistru. Oștile moldovenești i-au învins pe tătarii care făcuseră o
incursiune în Moldova, eliberând robii capturați și redobândind prăzile. Fiul marelui han Mamak este luat
prizonier și ucis.

1472

septembrie, 14 (Înălțarea Sfintei Cruci). Este oficiată căsătoria lui Ștefan cel Mare cu prințesa bizantină de
Theodoro (Mangop), Maria Asanina Paleologhina, rudă cu ultimul Împărat al Bizanțului, Constantin al XI-
lea. În acel moment, principatul de Mangop reprezenta singura supravețuire bizantină din zona Mării
Negre. Căsătoria cu basilissa Maria a însemnat debutul celei mai glorioase perioade a domniei lui Ștefan
cel Mare.
Sus

Marea politică (1473 - 1486)

Epoca de maximă înflorire economică și militară.

1473

Începe „cruciada moldovenească a lui Ștefan cel Mare” (N. Iorga) prin sistarea plății haracului către
Poartă.

iunie, 17. Ieromonahul Nicodim termină de copiat Tetraevanghelul de la Humor, unde se află portretul de
donator a lui Ștefan cel Mare. În însemnarea dedicatorie Ștefan se intitulează „binecredinciosul și de
Hristos iubitorul împărat”.

noiembrie, 8 (Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril). Ștefan împarte steaguri de luptă oștirii sale la Milcov și
intră în Țara Românească, pornind războiul împotriva lui Radu cel Frumos, aliatul turcilor.

noiembrie, 21 - Lupta de la Cursul Apei (Vodnău, 45 km nord-est de București). Radu cel Frumos este
învins, oastea moldovenească se îndreaptă spre Târgșor și București.

noiembrie, 24. Cu mare greutate, domnul muntean se refugiază în cetatea sa de scaun - Dâmbovița - pe
care însă o părăsește în noaptea de 23 spre 24 noiembrie. O zi mai târziu, Ștefan lua cetatea și, odată cu
ea, toate comorile, veșmintele, steagurile, precum și pe doamna și fiica domnului fugit. Pe tron este
așezat Basarab Laiotă.

decembrie, 23. Radu cel Frumos, în fruntea unei oștiri turco-muntene, îl înlătură pe Laiotă Basarab, apoi
pătrunde în Moldova, jefuind și prădând țara până la Bârlad.

1474

martie, 14. Ca răspuns la prădăciunile din iarnă ale muntenilor și ale turcilor, Ștefan face o nouă
incursiune în Muntenia.

vara. Domnul Moldovei sprijină cu oști acțiunea lui Basarab Laiotă în Țara Românească, care îl silește pe
Radu, împreună cu curtea și boierii, să se refugieze în cetatea Giurgiului. Laiotă este din nou domn.

toamna. Laiotă este învins din nou. Radu ia domnia pentru a treia oară.

octombrie, 1. Ștefan cucerește de la Radu cel Frumos cetatea Telejenului și îl reinstalează domn pe
Basarab Laiotă.

octombrie, 5. Basarab cel Tânăr (Țepeluș), venit cu ajutor din Transilvania, îl atacă pe domnul muntean,
dar este înfrânt de oștile lui Laiotă și Ștefan.

octombrie, 20. După plecarea oștii moldovene, Basarab cel Tînăr se întoarce cu ajutor de la unguri și ia
tronul Țării Românești.

noiembrie - decembrie. Radu cel Frumos redevine domn al Țării Românești cu ajutorul turcilor lui
Soliman Hadâmbul.

1475

ianuarie, 10 - Lupta de la Vaslui. Având sub steagurile sale între 40.000 și 50.000 de oameni, Ștefan cel
Mare îl învinge pe Soliman, beilerbeiul Rumeliei, la Vaslui. Pentru armata otomană, pierderile au fost
uriașe: circa 40.000 de ostași uciși și 4.000 de prizonieri din totalul de 120.000 de oameni.

ianuarie, 25. Ștefan cel Mare trimite o scrisoare circulară către curțile princiare din Europa, anunțând
victoria de la Vaslui și cerând crearea unei coaliții antiotomane

iulie, 12. Ștefan cel Mare recunoaște suzeranitatea regelui Ungariei, Matia Corvin, care se obligă să
sprijine Moldova în lupta împotriva turcilor.

decembrie. Turcii cuceresc cetatea Mangopului (Crimeea) în urma unui asediu de 6 luni. Printre
apărătorii cetății se găseau 300 de ostași trimiși de domnul Moldovei în ajutor cumnatului său Alexandru,
conducătorul Mangopului.

1476

iulie, 26 - Lupta de la Valea Albă (Războieni). În vederea cuceririi cetăților Chilia și Cetatea Albă și pentru
înlăturarea lui Ștefan, Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, hotărăște o expediție în
Moldova. Țara avea să fie lovită din trei părți: dinspre nord de tătari, dinspre Marea Neagră de o flotă
otomană și de detașamente turcești și tătărăști, iar dinspre Dunăre, de Mahomed însuși, ajutat de Laiotă
Basarab, în fruntea a 150.000 de ostași. Pe când se îndrepta spre Dunăre, Ștefan s-a văzut confruntat cu
nemulțumirea ostașilor săi, spunând că „din cauza acestui război, tătarii răpesc pe soțiile noastre și pe fiii
noștri”. În fața acestei realități domnul încuviință slobozirea lor pentru 15 zile. Lupta cu Mahomed s-a dat
pe Pârâul Alb. Oastea de curte rămasă lângă voievod - între 10.000 și 12.000 de oșteni - este înfrântă.
Ștefan se retrage în munți. Turcii înaintează, dar cetățile Suceava, Hotin și Neamț rezistă asediului
otoman. În fața acestei rezistențe, la care se mai adăuga foamea, ciuma și o furtună care scufundase
vasele cu hrană ale armatei otomane, Mahomed hotărăște retragerea.
1477

mai, 8. O solie extraordinară condusă de Ioan Țamblac este trimisă de Ștefan Senatului Veneției și
Vaticanului în care erau expuse evenimentele recente pe care Moldova le înfruntase. Pe de altă parte,
domnul cerea sprijin împotriva turcilor.

noiembrie, 11. Ștefan intră în Țara Românească și alungă pe turci din ea, punând domn, în locul lui
Basarab Laiotă, pe Basarab cel Tânăr (Țepeluș).

decembrie, 19. Moare doamna Maria Asanina Paleologhina, cea de a doua soție a lui Ștefan și este
înmormântată în necropola domnească de la Putna.

1478

vara. Are loc căsătoria lui Ștefan cu Maria Voichița, fiica lui Radu cel Frumos și a Mariei Despina.

iunie, 16. Se naște Bogdan, fiul lui Ștefan și al Mariei Voichița, domn al Moldovei între anii 1504 - 1517.

1480

primăvara. Ștefan încheie pace cu turcii, obligându-se să plătească tribut 6.000 de florini (haraciul Țării
Românești era la acea dată de 14.000 de florini).

1481

iulie, 8 (Sfântul Mare Mucenic Procopie) - Lupta de la Râmnic. Adunând o mare oaste, la care s-au
adăugat trupe transilvănene, în total cam 60.000 de oameni, călări și pedeștri, Ștefan, însoțit de fiul său,
Alexandru, intră în Țara Românească. Lupta s-a dat la Râmnic și „a biruit iarăși Ștefan voievod, din mila lui
Dumnezeu și cu rugăciunile Preacuratei Maicii lui Dumnezeu și ale tuturor sfinților și cu rugăciunea
Sfântului și Slăvitului Procopie”.

1484

iulie, 14. După un asediu de 10 zile, cetatea Chilia, apărată de pârcălabii Ivașco și Maxim, este cucerită de
flota și armata sultanului Baiazid al II-lea.

august, 8. Cetatea Albă, apărată de pârcălabii Gherman și Oană este ocupată de turci după 15 zile de
asediu.
1485

septembrie, 15. Ștefan cel Mare prestează personal, la Colomeea, omagiu de vasalitate regelui polon
Cazimir al IV-lea Jagello.

septembrie, 19. Cum Cetatea de scaun nu a vrut să se predea și nici nu a putut fi cucerită, turcii au ars
târgul Sucevei. Încă pe când Ștefan se afla în Polonia, o oaste alcătuită din turci și munteni (30-40.000 de
oameni) condusă de Ali pașa a intrat în Moldova cu intenția de a pune domn la Suceava un pretendent,
Petru Hroiot.

noiembrie, 16 - Lupta de la Cătlăbuga. Se poate aproxima că Ștefan a intrat în Moldova spre sfîrșitul lunii
septembrie, având alături și 3000 de călăreți polonezi. Trupele turcești și muntene începuseră deja
retragerea. După mai multe ciocniri moldo-polono-turcești are loc lupta de la Cătlăbuga (în sudul
Moldovei, între Prut și Nistru), împotriva turcilor lui Bali bei Malcocioglu, sangecbeiul de Silistra, câștigată
de Ștefan și aliații săi.

Sus

Marea rugăciune (1486 - 1504)

Intervalul în care este construită majoritatea lăcașurilor de cult.

1486

martie, 6 - Lupta de la Șcheia. Eșecul militar de la sfârșitul anului 1485 l-a determinat pe sultanul Baiazid
să trimită o oaste care să încerce din nou înscăunarea pretendentului Hroiot. Luni, 6 martie, domnul
Moldovei i-a întâmpinat pe turci la Șcheia, în ținutul Romanului: „...și a bătut Petru Hronoda pe Ștefan
voievod și a câștigat lupta și Ștefan voievod a căzut de pe cal și a zăcut printre morți de dimineață până la
prânz” (Cronica moldo-germană). În a doua jumătate a zilei se produce răsturnarea spectaculoasă a
situației, datorită a doi boieri credincioși ai lui Ștefan: Pântece și Purice. Primul, asigurând pe noul domn,
Petru, că victoria este a lui, l-a scos din luptă și l-a ucis; cel de al doilea, căutându-și domnul, l-a scos
dintre cadavre, ceea ce a îngăduit regruparea trupelor credincioase. „Astfel - zice cronicarul - a rămas
Ștefan voievod stăpân în țară, cu ajutorul lui Dumnezeu”.

toamna. Ștefan încheie pace cu Poarta. Înțelegând că o recuperare a cetăților Chilia și Cetatea Albă era
imposibilă doar cu forțe proprii și într-o perspectivă imediată, precum și faptul că puterile creștine nu
mai doreau continuarea războiului cu turcii, Ștefan trimite la Poartă un sol care, predând haraciul, s-a
întors aducând cuvântul de pace al sultanului. Consemnări mai târzii arată că haraciul fusese fixat la
suma de 4.000 de galbeni.
1487

iunie, 13. Începe construcția Bisericii Sfânta Cruce a mănăstirii de călugărițe de la Pătrăuți.

iunie, 8 - noiembrie, 13. Este construită Biserica Sfântul Procopie de la Bădeuți (Milișăuți).

1490

aprilie, 27 - septembrie, 20. Este construită biserica Sfântul Ioan din Vaslui.

1492

mai, 30 - octombrie, 28. Se zidește Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău.

1493

iulie, 9 - 1494, octombrie, 12. A fost construită Biserica Adormirii Maicii Domnului de la Borzești.

1495

octombrie, 18. S-a terminat zidirea Bisericii Sfântul Nicolae din Dorohoi, construită pe vestigiile unui
edificiu mai vechi.

noiembrie, 30. S-a terminat construirea Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Huși.

până în 1496.

Este construită Biserica Sfânta Paraschiva de la Șipot, Suceava.

1496

iulie, 4 - noiembrie, 8. A fost construită Biserica Nașterea Maicii Domnului a Mănăstirii Tazlău.

iulie, 26. Moare Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare; este înmormântat la Mănăstirea Bistrița, ctitoria
strămoșului său Alexandru cel Bun.
septembrie, 30. Se termină zidirea Bisericii Sfântul Nicolae de la Popăuți, Botoșani.

noiembrie, 18. Se încheie ridicarea Bisericii Sfântul Mihail din Războieni, construită peste osemintele
celor căzuți la Valea Albă.

1497

iulie, 15 - 1498, noiembrie, 11. A fost construită Biserica Sfântul Ioan din Piatra Neamț

septembrie, 26 - octombrie, 16. Armata polonă condusă de regele Ioan Albert asediază fără succes
Cetatea de Scaun a Sucevei. Incursiunea poloneză avea ca scop principal înscăunarea unui frate al regelui
ca domn al Moldovei.

octombrie, 19. Oștile polone părăsesc Suceava și încep retragerea din Moldova după ce la insistențele
regelui Ungariei, Vladislav, este încheiat un armistițiu.

octombrie, 26, joi (Sfântul Mare Mucenic Dimitrie) - Lupta din Codrii Cosminului. Deși bolnav, Ștefan cere
să fie dus cu sania pe câmpul de luptă, acolo unde oștile moldovenești și aliate (turcești, ungurești și
muntenești) luptau împotriva regelui Ioan Albert. Oștile lui Ștefan îi atacă pe polonezi în pădurea
Cosminului „prăbușind codrul peste ei, tăindu-i și omorându-i fără milă”.

octombrie, 29 - Lupta de la Lențești. Oastea moldovenilor condusă de vornicul Sima Boldur înfrânge un
corp de oaste polon trimis în sprijinul regelui Albert.

noiembrie, 14. A fost terminată construirea Bisericii Înălțarea Domnului a Mănăstirii Neamț

decembrie, 6 (Sfântul Nicolae). La 40 de zile după lupta de la Codrii Cozminului, Ștefan face la Hârlău un
mare ospăț ostașilor săi, pe care îi răsplătește cu daruri, întru pomenirea celor căzuți în luptă.

după 1497

Ștefan cel Mare a construit în orașul Suceava o biserică cu hramul Sfântul Dimitrie, în amintirea victoriei
de la Codrii Cosminului.

1498

septembrie, 13. A fost terminată construcția turnului clopotniță și a paraclisului cu hramul Sfântul Ioan
cel Nou de la Mănăstirea Bistrița.

1499
ianuarie, 5. Ștefan cel Mare atacă și înfrânge o oaste turcească venind din Polonia.

iulie, 16. Este semnat, la Hârlău, în condiții de egalitate, tratatul de pace moldo-polon.

decembrie, 6 (Sfântul Nicolae). A fost terminată Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești, ctitoria logofătului
Ioan Tăutu.

1500

august - septembrie. Ștefan rupe legăturile cu Poarta, sistează haraciul și trimite pe vornicul Boldur să
incendieze cetățile Chilia și Cetatea Albă.

A început construirea Bisericii Înălțarea Sfintei Cruci de la Volovăț.

Este realizat Steagul de luptă al lui Ștefan cel Mare, păstrat în prezent la Muzeul Național de Istorie a
României.

1502

octombrie - noiembrie. Ștefan cel Mare ocupă Pocuția, „țara bunicului său”.

1503

aprilie, 27 - 1504. A fost zidită Biserica Coborârea Sfântului Duh a Mănăstirii Dobrovăț.

septembrie, 8 - 1504, septembrie, 18. Este construită, pe locul unde a fost omorât Bogdan al II-lea,
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de la Reuseni.

1504

sfârșitul lunii iunie. Medicul italian Hieronimo da Cesena, un chirurg de la Buda și un altul, trimis de
hanul tătar, îi ard lui Ștefan cel Mare rănile care îi cuprinseseră amândouă picioarele.

iulie, 2, marți. La ceasul al patrulea din zi (ora 10 dimineața), moare, în Cetatea de Scaun a Sucevei,
Ștefan cel Mare. Este înmormântat, câteva zile mai târziu, în naosul bisericii Mănăstirii Putna.

Sus
„...pănă astăzi, îi zicu Sveti Ștefan vodă...”

Ștefan cel Mare în istoria modernă și contemporană.

1871

august, 15 (Adormirea Maicii Domnului). Prima mare serbare națională de la Putna. Au participat circa
3000 de români din toate provinciile țării. Printre ei se aflau: Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Mihail
Kogălniceanu, A. D. Xenopol, G. Dem. Teodorescu, Grigore Tocilescu, Dimitrie Gusti, Ciprian Porumbescu,
pictorul Epaminonda Bucevschi. La hotarul mănăstirii cu satul se ridică un arc de triumf, pe al cărui
frontispiciu strălucea inscripția: „Memoriei lui Ștefan cel Mare, mîntuitorul neamului”. A. D. Xenopol
rostește o cuvântare festivă; se interpretează „Imnul lui Ștefan cel Mare”, scris pentru această serbare de
Vasile Alecsandri si pus pe note de Alexandru Flechtenmacher. Cu acest prilej a cântat Ciprian
Porumbescu, tânăr de 18 ani, pe vioara vestitului lăutar Grigore Vindireu, declarând emoționat tatălui
său: „Tată, am cântat Daciei întregi!”.

1881

septembrie. Cu prilejul unei vizite în Bucovina, episcopul Melchisedec Ștefănescu, membru al Academiei
Române, descoperă, la Mitropolia din Cernăuți, faimosul Tetraevanghel de la Humor.

1904

Spiru Haret și Nicolae Iorga au inițiativa organizării la București și în alte orașe ale țării, precum și în
numeroase localități rurale, a unor festivități solemne întru pomenirea lui Ștefan cel Mare, cu prilejul
împlinirii a patru veacuri de la moartea sa.

Inspirându-se din celebra miniatură a Tetraevanghelului de la Humor, pictorul Costin Petrescu zugrăvește
chipul slăvitului voievod, în mărime naturală.

Nicolae Iorga tipărește „Istoria lui Ștefan cel Mare, povestită neamului românesc”.

iulie, 3 (duminică). Are loc a doua mare serbare națională de la Putna, organizată de un Comitet condus
de Eudoxiu Hurmuzachi.

1905

Nicolae Iorga publică la București cartea „Pomenirea lui Ștefan cel Mare”, în care sunt prezentate, cu lux
de amănunte, manifestările prilejuite de comemorarea a patru veacuri de la moartea voievodului.
1926

august, 8. Din inițiativa și la stăruința Cercului studențesc „Arboroasa” din Cernăuți, se instalează în
incinta Mănăstirii Putna bustul lui Minai Eminescu, în amintirea primei serbări a românilor de
pretutindeni și a primului congres studențesc din august 1871, la organizarea cărora marele poet și-a
adus o contribuție esențială. Bustul este executat de sculptorul Oscar Han.

1954

Aniversarea a 450 de ani de la moartea voievodului este folosită de regimul comunist în scopuri
propagandistice. În ciuda acestui fapt, în revista Patriarhiei Române este publicat un articol în care se
face propunerea canonizării lui Ștefan cel Mare: „Persistența faimei lui de Sfânt, răspândirea ei continuă
și faptul că ea se întemeiază pe fapte mărețe, de o vrednicie rară și aproape unică, în felul ei, pentru
Sfânta noastră Biserică Ortodoxă, socotim că îndreptățesc cârmuirea bisericească să consacre cultul
popular și printr-o hotărâre formală de canonizare... socotim că Mitropolia Moldovei și Sucevei ar împlini
o faptă bineplăcută lui Dumnezeu și ar răspunde și simțămintelor de evlavie ale credincioșilor săi dacă ar
rândui prăznuirea în rândul sfinților a lui Ștefan cel Mare, binecredinciosul Domn și apărător al dreptei
credințe.”

1957

aprilie, 14. Un mare număr de persoane, majoritatea studenți, participă la Putna la aniversarea a 500 de
ani de la urcarea lui Ștefan cel Mare pe tronul Moldovei. Serbarea, inițiată de un mic grup de studenți
ieșeni, a fost transformată de organele de Securitate într-o „serbare a tăcerii”. Un an mai târziu, cei patru
organizatori sunt arestați și primesc între 8 și 10 ani de închisoare „pentru delictul de uneltire contra
ordinii sociale”.

1992

iunie, 20. Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române semnează actul de canonizare a
Dreptcredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, cu data de prăznuire la 2 iulie.

2004 Anul UNESCO „Ștefan cel Mare și Sfânt”

aprilie, 18 - 25. Se desfășoară la mănăstirea Putna simpozionul internațional de istorie „Ștefan cel Mare
și Sfânt. Atlet al credinței creștine”.
iunie, 29 (Sfinții Apostoli Petru și Pavel). Cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la trecerea la Domnul a
Sfântului Voievod, peste 500 de tineri, în mare parte membrii ai Asociației Studenților Creștin Ortodocși
Români și ai Ligii Tinerilor Creștin Ortodocși Români din întreaga țară, pornesc într-un pelerinaj, pe jos,
de la Suceava la Putna. Plecarea se face de la Cetatea de scaun a Sucevei după Dumnezeiasca Liturghie
săvârșită aici de un sobor de preoți condus de Înalt Prea Sfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și al
Rădăuților și de Prea Sfințitul Gherasim Putneanul.

iulie, 2 - 500 de ani de la Adormirea Sfântului Ștefan cel Mare. În prezența a mii de credincioși, în ziua
prăznuirii Sfântului Ștefan cel Mare, la mănăstirea Putna are loc Dumnezeiasca Liturghie oficiată de un
sobor de 154 de slujitori. În fruntea soborului s-au aflat Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, membrii
Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reprezentantul Patriarhiei Ecumenice, Înalt Prea Sfințitul
Ghenadios de Sasima și Prea Fericitul Sava, conducătorul Bisericii Ortodoxe din Polonia. Între cei prezenți
s-au aflat numeroase oficialități și cei peste 500 de pelerini care au plecat din Suceava pe 29 iunie și care
au ajuns la Putna în dimineața acestei zile, după ce au parcurs pe jos distanța de 72 de kilometri dintre
cele două localități.

30 septembrie - 31 octombrie. Muzeul Vatican găzduiește expoziția „Ștefan cel Mare. Punte între Orient
și Occident”.

2005

ianuarie, 2. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a luat

ființă Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna.

2006

octombrie, 21. Ștefan cel Mare este desemnat cel mai mare român al tuturor timpurilor în campania
„Mari Români” organizată de Televiziunea Română, acumulând 77.493 de voturi (21,30%) din totalul de
363.846 de voturi exprimate.

2007

aprilie, 12 - 550 de ani de la urcarea lui Ștefan cel Mare și Sfânt pe tronul Moldovei. Sunt organizate
diferite manifestări culturale și religioase prilejuite de acest eveniment. La Doljești se oficiază o slujbă de
pomenire condusă de Preasfințitul Ioachim Băcăuanul.

septembrie, 3-5. Are loc simpozionul internațional de istorie de la Mănăstirea Putna dedicat lui Ștefan cel
Mare și Sfânt.