Padiș 

este o zonă turistică din sud-estul județului Bihor, aflată la o altitudine medie de 1.200 m, ce prezintă un platou
străbătut de o amplă rețea hidrografică (alcătuită din pâraiele Ponor, Valea Izvorul Ursului, Pârâul
Sec, Gârjoaba, Valea Boghii, Valea Arsurii, Valea Renghii, Valea Trânghiesti, Rădeasa, Valea Galbenei, Valea
Bulzului) și un relief cu ponoare (doline), abrupturi stâncoase, peșteri, avene, măguri, chei și poiene.
Așezare

Zona turistică Padiș este situată în ramura nordică a Munților Bihor, lanț din Munții Apuseni sau Carpații Occidentali.
Din punct de vedere administrativ, zona Padiș este situată în sud-estul județului Bihor, pe raza comunei Pietroasa,
până la granița cu județele Cluj și Alba.
Subdiviziuni

Zona este compusă din:

. Bazinul închis Padiș - Cetățile Ponorului

. Cheile Someșului Cald - Poiana Vărășoaia - Poiana Cuciulata
. Cheile Galbenei - Poiana sau Râtul Florilor
. Izvorul sau Obârșia Văii Boga

[modificare]Căi de acces

Zona turistică Padis este străbătută de drumul forestier Răchițele- Ic Ponor - Padiș - Boga - Pietroasa, cu o lungime

de 53 km. Drumul este accesibil dinspre:

Huedin (Huedin - Padiș, 58 km): Huedin - Călata - Buteni - Mărgău - Scrind
Frăsinet - Răchițele: 27 km, drum județean parțial modernizat; Răchițele- Padiș: 31 km, drum forestier.

Cluj-Napoca (Cluj-Napoca - Padiș, 95 km): Cluj - Gilău - Someșul Cald - Mărișel - Poiana

Horea - Ic Ponor (Cantonul Silvic Bârna), din care: Cluj-Napoca - Poiana Horea: 70km, drum modernizat
(asfalt), Poiana Horea - Călineasa - Ic Ponor (Cantonul Silvic Bârna): 20km, drum nemodernizat, recomandat
autoturismelor de teren.

Oradea (Oradea - Padiș: 100km): prin Beiuș - Sudrigiu (Sudrigiu - Pietroasa 12 km, asfalt)

sau dinspre Ștei (pentru turiștii ce vin dinspre Alba-Iulia, Deva, Arad), tot prin Sudrigiu și Pietroasa, drum asfaltat.

Accesul în zonă se poate face și pe următoarele poteci marcate:

Cabana Vlădeasa - Padiș,

Stâna de Vale - Padiș,
Ic Ponor - Padiș,
Pietroasa -Padiș,
Șaua Vârtop - Padiș,
Arieșeni - Padis 16 km;
Gârda de Sus - Padiș,
Peștera de la Scărișoara - Padiș

[modificare]Obiective turistice

Cetățile Ponorului
 Cetățile Rădesei
Lumea Pierdută
Ghețarul Focul Viu
Șesul Padiș
Cheile Galbenei
Biserica Moțului
Poiana Ponor
Someșul Cald
Groapa de la Bârsa
Poiana Vărășoaia
Poiana Glavoi
Măgura Vănata
Izbucul Galbenei
Peștera Caput
Valea Boga
Culmea Gârligate
Poiana Bălileasa
Poiana Florilor
Piatra Galbenei
Avenul Bortig
Avenul Gemanata
Avenul Negru
Avenul Pionierilor
Avenul Acoperit

   Nu e nevoie să străbaţi mii de kilometri şi să scoţi din buzunar mii de euro pentru o vacanţă de vis. România are
suficiente locuri care merită a fi vizitate ori unde te poţi relaxa în timpul concediului.

1. Valea Arieşului - este una dintre cele mai frumoase zone ale ţării, o zonă care îşi păstrează acel aer de vechi şi
rustic, unde turiştii pot respira în linişte şi se pot relaxa, vizitând locuri noi şi impresionante, în toate anotimpurile. Un
turist ajuns în această zonă nu trebuie să rateze câteva obiective, pe cât de faimoase, pe atât de frumoase:
- gheţarul de la Scărişoara
- rezervaţiile naturale Dealul cu melci şi Detunata
- Cascada miresei (din comuna Avram Iancu),
- Mănăstirea Lupşa
- Poiana Narciselor din Poieni
 - minele romane de la Roşia Montană.

2. Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa este situat la limita sud-vestică a ţării, în sudul munţilor Anina. Peisajul
este minunat, iar parcul este accesbili în orice anotimp. Aici, obiectivele turistice principale sunt
- Cheile Nerei
- Lacul Dracului
- Lacul Ochiul Bei, dar şi numeroase peşteri şi cascade impresionante.

3. Sfântu Gheorghe (Delta Dunării) - nu mai are nevoie de prea multe cuvinte de prezentare. Totuşi, pentru cine nu
a fost niciodată acolo, e destul de greu să se hotărască încotro s-o apuce. Dacă vreţi să "gustaţi" cu adevărat din
spiritul Deltei, atunci locul ideal e Sfântu Gheorghe. Localitatea, ce cuprinde aproximativ 350 gospodării în care trăiesc
1.000 de oameni, se întinde pe partea stângă a celui mai vechi braţ al Dunării, Sfântu Gheorghe, în apropierea gurii
de vărsare a fluviului în Marea Neagră. O altă caracteristică interesantă a aşezării este faptul că nu se poate ajunge
acolo decât pe apă. Turiştii pot lua vaporul din portul Tulcea (călătoria durează circa 4 ore), portul Mahmudia (două
ore şi jumătate) sau portul Murighiol (două ore). Odată ajunşi acolo, vizitatorii se pot bucura de plaja cu nisipuri fine,
ce se întinde de-a lungul ţărmului până la Sulina (38 de kilometri), pot pescui în Dunăre sau pot face plimbări pe
Dunăre, canale şi lacuri, cu diverse ambarcaţiuni, fie ele tradiţionale (caiucul, lotca sau mahuna) sau moderne (şalupe
sau ambarcaţiuni rapide).
4. Maramureşul - este deja celebru printre turiştii ce preferă vacanţele active, în care se pot relaxa şi vizita în acelaşi
timp locuri deosebite, cu peisaje minunate şi tradiţii străvechi. Exact asta îi atrage pe vizitatori în aceste locuri pline de
farmec, înconjurate de munţi, tradiţiile populare păstrate cu sfinţenie, de la costume populare, obiceiuri, cântece şi
dansuri, până la sculpturile din lemn, rafinat lucrate, ce pot fi văzute în curtea oricărui localnic.

5. Cheile Bicazului - sunt localizate în partea de nord-est a României (partea

central-vestică a Moldovei), între Moldova şi Ardeal, respectiv între judeţele Harghita şi Neamţ. Zona oferă privelişti
de-a dreptul impresionante, Cheile Bicazului meritându-şi pe deplin renumele de cele mai spectaculoase chei din
România. Pe lângă peisajele deosebite, turiştii pot găsi şi alte atracţii, cum ar fi:
- rezervaţia de zimbri "Dragoş Vodă" (lângă Târgu Neamţ),
- staţiunile balneare (Băltăţeşti, Oglinzi, Durău)
- mănăstirile din judeţul Neamţ (Agapia se află la doar 32 de kilometri de Piatra Neamţ)
- casele memoriale "Ion Creangă" şi "Mihail Sadoveanu".
        Una dintre cele mai cunoscute şi mai căutate staţiuni de aici este Lacu Roşu, situată între Munţii Ceahlău şi
Hăşmaşu Mare, o adevărată oază de relaxare pentru cei care doresc să se odihnească în vacanţă. Numele staţiunii
vine de la Lacul Roşu, un baraj natural aflat chiar lângă Cheile Bicazului. Cei care poposesc în regiune pot să facă
drumeţii, pe jos sau cu autocarul, pe traseele montane din zonă ori în staţiunile aflate în apropiere (Gheorgheni,
Borsec, Sovata, Bicaz, Piatra Neamţ).

6. Padiş - este poate ea mai cunoscută zonă turistică din Munţii Apuseni, celebră mai ales prin relieful carstic. Aici se
pot vizita:
- Cetăţile Ponorului
- nenumăratele peşteri
- gheţari (Focul Viu, al treilea ca mărime din România)
- canioane sălbatice (Valea Galbenei, Valea Boga)
- lacuri subterane şi cascade.
    
7. Bran - Râşnov

          Castelul Bran, aşa-zisul castel al lui Dracula, construit pe o stâncă şi vizibil din depărtare, este situat la mai
puţin de 30 de kilometri de Braşov, pe şoseaua care leagă Braşovul de Câmpulung Muscel. Castelul adăposteşte şi
un muzeu, ce se întinde pe toate cele patru etaje şi cuprinde colecţii de ceramică, mobilier, arme şi armuri, toate
completate de muzeul satului, aflat în curtea castelului.

8. Mănăstirile din Bucovina

          Mănăstirile reprezintă principala "atracţie" a unei zone deosebite a ţării noastre - Bucovina. Având influenţe
bizantine, aceste locaşuri atrag mai ales datorită frescelor, pictate în culori vii pe zidurile lor, reprezentând poveşti
biblice şi scene religioase, prezentate într-un fel care ne aminteşte de mai modernele benzi desenate. Principalele
mănăstiri ale Bucovinei sunt Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor şi Arbore.

9. Gura Portiţei - la origine un sat pescăresc situat undeva între Dunăre şi Marea Neagră, Gura Portiţei a devenit
între timp ceea ce a fost odată staţiunea Vama Veche: un loc izolat, unde nu merge prea multă lume, în afara
boemilor care caută linişte şi relaxare. Cum de a rămas acest colţ de paradis atât de puţin exploatat? Explicaţia e
simplă: accesul în zonă se face puţin mai greu, fie cu şalupa ori vaporaşul de la Jurilovca (judeţul Tulcea), fie cu
autovehicule speciale, pe drumul de coastă.

10. Valea Prahovei

          Cea mai celebră regiune turistică din Munţii Carpaţi cuprinde o serie de staţiuni - Azuga, Breaza, Buşteni,
Sinaia, Predeal, sunt câteva dintre ele, pe care amatorii de ski şi de distracţii montane le cunosc foarte bine. La
acestea se adaugă, se înţelege, Castelul Peleş.

Este vorba despre Molhasurile din Valea Izbucelor, ramasite ale erei glaciare, aflate in regiuneaizvoarelor
Somesului Cald, Platoul Padis.
Se gasesc la o altitudine de 950-1000 de metri, in Muntii Bihorului, aproape de comuna Pietroasa si sunt conservate
intr-o arie protejata, care reduce activitatea turistica la un turn de observatie, din cauza fragilitatii deosebite a zonei si
umiditatii excesive.

Molhasurile sau mlastinile de la Izbuce constau intr-un complex de turbarii, cu grosimea stratului de turba de peste 1
metru.

Razlet se intalnesc lacuri, numite local "tauri fara fund", aceasta fiind mai degraba o impresie generata de apa
neagra pe care o contin, caci cele mai mari nu depasesc in general, o suprafata de 5 mp si 7 m adancime. Pot fi
inselatoare, caci unele sunt acoperite cu vegetatie, descoperind apa dupa ce te-ai apropiat sau abia dupa ce ai calcat.

Senzatia stranie este data si de calitatea acida si antiseptica a turbei, care conserva perfect plantele si animalele
cazute pe fundul fostei mlastini.

Rezervatia adaposteste si o planta carnivora unica, numita Roua Cerului, cu aspect foarte ingenios si perfid,
perfectionat poate in timp, pentru capturarea fiintelor minuscule, care ii cad victime. Sub masca dragalaseniei si
gingasiei, se ascunde in realitate un monstru. Boabele de roua aparente, din capatul firisoarelor subtiri, care se vor
petale delicate si sunt de fapt tentacule cu rol important in digerarea "pulpei de tantar", reprezinta o secretie lipicioasa
si capcana in sine. Planta savureaza cu pofta, in jur de 50 de insecte pe an. I se mai spune si "iarba fierului",
considerandu-se ca are puterea de a desface orice lacat.

Pe langa frumusetea salbatica si fascinanta a peisajului, locul are o deosebita valoare stiintifica, pastrand ca intr-o
arhiva, informatii esentiale nealterate, despre evolutia etapizata a plantelor si animalelor, de-a lungul mileniilor.

REAGATUL NORILOR
 Punakha Bhutan
Bhutan este un loc desprins parca din alta lume, acolo unde traditiile budiste se amesteca perfect cu un modernism
fantastic. In plus, un loc in care sunt venerati tigrii, Steven Seagal si sclipirile de inteligenta. Descopera cateva dintre
principalele atractii ale acestui taram himalayan.

Bhutan, o tara surprinzator de frumoasa

Takinul: animalul national din Bhutan

La marginea unei paduri invaluite de nori, unde se revarsa mirosul de brad si piersicii sunt in floare, se poate citi pe un
indicator: ‘Va rugam, nu necajiti animalele’. Aici traieste takinul din Thimpu. O legenda locala povesteste cum a
aparut animalul national al acestei tari, din ramasitele unui pranz mancat deLama Drukpa Kunley, un sfant budist din
secolul 15, cunoscut drept ‘Nebunul divin’. El a combinat oasele unei vaci cu cele ale unei capre si le-a adus la viata
cu o ragaiala puternica.
Takinul e animalul “de casa” al Bhutanului

In anii ’90, Jigme Singye Wangchuck, regele pe atunci al Bhutanului, le-a oferit animalelor libertatea, eliberandu-le
de la gradina zoologica. Acesta a fost un gest de caritate inainte ca valul de modernism sa se imprastie in regatul sau
secret din munti, o lume independenta, aflata intre China si capatul nord-estic al Indiei. Primii turisti au putut veni aici
in anul 1974, iar democratia nu exista in vocabularul oamenilor pana in anul 2008.
Capitala Thimphu

Mestesugurile traditionale din Thimpu

Noile generatii invata mestesugurile traditionale din Bhutan la Institutul National din Thimpu, la Zorig Chusum (scoala
de pictura). In salile de clasa din lemn, un cap de tigru, leopard, porc mistret, bufnita, sarpe, cerb, caine, bou, iepure,
dragon si al unei pasari mitice numite garuda, maraie, speriind curiosii. Elevii creaza masti care vor fi pictate in stilul
traditional al celor purtate la ‘tsechus’ – festivalurile religioase – care se organizeaza in aceasta tara in fiecare
primavara.
Punakha

Arta straveche a trasului cu arcul

Daca simtul masculinitatii, dragostea pentru Buddhism si o anumita nevoie de a purta o arma sunt trasaturi respectate
dintotdeauna in Bhutan, s-ar putea sa nu ti se para bizar faptul ca eroul filmelor de actiune de la Hollywood, Steven
Seagal – starul din ‘Under Siege’ si alte nenumarate filme de gen – este una dintre vedetele preferate ale acestei tari.
In ultimii ani, el a facut vizite indelung mediatizate in Bhutan si a fost proclamat reincarnarea unui sfant cautator de
comori din secolul 13. Inspirati de exemplul ‘Nebunului divin’, barbatii din Bhutan inca au pasiunea de a trage cu arcul
la distante extrem de mari.

Viata in temple

Aproape de Thimpu si accesibil dupa o ascensiune abrupta cu piciorul – taindu-ti respiratia si la propriu si la figurat,
prin privelistile vailor adanci impanzite de rododendroni, dar si prin oxigenul rarefiat – se afla Tango Goemba. Aici, ai
sansa sa vezi statuile aurite ale lui Buddha din sanctuarul interior si baietii calugari care invata gramatica limbii
engleze, filozofie budista si fotbal. In apropierea capitalei se afla si  Pangri Zampa, un templu monastic folosit drept
scoala de astrologie, unde se desfasoara ceremoniile de binecuvantare a tarii pentru anul ce vine. Norii patrunzatori
care se formeaza de la fumul lumanarilor umplu aerul pe masura ce grupuri de calugari canta, sufla in trompete subtiri
si executa dansuri acrobatice, imbracti aidoma unor eroi mitici.
O urcare pana la Manastirea de la ‘Barlogul tigrului’

Lungul drum pana la Taktshang Goemba, sau ‘Barlogul tigrului’ serpuieste printre muntii din imprejurimi. Poteca duce
la un platou inalt unde turme de iaci cauta adapost pe timpul iernii si unde exista un camping al hotelului Uma Paro,
pe timpul primaverii si al verii. Oaspetii isi pot petrece noaptea in corturi inainte de a merge la manastire. Odata cu
lasarea intunericului incep sa se imprastie zvonuri despre infricosatorii oameni ai zapezii, Yeti, care au un parc
national in partea de est a tarii si despre populatia de tigri adusi recent aici de catre vanatorii guvernamentali.
Cuibul tigrilor sau… acolo unde se avanta vulturii

Manastirea este un monument impresionant, cu coloane aurite care se inalta pana la acoperis, sprijinind peretii albi,
care par sa se agate de fatada stancii. De la cararea unde se aduna pelerinii, franghii de care atarna steaguri, intr-un
adevarat curcubeu al culorilor, sunt legate de trecatoarea care duce la manastire. Acestea poarta dorintele
credinciosilor pana la valea de dedesubt – totul e plin de speranta pentru prezent si uimire fata de vremurile de
neimaginat care sunt traite astazi in acest regat al norilor.

Puteti avea o priveliste buna asupra Brasovului de pe varful muntelui Tampa, unde puteti ajunge cu telecabina sau pe jos; in
cea de-a doua situatie, drumul (recomandat in anotimpurile fara zapada), care isi are punctul de pornire la triunghiurile galbene de
pe Aleea Brediceanu si care nu este foarte dificil, dureaza o ora. Daca luati telecabina, de la statia situata la cea mai mare inaltime
mergeti aproximativ 5 minute pe afloriment si veti ajunge in punctul cu cea mai buna vedere asupra orasului vechi. Veti putea
distinge diferitele parti ale Brasovului: cea germana, cu sute de acoperisuri rosii ale caselor de pe strazile drepte din jurul  Pietei
Sfatului, cartierul romanesc Schei, un conglomerat de strazi micute, case si cimitire ingramadite pe dealuri. Pe campie se afla
partile constructiile din secolele XVIII - XIX si apartamentele si fabricile uriase din ultimii 50 de ani. 

De pe varful muntelui Tampa puteti vedea si munti inconjuratori. Veti gasi tentanta plimbarea pe dealuri, catre  Poiana Brasov si
Postavaru (1799 m). Exista drumuri cu marcaje  in caz ca va hotrarati sa faceti aceasta calatorie. 
Fortareata defensiva a Brasovului a fost ridicata pe Tampa, initial, insa cand Vlad Tepes a atacat Brasovul, intre 1459 si 1460,
fortareata a fost distrusa  si 40 de negusori au fost trasi in teapa pe muntele Tampa. In anii '50, cand Brasovul a fost numit Orasul
Stalin, au fost taiati copaci pentru a aparea numele dicatorului pe latura dinspre orasul vechi. Intre timp, natura s-a regenerat,
aceasta parte devenind habitatul unor specii protejate de animale si locul in care se mai gasesc plante precum laleaua pestrita. 

Brasovul este numit adesea si "orasul de la poalele Tampei". Tampa este simbolul natural al Brasovului si poate fi vazut din orice
colt al orasului. Este situat la 900 de metri deasupra nivelului marii si are o antena tv imensa in varf. Este situat chiar in mijlocul
Brasovului, marcand granita dintre partea medievala a orasului si cea moderna, formata din blocuri de beton.

In 1896, a fost ridicata o coloana cu un arcas in varf, pe muntel Tampa, cunoscuta sub numele de statuia lui Arpad (conducatorul
triburilor ungare din Panonia si fondator al viitorului regat ungar). Aceasta il reprezenta de fapt pe Tuhutum, unul dintre capitanii
lui Arpad. In 1916, statuia a fost distrusa de persoane necunoscute. Pe varful dealului se poate vedea inca soclul statuii. Capul
arcasului se afla in Biserica Reformata din Brasov. 

Pentru a ajunge la telecabina trebuie sa strabateti zona veche a orasului. Iesiti din Piata Sfatului pe strada Apollonia Hirscher. O
strabateti pana la capat, dupa care o luati la stanga pe strada Castelului.Urmatoarea, la dreapta, este strada Romer, pe care o
urmati pana la capat, dupa care urcati pe scari catre telecabina. Sub intrare, sunt ramasite ale zidului orasului vechi, care este in
curs de restaurare. 

La poalele Tampei, pe latura de sud-est a zidurilor forteretei, se afla o alee romantica, umbrita de copaci batrani si cu multe banci;
este unul din locurile preferate pentru plimbare ale brasovenilor. Va puteti plimba cu bicicleta sau cu rolele pe aici. Veti gasi aici
si terenuri pentru baschet si tenis si terenuri de joaca pentru copii. 
ELVETIA
Elvetia, alegerea celor mai exigenti iubitori de ski, dar in general de zapada. Fie ca esti incepator sau ai facut
cunostinta de mult cu partiile de ski, vei avea parte de o vacanta de neuitat intr-un paradis montan. Prima
vizita cu siguranta nu va fi si ultima.

Saas-Fee (Valais, Elvetia)

Toata lumea se indragosteste de Saas-Fee intr-un mod anume. In aceste parti aproape totul este mare: satul din
munti (poreclit si "Perla Alpilor") este înconjurat de o arena maiestuoasa de 13 piscuri falnice de peste 3 998 de metri
(inclusiv Matterhorn si Dom). Acest peisaj este unul uimitor, într-adevar. Si, desi unii se asteapta ca in mod natural sa
gaseasca partii de schi extinse, terenuri abrupte si varfuri dramatice, ghetarii au limitat aceatsa dezvoltare. Insa, Saas-
Fee ofera turistilor unele dintre cele mai bune conditii de zapada dîn Europa, iar zona sa de ski Felskinn-Mittelallalin
este destinatia de vara pentru skiorii impatimiti.

Avand în vedere situatia putin diferita (vizitatorii trebuie sa isi lase masinile in afara orasului, bazandu-se apoi pe
câteva masini electrice), o alta atractie a orasului poate sa para nelalocul sau, si anume o celebritate, Chef Irma
Deutsch, de la Hotelul Fletschhom. Ce cauta o astfel de personalitate culinara sofisticata pe un deal împadurit, într-o
cabana-restaurant chiar in afara orasului? Femeile bucatari-sefi nu sunt obisnuite în Elvetia, insa adeptii intemationali
gastronomici ii sunt atat de loiali incat o numesc "Perla Alpilor".

Murren (Bernese 0berland,  Elvetia)

Berner Oberland nu este un secret: cea mai populara destinatie din Elvetia pe tot parcursul anului de turism, si asta
datorita micilor sate de munte, precum Murren. Indreptat spre masivul Jungfrau Murren este cel mai populat sat din
canton. Murren este considerat locul de nastere al curselor de ski în forma sa moderna (incepatorii sunt sfatuiti sa isi
gaseasca alt loc); in 1924 a fost organizata aici prima cursa de slalom. Cursa locala Arlberg-Kandahar este acum
considerata ca fiind Campionatul Mondial neoficial al tarilor alpine. Nimic nu rivalizeaza cu cei 14.5 km provocatori, cu
uluitoarea vedere din Schilthom. La fel de popular si printre nonskiers este Piz Gloria, cu o panorama a varfurilor si
lacurilor de 360 grade la o inaltime de doar 2 969 metri.

Restaurantul Piz Gloria a devenit faimos in anul 1969 cu ajutorul thriller-ului James Bond “Pe Seruice Her Majesty's
Secret”, si incomparabilul sau cuib de vulturi. Conceput ca o mare nava extraterestra (Cine altcineva ar fi putut
construi ceva acolo sus?) si ancorat de roca alpina, Piz Gloria va ofera o vedere panoramica incomparabila, iar pasta
speciala a lui James Bond si desertul 007 din cinci linguri de inghetata nu va vor dezamagi papilele gustative.

St. Moritz si Glacier Express (Engadine, Elvetia)

St. Moritz nu este numai pentru cei care apreciaza “the Ritz”. In ciuda amestecului cosmopolit de persoane, sange-
albastru si staruri de cinema care au ajutat la crearea acestei iubite (si, da, intime) statiuni, St. Moritz nu este atat de
ultra-exclusiv precum lasa impresia. St. Moritz poate fi un loc superb, in general, sportiv, cu partii de schi superbe; iar
spre bucuria tuturor, la o altitudine de 1829 de metri, ninsorile sunt adesea prezente.

Exista o multime de activitati pentru cei care nu sunt innebuniti dupa ski, si anume faimoasa Cresta Run (realizata de
Britanici), prima sania pentru topogan din lume, unde femeile nu pot participa. Luati in considerare o vacanta de vara
aici, sau la minunatul Pontresina, la doar 6 km est de St. Moritz (centru de alpinism).
Se zice ca Glacier Express este cel mai încet tren expres dîn lume (în medie, 40 km pe ora), insa veti avea ocazia sa
treceti prin inima Alpilor Elvetieni. Purtand cu mandrete culorile steagului Elvetian, expresul trece peste 291 de poduri
si prin 9l de tuneluri, si traverseaza Trecatoarea Oberalp la 2 044 metri – o excursie de 271 km si sapte ore si treizeci
de minute.

Zermatt (Valais, Elvetia)

Zermatt este o statiune foarte populata. În ciuda dimensiunii, si libertatea traficului, cuvantul care reprezinta Zermatt
este “afacere”: un amestec international de skiori avansati dar si mai putin avansati care asteapta cu nerabdare sa
incerce partiile. Cele trei partii de schi ajung pana la 2 926 metri, iar faimoasa Kleine Matterhorn va ofera cele mai
înalte piste de schi din Europa. Iubitorii de ski insa trebuie sa incerce partia din Monte Rosa, de la aproape 4 572
metri, printr-un peisaj remarcabil cu ghetari. Zermatt este cunoscut de asemenea si pentru variatia de restaurante în
locatii unice, precum si o viata de noapte apres-ski  foarte sanatoasa.
Exploratorul si alpinistul Britanic Edward Whymper, a fost primul care a urcat cei 4 475 metri ai Matterhorn-ului, in anul
1865, cu plecare din Zermatt. Nu cred ca ii veti putea urma pasii, insa aveti posibilitatea sa va cazati în acelasi hotel:
Hotelul Monte Rosa, considerabil mai luxos astazi, decat la deschiderea sa în anul 1839.

Festivalul de iarna al baloanelor cu aer cald (Chateau  d’Oex, Vaud, Elvetia)

Festivalul baloanelor cu aer cald nu mai este o noutate, insa baloane cu aer cald prin Alpi, în mijlocul iernii? La acest
festival, aproximativ 65 de baloane din peste 15 tari urca cu gratie spre Alpi, in timp ce in statiune au loc mese
organizate seri la rand. In timpul verii, puteti vedea baloanele cu aer cald in zona vaii Emmental, sau in caz contrar in
Bernese Oberland.
Petermann’s Kunststuben (Kusnacht, Zurich, Elvetia)

Ceea ce este destul de bun pentru presedintele Elvetiei, este destul de bun si pentru majoritatea oamenilor. Iar acum,
cand doua treimi din bucatarii sefi elvetieni triumvirati au plecat (Fredy Girardet este retras si Hans Stucki a murit),
Horst Petermann domneste într-o liga proprie, continuand sa inspire bucatari care fac un loc semnificativ bucatriei
elvetiene pe harta gastronomica. Intr-o sala de mese din secolul l9, asezata la malul unui lac, la marginea Zurich-ului,
Petermann isi uimeste clientela internationala cu un meniu care este aproape total inventiv, fiecare îmbucatura fiind o
revelatie. 

Chamonix - perla Alpilor - FOTO

289 vizualizari | Joi, 16 August 2012
 | 
 
Situat in partea de nord a Alpilor, la poalele Masivului Mont-Blanc, Chamonix este un oras aflat foarte aproape de
punctul de frontiera dintre Franta, Elvetia si Italia. Desi nu este foarte mare ca suprafata (are aproximativ 245 km²),
orasul gazduieste anual milioane de turisti atrasi atat de posibilitatea de a practica sporturi montane, cat si de peisajele
mirifice care se afla in zona. Situat pe teritoriul localitatii vecine, Saint-Gervais-les-Bains, Vârful Mont Blanc (4808,75 m)
este, probabil, principalul punct de atractie turistica. Pe langa acesta, in zona se afla alte cateva piscuri ce depasesc 4000
m: l'Aiguille Verte, La Dent du Géant, Les Grandes Jorasses, Le Mont Maudit si Le Mont Blanc du Tacul.

  Chamonix   Les Dru (in Les Grands Montets, 3754 m)

Avand o vechime considerabila (primele date despre Chamonix provin din anul 1091), orasul are o istorie bogată. Celebritatea sa
isi are insa originea intr-un jurnal de calatorie publicat de doi aristocrati englezi care au descoperit valea Chamouny intr-o
expeditie pe care au făcut-o in 1741. Descrierea minunatiilor care i-au fascinat pe cei doi calatori a suscitat curiozitatea
personalitatilor vremii, astfel incat spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, zona Chamounay (devenita Chamonix din 1916) era deja
un loc preferat de aristocrati pentru petrecerea vacantelor de vara, desi accesul in zona era destul de dificil.
Dupa constructia primului hotel de lux in zona (Hotel de L’Union, in 1816), regiunea devine un adevarat punct de atractie
turistica, iar odata cu inaugurarea liniei ferate St. Gervais Le Fayet – Chamonix, in 1901, orasul situat la poalele Mont-Blancului
devine locul preferat al iubitorilor de sporturi de iarna. Organizarea primei editii a Jocurilor Olimpice de iarna la Chamonix, in
1924, este evenimentul care a declansat o adevarata isterie in randul turistilor din intreaga lume, astfel incat astazi Chamonix
gazduieste peste 5 milioane de turisti anual.

Valea Chamonix   Chamonix

O calatorie captivanta in timp, prin istoria turismului din Chamonix, puteti face daca vizitati  Muzeul Alpin(89, avenue Michel
Croz, tel: +33(0)450532593) din oras. Amenajat in cel mai vechi dintre cele trei palate construite in localitate, muzeul ofera
curiosilor o imagine detaliata a evolutiei turistice a Chamonixului, precum si cateva colectii inedite de cristale si minerale din
zona.
Actualmente, orasul a devenit un fel de loc sacru al pasionatilor de schi. Partiile de schi sunt deschise din decembrie pana in mai,
in functie de conditiile meteo. Ceea ce trebuie retinut este ca in Chamonix nu se poate schia vara. Partiile acopera trei arii
principale: Brévent / Flégère (care oferă o imagine superba a Mont-Blancului.), Les Grands Montets (in partea de nord,
dominand localitatea Argentière) siBalme (in partea dinspre Elvetia).

Les Grands Montets (1235 m - 3300 m)

Cele trei piste de pe versantii Argentiere, Lognan si Pendant ofera posibilitati multiple pentru schiori si pentru iubitorii de
snowboard, sezonul de varf prelungindu-se pana in luna mai. In zona Lognan este amenajat un snowpark si un boardercross.

Brévent / Flégère (1030 m - 2525 m)

Cele doua domenii sunt legate intre ele printr-un teleferic. Zona este foarte cautata de turisti pentru peisajul extraordinar pe care il
ofera Alpii, in toata splendoarea lor. Pistele de schi de aici corespund pretentiilor unor categorii foarte variate de schiori.
Balme (1453 m - 2270 m)

Intr-o ambianta montana extraordinara, acest domeniu ofera posibilitati multiple de schi pe doi versanti disctincti. In zona
Charamillon, pistele sunt foarte largi si destul de line, oferind o priveliste splendida a vaii Chamonix, in timp ce in zona
Vallorcine puteti schia printre brazi, pana la granita cu Elvetia.

Les Houches (950 m - 1900 m)

In aceasta zona exista piste amenajate prin padure, astfel incat natura poate fi admirata cu toate frumusetile ei. Aproape 23 de
hectare sunt amenajate cu ninsoare artificiala pentru a putea oferi piste de buna calitate, indiferent de capriciile vremii.

Pe langa aceste partii foarte cautate de catre schiorii impatimiti si de catre cei profesionisti, Chamonix este o statiune renumita si
pentru faptul ca aici se poate naste pasiunea pentru sporturile de iarna. Exista foarte multe partii pentru copii si pentru
incepatori sau pentru cei care doresc sa experimenteze noi tehnici de schi, dotate cu parcari, restaurante de lux etc. Les
Chosalets (situata la 500 de metri de telefericul din zona Lognan), Le Savoy (in inima Chamonixului), La Vormaine (in zona
Balme) si Les Planards (cel mai mare domeniu pentru copii, format din 4 piste) sunt cele mai cautate partii pentru debutanti.

Chamonix este vizitat nu doar de amatorii de sporturide iarna, ci si de turisti care doresc să simta pur si simplu aerul tare al
muntilor sau vor sa isi petreaca o vacanta departe de lumea monotona a oraselor moderne. Cei care nu practica schiul, dar sunt
indragostiti de peisajele montane pot sa admire Alpii in toata maretia lor, apeland la mijloacele de transport specifice unei statiuni
montante: telegondola, telecabina etc.

Traseul Montenvers – Mer de Glace este unul dintre cele mai frumoase, oferind turistilor posibilitatea de a admira panorama
impresionanta imensei Mer de Glace precum si a altor masive celebre (Les Dru sau Les Grandes Jorasses). 
 Orasul Interzis un ansamblu de palate
Candva locuinte ale regilor si imparatilor, in preznt ele sunt atractii cautate de turistii din toate colturile lumii. Lista ce
urmeaza include unele dintre cele mai frumoase palate din intreaga lume.

Palatul national Pena

Construit in anul 1842 de catre Regele Ferdinand al II-lea, Palatul national Pena din Portugalia este cel mai vechi
castel european in stil romantic. Palatul a fost ridicat pe ruinele unei manastiri serios avariate in timpul cutremurului ce
a avut loc in Lisabona in anul 1755. In prezent, cu coloritul sau rosu si galben si complet restaurat, Palatul national
Pena este unul dintre cele mai vizitate monumente ale Portugaliei.
Pena, cel mai vechi palat romantic din Europa

Palatul Mysore

Descris adesea ca Orasul palatelor, in orasul Mysore din India exista numeroase constructii istorice, dintre care
Mysore este cel mai faimos. Palatul a fost construit in anul 1897, dupa ce vechea constructie a fost distrusa intr-un
incendiu declansat in timpul unei ceremonii nuptiale, ridicarea sa fiind finalizata in anul 1912. In timpul festivalului
Dasara care se desfasoara aici in lunile septembrie si octombrie, palatul este luminat de peste 10000 de becuri,
oferind o priveliste cu adevarat magnifica.
Palatul Mysore, luminat de 10.000 de becuri

Palatul Schönbrunn

Palatul Schönbrunn cu cele 1441 de camere ale sale, rivalizeaza in grandoare cu Versailles si este una dintre
principalele atractii din Viena, Austria. Palatul a fost construit intre anii 1696 si 1712, la cererea Imparatului Leopold I
si a devenit resedinta imperiala de vara, in timpul domniei lui Maria Tereza. Parcul palatului cuprinde si el numeroase
atractii, printre care Gradina Privy, cea mai veche gradina zoologica din lume, un labirint si Gloriette (o casa de vara
din marmura) aflata in varful unui deal inalt de 60 de metri.
Mandria Vienei: palatul Schonbrunn

Palatul de vara din Beijing

Palatul de vara se afla la 15 kilometri de centrul orasului Beijing si este dominat de Dealul Longevitatii si de Lacul
Kunming. Asa cum ii spune si numele, palatul a servit drept resedinta de vara pentru imparatii Chinei – refugiu aflat
departe de Orasul Interzis.  Gradinile sale au fost extinse in anul 1750, reproducand stilul palatelor si gradinilor din
jurul Chinei. Lacul  Kunming a fost si el extins pentru a imita Lacul West din Hang Zhou.
Pentru imparatii Chinei: Palatul de Vara

Palatul Topkapi

Atunci cand sultanul Mehmet Cuceritorul a cucerit orasul Constantinopole in  anul 1453, el a ordonat mai intai
construirea unei noi resedinte. Aceasta a fost ceea ce avea sa devina ulterior Palatul Topkapi. El a reprezentat timp
de 4 secole, enclava sultanilor otomani, in perioada 1465 – 1853. De-a lungul timpului, complexul regal a suferit
modificari, iar in prezent, el este alcatuit din patru curti interioare de o marime impresionanta si multe alte cladiri
anexe.
Pentru otomani si urmasii lor: Topkapi

Chateau de Chambord

Acest al doilea castel cel mai vizitat din Franta (dupa Versailles) este o capodopera a Renasterii franceze. Chateau de
Chambord are 440 de camere, 365 de seminee si 84 de scari. Constructia sa a inceput in anul 1519, sub conducerea
Regelui François I, pentru ca acesta sa aiba unde sta cand mergea la vanatoare in padurile din apropiere. Camerele
reci si masive ale castelului l-au facut insa sa nu fie o locatie foarte primitoare si chiar si François I n-a stat aici decat
40 de zile in total.
Chambord, unul dintre cele mai frumoase castele de pe Valea Loirei

Palatul Versailles

Versailles a fost initial o resedinta de vanatoare, construita in anul 1624 de catre Regele Louis XIII. Urmasul sau,
Louis XIV, a extins aceasta locatie si a transformat-o intr-unul dintre cele mai mari palate din lume, unde, incepand cu
anul 1682, se luau toate deciziile oficiale ale statului. Palatul Versailles a ramas resedinta oficiala a regilor Frantei,
pana in octombrie 1789, an in care familia regala a fost nevoita sa se intoarca in Paris, in timpul Revolutiei Franceze.
Buna parte din istoria Frantei se regaseste la Versailles

Alhambra

In parte fortareata, in parte palat si in parte gradina, Alhambra se afla pe un platou de unde se poate vedea intregul
oras Granada din sudul Spaniei. Palatul a fost construit la mijlocul secolului 14, de catre sultanii Nasrid, fiind o
marturie a muncii mestesugarilor musulmani din acea vreme. Alhambra este in prezent una dintre principalele atractii
turistice ale Spaniei si multi turisti vin in Granada, numai ca sa vada Alhambra.
Alhambra, un palat construit in secolul 14

Palatul Potala

Aflat pe dealul Marpo Ri, la 130 metri deasupra vaii Lhasa, Palatul Potala are o inaltime de 170 de metri, fiind cea mai
monumentala stractura din Tibet. Desi un alt palat a fost construit aici in secolul 7, constructia prezentului palat a
inceput in anul 1645 si a continuat pe toata durata domniei celui de-al cincilea Dalai Lama, urmand ca in anul 1648,
Potrang Karpo, sau Palatul Alb, sa fie terminat. Potrang Marpo, sau Palatul Rosu a fost adaugat intre anii 1690-1694.
Palatul Potala a ramas resedinta calugarilor Dalai Lama, pana cand cel de-al 14-lea Dalai Lama a fugit in India, dupa
invazia chineza din anul 1959.
Tibetul grandios: Palatul Potala

Orasul Interzis

Aflat in centrul orasului Beijing, Orasul Interzis este cel mai mare complex de palate din lume, intinzandu-se pe o
suprafata de 72 de hectare. Construit intre anii 1406 si 1420, complexul este alcatuit din 980 de cladiri, cu 8707 de
camere, inconjurate de un sant cu apa adanc de 6 metri si de un zid de 10 metri inaltime. Distanta dintre Poarta
Tiananmen si Poarta Puterii Divine este de 960 de metri. 24 de imparati au domnit de aici peste tara, timp de aproape
5 secole, pana la abdicarea lui  Puyi, ultimul imparat al Chinei.

Lacul ecologic cu peste 1 000 de insule

La Tsyandaohu, in provincia Zhejiang din China, s-a construit in 1959 o uzina hidroelectrica si un urias lac
artifical, in completarea unuia mai vechi, deja existent.

Denivelarile terenului au facut ca, pe luciul apei sa apara, fara sa fi fost prevazute ca atare, un numar de 1.078
insule, potrivit Big Picture.
Nu este vorba de mici insulite, sunt insule adevarate si neinundabile, cu suprafete mai mari sau mai mici, carora
chinezii s-au gandit sa le gaseasca o destinatie. Si au gasit una ecologica: in prezent, suprafetele insulelor sunt
acoperite in proportie de 81 % cu paduri. 
Initial, au fost plantati puieti, pusi intr-o doara din cand in cand, dar au devenit intre timp arbori cu vechime, in care isi
au domiciliul 90 specii de pasari si 90 de specii de animale salbatice.
Pentru realizarea lucrarii, fusesera relocate 1.377 de sate, de pe 20.000 hectare, obtinandu-se lacul si 1.078 insule -
unele mai mari, atele mai mici.
Terenul denivelat n-a impiedicat amenajarea lacului.

La putin dupa aparitia lacului, au aparut pestii veniti din rau, iar apoi pescarii, veniti din toate regiunea.
Privit din avion, totul pare un arhipelag minuscul, dar fiecare insula isi are padurea ei. 

Padurea foloseste orice teren propice. Unde nu se potriveste terenul, este ori o plaja, ori o faleza, ori a rapa - dupa
caz.

Apa este atat de limpede, incat fundul lacului este perfect vizibil.
In acest spatiu nederanjat, animalele salbatice si-au gasi locul ideal de perpetuare a speciei, iar pasarilor nu le-a fost
geu sa aterizeze, parasindu-si vechile lacasuri.
Asa arata cel mai mare arhipelag de apa dulce din lume.

Unii sunt de parere ca, pe insule, ar trebui sa fie instalate statiuni de agrement, unice in lume. Altii sunt partizanii
pastrarii cadrului salbatic. Pana acum, acestia au avut castig de cauza.
Alternanta intre zonele impadurite si luciul apei este mediul ideal pentru numeroasele specii de animale, pasari si pesti
- fiecare cu zona lui, noteaza Big Picture.
Pentru buna regula, politia patruleaza zona cu vedete rapide. Braconajul se pedepseste aspru in China.
In partea veche a lacului, existenta inainte de inceperea lucrarilor de dezvoltare, ruinele orasului antic Tsyandaohu, cu
o istorie milenara, s-au pastrat in stare destul de buna.

In 2002, cercetatorii au gasit, in vechiul lac, doua orase antice, a caror vechime se estimeaza la 1.800 de ani.
In timpul dinastiei Han din Est (25-220), zona a fost inundata pentru a crea o rezerva de apa, necesara pe timp de
seceta. Cu acest prilej, au fost scufundate constructii, care astazi constituie vestigii de deosebita valoare.

Zona este cercetata cu capsule de explorare subacvatica, moderne.

Tot in timpul dinastiei Han din Est (25-220), au fost inundate si alte constructii, pentru a crea si alte rezervoare de apa.

Capsula subacvatica descopera si alte vestigii. Toate reprezinta constructii, iar lacul nu poate fi golit fara oprirea
hidrocentralei. Ca urmare, ele sunt probabil sortite sa ramana pentru totdeauna in adancuri.

Zona Baita
Baita este o localitate miniera care apartine de orasul Nucet in judetul Bihor, Transilvania, localitate situata in
apropiere de izvorul Crisului Negru si Curcubata Mare (1.849 m) in Muntii Apuseni.
Inainte cu circa 400 de ani au fost colonizati germani ca mineri in zona Baitei, mai tarziu a fost cladita si o biserica
catolica in timpul imparatesei Maria Terezia, si in prezent se poate constata aceasta prin inscriptia de pe biserica. Mai
tarziu din pacate regimul comunist a distrus multe documente, care au fost arse sau au disparut. In aceasta perioada
de timp s-a exploatat in mod deosebit argintul (Valea-Seaca), mai putin aurul, cuprul, de unde provine denumirea
localitatii in limba maghiara ("Rézbánya") mentionata in anul 1585. 

Mai tarziu s-a trecut la exploatare de molibden si bismut. In anii 50 s-a inceput o exploatare masiva deuraniu,
numarul minerilor crescand la circa 20.000, iar numarul soldatilor care au lucrat in mina circa 10.000 potrivit sursei de
informatie intr-o perioada de 10 ani s-a transportat in Uniunea Sovietica numai de la mina "Avram Iancu" peste
300.000 de tone de minereu de uraniu de calitate superioara. Zona Baita ar putea deveni un paradis al
agroturismului, o multitudine de elemente concurand pentru infaptuirea acestui deziderat. Clima moderata, cu un
regim de crutare specific acestei depresiuni, uneleizvoare minerale, cunoscute inca de pe vremea stapanirii romane
in Dacia, existenta a numeroase monumente istorico-arhitecturale si naturale si mai ales caile de comunicatie, care
faciliteaza accesul spre mai toate zonele comunei, datinile, obiceiurile si nu in ultimul rand mestesugurile
traditionaleconstituie tot atatea motive de a poposi la sfarsit de saptamana sau chiar de a petrece o vacanta in
aceasta asezare hunedoreana din "causul" Muntilor Metaliferi.

In localitate sunt mai multe monumente istorice cum ar fi bisericile ortodoxe din Baita si Hartagani (sec
XVII), biserica de la Trestia, dar si Rezervatia naturala de calcare Craciunesti, care se intinde pe o suprafata de
120 ha. Este situata in zona Magurii Baita - Craciunesti.

Datorita faptului ca rocile regiunii sunt calcaroase, in regiunea Baitei se gasesc multe pesteri si cariere de marmura.
La circa 30 km se afla orasul Beius si la circa 40 km de Baita se afla Padisul (Valea Galbenei, Ratul
Florilor, Cetatile Ponorului) o atractie turistica.
Vara, in ziua de Sfantul Ilie sau in cea mai apropiata duminica de ziua Sfantului Ilie, are loc Targul de fete la care
participa fetele de maritat sau fetele mari care vor sa fie petite de feciori. Pregatirea pentru aceasta sarbatoare poate
sa dureze ani de zile pentru fetele care aduc si zestrea primita de la parinti si rude impachetata in frumoase lazi de
zestre sculptate cu diferite motive florale.

Desfasurarea tirgului are loc intr-o frumoasa poiana, inconjurata de paduri de brad si situata la inaltimea de 1467 m.
Urcarea se poate face cu masina din comuna Avram Iancu pe un drum amenajat in ultimii ani, sau pe vechile poteci
care pornesc de linga Consiliul popular si traverseaza Dealul Dobrani, Dealul Pietrelor, trec piriul Rece si Dealul
Muncelului si ajung la virf in circa o ora si jumatate.

"Targul" cu toate manifestarile lui, inca de la originile lui s-a constituit intr-un important moment initiatic pentru tinerii
locului care acum intrau pentru prima data in hora, traind emotiile inceputului, iar frumusetea fetelor si a flacailor,
candva simboluri ale inocentei in ritual, deveneau obiect al admiratiei si fascinatiei. E greu de spus cea mai ramas din
vechiul mit si ritual al Solstitiului de vara, poate cateva gesturi daca ele se mai pastreaza cu adevarat: sarutatul fetelor
cu roua diminetii de pe plantele ritualice, cantecul in zori al tulnicareselor ce-si indreapta tulnicul spre astrul zilei in
timpul rasaritului siluna circulara ce imita forma soarelui si fara ca oamenii sa mai stie toate acestea.

In fiecare an, in cea mai apropiata duminica de 20 iulie, se organizeaza, din vremuri stravechi, „Tirgul de fete de la
Gaina". Aceasta manifestare etno-culturala a fost mentionata prima data in documente in 1816, iar in 1860 invatatorul
Ioanete o descrie in „Foaie pentru minte, inima si literatura".
Astazi Tirgul de fete de la Gaina s-a transformat intr-o mare sarbatoare folclorica, la care isi dau concursul locuitorii
din zona Muntilor Apuseni, din judetele apropiate si chiar din tinuturi mai indepartate ale tarii.
Bazinul Sighistelului adaposteste peste 200 de pesteri pe numai 10 km2, fiind arealul cu cel mai mare potential de
endocarstificare din tara.

Vizitarea Vaii Sighistelului poate avea drept punct de plecare drumul national 75 Lunca - Campeni, care in localitatea
Campani se ramifica continuandu-se spre satul Sighistel cu un drum pietruit. Alt traseu posibil traverseaza Culmea
Magura, venind dinspre Pestera Ursilor, si coboara pe poteca marcata cu punct rosu. Intrarea in sectorul calcaros
este marcata de un fel de poarta pe care o formeaza coastele stancoase ale Dealului Tibocoaia in stanga si Fata
Pietrei in dreapta. In dreapta valea este dominata de coastele impadurite ale Dealului Corbeasca.

Dintre cele mai cunoscute pesteri din Valea Sighistelului amintim: Pestera Corbasca (300 m) cu Lacul de Cristal,
frumoase gururi, stalactite, coloane si mari depozite de montmilch; Pestera Coliboaia (310 m) si pestera din Dealul
Secaturii (1.450 m) care fac parte din acelasi sistem carstic, cu bogate si variate concretiuni; Pestera Magura (1.885
m) cu galerii labirintice, sali de dimensiuni impresionante si galerii inguste, etc

Traseul catre Cetățile Ponorului.

Cetățile Ponorului sunt situate la o altiudine de 950 m, în partea de

nord a Munților Bihor ce aparțin de Apuseni. Destinația este platoul carstic Padiș aflat la capătul aval al Văii Cetăților.
Poți ajunge acolo pe jos urmând marcajul albastru de la Padiș sau cu mașina pe șoseaua Pietroasa din care se
desprinde un drum forestier. Din comuna Pietroasa mai ai de parcurs un drum de 10 – 15 km.
 

Cetățile Ponorului, un monument al naturii

Cetățile Ponorului sunt formate din trei mari doline de stânci de 300 m adânci, iar la nivelul cel mai înalt diametrul
depășește 1 km. Formațiunea este localizată în zona turistică Padiș care cuprinde bazinul Cetățile Ponorului și include
atât Cheile Galbenei, cât și Poiana Florilor. Întreaga suprafață constituie o depresiune împădurită de conifere și foioase
de aproximativ 36 km pătrați. Zona este greu de străbătut însă de o frumusețe sălbatică pe care niciun iubitor al
traseelor montane nu ar trebui s-o rateze.
Drumeție în inima Cetăților

Primul lucru pe care trebuie să-l faci înainte de a pleca la drum este să te
asiguri că vremea este foarte bună. În caz contrar, Cetățile nu pot fi explorate din cauza zăpezilor mari și posibilitățiii
accidentării pe covorul de pietre format în mijlocul naturii. Al doilea lucru este să nu-ți uiți bocancii de iarnă acasă,
indiferent dacă intenționezi să faci traseul pe vreme caniculară. Acum putem pleca la drum.
Din drumul forestier pleacă o potecă de acces care te va duce la Dolina 1. Drumul este accidentat, însă dacă privești în
jur, portalul de 74 m și peretele lateral din stânga, înalt de peste 150 m pare că te-au transportat într-o superbă lume
de piatră. În partea dreaptă, ascunsă sub perete, este așezată o cărare care ți-arată drumul spre Dolina 2. Aici,
impunătorii pereți de 100 de m se scufundă adânc în pământ formând o gură de peșteră. Trecerea în Dolina 3 se face
prin Dolina 1, urcând cu grijă un set de scări metalice de lânga mărețul portal. Vei putea vizita galeriile Cetăților, iar cu
puțin curaj poți coborî la râul subteran pentru a face câteva poze splendide.
Vegetația aparte a Padișului
 Un aspect extrem de special al zonei Padiș este vegetația. Plantele de aici pot fi
admirate doar în Nordul Europei sau în tundră, iar un alt lucru care te va intriga este faptul că foioasele cresc în
crestele stâncilor, iar coniferele în văi. Molizii sunt prezenți și ei, din loc în loc, presați de pereții de piatră.
Cetățile Ponorului sunt un monument natural de o frumusețe rară. Deși greu de străbătut, odată ajuns acolo vei uita de
oboseală, iar uimitoarele peisaje și aerul rece și curat al Apusenilor vor face din scurta aventură o amintire pe care o
vei păstra pentru totdeauna.

Orice prezentare a Cetatilor Ponorului ar trebui sa fie de prisos, daca nu in intreg spatiul balcanic sau vest
european, cel putin intre granitele statului care le cuprind. Si totusi, experienta de zi cu zi ne-a demonstrat ca
aprecierea vine mai cu prisosinta din partea turistilor straini,  care nu isi permit sa rateze una dintre cele mai
spectaculoase fenomene carstice de pe continent, decat din partea noastra.

Cetatile Ponorului sunt "fortificatii" din calcar modelate de natura intr-o perioada foarte indelungata de timp ce se
gasesc in in zona Padis din Muntii Apuseni. Situate pe un platoul la capatul aval al Vaii Cetatilor, la 950 m altitudine,
se poate ajunge  la ele de la Padis pe marcajul punct albastru si soseaua forestiera care se desface din soseaua
Pietroasa - Padis.

In graiul popular, cuvantul "ponor" constituie o scurta caracterizare a reliefului, fiind asociat unei adancituri abrupte
rezultata din surpari sau prabusiri de teren. Asemenea realitate geografica se aplica si complexului numit Cetatile
Ponorului, alcatuit din trei avene adanci  care se inscriu intr-o depresiune impadurita cu diametrul de 1 km si
adancimea de 300 m. Complexul mai cuprinde o pestera centrala, un izbuc si un rau ce curge printr-un tunel subteran,
lung de 2 km, care leaga 14 lacuri.

Prapastiile mari, asemenea unor caldari uriase, cu pereti inalti, sunt legate intre ele prin porti subterane sau tunele
uriase. Din peisaj nu lipsesc nici formatiunile endocarstice si exocarstice, adica pesterile (Lumea Pierduta, Ghetarul de
la Barsa, Cetatile Radesei, Pestera Caput etc) si cheile (Cheile Galbenei, Cheile Somesului Cald, Groapa Ruginoasa
etc).

Pestera Cetatile Ponorului, cea mai impozanta dintre toate, dispune de o galerie principala de 2 km lungime, la care
accesul se face printr-un portal de 70 m inaltime si 30 m latime. Obiectivul natural se poate vizita atat in zona de
suprafata cat si in subteran pana la Sala Taberei, dar numai cu echipament speologic adecvat. Mai departe, numai
specialistii au dreptul sa se aventureze…De fapt toate traseele sunt extrem de dificile, chiar si in timpul verii, astfel ca
se recomanda doar cutezatorilor cu multa experienta. 
 Cetatile Ponorului au fost recunoscute ca rezervatie naturala (491 ha) in anul 1952, care astazi intra in cadrul Parcului
National al Muntilor Apuseni.

Arieşeni se află în Munţii Bihorla o altitudine de 800-1000 m, pe Valea Arieşului Mare, în depresiunea Arieşeni
Ţara Moţilor este menţionată documentar pentru prima dată în anul 1909. În zilele noastre are 1860 de locuitori şi e
taţiune în formare datorită numărului mare de oameni ce şi-l aleg ca destinaţie de vacanţă în sezonul rece. Acest lucru se
oreaza condiţiilor propice practicării sporturilor de iarnă, existând în apropiere pârtii de schii precum cele din pasul Vârtop

Arieşeni, e o comună plină de viaţă, dotată cu un patrimoniu cultural, mărturie a bogăţiei trecutului Munţilor Apuseni.

Biserica din lemn “Înălţarea Domnului” din Arieşeni, a fost construită în 1791 din contribuţia credincioşilor satului şi a fost
tată în 1829 de maestrul Mihai din Abrud.        
 Arieşeniul, poate fi paradisul aven- turierilor, îndrăgostiţilor de libertate, sau al călătoriilor la înălţimea sa de aproape
rtopul, cota cea mai  înaltă  a Apusenilor veghează în tăcere valea Arieşului Mare pe care vă invităm să o descoperiţi. La Vârtop
teţi gusta bucuria de a schia şi primăvara. Moalele covor de zăpada iarna şi o lumină radiantă vara, fac ca Arieşeniul să păstreze
ascuns secretele sale. Puteţi rămâne miraţi de diversitatea monumentelor naturale pe care vi le oferă acest site unic.
ţi putea aprecia toată structura oferită de natură în Parcul Natural al Munţilor Apuseni, ceea ce vă permite să petreceţi un
ekend sau o vacanţă agreabilă în această regiune, inspirând aerul curat de munte.

Nu ezitaţi de a ajunge în zonă însoţiţi de harta obiectivelor turistice naturale şi culturale pentru a vă plimba pe cărările
unţilor Apuseni, care vă oferă şansa de a împărţi pasiunea pentru istorie.
le mai importante obiective turistice din apropierea staţiunii Arieşeni:

scada Vârciorog - cădere de apă impresionantă de 15 m înălţime 

rgul de fete de pe muntele Găina - nedeie populară veche de sute de ani
oapa Ruginoasă - imensă ravenă - fenomen unic in Romănia 
ştera Coiba Mare - cel mai mare portal (intrare) de peşteră din România 
sa Memorială Avram Iancu 
- 1849 metri - cel mai înalt vârf din Munţii Apuseni 
rful Curcubata Mică 
rful Taul Mare cu Lacul Taul Mare (Zănoaga) 
 - una dintre cele mai sălbatice chei din România 
ştera Poarta lui Ionele 
eţarul Scărişoara - cel mai mare gheţar subteran din ţară 
ăţile Ponorului 
- prima peşteră amenajată 
lea Sighiştelului - densitate mare de formaţiuni carstice
Cabana Capra este situată la altitudinea de 1585 m pe culoarul Trasfăgărășan, la 74 de Km de municipiul Curtea
de Argeș. Cabana mai este cunoscută și sub denumirea de Pârâul Capra datorită poziționării sale la baza cascadei.
Situată pe Transfăgărăşan, Cabana Capra a fost una din cabanele de vânătoare ale dictatorului Nicolae Ceaușescu.
La Cabana Capra venea celebrul dictator pentru a vâna capre negre.
Pe timp de iarnă accesul până la Cabana Capra devine extrem de dificil iar mai sus de cabană este absolut
impreacticabil din cauza muntilor de zapadă. Aici este inceputul ascensiunii turistului pe munte, chiar daca suntem
deja la 1580 m.
De la Cabana Capra sunt accesibile cele mai înalte două vârfuri din masivul muntos Făgăraș: Vf. Moldoveanu și Vf.
Negoiu. Tot de aici se poate pleca în călătorii în Făgăraș iar câteva trasee cunoscute sunt către Lacul Capra,
Lacul Bâlea, Fereastra Zmeilor.
Foto:Euro-turism.ro

Filed under : Transfagarasan

Mănăstirea Sfântul Ilie Paltinul
Mar - 22 | De: Transfăgărășan.eu | Fara comentarii.

Mănăstirea Sfântul Ilie Paltinul este construită pe Transfăgărăşan la altitudinea de 1200 m, în zona cunoscută sub
denumirea Piscul Negru.
Lucrările la Mănăstirea Sfântul Ilie Paltinul au durat 18 ani și s-au desfășurat sub atenta supraveghere şi îndrumare a
Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic. Mănăstirea a fost sfințită în ziua de 27 februarie 2011, iar în viitor va fi
executată pictura din interiorul bisericii şi vor fi terminate lucrările începute la noul corp de chilii destinat obştii
monahale şi preoţilor din eparhie, dar şi pelerinilor care ajung în acest loc.
Filed under : Manastiri
Cascada de pe Transfăgărășan
Mar - 21 | De: Transfăgărășan.eu | Fara comentarii.
Cascada este situată în apropiere de Cota 2000, pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş, chiar
lângă Transfăgărăşan (amonte de Cabana Capra).
Această minunată cascadă constituie un loc de oprire obligatoriu pentru toți turiștii care vin pe drumul printre nori, așa
cum mai este recunoscut Transfăgărășanul. Cascada este accesibilă și în același timp foarte spectaculoasă având
peste 30 de metri înălțime.

 
 

Filed under : Destinatii, Locuri de Vizitat, Transfagarasan

Manastirea Curtea de Arges
Mar - 19 | De: Transfăgărășan.eu | Fara comentarii.
 Un obiectiv important care se afla la
aproximativ 35 de km de Transfagarasan este Manastirea Curtea de Arges. Situata la capătul unui bulevard cu tei
batrani de sute de ani, Mănăstirea Curtea de Argeș este cel mai important loc de pelerinaj si rugăciune din județul
Argeș, având hramul “Adormirea Maicii Domnului“. Ctitorita în vremea domnitorului Neagoe Basarab, intre 1512 –
1517, mănăstirea este parte a celei mai celebre legende romanești “Legenda Meșterului Manole“. Cunoscuta și drept
Biserica Episcopala, deoarece a fost scaun episcopal intre anii 1739 si 1748, lăcașul de cult are o lungime de 18
metri, o lățime de 10 metri și înălțimea de 25 de metri. Ca o curiozitate, naosul și pronaosul nu sunt despărțite cu o
ușă, ci doar de un chenar de ușă montat intre doua coloane. De-a lungul timpului a fost supusa la mai multe lucrări de
restaurare. Forma actuala a fost data de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy si de arhitectul roman Nicolae
Gabrielescu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Lucrările de refacere au fost terminate în anul 1885 iar biserica
a fost sfințită la 12 octombrie 1886.
In interior atrage atenția atât pictura murala în ulei executata de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard și de
romanul N. Constantinescu din Curtea de Argeș, cât mai ales grupul celor 12 coloane reprezentând pe cei 12 Apostoli.
Tot în interiorul Mânăstirii de afla moastele Sfintei Filofteea, parți din moastele Sfintilor Serghie, Vach si a Mucenitei
Tatiana si Evanghelia Învierii din Sâmbăta Mare, scrisa cu litere de aur de Regina Elisabeta. De asemenea aici
odihnesc rămășitele pamântești ale Regilor Ferdinand si Carol I, precum si ale reginelor Elisabeta si Maria.
Catapeteasma bisericii de la mănăstirea Curtea de Argeș.
Izvoarele istorice spun ca la Curtea de Arges a avut loc canonizarea, la 16 august 1517, a Sfantului Ierarh Nifon
(+1508), Patriarh al Constantinopolului si Mitropolit al Munteniei (1500-1505). De aici, moastele sale, asezate intr-un
sicriu de argint, placat cu aur, au fost trimise la Manastirea Dioniseu-Athos. Tot in acest lacas s-a refugiat Sfantul
Cuvios Martis Sofronie de la Cioara, unul dintre aparatorii credintei ortodoxe din Transilvania. Datorita notorietatii si
incarcaturii spirituale de care se bucura, Manastirea Curtea de Arges se afla pe mai toate pliantele si albumele de
prezentare a Romaniei. In fiecare an, potrivit ultimelor statistici, trec pe aici circa 100.000 de turisti si pelerini. Cele mai
aglomerate zile sunt la sarbatoarea “Adormirii Maicii Domnului”, la Izvorul Tamaduirii si de Sfanta Filofteea. La
aceasta ultima sarbatoare, moastele Sfintei sunt scoase afara si credinciosii trec pe sub ele, existand credinta ca
apara de boala si de rele. Intrarea in curtea Manastirii Curtea de Arges.
Legende despre Manastirea Curtea de Arges
“Legenda Meșterului Manole” de care este legat numele Mănăstirii Curtea de Argeș spune ca domnitorul tocmise pe
cei mai mari meșteri pentru a ridica lăcașul de cult. Dar, ceea ce ei construiau ziua, se dărâma noaptea. Într-o noapte,
Manole a visat ca dacă-și zidește soția în unul din ziduri, construcția va rezista. A doua zi, când nevasta sa Ana a
venit sa-i aducă de mâncare, Manole a zidit-o pe latura sudica. Când totul a fost gata și Neagoe Basarab a rămas
impresionat de frumusețea Mânăstirii, a poruncit slujitorilor sa ia scările care duceau la acoperiș pentru ca meșterii sa
nu mai poată cobori și sa facă alta biserica mai frumoasa. Atunci, Manole și-a făcut aripi din sita ca sa zboare, dar s-a
prăbușit.
Se spune ca in locul unde a atins pământul a ieșit un izvor care reprezinta lacrimile lui Manole. De altfel, izvorul se afla
chiar in apropierea Mânăstirii, numindu-se Fântâna lui Manole. Locul unde au căzut ajutoarele lui Manole li s-a dat
nume de vai: Valea Danului, Valea lui Mic, Valea lui Enache, Valea Sasului, Valea Iașului.
O alta legenda se refera la moastele Sfintei Filofteea, o fetita de 12 ani, care sunt depuse in paraclisul Manastirii. Se
spune ca, fetita mergea cu mancare la muncitorii angajati de tatal sau. Intr-o zi, insa, ea a daruit mancarea cersetorilor
întâlniți pe drum. Atunci, tatal a ucis-o cu o lovitura de topor. Corpul fetitei nu a putut fi ridicat de jos decat in
momentul in care a fost pomenit numele Manastirii Curtea de Arges. Din acest motiv, preotii au hotarat sa duca
moastele la aceasta mănăstire.
Cum se ajunge?
Mănăstirea Curtea de Argeș este situata la 150 de km de București sau la 36 de km nord-vest de Pitești. Accesul se
poate face pe autostrada București – Pitești, după care se intra pe DN7C care duce spre Curtea de Argeș. Cei care
doresc sa se cazeze au de ales intre multe pensiuni de diferite categorii sau un hotel situat la 200 de metri de
Mănăstire.

Filed under : Curtea de Arges, Locuri de Vizitat, Manastiri

Barajul Vidraru
Mar - 16 | De: Transfăgărășan.eu | Un comentariu.

Barajul Vidraru fost construit, cu mari sacrificii umane (oficial 80 de persoane decedate), intre 1961 si 1966. Pentru
realizarea lui s-au forat galerii subterane in lungime de 42 de kilometri, au fost escavati circa 1.768.000 metri cubi de
roca (din care un milion in subteran), s-au turnat 930.000 metri cubi de beton si s-au montat 6300 tone de
echipamente electromecanice.
Lacul de acumulare Vidraru, avand 465 milioane metri cubi de apa, are o lungime de 10,3 kilometri si o latime
maxima de 2,2 kilometri (in zona Valea Lupului – Calugarita), o suprafata totala de 870 de hectare si adancimea
maxima de 155 metri. Centrala electrica se afla amplasata in subteran, in masivul Cetatuia, la 104 m adancime si
poate asigura anual o productie de energie de 400 GWh.
In momentul inaugurarii, Barajul Vidraru era al cincilea din Europa si al noualea din lume. Dupa cum spun
specialistii, este un baraj cu dubla curbura, avand inaltimea de 166,6 metri si o lungime de coronament de 307 metri.
Noaptea, conturul este luminat electric, astfel ca se poate observa din avion.
Accesul la baraj se face pe malul estic al lacului, pe drumul care urca pana la Balea. Din capatul barajului, la stanga
se poate merge spre depresiunea Cumpana, unde există un drum forestier. Turistii pot urca pe platforma Belvedere
pentru a admira frumusetea imprejurimilor.
Locuitorii din Curtea de Arges isi amintesc cum in anii in care se lucra la constructia barajului a inflorit parca si orasul
lor. Astazi, unii se gandesc cu teama ca daca s-ar intampla vreo nenorocire acolo in munti, viitura ar ajunge in 7
minute la Curtea de Arges, iar inaltimea valurilor ar fi cam cat o jumatate de bloc. O problema a fost in 1977, cand o
vana s-a blocat din cauza infiltratiilor de apa si sute de tone de apa au maturat localitatile din aval, distrugand mai
multe case si omorand o femeie. Dar astfel de probleme nu mai pot aparea in ziua de azi, afirma responsabili din
conducerea Barajului Vidraru
De asemenea, pe muntele Pleasa se afla statuia lui Prometeu cu fulgerul in mana, ca simbol al electricitatii, realizata
de sculptorul Constantin Popovici. La cateva sute de metri de Baraj se afla “Casa Argeseana” si debarcaderul unde se
organizeaza curse de agrement cu vaporasul. Pentru pasionatii sporturilor extreme, la baraj a fost amenajata cea mai
inalta pista de lansare pentru bungee jumping.
Oamenii din zona, care au lucrat la construirea uriasului din munti isi amintesc ca erau conditii grele si ca au fost multi
care au murit. Nimeni nu le stie cu adevarat numarul. In unele documente se vorbeste despre 80 de muncitori
decedati in accidente in altele de 20. Cert este ca dupa mai bine de 40 de ani, Barajul Vidraru atrage mii de turisti,
chiar si straini, care raman uimiti de acest monument al tehnicii ingineresti.