EXTREMELE FUNCTIILOR DE MAI MULTE VARIABILE

Exemplul 1.

Să se determine punctele STATIONARE, si apoi punctele de EXTREM local pentru funcţia

f : R 2  R, f  x, y   x3  y 3  3x  12 y  1

Soluţie:

1) Se calculează PUNCTELE STATIONARE, care sunt soluţii ale sistemului obtinut prin egalarea

deviratelor de ordinul intai ale functie f cu zero:

 f ' x  x, y   0
  3x 2  3  0  x 2  1  0  x  1
   2   2 .
 f ' y  x, y   0
 3 y  12  0  y  4  0  y  2

Astfel, funcţia f are patru PUNCTE STATIONARE: A 1, 2  ; B 1, 2  ; C  1, 2  ; D  1, 2  .

2) Se calculează derivatele parţiale de ordinul al doilea:

f " x2  x, y   6 x; f " xy  x, y   0; f " yx  x, y   0; f " y 2  x, y   6 y;

 f "x 2  x , y  f "xy  x, y    6x 0 
Matricea hessiană este H  x, y    =  
 f " yx  x, y  f " y 2  x, y    0 6y
 

3) Scriem matricea hessiană în punctele staționare găsite:

6 0  1  6  0 
H A 1, 2    ,   A 1, 2  punct de minim local.
 0 12   2  72  0 

6 0  1  6  0 
H B 1, 2    ,   B 1, 2  nu este punct de extrem (punct şa).
 0 12   2  72  0 

 6 0  1  6  0 
H C  1, 2    ,   C  1, 2  nu este punct de extrem (punct şa).
 0 12   2  72  0 
  6 0  1  6  0 
H D  1, 2    ,   D1,4 punct de maxim local.
 0 12   2  72  0 

Deci PUNCTELE de EXTREM ale functiei f sunt A(1, 2) si D(-1,-4).

Exemplul 2.

Să se determine punctele de extrem local pentru funcţia

f : R 2  R, f x, y   x5  y 3  5 x  48 y

Solutie:

1) Se calculează PUNCTELE STATIONARE, care sunt soluţii ale sistemului obtinut prin egalarea

deviratelor de ordinul intai ale functie f cu zero:

 f ' x  x, y   0
  5x4  5  0  x 4  1  0  x  1
   2   2 .

 f ' y  x, y   0 3 y  48  0  y  16  0  y  4

Astfel, funcţia f are patru puncte staţionare: A1,4; B1,4; C1,4; D1,4.

2) Se calculează derivatele parţiale de ordinul al doilea:

f " x2  x, y   20 x3 ; f " xy  x, y   0; f " yx  x, y   0; f " y 2  x, y   6 y;

Pentru un punct oarecare  a, b   R 2 avem:

f " x 2  a,b  f " xy  a,b  20a 3 0

1  a,b   f " x 2  a,b   20a 3 ;  2  a,b     120a 3b.
f " yx  a,b  f " y 2  a,b  0 6b

3) Scriem matricea hessiană în punctele staționare găsite:

1 1,4  20  0 
  A1,4 punct de minim local.
 2 1,4  480  0

2 1,4  480  0  B1,4 nu este punct de extrem (punct şa).

2 1,4  480  0  C  1,4 nu este punct de extrem (punct şa).

1  1,4  20  0 
  D1,4 punct de maxim local.
 2  1,4  480  0

Deci PUNCTELE de EXTREM ale functiei f sunt A(1, 4) si D(-1,-4).

Exemplul 3. O aplicatie economica

O întreprindere realizează două produse în cantităţile x şi y exprimate în unităţi de măsură (u.m.).

Cheltuielile totale de producţie sunt

c  x, y   10  4 x  2 y ,

iar preţurile unitare ale acestor două produse depind funcţional de nivelul producţiei astfel:

p1  x, y   16  x2 , p2  x, y   6  2 y .

Să se determine în ce cantităţi trebuie realizate cele două produse astfel încât profitul să fie maxim.

Solutie:

Funcţia de profit este

f : R 2  R , f  x, y   xp1  yp2  c  x, y    x3  2 y 2  12 x  8 y  10 .

Punctele staţionare se obţin ca soluţii ale sistemului

 f ' x  x, y   0 
 3x  12  0
2
  .
 f ' y  x, y   0 
  4 y  8  0

Cum x şi y sunt pozitive se obţine unicul punct staţionar A(2, 2).

 f "x 2  x , y  f "xy  x, y    6 x 0 
Matricea hessiană va fi H(x, y)=  =  
 f " yx  x, y  f " y 2  x, y    0 4 
 

 12 0  1  12  0 
şi pentru punctul A(2, 2) aceasta devine HA(2, 2)=   cu   A(2, 2) punct de
 0 4   2  48  0 

maxim local. Acesta va fi şi punct de maxim al profitului f, iar cantităţile optime vor fi x=2, y=2.