TESTE ASISTENTI

1. Pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare este obligatorie:

a. planul anual privind gestionarea deşeurilor
b. bugetul de venituri şi cheltuieli
c. metodologia de culegere a datelor
d. contractul de deratizare, dezinfecție și dezinsecție

2. Escarele sînt leziuni profunde ale unor ţesuturi din regiunile insuficient irigate datorită :
a. imobiliză rii îndelungată în aceeaşi poziţie
b. igienii necorespunză toare a tegumentelor
c. lenjerie umedă cu cute şi cusă turi pe zonele predispuse la escare
d. complicaţiilor diabetice
e. mobiliză rii precoce

3. Obligaţiile producă torilor de deşeuri sunt:

a. să separe la locul de producere deşeurile periculoase de cele nepericuloase
b. să diminueze atribuțiile personalului implicat
c. să promoveze reutilizarea şi reciclarea a celor categorii de deşeuri care se
pretează la aceste operaţiuni

4. Deşeurile rezultate din activitate medicală se clasifică , după cum urmează :

a. deşeuri periculoase
b. deşeuri înțepă toare
c. deşeuri infecţioase

5. Deşeurile periculoase se clasifică în:

a. deşeuri anatomo-patologice
b. deşeuri clinice şi farmaceutice
c. deşeuri menajere
d. deșeuri înțepă toare-tă ietoare

6. Ce înţelegeţi prin decontaminarea materialului medico-chirurgical:

a. distrugerea germenilor patogeni în proporţie de 99,99%
b. îndepă rtarea unui procent de 95-98% din germeni patogeni prezenţi
c. sterilizarea instrumentarului medical şi a echipamentelor
d. distrugerea bacteriilor și a fungilor în proporție de 90%

7. Scopul decontamină rii materialului medico-chirurgical după folosire este:

a. evitarea contamină rii personalului
b. reducerea contamină rii mediului de spital
c. evitarea fixă rii pe instrumente a materiei organice
d. respectarea normelor legislative

8. Decontaminarea materialului medico-chirurgical se mai numeşte:

a. dezinfecţie
b. predezinfecţie
c. sterilizare
d. dezinfecție de nivel înalt

9. In funcţie de tipul de microorganisme patogene distruse şi timpul necesar

substanţelor dezinfectante să distrugă aceste microorganisme, dezinfecţia se clasifică
 pe patru nivele:
a. sterilizare chimică
b. sterilizare biochimică
c. sterilizare termică
d. dezinfecţie de nivel înalt

10. Clorhexidina este recomandată a se face pentru dezinfecţia:

a. preoperatorie a pielii
b. ră nilor
c. mâ inilor
d. tegumentelor integre

11. Pentru a fi corespunză toare din punct de vedere igienic, metoda de dezinfecţie a apei
trebuie să îndeplinească urmă toarele condiţii:
a. să nu modifice calită ţile apei
b. să fie eficientă indiferent de costuri
c. să fie uşor de manipulat pentru personalul care efectuează dezinfecţia
d. să nu producă degradarea mediului

12. Eficienţa procesului de dezinfecţie a apei potabile trebuie să fie:

a. 99%
b. 99,5%
c. 99,9%
d. 95%

13. Cantitatea minimă de apă necesară acoperirii necesarului fiziologic, igienei individuale
şi pregă tirii hranei, pentru o zi, este:
a. 100 l
b. 60 l
c. 70 l
d. 50 l
14. Soluţiile dezinfectante se folosesc:
a. în ziua prepară rii
b. în primele 28 de ore de la preparare
c. în termen de 48 de ore de la preparare
d. pentru 30 de cilcuri de spă lare

15. Sunt deşeuri periculoase urmă toarele categorii:

a. deşeuri anatomo – patologice, deşeuri înţepă toare – tă ietoare, deşeuri
infecţioase, deșeuri chimice și farmaceutice
b. deşeuri chimice şi farmaceutice, deşeuri menajere;
c. deşeuri tehnico – medicale, deşeuri de la blocul alimentar, deşeuri
infecţioase.

16. Codul de culori al ambalajelor pentru colectarea deşeurilor în unită ţile sanitare este:
a. galben pentru deşeurile periculoase şi negru pentru deşeurile nepericuloase
(menajere);
b. alb pentru deşeurile periculoase şi verde pentru deşeurile nepericuloase
c. (menajere);
d. roşu pentru deşeurile periculoase şi negru pentru deşeurile
nepericuloase(menajere)

17. Transportul deşeurilor periculoase în incinta unită ţii sanitare se face:

 a. pe acelaşi circuit cu cel al bolnavilor şi vizitatorilor, la ore diferite
b. pe circuit separat de cel al bolnavilor şi vizitatorilor, în recipientele de
colectare
c. pe circuit separat de cel al bolnavilor şi vizitatorilor şi cu că rucioare speciale
d. pe circuit separat, securizat și transportat în că rucioare destinat exclusiv
acestui scop

18. Metodele acceptate pentru eliminarea finală a deşeurilor rezultate din activitatea
medicală sunt:
a. incinerare, depozitare la depozitul de deşeuri după ce au fost în prealabil
neutralizate
b. depozitarea la depozitul de deşeuri fă ră tratamente speciale
c. ardere în groapa betonată , cu capac
d. reciclare

19. În funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale care se practică în acel

loc în zona 1 dintr-un spital, intră :
a. serviciul administrativ
b. secţia pediatrie
c. holul de la intrarea principală
d. ascensor

20. In funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale, care se practică în acel loc în zona 2
dintr-o unitate sanitară cu paturi, intră :
a. holuri
b. ascensoare
c. scă ri
d. holul birou recepție

21. Funcţie gradul de asepsie al actelor medicale care se practică în acel loc,
zona 3 dintr-o unitate unitate sanitară cu paturi, intră :
a. secţia medicală
b. secţia psihiatrie
c. secţia pediatrie
d. ascensor

22. Funcţie de gradul se asepsie, în zona 4 dintr-o unitate sanitară cu paturi,

intră :
a. neonatologie
b. radiologie
c. terapie intensivă
d. psihiatrie

23. Funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale care se practică într-un

spaţiu al spitalului, distingem:
a. 3 zone
b. 4 zone
c. 5 zone
d. 2 zone

24. După scoaterea mă nuşilor, mâ na:

a. se usucă
b. se spală
 c. se dezinfectează
d. se verifică vizual rezultatul

25. In secţiile cu risc scă zut de apariţie a infecţiei nosocomiale, materialul

moale reciclabil utilizat:
a. se imersează în apă +detergent, se spală , se clă teşte, se usucă
b. se imersează în detergent+dezinfectant, se spală , se clă teşte, se usucă
c. se spală , se clă teşte, se usucă
d. respectă procedura deșeurilor periculoase

26. Tehnica operaţiunii de dezinfecţie este:

a. pulverizare
b. stropire
c. vaporizare
d. imersie

27. Dezinfecţia se clasifică pe 4 nivele:

a. dezinfecţie de nivel scă zut, intermediar, înalt, foarte înalt
b. dezinfecţie superficială de nivel scă zut, înalt, foarte înalt
c. dezinfecţie de nivel scă zut, intermediar, înalt, sterilizare chimică
d. dezinfecția de nivel scă zut, intermediar, înalt

28. Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel înalt sunt:

a. acidul peracetic
b. acidul clorhidric
c. hipocloritul de sodiu
d. glutaraldehida

29. Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel intermediar nu sunt:

a. acidul peracetic
b. alcooli
c. compuşi pe bază de clor

30. Dezinfecţia igienică a mâ inilor nu se face:

a. pe mâ na spă lată şi uscată
b. pe mâ na umedă
c. după fiecare procedură medicală , înainte de spă lare

31. Antisepticul nu este:

a. produs care îndepă rtează murdă ria
b. produs care previne multiplicarea microorganismelor
c. produs care inhibă activarea microorganismelor

32. Bactericidul nu este un produs:

a. capabil să înlă ture murdă ria
b. capabil să distrugă boala
c. capabil să distrugă formele vegetative ale bacteriilor

33. Prin contaminare se înţelege:

a. contactul cu murdă ria
b. contactul cu pacienţii
c. contactul cu microorganisme patogene
34. Prin produs de dezinfecţie de nivel scă zut înţelegem:
a. agent chimic care distruge bacteriile vegetative
b. agent chimic care distruge bacteriile vegetative, unii fungi şi
virusurile capsulate
c. agent chimic care distruge bacteriile vegetative, unii fungi, virusurile
capsulate şi virusurile mari necapsulate

35. Virucidul nu este un produs care:

a. distruge virusurile test
b. distruge sporii bacterieni
c. distruge germenii saprofiți

36. Mâ inile se spală :

a. după scoaterea mă ştii de protecţie
b. după folosirea batistei
c. după folosirea toaletei
d. după fiecare procedură

37. Echipamentul personal de protecţie nu este:

a. punte între personalul medico-sanitar şi bolnavi
b. barieră între personalul medico-sanitar şi sursa de infecţie
c. mijloc de recunoaştere a meritelor personalului medico-sanitar

38. Mă nuşile se schimbă :

a. între 2 îngrijiri
b. în caz de rupere
c. între 2 pacienţi
b. ntre proceduri invazive

39. Niciodată mă nuşile de examinare:

a. nu se pă strează
b. nu se spală
c. nu se poartă aceeaşi pereche de mai multe ori
d. nu se reciclează
40. Se poartă două perechi de mă nuşi pentru:
a. a scade frecvenţe AES
b. a divide cu 3 riscul de contact cu sâ ngele
c. în caz de alergie
d. aplicarea procedurilor de îngrijire
41. Din cadrul echipamentelor de protecţie fac parte:
a. halatul
b. şorţuri impermeabile
c. cizme de cauciuc
d. capeline
42. Planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activită ţi medicale este analizat:
a. semestrial
b. trimestrial
c. anual
d. bianual
43. Planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activită ţi medicale este cuprins în
documentaţia necesară pentru:
a. certificare ISO
b. autorizarea sanitară
 c. colectarea selectivă a deşeurilor
d. acreditare

44. Aplicarea Ordinului 1226/2012 este obligatorie pentru:

a. acreditarea unită ţilor sanitare
b. obţinerea autorizaţiei sanitare
c. fila de buget
d. certificarea unită ților sanitare

45. Cură ţirea mesei de pansamente (mesei ginecologice) şi schimbarea huselor

respectiv alezelor nu se face:
a. o singură odată pe zi
b. după fiecare folosire
c. ori de câ te ori este necesar
46. Procesul de îngrijire implică :
a. activitatea de supraveghere a stă rii de să nă tate şi de prevenire a
îmbolnă virii
b. activitatea de vindecare a unei boli şi de recuperare şi compensare a unei
dizabilită ţi
c. de supraveghere şi îndrumare a asistaţilor
47. Instituţiile pentru ocrotirea, îngrijirea şi recuperarea adulţilor:
a. leagă ne de copii
b. că mine atelier
c. că min spital pentru bolnavi cronici
d. că mine de bă trâ ni
e. centre de reeducare
48. Baia generală a sugarului se poate face:
a. imediat după naştere
b. la 2-3 zile după că derea bontului
c. la 7 zile după că derea bontului
49. Senzaţiile organelor de simţ sunt:
a. simţul tactil
b. simţul gustului
c. simţul mirosului
d. simț afectiv

50. Pulsul reprezintă :

a. frecvenţa cardiacă
b. frecvenţa respiratorie
c. presiunea sâ ngelui în artere
d. presiunea venoasă
51. Gravitatea unei arsuri depinde de:
a. profunzimea arsurii
b. suprafaţa tegumentară afectată
c. ambele
52. Timpul de contact cu substanţe antiseptice necesar pentru dezinfecţia corectă a
mâ inilor este de:
a. 10 minute
b. 5 minute
c. pâ nă la uscarea mâ inilor
d. 2-3 minute
53. După decesul unui bolnav, sub supravegherea asistentului medical, infirmiera
pregă teşte cadavrul şi asigură transportul acestuia la locul stabilit de conducerea
 instituţiei:
a. da
b. nu
54. Spă larea obligatorie a mâ inilor se face:
a. la intrarea în serviciu şi la pă strarea locului de muncă
b. după folosirea toaletei
c. după folosirea mă ştii folosite în saloane
d. după folosirea batistei

55. Infecţia interioară (nosocomială ) reprezintă :

a. accidente de muncă ale personalului sanitar
b. îmbolnă virile de natură infecţioasă , contractate în spital şi care apar în
timpul spitaliză rii sau după externare
c. boli ce au drept cauză consumul excesiv de alcool
d. accidente prin expunere la sâ nge
56. Contactul tegumentelor şi mucoaselor cu urmă toarele produse trebuie considerat la
risc:
a. sâ nge
b. lichid peritoneal
c. secreţii vaginale
d. lichid de ascită
57. Expunerea profesională la accidente se petrece în timpul:
a. efectuarea de manopere invazive cu ace şi instrumente ascuţite
b. manipulă rii de produse biologice potenţial contaminate
c. pregă tirea instrumentarului care va fi supus procesului de dezinfecţie sau
sterilizare
58. Care din urmă toarele categorii sunt expuse riscului de accident cu obiecte ascuţite:
a. pacient
b. personal medical
c. personal auxiliar
d. aparțină tori
59. Scopul aplică rii Precauţiunilor Universale este:
a. de a preveni transmiterea infecţiilor la locul de muncă al personalului
medico-sanitar
b. prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere digestivă
c. prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere sanguină
d. prevenirea accidentelor prin expunere la sâ nge a personalului

60. Secretul profesional poate fi dezvă luit:

a. cu acordul pacientului
b. la cererea cunoştinţelor, vecinilor
c. la cererea autorită ţilor judiciare
d. cu acordul pă rinţilor pentru copii sub 18 ani

61. Care este timpul minim necesar de contact între dezinfectant şi obiectul ce trebuie
dezinfectat în cadrul dezinfecţiei de nivel înalt:
a. 10 min
b. 20 min
c. 30 min
d. minim 15 min
62. Ce se înţelege prin dezinfecţie:
a. îndepă rtarea microorganismelor de pe suprafeţe şi obiecte, odată cu
îndepă rtarea prafului şi substanţelor organice
 b. distrugerea în proporţie de 99,9% a formelor vegetative a
microorganismelor
c. distrugerea tuturor microorganismelor inclusiv a formelor sporulate
d. îndepă rtarea germenilor patogeni prin mijloace mecanice

63. Spă larea mâ inilor este suficientă pentru:

a. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios mediu
b. un act medical care presupun un nivel de risc infecţios minim
c. intervenţii chirurgicale
d. pentru igienizarea pacienților
64. Dezinfecţia igienică a mâ inilor este necesară cu excepţia:
a. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios înalt
b. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios mediu
c. igienizarea pacienților
65. Dezinfecţia chirurgicală a mâ inilor este necesară pentru:
a. toate intervenţiile care presupun un nivel de risc infecţios mediu
b. toate intervenţiile care presupun un nivel de risc infecţios înalt
c. toate actele medicale care presupun un nivel de risc infecţios minim
d. intervenții chirurgicale
66. Dezinfecţia igienică a mâ inilor se poate executa prin:
a. spă lare
b. frecare
c. tratament
d. fricțiune
67. Dezinfecţia chirurgicală a mâ inilor se execută prin:
a. tratament chirurgical
b. spă lare
c. frecare
d. fricțiune

68. Prin spă larea mâ inilor se înţelege:

a. procedura de eliminare a microorganismelor, utilizâ nd apă şi să pun
b. procedura prin care se elimină murdă ria şi se reduce flora tranzitorie prin
acţiune mecanică , utilizâ nd apă şi să pun
c. procedura de distrugere a germenilor patogeni utilizâ nd apă și să pun
69. Prin termen de valabilitate înţelegem:
a. perioada de timp în care execută m spă larea/dezinfecţia
b. perioada de timp în care un produs dezinfectant este utilizat
c. perioada de timp în care un produs dezinfectant este eficient
d. perioada de timp în care pă stră m soluția dezinfectantă
70. Mă nuşile care se folosesc în cazurile de mai sus trebuie să fie:
a. sterile din cauciuc
b. nesterile din cauciuc
c. din bumbac
d. din latex, nesterile
71. Reziduurile septice vor fi colectate separat şi duse pentru incinerare în:
a. saci de culoare galbenă cu pictograma „Pericol biologic”
b. recipiente etanşe duse la crematoriu la 2 zile
c. recipiente folosite pentru transportul lenjeriei murdare
d. pubele mobile de culoare galbenă
72. Mă nuşile de cauciuc de unică utilizare se folosesc:
a. în timpul cură ţeniei
b. câ nd se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate
 c. câ nd se anticipează contactul cu produse biologice
d. în timpul schimbă rii pacientului

73. Distribuirea hranei bolnavilor în secţii este fă cută de:

a. infirmiera de serviciu
b. asistenta(sora) de salon ajutată de infirmieră
c. asistenta de salon
d. medic curant

74. In prepararea şi utilizarea soluţiilor dezinfectante sunt necesare:

a. cunoaşterea exactă a concentraţiei în substanţă activă a produselor prin
aplicarea baremurilor cunoscute
b. folosirea de recipiente speciale
c. cunoaşterea exactă a concentraţiei în substanţă activă a produselor prin
determină ri periodice de laborator
d. folosirea de recipiente curate

e. utilizarea soluţiilor în ziua prepară rii

f. utilizarea soluţiilor a doua zi după preparare prin menţinerea în
recipiente speciale deschise
75. Care sunt mă surile pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale:
a. mă suri de igienă spitalicească
b. asigurarea pregă tirii profesionale corespunză toare
c. aplicarea tehnicilor aseptice
d. nerespectarea procedurilor de cură țenie și dezinfecție
76. Alimentaţia prin sondă nu se face la:
a. bolnavii cu infarct miocardic
b. bolnavii cu tulbură ri de deglutiţie
c. bolnavii inconştienţi
77. Steril se defineşte fiind:
a. lipsit de germeni patogeni
b. lipsit de insecte vii
c. orice suprafaţă sau obiect bine spă lat
d. nici un ră spuns nu este corect

78. Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile sanitare
sunt:
a. alb
b. galben
c. negru
d. verde
79. Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci de polietilena:
a. negri, cu inscriptia ,, Deseuri periculoase”
b. galbeni
c. transparenti si incolori
d. verzui
80. Deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cu sange sau alte fluide
biologice, precum si materialele care contin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii
paraziti si/ sau toxinele microorganismelor sunt:
a. deseuri rezultate din activitati medicale
b. deseuri periculoase
c. deseuri infectioase
d. toate variantele de mai sus sunt corecte
81. Care dintre deseurile provenite din unitatile sanitare se colecteaza in ambalaje de
culoare galbena cu pictograma ,, Pericol biologic”:
a. deseuri infectioase
b. deseuri chimice si farmaceutice
c. deseuri taietoare/ intepatoare
d. deșeuri anatomo-patologice
82. La codul 18.01.01 intră urmă toarele categorii de deşeuri:
a. ace folosite
b. catetere folosite
c. seringi cu ac utilizate
d. lame de bisturiu neîntrebuinţate
e. branule neutilizate
83. La codul 18.01.02 nu intră urmă toarele categorii de deşeuri:
a. recipiente cu sâ nge
b. material biopsic
c. lichide organice
d. catetere folosite
e. seringi utilizate

84. Recipientele care au conţinut medicamente, altele decâ t citotoxice sau citostatice, se
încadrează în codul:
a. 18.01.01
b. 18.01.02
c. 18.01.04
d. 18.01.07
85. Detaşarea acelor folosite nu se face:
a. cu mâ na
b. cu o câ rpă
c. folosind dispozitivul inclus pe orificiul de colectare
d. cu mă nuşa

86. Capacul închis al cutiei cu deşeuri înţepă toare/tă ietoare va conţine:

a. date privind ţara de provenienţă
b. data începerii colectă rii
c. data începerii colectă rii, secţia de unde provine
d. date încheierii colectă rii
87. Cutia cu deşeuri înţepă toare/tă ietoare va fi menţinută pe secţii:
a. câ t timp apreciază asistenta de salon
b. câ t timp apreciază asistenta şefă
c. pâ nă în momentul umplerii
88. Cutiile cu deşeuri înţepă toare/tă ietoare se vor umple:
a. pâ nă la jumă tate
b. pe 3 sferturi
c. nu se vor supraîncă rca
89. Materialul biopsic nu face parte din:
a. deşeuri nepericuloase
b. deşeuri periculoase
c. deşeuri anatomice

90. Pungile de urină folosite nu fac parte din categoria:

a. deşeuri menajere
b. deşeuri periculoase
c. deşeuri infecţioase
 d. deșeuri anatomo-patologice
91. Membranele de dializă folosite fac parte din categoria:
a. deşeuri nepericuloase
b. deşeuri menajere
c. deşeuri periculoase
d. deșeuri infecțioase
92. Medicamentele expirate fac parte din categoria:
a. deşeuri nepericuloase
b. deşeuri periculoase
c. deşeuri chimice şi farmaceutice
d. infecțioase
93. Reactivii de laborator nu fac parte din categoria:
a. deşeuri periculoase
b. deşeuri toxice
c. deşeuri infecţioase
94. Conform precauţiunilor universale toţi pacienţii sunt:
a. potenţial să nă toşi
b. potenţial bolnavi
c. potenţial contaminați
95. Conform precauţiunilor universale, se consideră că sâ ngele nu poate fi:
a. steril
b. contaminat cu HIV
c. contaminat cu VHB, VHC
96. Conform precauţiunilor universale, se consideră că toare instrumentele folosite în
practica medicală după utilizare sunt:
a. murdare
b. contaminate
c. bune de aruncat
d. infectate
97. Atitudinea în caz de accident prin expunere la sâ nge nu presupune:
a. sâ ngerarea locului pentru a opri difuziunea virusului
b. aplicare pansament
c. întreruperea îngrijirii cu asigurarea securită ţii pacientului
98. Atitudinea corectă care trebuie adoptată în caz de accident prin expunere la sâ nge nu
presupune:
a. purtarea mă nuşilor
b. întreruperea îngrijirilor
c. asigurarea securită ţii pacientului
d. persoana accidentată anunţă imediat asistenta şefă
e. informarea mass-mediei

99. Membranele de dializă utilizate se încadrează în codul de deşeuri:

a. 18.01.01
b. 18.01.02
c. 18.01.03*
d. 18.01.04
100. Pungile pentru colectarea urinei folosite se încadrează în codul de deşeuri:
a. 18.01.01
b. 18.01.02
c. 18.01.03*
d. 18.01.04
101. Profilaxia speciala nu se refera la:
a. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase
 b. prevenirea unor noi cazuri secundare
c. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate
102. Triajul epidemiologic nu presupune:
a. termometrizarea, ex. tegumentelor, cavitatii bucale și conjuctivelor
b. masurarea T.A. puls, diureza
c. informarea privind eventualelor contacte la domiciliu
d. examen fund de ochi
103. Pastrarea hainelor de strada se va efectua:
a. in dulap separat
b. in dulapul comun cu cele de spital
c. nu se pastreaza in spital
d. la magazia spitalului
104. Prin Ordinul 1226/2012 se aprobă :
a. normele tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activită ţi
medicale
b. metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind
deşeurile rezultate din activită ţi medicale
c. conţinutul – cadru al planului de gestionare a deşeurilor rezultate din
activită ţi medicale

105. Condiţiile de colectare prin separare la locul producerii a deşeurilor rezultate din
activită ţi medicale se aprobă prin:
a. Legea 211/2011
b. Legea 95/2006
c. Ordinul 1226/2010
106. Instituţia desemnată prin lege pentru elaborarea strategiei şi a planului de gestionare a
deşeurilor rezultate din activită ţi medicale la nivel naţional este:
a. Institutul Naţional de Să nă tate Publică
b. Ministerul Să nă tă ţii
c. CONAS
107. Planurile de gestionare a deşeurilor medicale sunt revizuite:
a. la 3 ani
b. la 5 ani
c. anual
108. Normele tehnice ale Ordinului 1226/2012, nu se referă la:
a. managementul deşeurilor radioactive
b. apele uzate descă rcate în receptori
c. eluenţii gazoşi emişi în atmosferă
109. Antisepticele și dezinfectantele chimice utilizate în unită țile sanitare trebuie să prezinte
efect:
a. micobactericid
b. fungicid
c. bacterid
d. virulicid
110. Frecvența efectuă rii testelor de autocontrol în unită țile sanitare trebuie să țină cont de:
a. zonele de risc identificate pe harta riscurilor
b. circulația germenilor în unitatea sanitară
c. nivelul de contaminare
d. specificul activită ții medicale
111. Rezultatele screening-ului pacienților reprezintă o condiție a frecvenței efectuă rii:
a. cură ță rii
b. dezinfecției
c. steriliză rii
 d. testelor de autocontrol
112. Frecvența efectuă rii testelor de autocontrol în unită țile sanitare este stabilită în:
a. Regulamentul de Ordine Interioară
b. Planul de management
c. Planul anual de prevenire, supraveghere și limitare a infecțiilor asociate
îngrijirii medicale
d. Planul de investiții
113. Procedura de dezinfecție prin care se realizează distrugerea bacteriilor în formă
vegetativă , fungilor, virusurilor, micobacteriilor și a majorită ții sporilor becterieni
poartă numele de:
a. sterilizare chimică
b. dezinfecție de nivel înalt
c. dezinfecție de nivel scă zut
d. cură țare

114. Procedura de dezinfecție prin care se realizează distrugerea bacteriilor în formă vegetativă , a
fungilor, a micobacteriilor și a virusurilor, fă ră acțiune asupra sporilor bacterieni poartă
numele de:
a. cură țare
b. dezinfecție de nivel înalt
c. dezinfecție de nivel intermediar
d. sterilizare

115. Procedura de dezinfecție prin care se realizează distrugerea majorită ților

bacteriilor în formă vegetativă a unor fungi și a unor virusuri fă ră acțiune
asupra micobacteriilor, a sporilor de orice tip, virusurilor neanvelopate și a
mucegaiurilor poartă numele de:
a. cură țare
b. dezinfecție de nivel scă zut
c. dezinfecție de nivel înalt
d. dezinfecție intermediară
116. Soluția chimică utilizată pentru dezinfecția înaltă a instrumentarului care nu
suportă autoclavarea se va folosi maxim:
a. 24 de ore
b. 48 ore
c. 12 cicluri de la preparare
d. 30 cicluri de la preparare
117. Dezinfecția cu raze ultraviolete este indicată a fi aplicată :
a. spații închise
b. sticlă rie de laborator
c. suprafețe netede
d. ustensile de cură țenie
118. Dezinfecția prin că ldură umedă este indicată a fi efectuată :
a. suprafețelor netede
b. lenjeriei
c. veselei
d. sticlă riei de laborator

119. Registrul de dezinfecție înaltă a instrumentarului va avea completate urmă toarele date:
a. produsul utilizat
b. concentrația de lucru
c. data și ora prepară rii soluției de lucru
d. numă rul de cicluri de la preparare
 120. In registrul de dezinfecție înaltă a instrumentarului nu vor fi completate urmă toarele date:
a. ora încheierii fiecă rei proceduri
b. numă rul de cicluri de la preparare
c. instrucțiuni privind securitatea și să nă tatea în muncă
d. numă rul de dispozitive imersate la fiecare procedură
121. Regulile generale de practică ale dezinfecției nu includ:
a. să fie ușor de utilizat
b. utilizarea dzinfectantelor se face respectâ ndu-se normele de protecție a
muncii
c. se utilizează dezinfectante biodegradabile în acord cu cerințele de mediu
122. Criteriile de alegere corectă a dezinfectanților nu includ:
a. se utilizează produsul numai în scopul pentru care a fost avizat
b. produsul trebuie să fie compatibil cu materialele pe care se vor utiliza
c. produsul să fie ușor de utilizat
d. este recomandat a fi utilizat produsul ca atare și care nu necesită diluție
123. Timpul de acțiune este un criteriu de:
a. alegere corectă a dezinfectanților
b. utilizare și pă strare corectă a produsului
c. regulă generală de practică a dezinfectanților

124.. Fiecare unitate sanitară , în conformitate cu Ordinul 1101/2016, elaborează :

a. un plan propriu de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței
medicale
b. un proiect de finanțare a mă surilor de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor
asociate asistenței medicale
c. un program propriu de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate
asistenței medicale
d. norme proprii de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței
medicale

125. Fondurile necesare îndeplinirii activită ților de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor
asociate asistenței medicale vor fi asigurate din:
a. resurse alocate de Ministerul Să nă tă ții
b. resurse alocate de Consiliul Județean
c. buget propriu alocat de Direcția de Să nă tate Publică
d. bugetul de venituri și cheltuieli a unită ții

126. Activitatea de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale face
parte din:
a. fișa postului
b. obligațiile profesionale
c. codul deontologic

127. In cadrul serviciului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale trebuie asigurată
funcție de:
a. responsabil cu bolile infecțioase
b. responsabil al politicii de utilizare a dezinfectanților
c. responsabil al politicii de utilizare a antibioticelor
d. responsabil cu infecțiile asociate asistenței medicale
128. In cadrul serviciului/compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale
se va asigura un post de asistent medical la:
a. 400 de paturi
b. 500 de paturi
c. 250 de paturi
d. 100 de paturi
129. Obiectivele specifice bine definite pentru fiecare tip de unitare sanitară /secție fac parte din:
a. metodele de supraveghere pentru monitorizarea ratei infecțiilor asociate asistenței
medicale
b. criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un sistem de supravghere
c. componentele unui sistem de supravghere
d. obiectivele supravegherii

130. Atribuția de verificare, cel puțin trimestrial a registrului de monitorizare a infecțiilor asociate
asistenței medicale al unită ții, prin compartimentul de supraveghere aparține, conform
Ordinului 1101/2016:
a. comitetului director al unită țiii
b. managerului unită ții medicale
c. direcției de să nă tate publică județene
d. directorului de îngrijiri al unită ții sanitare

131. Atribuția de întocmire și completare a registrului de monitorizare a infecțiilor asociate

asistentei medicale pe secție aparține, conform Ordinului 1101/2016:
a. asistentei medicale responsabile de salon
b. asistentei șefe de secție
c. medicului șef de secție
d. medicului currant

132. Intocmirea hă rții punctelor și zonelor de risc pentru apariția infecțiilor asociate asistenței
medicale constituie una din atribuțiile, conform Ordinului 1101/2016:
a. managerului unită ții
b. comitetului director
c. serviciului/compartimentului pentru supravegherea, prevenirea și limitarea infecțiilor
asociate asistenței medicale
d. directorului de îngrijiri

133. Elaborarea ghidului de izolare al unită ții sanitare este o atribuție a:

a. managerului
b. comitetului director
c. directorului de îngrijiri
d. compartimentului pentru supravegherea, prevenirea și limitarea infecțiilor asociate
asistenței medicale

134. Din comitetul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale nu vor face parte:
a. șefi secție
b. asistenți șefi
c. director îngrijiri
d. director medical
135. Comitetul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale este condus de:
a. manager
b. director medical
c. comitet director
d. șeful/coordonatorul compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței
 medicale

136. Serviciul/compartimentul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale trebuie să

aibă în componență :
a. cel puțin un medic epidemiolog
b. un medic epidemiolog
c. un medic epidemiolog la 400 de paturi
d. un medic epidemiolog la 250 de paturi

137. Asigurarea condițiilor de îngrijire la pacienți cu infecții/coloniză ri cu germeni multiplu

rezistenți este o atribuție a:
a. managerului
b. comitetului director
c. comitetului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale
d. directorului de îngrijiri

138. Implementarea și respectarea precauțiunilor standard este o ră spundere a:

a. directorului medical
b. directorului de îngrijiri
c. medicului șef secție
d. medicului currant

139. Elaborarea manualului de biosiguranță în scopul evită rii contamină rii personalului și
medicului este o atribuție a:
a. compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale
b. farmacistului
c. laboratorului
d. medicului infecționist responsabil de politica de utilizare a antibioticelor

140. Participarea la recoltarea probelor de evaluare a eficienței cură țeniei, dezinfecției și steriliză rii
este o atribuție a:
a. director medical
b. director îngrijiri
c. medic șef secție
d. asistent șef

141. Supravegherea și controlul activită ții în oficiul alimentar este o atribuție a:

a. managerului
b. directorului de îngrijiri
c. medicului șef secție
d. asistentului șef

142. Intocmirea și completarea registrului de expunere a accidentelor la produse biologice pe secție

este o ră spundere a:
a. medicului șef secție
b. medicului currant
c. asistentului șef
d. asistentului responsabil de un salon

143. Efectuarea triajului zilnic al personalului din subordine și declararea orică rei suspiciuni de
boală transmisibilă că tre serviciul/compartimentului de prevenire a infecțiilor associate
asistenței medicale este o ră spundere, a:
a. managerului
 b. directorului de îngrijiri
c. medicului șef secție
d. asistentului șef

144. Consilierea pacienților, vizitatorilor și a personalului în legă tură cu procedurile de prevenire a

transmiterii infecțiilor este o atribuție, a:
a. medicului șef secție
b. medicului curant
c. asistentului șef

145. Semnalarea existenței elementelor sugestive de infecții asociate asistenței medicale este o
atribuție a:
a. compartimentul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale
b. directorului de îngrijiri
c. medicului șef secție
d. asistentei responsabile de salon

146. Urmă rirea seroconversiei pentru HIV și/sau VHB și/sau VHC la persoana expusă accidental
conform Ordinului 1101/2016, este o atribuție a:
a. medicului șef secție
b. asistentului șef
c. coordonatorului compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței
medicale
d. medicului de medicina muncii
147. Completarea evidenței vaccină rilor personalului medico-sanitar expus la produse biologice,
conform Ordinului 1101/2016, este o atribuție a:
a. mitetului director
b. managerului
c. medicului de medicina muncii
d. medicului responsabil pentru prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale

148. Orice daună adusă pacienților prin nerespectarea Ordinului 1101/2016 atrage:
a. responsabilitatea angajatorului
b. responsabilitatea individuală
c. responsabilitatea secției
d. responsabilitatea instituțională

149. Fondurile necesare îndeplinirii activită ților de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor
asociate asistenței medicale vor fi afișate pe site-ul unită ții defalcate pe tip de cheltuieli:
a. teste de autocontrol
b. teste de sterilizare
c. teste screening pacienți
d. teste evaluare personal

150. Pe site-ul unită ții conform Ordinului 1101/2016, nu vor fi postate:

a. teste de autocontrol
b. cheltuieli cu dezinfectanții
c. cheltuieli cu spă lă toria
d. cheltuieli cu sterilizarea

151. In cadrul unită ților sanitare cu paturi cu o capacitate redusă (sub 50 paturi) poate fi
desemnată , conform Ordinului 1101/2016 o persoană care să se ocupe de supraveghere,
prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale:
 a. asistentă medicală cu studii postliceale
b. asistentă medicală cu studii superioare
c. medic epidemiolog
d. medic infecționist

152. Conform Ordinului 1101/2016, atribuțiile asistentei șef de secție sunt:

a. prelucrează procedurile și protocoalele de prevenire a infecțiilor asociate asistenței
medicale elaborate de compartimentul de prevenire și ră spunde de aplicarea acestora
b. organizează și derulează activitatea de formare a personalului în domeniul prevenirii
infecțiilor asociate asistenței medicale
c. efectuează activită ți de pregă tire a personalului medical în domeniul utiliză rii judicioase a
antibioticelor
d. ră spunde de compartimentul igienic al personalului din subordine

153. Asistenta șefă de secție, conform Ordinului 1101/2016, nu va avea ca atribuții:

a. ră spunde de aplicarea precauțiunilor standard
b. implementează practicile de îngrijire a pacienților în vederea limită rii infecțiilor
c. inițiază izolarea pacientului care prezintă semne ale unei boli transmisibile
d. ră spunde de starea de cură țenie din secție

154. In atribuțiile asistentei medicale responsabile de salon intră :

a. controlează respectarea mă surilor de asepsie și antisepsie
b. implementează practicile de îngrijire a pacienților în vederea limită rii infecțiilor
c. inițiază izolarea pacienților care prezintă semne ale unei boli transmisibile
d. coordonează și supraveghează operațiunile de cură țenie și dezinfecție

155. Conform Ordinului 1101/2016, atribuțiile asistentei medicale responsabile de salon sunt, cu
excepția:
a. instruiește personalul din subordine privind autodeclararea îmbolnă virilor
b. coordonează și supraveghează operațiunile de cură țenie și dezinfecție
c. participă la pregă tirea personalului
d. participă la investigarea focarelor

156. Asistenta de la stația de sterilizare are în atribuții, conform Ordinului 1101/2016, urmă toarele:
a. participă la pregă tirea personalului
b. ră spunde de igiena încă perilor în care se face sterilizarea și de respectarea circuitelor
c. respectă precauțiunile standard
d. participă la investigarea focarelor

157. Scopul supravegherii infecțiilor associate asistenței medicale în unită țile sanitare este:
a. de identificare a riscurilor
b. creșterea calită ții
c. asigurarea siguranței pacientului
d. reducerea incidenței infecțiilor asociate asistenței medicale
e. reducerea costului rezultate infecțiilor asociate asistenței medicale

158. Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un sistem de supraveghere pentru monitorizarea

ratei infecțiilor asociate asistenței medicale, sunt:
a. utilitate
b. simplitate
c. flexibilitate
d. fiabilitate
159. Metodele de supraveghere pentru monitorizarea ratei infecțiilor asociate asistentei medicale
 sunt:
a. activă
b. pasivă
c. combinată

160. Componentele unui sistem de supraveghere sunt:

a. frecvența și durata raportă rii
b. asigurarea confidențialită ții
c. indicatori de performanță mă surabili
d. perioada de colectare a datelor

161. Metodele de supraveghere pentru monitorizarea ratei infecțiilor asociate asistenței medicale
sunt, cu excepția:
a. metoda de colectare a datelor
b. frecvența și durata raportă rii
c. studii de prevalență de moment/perioadă
d. supravegherea pasivă

162. Atribuția de respectare a politicii de utilizare a antibioticelor, conform Ordinului 1101/2016,

aparține:
a. medicului șef de secție
b. medicului currant
c. medicului responsabil de politica de utilizare a antibioticelor din cadrul
serviciului/compartimentului de prevenire a infecțiilor asiciate asistenței medicale
d. directorului de îngrijiri

163. Supravegherea și controlul calită ții prestațiilor efectuate la spă lă torie este o atribuție, conform
Ordinului 1101/2016 a:
a. medicului șef de secție
b. asistentului șef de secție
c. directorului medical
d. directorului de îngrijiri

164. Comitetul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale este alcă tuit din:
a. farmacist
b. medic laborator
c. director medical
d. manager

165. Comitetul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale are obligația de a se întâ lni:
a. lunar
b. trimestrial
c. anual
d. la nevoie

166. Comitetul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale are în atribuții:

a. analiza indicatorilor de performanță
b. analiza deceselor
c. analiza situației legate de infecții asociate asistenței medicale
d. elaborarea de propuneri că tre Comitetul Director
167. Seful serviciului/coordonatorului compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate
asistenței medicale este autorizat prin decizie administrativă pentru:
a. elaborarea politicii de utilizare a antibioticelor
 b. verificarea modului de respectare a procedurilor și protocoalelor de prevenire și
limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale
c. propune că tre manager sancțiuni administrative pentru abateri legate de activitatea de
prevenire
d. suspendă activitatea medicală într-un compartiment care nu respectă procedurile și
protocoalele

168. Intocmirea și completarea registrului de monitorizare a infecțiilor asociate asistenței medicale

pe secție este o ră spundere a:
comitetului director
directorului medical
directorului de îngrijiri
asistentului șef

169. Mă surile minime obligatorii pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței
medicale, cuprind:
a. practici sigure de injectare
b. igiena respiratorie și eticheta de tuse
c. interzicerea fumatului în spațiile publice
d. aplicarea Regulamentului de Organizare și Funcționare

170. Activitatea serviciului sau compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței

medicale este asigurată prin:
a. personal propriu
b. contractarea de prestă ri servicii specifice cu DSP
c. contractarea de prestă ri servicii cu Miniasterul Să nă tă ții
d. contractarea de prestă ri servicii specifice cu Casa Județeană de Asigură ri de Să nă tate

171. In cadrul serviciului/compartimentului de prevenire a infecțiilor nosocomiale, asistența medicală

se va asigura cel puțin un medic epidemiolog la:
a. 500 paturi
b. 300 paturi
c. 400 paturi
d. minim 400 de paturi

172. In cadrul serviciului/compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale se

va asigura cel puțin un medic infecționist la:
a. 1000 paturi
b. 500 paturi
c. 400 paturi
d. minim 400 paturi

173. Care din urmă toarele etape nu face parte din modalitatea de efectuare a cură țeniei:
a. menținerea că ruciorului pentru cură țenie înafara salonului pe coridor
b. ștergerea de praf a mobilierului cu o lavetă îmbibată în soluție de detergent+dezinfectant
c. cură țarea grupului sanitar și a tuturor componentelor și accesoriilor acestuia
d. mă turarea uscată a pavimentului cu o mă tură corespunză toare

174. Care din urmă toarele circuite funcționale dintr-un spital fac obiectul activită ții
infirmierelor/îngrijitoarelor:
a. circuitul bolnavului, circuitul alimentelor, circuitul lenjeriei, circuitul reziduurilor
b. circuitul alimentelor
c. circuitul lenjeriei
 d. circuitul reziduurilor

175. Platformele organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoaielor menajere se vor
amenaja:
a. la o distanță de minim 15 m de ferestrele unită ții
b. la o distanță de minim 5 m de ferestrele unită ții
c. la o distanță de minim 10 m de unitate
d. la o distanță de maxim 1 m de alte unită ți
176. Codul de culori al ambalajelor pentru colectarea deșeurilor în unită țile sanitare este:
a. galben pentru deșeurile periculoase și negru pentru deșeurile nepericuloase (menajere)
b. alb pentru deșeurile periculoase și verde pentru deșeurile nepericuloase (menajere)
c. roșu pentru deșeurile periculoase și negru pentru deșeurile nepericuloase (menajere)
d. verde pentru deșeurile citostatice

177. După utilizare, mă nușile:

a. se clă tesc și se usucă
b. se spală și se usucă
c. se spală , se dezinfectează și se usucă
d. se aruncă

178. Dezinfecția igienică a mâ inilor prin fricțiune se face:

a. pe mâ na spă lată și uscată
b. pe mâ na umedă
c. după fiecaree procedură medicală , înainte de spă lare
d. ori de câ te ori este nevoie

179. Antisepticul este:

a. produs care îndepă rtează murdă ria
b. produs care împiedică dezvoltarea microbilor
c. produs care ajută la activarea microbilor
d. produs care se pă strează la rece

180. Exemple de substanțe dezinfectante care dezinfectează tegumentele, instrumentele, suprafețele:

a. apa oxigenată , cloramina, iod, detergenți, clorhexina, alcoolii
b. apa de Javel
c. fenol
d. hipoclorit de sodiu

181. Substanțe folosite pentru dezinfecția grupurilor sanitare:

a. substanțe dezinfectante pe bază de clor
b. apa de Javel
c. alcoolii
d. sare cuaternară de amoniu

182. Definiția dezinfecției:

a. dezinfecția este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate
microorganismele patogene (în proporție de 99,99%)
b. dezinfecția este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate
microorganismele patogene (în proporție de 80%)
c. dezinfecția este procesul prin care sunt distruși virușii (în proporție de n80%)
d. dezinfecția este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate microorganismle
patogene (în proporție de 75%)
183. Care sunt tipurile de dezinfecție fizică :
a. prin că ldură uscată , prin că ldură umedă , prin raze ultraviolete
b. prin raze X
c. prin ră cire la -25 grade
d. formol

184. Dezinfecția prin mijloace chimice se realizează cu:

a. substanțe biocide de tippul 1 (pentru piele și mucoase) și de tipul 2 (pentru suprafețe,
mediu, aer)
b. substanțe pe bază de clor
c. substanțe pe bază de alcooli
d. substanțe cu clorhexidina

185. Soluția de sterilizare nu se folosește mai mult de:

a. 48 ore
b. 12 ore
c. 1 oră
d. 30 zile

186. Care sunt substanțele care dezinfectează atâ t pielea câ t și mucoasele:

a. apa oxigenată , cloramina, iod, detergenți, clorhexina, alcoolii, ozon, clor, dioxid de clor,
acid peracetic (oțet)
b. apa de Javel
c. hipoclorit de sodiu
d. sare cuaternare de amoniu

187. Regulile de bază în aplicarea Precauțiunilor standard sunt:

a. consideră toți pacienții posibil infectați
b. consideră sâ ngele pacienților infectat
c. consideră acele și instrumentele posibil infectate
d. consideră să lile de tratament posibil infectate

188. Stopul cardiac:

a. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec.;
b. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec.
c. determina si oprirea circulatiei cerebrale.

189. Deficitul motor apare în:

a. sindromul hemiplegic
b. sindromul paraplegic si tetraplegic
c. nevralgia sciatica

190. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt:

a. miopatia
b. miotonia
c. radiculitele

191. Sindromul de neuron motor periferic , cu tulburari de sensibilitate importanta ,

apare si în:
a. poliradiculonevrita
b. "sindromul de coada de cal"
c. sindromul meningian
192. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza:
a. timp scurt
b. care au o putere calorica moderata
c. timp îndelungat

193.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin:

a. distrugerea tuturor straturilor epidermului
b. eritem, edem, caldura locala, usturime
c. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului

194. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin:

a. interesarea epidermului si partial a dermului
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
c. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum

195. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin:

a. hemoconcentratie
b. scaderea numarului de hematii si leucocite
c. cresterea numarului de hematii si a hematocritului

196. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si
complicatii :
a. insuficienta cardiaca
b. alterari renale cu albuminurie, glicozurie si hematurie
c. infectia arsurilor

197. Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa?

a. soc hipovolemic
b. infectie, nefrita, bronhopneumonie, hemoragie digestiva
c. escare, intoxicatia centrilor nervosi cerebrali, urmata de confuzii, pierderi de
cunostinta, paralizii

198. Acordarea primelor îngrijiri la bolnavii cu arsuri întinse se va face:

a. la locul accidentului
b. la dispensarul medical
c. în sala de operatii, în conditii de asepsie si antisepsie

199. Îndepartarea victimei de curentul electric se va face:

a. cu mâ inile, neexistâ nd nici un pericol
b. împingerea victimei de lâ nga sursa de curent cu o bucata de lemn
c. împingerea prin intermediul unei haine groase, împaturite

200. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva

prin spalaturi abundente cu:
a. apa si sapun
b. solutii antiseptice
c. solutii acide slabe

201.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza :

a.       bolile cu raspandire in populatie ;
b.      bolile cu raspandire mare in populatie, ce creeaza probleme de sanatate
publica, perturband dezvoltarea normala a societatii;
c.       boli cardiovasculare, neoplaziile, accidentele rutiere, boli psihice, sinuciderile
etc.

202. Profilaxia generala presupune :

a.       masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara ;
b.      supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni ;
c.       masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie.

203.Profilaxia speciala se refera la :

a.       masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase;
b.      prevenirea unor noi cazuri secundare;
c.       masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate .

204. Triajul epidemiologic presupune :

a.       termometrizarea, ex. tegumentelor, cavitatii bucale si conjunctivelor ;
b.      masurarea T.A. puls, diureza;
c.       informarea privind eventualele contacte la domiciliu .

205.Triajul epidemiologic se efectueaza :

a.       zilnic, in crese si gradinite, inainte de intrarea in colectivitate;
b.      in crese si gradinite, dupa intrarea copiilor in colectivitate;
c.       la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta .

206.Termometrizarea zilnica, in cadrul triajului epidemiologic, se efectueaza :

a.       de catre asistenta medicala ;
b.      saptamanal, la copiii din crese si gradinite;
c.       zilnic, la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite .

207.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt:

a.       spalarea, aerisirea, ventilatia;
b.      stergerea umeda a suprafetelor, folosind agenti chimici;
c.       radiatii ultraviolete .

208.Metodele fizice de dezinfectie :

a.       sunt reprezentate in principal de caldura uscata, umeda si radiatii u.v.;
b.      se bazeaza pe reactia de oxidare, hidroliza si precipitare ;
c.       se realizeaza prin denaturarea proteinelor .

209.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin :

a.       spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante ;
b.      scufundarea in substante dezinfectante;
c.       iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului .

210.Vaccinoprofilaxia utilizeaza :
a.       vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii, atenuati;
b.      vaccinuri preparate din toxine detoxifiate, transformate in anatoxine;
c.       vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati, pentru eficienta sporita.

211.Anginele sunt :
a.       cele mai frecvente infectii streptococice;
b.      inflamatii ale istmului faringian;
c.       afectiuni intalnite numai la copii .

212 .Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt :

a.       odinofagia;
b.      congestia intensa a fundului de gat ;
c.       false membrane .

213.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza:

a.       1-2 zile ;
b.      1-10 zile;
c.       3-6 zile .

214.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 - 25 zile de la

debutul bolii si pot fi :
a.       glomerulonefrita difuza acuta;
b.      reumatismul articular acut ;
c.       colica biliara .

215.Profilaxia scarlatinei include :

a.       masuri de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , tratament cu
penicilina al purtatorilor ;
b.      masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati,
cat si in locuinte ;
c.       supraveghere facultativa a bolnavului .

216. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include :

a.       aplicarea de comprese reci pe frunte;
b.      combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat;
c.       regim hiperprotidic.

217. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi :

a.       alterarea confortului legat de durerea de cap si febra;
b.      varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios;
c.       hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica .

218.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient

cu scarlatina constau in :
a.       combatarea pruritului ;
b.      ingrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora;
c.       repaus la pat, cel putin 7 zile .
219.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde :
a.       administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului;
b.      continuarea tratamentului la externare cu moldamin ;
c.       administrarea de hidrocortizon acetat .

220. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin :

a.       febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem;
b.      catar nazal, febra inalta, diaree;
c.       febra +catar + semnul Koplick.

221. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin :

a.       cresterea mare a febrei;
b.      eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile;
c.       eruptia micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait.

222. Patagnomonic pentru rujeola este :

a.       semnul Barsieri;
b.      semnul Koplick;
c.       catar ocular, nazo-bronsic.

223.In rujeola eruptia :

a.       este insotita de prurit ;
b.      nu este insotita de prurit;
c.       nu produce prurit.

224.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la :

a.       izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii;
b.      urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ;
c.       administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact.

225.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie

sunt:
a.       febra, frisoane, tahipnee;
b.      greturi, varsaturi, dureri abdominale;
c.       apatie, imobilitate.

226.In perioada eruptiva din rujeola apare:

a.       exantemul - macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat);
b.      inapetenta, stare de neliniste, nervozitate;
c.       tegumente palide, reci.

227.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza :

a.       pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii;
b.      reechilibrarea hidro-electrolitica;
c.       imobilizarea pacientului in perioada eruptive.

228.Problemele pacientului cu rujeola pot fi:

a.       dispnee cu polipnee cauzata de febra;
b.      potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii;
c.       hipotermie .

229.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor

respiratorii, tusei, polipneei constau in:
a.       aplicarea compreselor hipotermizante ;
b.      umidificarea aerului din incapere;
c.       administrarea medicatiei prescrise de medic .

230.Rubeola este o boala :

a.       infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopatii, eruptie
micropapuloasa fugace si febra inconstanta ;
b.      cu izolare la domiciliu ;
c.       cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.

231.In rubeola, modul de transmitere este :

a.       aerogen;
b.      prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii;
c.       digestiv.

232.Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este :

a.       poliadenopatia;
b.      febra inalta la adulti;
c.       ciclul lingual .

233.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona :

a.       poliartrita;
b.      purpura trombocitopenica si meningoencefalita;
c.       reumatismul articular acut .

234.Tratamentul rubeolei este :

a.       simptomatic;
b.      etiologic;
c.       igienic .

235. Orhita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la:

a.       fete;
b.      baieti;
c.       dupa pubertate .

236. Calea de transmitere in tusea convulsiva este :

a.       aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse;
b.      digestiva, prin maini murdare ;
c.       prin obiecte recent contaminate .

237. Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" epidemice la

sfarsitul
a.       iernii;
b.      primaverii;
c.       verii.

238.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat, calea de transmitere

fiind :
a.       fecal-orala;
b.      aerogena, prin contact intim la inceputul bolii ;
c.       parenterala.

239.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile :

a.       cu declarare nominala obligatorie;
b.      internare si tratament obligatoriu in spital ;
c.       tratament la domiciliu si izolare obligatorie .

240.Sindromul meningian - un grup de simptome si semne, apare in :

a.       meningita tuberculoasa;
b.      meningita seroasa ;
c.       tetanos .

241.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia

meningitelor purulente la :
a.       copii;
b.      adulti peste 40 ani;
c.       tineri .

242. Calea de transmitere a meningitei poate fi :

a.       hematogena ;
b.      prin contiguitate ;
c.       aerogena .

243. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde :

a.       febra, cefalee puternica, fotofobie;
b.      varsaturi si somnolenta pana la coma;
c.       subfebrilitate, agitatie, greata.

244.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase

precum:
a.       rujeola;
b.      varicela;
c.       hepatita virala A.

245. Tabloul clinic in encefalita cuprinde :

a.       febra, cefalee, tulburari de senzoriu;
b.      convulsii, diverse paralizii ;
c.       greturi, varsaturi, oligurie.

246.Tratamentul encefalitei consta in :

a.       chimioterapie antivirala;
b.      medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa;
c.       imunoterapie cu imonoglobuline specifice .

247. Profilaxia encefalitelor virale :

a.       cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri
formolate;
b.      urmareste combaterea vectorilor;
c.       consta in protectie generala prin vaccinare specifica .

248. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente
contaminate cu diverse bacterii se numeste:
a.       rujeola;
b.      toxiinfectie alimentara;
c.       parotidita epidemica.

249. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice :

a.       prin ingestia toxinei eliberata in aliment;
b.      prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare
cantitate;
c.       in parazitoza intestinala .

250.Febra tifoida este o boala:

a.       transmisibila cu declarare obligatorie;
b.      specifica omului ;
c.       produsa de Rickettsia Prowazekii.

251. In febra tifoida este obligatorie:

a.       spitalizarea;
b.      declararea nominala;
c.       imobilizarea pacientului.

252. Receptivitatea la dizenterie este generala, mai mare la :

a.       copii sub 5 ani;
b.      varstnici;
c.       barbati.

253. Tetanosul impune :

a.       izolarea obligatorie in spital ;
b.      declararea nominala obligatorie;
c.       regimul alimentar strict .

254.Injectiile vor fi administrete numai daca:

a. fiolele sunt etichetate si, atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor
prescrise;
b. aspectul solutiei de injectii sa fie clar , transparent, fara precipitate
c. sa aiba data de valabilitate , dar poate sa fie precipitat;

255. La administrarea injectiei este necesar sa verifice;

a. integritatea fiolei;
b. integritatea seringii si data valabilitatii;
c. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate;

256. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt:

a. alcoolul;
b. toxice industriale;
c. medicamente hepatotrofice;

257. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica ;

a. ciroza atrofica;
b. ciroza hipertrofica;
c. ciroza splenogena;

258.In ciroza hepatica icterul poate fi:

a. episodic;
b. cu carecter permanent;
c. nu apare icter;

259. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt:

a. stadiu compensat;
b. stadiul decompensat;
c. stadiul vascular;

260. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare :

a. ascita;
b. edemul membranelor inferioare;
c. icter;

261.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt :

a. varice esofagiene care se rup;
b. scaderea factorilor de coagulare in sange;
c. ingestia de medicamente;

262. Etiologia cirozei atrofice poate fi:

a. etiologie alcoolica;
b. etiologie virala;
c. etiologie necunoscuta;

263.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt:

a. hemoragia digestive superioara
b. encefalopatia portala;
c. HTA;

264. In cazul hemoragiei digestive prognosticul este:

a. rezervat;
b. este o stare trecatoare;
c. rezervat atat imediat cat si de viitor;

265. Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul;

a. insuficientei hepatice;
b. in encefalopatia hepatoportala;
c. in insuficienta renala;

266. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt:

a. tratamentul corect al hepatitei;
b. dispensarizarea indelungata;
c. interventia chirurgicala;

267. In cazul ascitei dieta va fi:

a. desodata;
b. hipersodata;
c. bogata in potasiu;

268 Splenectomia este indicata:

a. profilactic;
b. in ciroza de tip Bantian;
c. in hipersplenismul sever;

269. Paracenteza se recomanda:

a. in toate cazurile de ascita;
b. numai de necessitate;
c. daca afecteaza functiile respiratorii;

270.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in:

a. izolarea bolnavului;
b. aerisirea camerei;
c. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului;

271. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi:

a. echilibrat ;
b. hiperhidratare;
c. parenteral si peros;

272. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt:

a. boli infectioase;
b. un pranz copios completat de efort fizic;
c. hemoragii digestive si interventii chirurgicale ;

273.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin:

a. întindere a ligamentelor si capsulei articulare
b. rupturi a ligamentelor
c. afectiune cronica a articulatiei

274.Entorsele sunt afectiuni:

a. simple
b. în care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare
c. lipsite de importanta

275. Simptomele entorsei sunt:

a. durerea
b. impotenta functionala
c. febra

276. Hemartroza se defineste prin:

a. prezenta sâ ngelui în cavitatea articulatiei
b. prezenta apei în cavitatea articulatiei
c. apare numai în articulatia genunchiului sau în orice articulatie

277.Echimoza apare in:

a. numai câ nd s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase
b. smulgeri de fragmente osoase
c. orice entorsa

278.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în:

a. calmarea durerii
b. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata
c. aplicarea unei atele

279.Interventia chirurgicala este obligatorie:

a. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari
b. în cazul rupturilor de menisc
c. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii

280. Entorsa tratata incorect poate produce:

a. artroza în articulatia respectiva
b. limitarea mobilitatii articulatiei
c. durere

281.Luxatia poate apare datorita unui traumatism:

a. violent
b. mai putin violent
c. nu are importanta intensitatea traumatismului
282.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii:
a. disjunctia
b. diastazis
c. deformarea regiunii

283.Luxatia se caracterizeaza prin:

a. durere vie si impotenta functionala
b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare
c. febra

284.Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii:

a. arata pozitia în care se afla segmentele luxate
b. arata daca nu exista o fractura concomitenta
c. nu este obligatoriu

285. Tratamentul luxatiei se va face:

a. câ t mai urgent posibil
b. se face sub anestezie generala
c. se face dupa ce se administreaza calmante

286.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale:

a. ortopedica (nesâ ngerâ nda)
b. chirurgicala (sâ ngerâ nda)
c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesâ ngerâ nda) se va face
pe cale chirurgicala (sâ ngerâ nda)

287. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare

balneo-fizio-kinetoterapie este:
a. indicat
b. contraindicat
c. indicat si asociat cu tratamente specifice

288.Care sunt cauzele de origine bronhopulmonară din insuficiența respiratorie

acută ?
a. crup difteric
a. bronhoalveolite de deglutiție
b. crize de astm bronșic
c. cordul pulmonar acut

289.Cauzele de origine cardiacă din insuficiența respiratorie acută sunt

urmă toarele, cu excepția:
a. astmul cardiac
a. edemul pulmonar acut
b. embolia pulmonară
c. hipertensiunea arterială

290.Dispneea din insuficiența respiratorie acută poate apă rea sub formă de:
a. tahipnee
a. bradipnee expiratorie
b. respirație Kussmaul
c. respirație Cheyne-Stokes
 291.Care sunt factorii determinanți și predispozanți din astmul bronșic:
a. praful de casă
a. pulberile
b. ceața
c. factorii infecțioși

292. Tabloul clinic în starea de ră u astmatică este reprezentat de:

a. bradipnee cu expirație prelungită și tiraj
a. cianoză
b. prezența tusei și expectorației
c. raluri bronșice mari și mici

293. Simptomele din pneumotoraxul spontan sunt urmă toarele cu o excepție:

a. junghi toracic violent
a. hemoptizie
b. anxietate,cianoză
c. tuse chintoasă

294.Care sunt semnele fizice din pneumotoraxul spontan:

a. bombare și imobilizare a hemitoracelui interesat
a. hiposonoritate
b. abolirea murmurului vezicular
c. hipersonoritate cu dispariția matită ții cardiace

295.Termenul de bronhopneumopatie obstructivă cronică se referă la bolnavii cu:

a. bronșită acută
b. emfizem pulmonar
c. bronșită cronică
d. astm bronșic

296.Decompensarea respiratorie a BPOC se asociază cu decompensarea

hemodinamică cu:
a. bradicardie
a. tubură ri de ritm
b. hepatomegalie nedureroasă
c. meteorism abdominal

297. Care sunt metodele de combatere a obstrucției din BPOC.

a. drenaj postural
a. aspirație bronșică
b. administrare de oxigen
c. spă lă tură bronșică

298.În edemul pulmonar acut se întâ lnesc urmă toarele manifestă ri clinice:
a. dispneea intensă severă
a. anxietate extremă
b. transpirații, cianoză
c. tahicardie, raluri subcrepitante

299.Conduita de urgență din edemul pulmonar acut :

a. instalarea bolnavului în decubit lateral
 a. aplicarea garoului la ră dă cina a trei membre cu comprimarea
arterelor
b. oxigen
c. la nevoie intubație

300.În edemul pulmonar acut cu tensiune scă zută snut contraindicate:

a. emisiunea de sâ nge
a. morfina
b. hipotensoarele
c. oxigenul

301.Manifestă rile clinice din embolia pulmonară cuprind:

a. dispnee
b. tahicardie
c. hipotensiune arterială
d. turgeșcența jugularelor
302. Cauzele principale ale encefalopatiei hipertensive sunt hipertensiunea
arterială din:
a. glomerulonefrita acută
a. insuficiența renală acută
b. toxemia gravidică
c. feocromocitomul

303. Encefalopatia hipertensivă se asociază cu modifică ri hemodinamice:

a. scă derea bruscă a T.A.
b. cresterea fluxului sangvin cerebral
a. vasoconstricția arteriolară cerebrală
c. creșterea bruscă a T.A.

304. Cauzele majore ale hemopericardului:

a. leziuni toracice penetrante și nepenetrante
b. ruptura mezenterului
c.ruptura inimii în cursul evoluției infarctului miocardic acut
d. contuzii cardiace violente și ruptura de atriu

305. Simptomele și semnele din tamponada cardiacă sunt în raport cu etiologia

tamponadei cardiace:
a. hipertensiune arterială , provovată de creșterea debitului
cardiac
b. dispnee-polipnee,ortopnee
c. anxietate extremă
d. creșterea ariei matită ții cardiace

306. Cum se face respirația artificială ,, gură la gură ’’ conform formulei H.E.L.P.:
a. hiperextensia capului
b. eliberarea că ilor respiratorii superioare
c. luxarea mandibulei
d. pensarea nasului,insuflarea aerului

307.Aritmii atriale sunt tulbură ri de ritm ale inimii ,în care mecanismul de
producere a acestora acționează în atrii fie:
a. în nodul sinoatrial
b. în nodul sinuzal
 c. într-un focar ectopic,situat în afara nodulului sinuzal
d. în nodulul atrio-ventricular

308.Tulbură rile funcționale care pot să apară în aritmii sunt:

a. amețeli
b. dureri precordiale,jenă retrosternală
c. tulbură ri de auz
d. semne de excitație neuro-psihică

309.Extrasistolele ventriculare :
a. sunt bă tă i premature provocate de stimuli care iau naștere în
atrii
b. pot să apară la persoanele cu inimă să nă toasă
c. pot să apară la persoanele cu afecțiuni organice de inimă
d. pot să apară izolate sau cu o anumită regularitate

310.Tahicardia ventriculară paroxistică :

a. este o tulburare de ritm generată de impulsuri de origine ventriculară
cu o frecvență de 100-250/ minut
b. este o tulburare de ritm generată de impulsuri de origine
ventriculară cu o frecvență de 90-200/ minut
c.este o tulburare de ritm generată de impulsuri de origine ventriculară
cu o frecvență de 120-300/ minut
d. este o tulburare de ritm generată de impulsuri de origine
ventriculară cu o frecvență de 150-250/ minut

311.Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt:

a. diabetul zaharat
b. bolile aparatului renal
c.bolile aparatului digestiv
d. tabagismul

312. Ocluzia intestinală mecanică poate să survină fie:

a. prin obstrucție
b. prin ștrangulare
c. prin inflamații ale mucoasei
d. prin paralizia musculaturii intestinului

313.Conduita de urgență la un bolnav cu ocluzie intestinală :

a. administrarea de lichide
b. administrarea de opiacee
c.instalarea unei sonde de aspirație nazogastrică
d. corectarea tulbură rilor hidroelectrolitice

314.Hemoragia digestivă superioară este sâ ngerarea care are loc în:

a. esofag
b. duoden
c.faringe
d. jejunul proximal

315.Hematemeza din hemoragia digestivă superioară este precedată de:

a. greutate epigastrică
 b. greață
c.amețeli
d. slă biciune,transpirații
316.Cauzele cele mai importante în apariția hemoragiei digestive superioare:
a. boli ale esofagului
b. boli ale stomacului și duodenului
c.boli ale intestinului subțire
d. boli ale pancreasului

317.Simptomatologia în colica renală este urmă toarea cu o excepție :

a. durere intensă profundă ,are caracter de ruptură
b. nelinște,agitație,anxietate
c.disurie,polakiurie
d. dispnee

318.Diagnosticul diferențial al comelor se face cu:

a. obnubilarea
b. starea de sopor
c.carus
d. letargia

319.Prevenirea și combaterea obstrucției că ilor aeriene , la un pacient în comă ,se

face prin:
a. așezarea bolnavului în tredelenburg
b. hiperextensia capului
c.introducerea unei canule orofaringiene
d. administrarea de oxigen

320.Coma diabetică poate fi declanșată de:

a. eroare dietetică
b. surmenaj,factori psihici
c.infecții,intoxicații
d. hipertensiune arterială

321.Coma diabetică este precedată clinic prin:

a. grețuri ,vă rsă turi,
b. poliuri, polidipsie
c.lipotimie
d. stupoare

322.În coma diabetică acido-cetonică există 3 semne majore , cu o excepție:

a. respirație Kussmaul
b. tulbură ri de cunoștință
c.deshidratare globală
d. mioză

323. Tetraplegia reprezintă :

a. paralizia celor 4 membre
b. paralizia tuturor extremită ților
c. paralizia picioarelor
d. paralizia membrelor inferioare
324.Tratamentul bolnavilor cu colică biliară constă în administrarea de:
a. metoclopramid,hemisuccinat de hidrocortizon
b. antibiotice
c.corectarea tulbulă rilor hidroelectolitice
d. antispastice

325. Cauzele colapsului hipovolemic:

a. hemoragii (interne ,externe)
b. arsuri
c. mă rirea patului vascular
d. meningite

326. Premergă tor eclampsiei apare adesea un sindrom neuromuscular de alarmă

,care constă în:
a. astenie cu stare de somnolență
b. vă rsă turi
c. dureri epigastrice sub formă de bară
d. cefalee persistente

327. Urmă toarele simptome formează triada clasică în diabetul zaharat, cu exceptia:
a. polipnee
b. polifagie
c. poliurie
d. polidipsie

328. Atelectazia inseamnă :

a. o metodă de investigaţie a plă manului;
b. o modificare a respiraţiei;
c. pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea că ilor aeriene
intrapulmonare.
d. respiraţie foarte slabă

329. Spasmul bronşiolar se manifestă prin:

a. inspir normal şi expir scurt;
b. inspir prelungit;
c. inspir prelungit, expir prelungit greoi;
d. inspir scurt, expir prelungit greoi

330.Semnele cutanate din șocul anafilactic cuprind:

a. eriteme difuze
b. edem al feței,pleoapelor
c.edem laringian
d. urticarie

331.Localizarea corpului stră in în interiorul globului poate fi:

a. în camera anterioară
b. în cristalin
c.în corpul ciliar
d. în peretele globului
332.Simptomul principal din placenta previa este hemoragia uterină care are
urmă toarele caractere:
a. apare în ultimele 6 luni
b. este dureroasă
c.sâ nge roșu,viu,arterial
d. de obicei survine noaptea

333.Sindromul muscarinic din intoxicațiile cu insecticide organofosforate se

manifestă prin:
a. sialoree
b. mioză
c.tahicardie
d. transpirații abundente

334.Convulsia este un simptom al unui proces patologic manifestat prin:

a. contracții voluntare
b. contracții bruște
c.contracții tonice,
d. contracții clonice

335.Convulsiile tonico-clonice generalizate la copii evoluează în trei faze :

a. faza tonică
b. faza clonică
c. faza de rezoluție
d. faza tonico-clonică

336.Infarctul cerebral poate fi dat de:

a. tromboza arterelor cerebrale
b. embolia arterelor cerebrale
c.pareze sau parestezii
d. tulbură ri de vedere

337. Arsurile se clasifică din punct de vedere al profunzimii în patru grade:

a. gradul I: escară dermică totală
b. gradul II: flictenă ,, albă ’’
c.gradul III: flictenă roșie
d. gradul IV: eritem , edem, hipertermie, usturime

338.Prin ce se manifestă henoragiile uterine:

a. menoragii
b. rectoragii
c.otoragii
d. metroragii

339.Câ nd pacientul prezintă corpi stră ini faringieni bolnavul este:

a. liniștit
b. senzație de arsură
c.disfagie
d. disfonie

340.Cauzele trumatismelor esofagiene sunt:

a. manevre endoscopice
 b. tentative nereușite de extragere a unui corp stră in
c.traumatism caloric sau coroziv al esofagului
d. plă gi penetrante sau perforații

341.Mă surile de urgență în cazul hemoragiilor traheobronșice sunt urmă toarele :

a. repaus fizic absolut, repus vocal
b. așezarea pacientului în decubit dorsal
c.calmarea tusei și anxietă ții
d. pensarea sau ligatura vasului

342.Ș ocul anafilactic cel mai frecvent survine în urmă toarele circumstanțe
etiologice cu o excepție:
a. alergie medicamentoasă
b. înțepă tură de insectă
c.alergie alimentară
d. alergie la praf

343. Sindromul nicotinic din intoxicațiile cu insecticide organofosforate se

manifestă prin:
a. fasciculații musculare
b. mioză
c.crampe musculare la grupele musculare mari
d. convulsii tonico-clonice

344.În intoxicațiile cu insecticide organoclorurate se întă lnesc fenomene nervoase :

a. parestezii localizate inițial la limbă ,buze și membre
b. tremură turi
c.convulsii și comă
d. grețuri, vă rsă turi

345.Tratamentul de durată în cazul anginei pectorale cuprinde:

a. creșterea aportului caloric
b. reducerea consumului de alcool,tutun ,cafea
c.îndepă rtarea stresului psihic
d. medicație antianginoasă

346.Criza dureroasă din angina pectorală apare după :

a. efort
b. emoții
c.mese copioase
d. administrarea de nitroglicerină

347.Cauzele determinante întâ lnite în angorul pectoral sunt:

a. ateroscleroza coronariană
b. cardiopatii valvulare
c.coronarita reumatismală
d. tromboageita obliterantă

348.Semnele locale de certitudine în cazul fracturilor închise sunt:

a. mobilitate normală
b. crepitații osoase
 c.lipsa transmiterii mișcă rilor dincolo de fractură
d. întreruperea continuită ții unui os

349.Semnele de probabilitate întă lnite în fracturile închise sunt urmă toarele cu o

excepție:
a. echimozele
b. deformarea regiunii
c.scurtarea segmentului anatomic
d. mobilitate anormală

350.Cele mai frecvente forme de hemoragii exteriorizate sunt:

a. epistaxis- hemoragie din nas
b. hemoptizie- eliminarea prin cavitatea bucală a sâ ngelui
provenit din stomac
c.hematemeză - hemoragie din arborele respirator, roșu aerat
d. hematurie- sâ ngerare care provine din arborele urinar

351.În raport cu gravitatea leziunilor, degeră turile sunt clasificate în 4 grade:

a. gradul I -eritem , ușor edem,prurit local
b. gradul II –III- flictene cu conținut clar sanguinolent
c. gradul IV- gangrenă uscată
d. toate ră spunsurile sunt corecte

352.Ce înțelegem prin anopsie:

a. vedere dublă
b. lipsa auzului
c.lipsa vederii
d. lipsa totală a simțului mirosului

353.Contraindicațiile provocă rii de vă rsă turi :

a. în stă ri comatoase
b. la cardiaci
c.în intoxicații cu ciuperci
d. în convulsii

354.Aspectul sâ ngelui în metroragii poate fi:

a. roșu viu în fibromul uterin,polipul uterin
b. spă lă cit apos în neoplasmul de col uterin, fibroame uterine
necrozate
c.roșu cremos în procese inflamatorii
d. sâ nge negricios

355.Glaucomul este o afecțiune foarte gravă ,caracterizată prin:

a. corneea este tulbure, opacă
b. creșterea tensiunii intraoculare
c.scă derea vederii
d. modifică ri ale câ mpului vizual

356.Regimul din ulcerul gastro-duodenal în perioada de liniște cuprinde

urmă toarele alimente :
a. lapte dulce, unt proaspă t și nesă rat
 b. ouă fierte moi
c.fructe sub formă de compoturi
d. toate cele de mai sus

357.Atitudinea de urgență din pancreatita acută constă în:

a. calmarea dureriii prin administrarea de morfină sau mialgin
b. gheață pe abdomen
c.perfuzie cu soluție macromoleculară
d. ră spuns corect a,b

358.Cauzele peritonitelor acute sunt :

a. perforații ale organelor cavitare digestive
b. infecții ale organelor genitale
c.supurații hepatice,
d. plă gi abdominale penetrante

359.În raport cu tulburarea predominantă , sindroamele hemoragice se grupează în:

a. sindroame hemoragice prin tulbură ri vasculare
b. sindroame hemoragice prin tulbură ri de aspect
c.sindroame hemoragice prin tulbură ri trombocitare
d. sindroame hemoragice prin tulbură ri de coagulare
360.Care sunt cauzele de origine cardiacă ,din insuficiența respiratorie acută :
a. cordul pulmonar acut
b. infarctul miocardic
c.cardiopatia ischemică
d. embolia pulmonară

361.Manifestă rile clinice din edemul pulmonar acut sunt:

a. dispnee survenită la efort
b. ortopnee
c.tuse uscată , apoi cu spută spumoasă rozată
d. bradicardie

362.În hemoragiile digestive mici semnele clinice în general sunt absente dar pot
apă rea uneori:
a. slă biciune
b. transpirații reci
c.hipertensiune arterială
d. lipotimie

363.În hemoragiile digestive moderate se observă urmă toarele cu o excepție:

a. bradicardie
b. amețeli
c.hipotensiune arterială
d. lipotimie

364.În hemoragiile digestive masive apar uneori semne de șoc hipovolemic :

a. paloare intensă
b. polipnee
c.anxietate
d. toate ră spunsurile sunt greșite
365.Într-o ședință de hemodializă se pot elimina din organism:
a. 50-90 g uree
b. 60-90 g uree
c.60-100g uree
d. 50-100 g uree

366.Metodele de epurare extrarenală folosesc:

a. membrane naturale
b. membrane artificiale
c.hemofiltarea
d. plasmafereza

367.Simptomatologia din retenția acută de urină este urmă toarea:

a. durerea sub formă de junghi
b. paloare,transpirații
c.stare de neliniște,anxietate
d. glob vezical

368.Semnele prodromale din ischemia cerebrală sunt urmă toarele cu o excepție:

a. pareze sau parestezii
b. defecte de vorbire
c.tubură ri de deglutiție
d. vertij

369.Ischemia prin embolie apare mai frecvent la:

a. bolnavii mai tineri sau de vâ rstă mijlocie
b. în fibrilații atriale
c.după traumatisme
d. toate de mai sus

370.În perioada de stare hemoragia subarahnoidiană se caracterizează prin:

a. cefalee violentă
b. encefalită
c.sindrom meningian
d. L.C.R. hemoragic

371.În concentrații de peste 50% de carboxihemoglobină apar urmă toarele

simptome:
a. pierderea cunoștinței
b. încă rcare traheo-bronșică
c.convulsii
d. tahicardie, hipotensiune

372.Care este antidotul din intoxicația cu monoxid de carbon:

a. atropina
b. oxigenul
c. toxogoninul
d. că rbunele

373.În intoxicația cu ciuperci apar urmatoarele simptome cu excepția:

a. lă crimare
b. furnică turi ale extremită ților
 c. stare de agitație,confuzie,halucinații
d. comă cu mioză

374.Semnele intoxicației acute cu alcool etilic evoluează în trei faze :

a. faza de excitație
b. faza de încordare motorie
c. faza de comă metilică
d. faza de comă etilică

375.Barbituricile îngerate în doze mari provoacă :

a. pierderea cunoștinței
b. tahicardie cu respitație agonică
c. cianoză , hipotermie
d. hipertensiune arterială

376.Cauzele insuficienței cardiace la sugar pot fi date de :

a. tulbură ri de respirație
b. boli congenitale de inimă
c. tulbură ri de ritm
d. boli endomiocardice

377.Ce îngrijiri se acordă în spital la bolnavii arși:

a. combaterea durerii și profilaxia antitetanică
b. pregă tirea bolnavului pentru toaleta locală primară
c. aplicarea pansamentului
d. instalarea sondei vezicale

378.Ș ocul septic se recunoaște prin:

a. prezența unei infecții localesau generale
b. tegument la început uscat și cald
c. extremită ți cianotice,
d. poliurie

379.Semnele neurologice inconstante din contuzia cerebrală :

a. modifică ri de reflexe
b. redoare a cefei
c. simetrie de reflexe miostatice
d. sindrom piramidal egal sau inegal

380. Factorii etiologici principali din edemul pulmonar acut sunt:

a. insuficiența ventriculară stg.
b. infarctul miocardic acut
c. cardiopatiile valvulare
d. tulbură ri de ritm paroxistice

381.Tratamentul edemului pulmonar acut de cauze neurologice constă în:

a. tratament simptomatic
b. sâ ngerare abundentă
c. diureză osmotică cu manitol și furosemid
d. morfină pentru calmarea durerilor

382. Caracterul durerii din infarctul miocardic este descrisă de bolnavi ca:
a. o senzație de pirozis
 b. o senzație de constricție
c. o senzație de presiune
d. o senzație de arsură

383.Cele mai importante cauzele ale H.D.S sunt boli ale esofagului cauzate de:
a. stenoză esofagiană
b. varice gastrice
c. sindromul Mallory-Weiss
d. diverticul esofagian

384.Perforațiile intestinale pot fi date de :

a. boala Crohn
b. neoplasme de perete intestinal
c. infarct mezenteric avansat
d. ocluzii intestinale

385.Colica renală - nefretică poate fi cauzată de:

a. litiază reno-ureterală
b. tumori vezicale
c. pielonefrită
d. pionefroză

386.Conduita de urgență în colica renală :

a. aplicații locale de comprese reci
b. repaus la pat
c. analgezice
d. antispastice

387.Obstacolele extravezicale și extrarenale din retenția acută de urină sunt date de:
a. adenom sau cancer de prostată
b. inflamația acută a prostatei
c. tumori pelvienesau perineale
d. toate ră spunsurile sunt incorecte

388.Tabloul clinic al pacientului cu arteriopatie obliterantă include:

a. atrofia fanerelor
b.tegumente palide, reci
c. dilatarea venelor superficiale

389.Tabloul clinic al insuficienţei cardiace include:

a. cianoza perioronazală şi a extremită ţilor

b. edeme
c.hemoptizia

390.Factorii favorizanţi de apariţie a infarctului miocardic acut includ:

a. efortul fizic exclusiv

b. situaţiile stresante, emoţiile puternice
c. imobilizarea prelungită la pat

391.În timpul tratamentului cu anticoagulante pot apă rea urmă toarele manifestă ri
clinice:

a. epistaxisul
b. gingivoragiile
c.hematuria, disuria, oligoanuria

392.Tabloul clinic al pericarditei include:

a. durerea retrosternală ce iradiază în umă rul stâ ng

b. durerea retrosternală localizată într-un punct fix ce poate fi indicat cu
degetul
c.durerea retrosternală cu caracter de apă rare

393.Tabloul clinic al hipertensiunii arteriale include:

a. acufene
b. fosfene
c.pirozis

394.Educaţia pentru să nă tate a pacientului cu angină pectorală vizează :

a. renunţarea la fumat
b. restrâ ngerea la maxim a activită ţilor fizice
c. cunoaşterea regulilor de administrare a nitroglicerinei

395. Durerea precordială poate apă rea în:

a. afecţiuni cardiace
b. afecţiuni hematologice
c.afecţiuni osteoarticulare

396.Cauzele hipotensiunii arteriale ortostatice includ:

a. hipovolemia
b. terapia diuretică excesivă
c. hipervolemia

397. In tratamentul unui pacient cu pericardită se pot administra:

a. antibiotice
b. hemostatice (adrenostazin, amiodaronă )
c. antialgice

398.Insuficienţa cardiacă dreaptă se manifestă clinic prin:

a. dispnee
b.edeme
c. hepatomegalie
399.Insuficienţa cardiacă stâ ngă se manifestă clinic prin:

a. dispnee
b. circulaţie colaterală la nivelul abdomenului
c. tusea seacă , iritativă

400.Turgescenţa venelor jugulare apare în:

a. insuficienţa cardiacă dreaptă

b. insuficienţa cardiacă stâ ngă
c.hiperhidratare

401.Terapia cu diuretice este indicată la pacienţii cu:

a. insuficienţa cardiacă dreaptă

b. hipertensiune arterială
c. arteriopatie obliterantă cronică

402. Semnele de agravare a disfuncţiei cardiace la pacientul cu insuficienţă cardiacă

sunt:

a. creşterea în greutate
b. tuşea seacă iritativă
c. apariţia insomniilor

403. Regimul alimentar recomandat unui pacient cu insuficienţă cardiacă severă va

fi:

a. hiposodat
b. hipoglucidic
c.hipolipidic

404. Durerea din cardiopatia ischemică dureroasă cedează la:

a. nitroglicerină
b. repaus
c. analgetice-antiinflamatorii nesteroidiene

405. Pericardita se manifestă clinic prin:

a. dureri precordiale neinfluenţate de poziţie

b.dureri precordiale ce se ameliorează atunci câ nd pacientul stă în poziţie
şezâ ndă cu toracele aplecat anterior
c. frecă tură pericardică

406. Cauzele cardiopatiei ischemice includ:

a. stenoza mitrală
b. diabetul insipid
c. ateroscleroza
407. Tratamentul în infarctul miocardic acut vizează :

a. combaterea durerii, tratamentul anticoagulant;

b. repausul la pat, combaterea durerii, tratamentul anticoagulant;
c. repausul la pat, combaterea durerii, sedarea.

408 . Oxigenoterapia in EPA este:

a.  contraindicata, deoarece creste presiunea in alveole; 
b.  se practica pe respiratie asistata;
c.  se administreaza numai dupa umidificare .

409 . Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii :
a. stresurile emotionale;

b. hipertiroidismul;
c. dieta hiperlipidica; 

410. Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici:

a. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani;
b. este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani;
c. asocierea mai multor factori de risc, mareste riscul de aparitie al bolii;

411. Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele :

a. crizele dureaza citeva ore;
b. crize paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau emotii;
c. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor;

412. Angina pectorala are urmatoarele caracteristici :

a. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice;
b. se manifesta prin crize dureroase, paroxistice, cu sediu retrosternal;
c. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana;

413. Durata crizelor din angina pectorala nu este de :

a. citeva minute; 
b. citeva ore;
c. 1-2 zile;

414. Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici :

a. sunt paroxistice;
b. sunt cu sediu epigastric;
c. apar la efort sau emotii;

415. Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele :

a. este insotita uneori de anxietate;
b. este variabila, de la jena sau disconfort, la durere atroce;
c. sediul durerii este epigastric;

416. Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici :

a. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme;
b. este aratat de bolnav cu degetul;
 c. este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala:

417. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele :

a. in ambele membre superioare;
b. in regiunea cervicala posterioara;
c. in regiunea cervicala anterioara si mandibula;

418. Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele :
a. poliurie, tuse seaca,somnolenta; 
b. palpitatii, transpiratii, paloare;
c. lipotimie, lipsa de aer, regurgitatii;

419 .Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici :

a. are caracter constrictiv;
b. nu poate fi variabila;
c. este insotita uneori de anxietate;

420 . Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente :

a. nitroglicerina;
b. nitrit de amil;
c. oxigenoterapie;

421. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele :

a. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare;
b. administrarea de nitroglicerina sublingual;
c. administrarea de miofilin;

422 .Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin:

a. evitarea circumstantelor declansatoare;
b. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene;
c. tratament anticoagulant;

423. Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane : 

a. persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala;
b. persoane fara antecedente coronariene;
c. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare
cerebrale,cardiopatii ischemice;

424. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade : 

a. prodromala, de debut;
b. perioada de stare si de convalescenta; 
c. perioada de cruditate si de coctiune;

425 .Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici :

a. dureaza mai multe ore, uneori chiar zile;
b. se insoteste de o stare de anxietate, agitatie ,zbucium, senzatie de moarte iminenta;
c. se calmeaza, prin repaus si administrare de nitriti ;

426. In perioada de debut a infarctului miocardic, pot apare urmatoarele semne :

a. semne de insuficienta respiratorie acuta;
b. semne de insuficienta ventriculara stinga;
c. semne de insuficienta cardiaca globala, mai rar;
427. Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele :
a. cresterea fibrinogenului, accelerarea VSH si hiperleucocitoza;
b. cresterea enzimelor in primele ore de la debut;
c. scaderea glicemiei;

428. Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente:

a. mialgin;
b. morfina, in cazul unor dureri severe;
c. nitroglicerina;

429. Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala, sint urmatoarele :

a. cefalee occipitala, de obicei dimineata, la trezire;
b. somnolenta;
c. tulburari de memorie si concentrare;

430. Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici :

a. este localizata occipital;
b. apare de obicei nocturn;
c. are caracter pulsatil;

431. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele :

a. cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul;
b. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca;
c. procese inflamatorii si metabolice , care afecteaza de la inceput miocardul;

432. Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele :

a. cardiopatia ischemica;
b. hipertiroidia;
c. insuficienta mitrala;

433. Clinic, bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome :

a. tahicardie, ritm de galop;
b. bradicardie;
c. la nivelul plaminilor raluri crepitante ,la baze cu extindere spre virfuri;

434. Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici :
a. se datoreaza stazei pulmonare;
b. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa;
c. apare in repaus sau ziua;

435 . Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele :

a. dispnee intensa, cu respiratii bruste, rapide si superficiale;
b. anxietate intensa, cianoza, spute hemoptoice, lipotimie;
c. bradicardie accentuata, uneori tuse umeda;

436. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici :

a. apar la eforturi fizice mici;
b. sint violente, constrictive;
c. au caracter coronarian;

437. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu :

 a. stopul cardiac;
b. stopul respirator;
c. incetarea functiilor cerebrale;

438. Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice :

a. absenta batailor inimii;
b. midriaza cu globi oculari imobili;
c. pierderea cunostintei;

439. In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea cardiaca, prin urmatoarele:

a. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar;
b. controlul respiratiei;
c. controlul tensiunii arteriale;

440 . Reanimarea respiratorie :

a. se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac;
b. se poate practica fara masaj cardiac;
c. trebuie efectuata intr-un interval de 12- 15 minute pentru a avea succes;

441. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent

prinurmatoarele :
a. caderea limbii, daca acesta este culcat pe spate;
b. prezenta corpilor straini( singe, secretii, varsaturi);
c. caderea limbii , daca acesta este in decubit ventral;

442. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii:

a. obstructia cailor respiratorii;
b. fracturi de coloana;
c. unele leziuni ale peretelui toracic;

443. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele:
a. decolorarea tegumentelor;
b. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida , femurala);
c. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina;

444. Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele :

a. leziuni grave ale peretelui toracic, cu fracturi costale;
b. embolie grasoasa;
c. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii;

445 . Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze:

a. cauze toxice;
b. cauze infectioase;
c. tulburari de ritm paroxistice;

446. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional

inurmatoarele situatii:
a. in intoxicatii;
b. la inecati;
c. la uremici;
447. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen, morfina se administreaza inurmatoarele
situatii :
a. astm bronsic;
b. accident vascular cerebral;
c. hipertensiune arteriala;

448. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen, venesectia este contraindicata,

inurmatoarele situatii :
a. infarct miocardic acut;
b. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala;
c. insuficienta ventriculara stinga; 

449. In edemul pulmonar acut cardiogen, cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele :

a. misiunea de singe( venesectie);
b. morfina;
c. oxigenoterapia;

450. In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare, sint contraindicate urmatoarele :
a. diureticele;
b. singerarea;
c. oxigenoterapie masiva, 10- 12 l/ minut;

451. Cauza principala a anginei pectorale este:

a. coronarita;
b. ateroscleroza coronariana;
c. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare;

452. Crizele din angina pectorala nu dispar la :

a. incetarea cauzelor;
b. administrarea de nitroglicerina;
c. administrarea de miofilin;

453. Durata crizelor din angina pectorala este de :

a. citeva minute;
b. citeva ore;
c. 1 - 2 zile;

454. Simptomul principal al anginei pectorale este:

a. tusea seaca;
b. dispneea;
c. durerea;

455. Caracterul durerii din angina pectorala este:

a. constrictiv, ca o" gheara, arsura sau sufocare";
b. restrictiv;
c. continuu;

456. Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici:

a. nu este insotita de anxietate;
b. iradierile nu sint obligatorii;
c. dureaza peste 15 minute;

457. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza:

 a. intravenos;
b. sublingual;
c. peros;

458. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este:
a. nitroglicerina;
b. propanolol;
c. nitropector;

459. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de:

a. necroza ischemica a unei portiuni din miocard;
b. inflamatia miocardului;
c. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard;
 

460. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de :

a. inflamarea in grade variate a unei artere coronare;
b. obstruarea brusca a unei artere coronare;
c. obstruarea brusca aunei artere carotide;

461. Ce este dezinfectia:

a. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii; 
b. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga;
c. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele , plagi , obiecte , plosti
urinare;

462. Infarctul miocardic este:

a. o forma clinica a cardiopatiei ischemice, caracterizata prin crize dureroase paroxistic
e;
b. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard;
c. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare 

463. Cauza principala a infarctului miocardic este:

a. aortita luetica ;
b. coronarita reumatica ;
c. ateroscleroza 90 - 95 % .

464. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc :

a. o perioada prodromala, una de debut, de stare si de convalescenta ;
b. o perioada de debut, de stare si de convalescent
c. o perioada prodromala, de debut si de convalescent

465. Febra in infarctul miocardic

a. dureaza 8-10 zile ;
b. apare la 6 - 12 h dupa debut ;
c. este de obicei moderata.

466. Leucocitoza in infarctul miocardic:

a. scade dupa o luna;
b. apare din primele ore;
c. ramane constanta timp de 1 saptamana.

467. Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este :

 a. leucocitoza ;
b. cresterea fibrinogenului ;
c. cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut.

468. LHD - ul in infarctul miocardic

a. incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala ;
b. se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u.i);
c. se normalizeaza in 3-5 zile.

469. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinatade :
a. tulburarile de ritm ale inimii ;
b. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian ;
c. un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian.

470. Criza dureroasa din angorul pectoral :

a. nu dispare la administrare de nitroglicerina ;
b. apare dupa efort, emotii, mese copiaose ;
c. dureaza 2-3 minute, pana la maxim 20 minute.

471. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt:

a. diabetul zaharat, tabagismul, tulburarile de ritm;

b. cardiopatiile valvulare;
c. hipertensiunea arteriala .

472. Localizarea durerii in angorul pectoral:

a. in umarul stang;
b. in regiunea toracica anterioara;
c. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala

473. Manifestarile clinice ale EPA sunt :

a. tuse uscata in prima faza, apoi cu sputa spumoasa rozata, aerata ;

b. turgescenta jugularelor, tegumente uscate, palide;
c. bradipnee.

474. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate :

a. emisiunea de sange, morfina ;

b. pozitia trendelenburg ;
c. ventilatia mecanica. 

475. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic, AVC, BPOC, seadministreaza :

a. morfina i.m, i.v. ;

 b. mialgin i.m, i.v. ;
c. ambele.

476. Conduita de urgenta in IMA este:

a. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor ;

b. prelungirea timpului pana la internarea in spital ;
c. mobilizare precoce.

477. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in :

a. efectuarea examinarilor (transaminaze, glicemie, leucocite, VSH, radioscopie

toracica,ECG)
b. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina ;
c. instituirea regimului igieno-dietetic.

478. Insuficienta cardiaca este :

a. o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice ;

b. o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata ;
c. un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de
sange primita.

479. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt :

a. valvulopatii dobandite si congenitale, HTP ;

b. HTA ;
c. gripa.

480. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin:
a. curatirea orofaringelui, aspiratia, introducerea unei pipe Guedel;
b. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul;
c. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei.

481. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt :

a. pastrarea cunostintei;
b. mobilitatea globilor oculari;
c. absenta pulsului la artera carotida, oprirea miscarilor respiratorii, toracice si
abdominale.

482. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective:

a. terapia socului, asfixiei, durerii si hipercoagulabilitatii ;
b. terapia asfixiei, durerii si administrarea de hemostatice;
c. administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare.

483. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator:

a. la persoane obeze, diabetice,care prezinta un risc mare cardiovascular  ;
b. la toti cardiacii, indiferent de amploarea interventiei chirurgicale;
 c.  la hipertensivi.

484. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei :

a. sunt sedentari, obezi, mari fumatori, suprasolicitati psihic ;
b. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale,
cardiopatiiischemice sau arterite ale arterelor pelvine ;
c. prezinta hipercolesterolemie, diabet sau hipertensiune arteriala.

485 . Infarctul miocardic :

a. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene
b. in special apare la barbati trecuti de 40 de ani.
c. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani, cu istorie de angina pectorala in ultimele
luni sau ani.

486. In infarcul miocardic perioada prodromala:

a. preceda uneori,cu cateva ore instalarea infarctului;
b. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase
la un vechi anginos.
c. de cele mai multe ori lipseste, debutul fiind brusc, brutal, adeseori in repaus sau somn.

487. Perioada prodramala din infarctul miocardic, apare :

a. rareori dupa efort, o emotie puternica ;
b. intotdeauna dupa o masa copioasa ;
c. rareori dupa o hemoragie severa, o tahicardie paroxistica

488. Semnul major precoce al apendicitei acute este:

a. anorexia
b. varsaturile
c. febra
d. diareea
e. dureri în fosa iliaca dreapta

489. Ce elemente ale sangelui cresc in cazul unei infectii acute?

a. hematiile;
b. leucocitele polinucleare si in special neutrofilele;
c. monocitele;
d. trombocitele;
e. limfocitele

490. Manevra Heimlich se efectuează în cadrul protocolului de resuscitare

cardiorespiratorie în cazul:
a. tuturor pacienţilor resuscitaţi, indiferent de cauza opririi cardiace;
b. tuturor pacienţilor resuscitaţi, indiferent de cauza opririi respiratorii;
c. în cazul suspiciunii producerii opririi respiratorii prin aspirarea unui corp stră in;
d. înainte de instituirea intubaţiei orotraheale;
e. înainte de instituirea aspiraţiei bronşice.

491. Peritonita:
a. se asociază de la început cu distensie abdominală importantă
b. nu se asociază cu distensie abdominală nici mă car în stadiile tardive;
c. se asociază cu apă rare musculară sau contractură ;
d. dacă este primitivă , atunci este în mod caracteristic plurimicrobiană ;
e. dacă este secundară , nu necesită tratament chirurgical.

492. Diferentierea dintre o nisa gastrica maligna si una benigna se poate face prin:
a. Endoscopie cu biopsie
b. Ecografia abdominala
c. Tomografie computerizata cu contrast
d. Rezonanta magnetica nucleara

493. Un pacient care primeste tratament anticoagulant oral trebuie atentionat

privind urmă toarele, cu excepția:
a) Necesitatea verificarii periodice a coagularii
b) Evitarea administrarii de injectii intramusculare, preferand calea intravenoasă
c) Nevoia de a anunta medicul chirurg inainte de o eventuala interventie
d) Posibilitatea unor interactiuni medicamentoase cu alte tratamente administrate
in paralel
e) Riscul de a dezvolta edeme gambiere

494. Prima masura pe care asistenta o va lua in momentul aparitiei unei complicatii
survenite in timpul transfuziei de sange este:
a) cheama de urgenta medicul
b) administreaza corticosteroizi intravenos
c) administreaza lichide intravenos
d) intrerupe transfuzia
e) administreaza oxigen

495. Explorarea radiologică a stomacului se face cu:

a. lipiodol
b. bariu sulfat
c. odiston sau urografin
d. iopamiro
e. fă ră substanţă de contrast

496. Invaginatia intestinala:

a. consta in torsiunea ansei intestinale pe o brida
b. nu afecteaza vascularizatia segmentului invaginat
c. este mai frecventa la copil

497. La un pacient cu ulcer gastric perforat, radiografia abdominala pe gol va

evidentia :
a. pneumoperitoneu;
b. hemoperitoneu;
c. lichid de ascita.

498. Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele:
a. ale ficatului
b. ale pancreasului
c. ale splinei
 
499. Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor, mucoaselor si
tegumentelor  poate fi data de:
a. inflamatia peretului colecistic
b.  prezenta unui obstacol in coledoc
c. un proces inflamator al cailor biliare
500. Ingrijirea postoperatorie, dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale
mecanice,consta in:
a. calmarea durerii si reluarea alimentatiei
b. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica, de refacere a starii
generale pana la reluarea tranzitului
c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei

501. Tratamentul de urgentă în cazul unei fracturi de coastă vizează :

a) imobilizarea câ t mai solidă a fracturii
b) transportul accidentatului în poziţie şezâ nda care să -i favorizeze respiraţia
c) calmarea durerii

502. Tratamentul anticoagulant este contraindicat:

a) la apariţia gingivoragiilor
b) la apariţia episoadelor de epistaxis
c) cand LCR-ul este sanguinolent

503. Crearea unei guri chirurgicale se numește:

a. plastie
b. stomie
c. tomie

504. In etiologia abcesului sunt implicati urmatorii germeni:

a. streptococci
b. stafilococi
c. gonococi
d. chlamidii
e. virusurile hepatitice

505. Hemostaza provizorie se poate realiza prin:

a) ligatura vaselor lezate;
b) pansament compresiv;
c) compresiune la distanţă ;
d) aplicarea garoului;
e) administrarea medicaţiei hemostatice.

506. Care din urmă toarele manevre se practică în cazul muşcă turilor de şarpe
veninos:
a) incizia şi excizia ţesutului cutanat în zona lezată ;
b) aplicarea garoului deasupra leziunii;
c) aspiraţie locală şi administrare de ser antiveninos.

507. Rectosigmoidoscopia reprezintă examenul endoscopic al segmentului terminal

digestiv, care poate avea:
a) scop explorator
b) scop terapeutic
c) ambele

508. Care din procedeele instrumentale enumerate mai jos ne informeaza mai
amplu asupra formei morfopatologice a colecistitei, starii organelor vecine, inclusiv
a peritoneului:
a. ultrasonografia
b. tomografia computerizata
c. colecistocolangiografia transparietala
d. laparoscopia
e. colangiopancreatografia retrograde

509. Scă derea volumului circulant este caracteristica şocului:

a. cardiogen
b. hipovolemic
c. anafilactic
d. septic

510. Firele de sutură chirurgicală disponibile chirurgical sunt identificate pe baza

caracteristicilor de mai jos, cu excepţia:
a. monofilament sau împletit;
b. resorbabil sau neresorbabil;
c. volumul firului;
d. grosimea firului;
e. prezenţa sau absenţa unui ac şi caracteristicile acestuia

511. Urmatoarele afectiuni se pot transmite prin sange in timpul unei transfuzii, cu o
exceptie:
a) luesul
b) malaria
c) infectia cu virusul urlian
d) infectia cu virusul imunodeficientei umane
e) infectia cu virusul hepatitei B

512. Vă rsă turi fecaloide apar în:

a. hepatite
b. infarct miocardic
c. ocluzie intestinală
d. pneumonii
e. gastrite

513. Pneumotoraxul se definiste ca :

a. aer in cavitatea mediastinala
b. aer in cavitatea pleurala
c. nici o varianta un este corecta.

514. Tratamentul in plastronul apendicular consta in:

a. se trateaza medical si, dupa racirea procesului, se intervine chirurgical
b. se intervine chirurgical de urgenta
c. se trateaza medical

515. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina urmă toarele

accidente vitale:
a) tromboflebită profundă a membrelor superioare
b) stop cardio-respirator reflex
c) criză de astm bronşic
d) anuria

516. Semnele locale ale inflamatiei acute sunt:

a. roseata
b. caldura
c. ischemia
d. durerea
e. functio laesa

517. Degeraturile de gradul I se caracterizează prin.

a) eritem;
b) flictene;
c) gangrene

518. Ce tip de pansament se va aplica in cazul unor plagi care prezinta secretii
abundente? a. absorbant;
b. protector;
c. compresiv;
d. antiflogistic;
e. umed.

519. Semnele clinice de şoc includ urmă toarele, cu excepţia:

a. scă derea TA (sistolice < 90 mmhg şi ta medii < 50-60 mmhg);
b. tahicardie;
c. tahipnee;
d. creşterea debitului urinar cu poliurie;
e. alterarea stă rii de conştienţă , pâ nă la coma

520. Principala cauza de pancreatita acuta la barbati este reprezentata de:

a. Traumatisme
b. Tumori pancreatice
c. Medicamente
d. Alcool

521. Melena este:

a) sputa cu sange
b) scaun cu sange provenit din portiunea superioara digestiva
c) scaun cu sange provenit din portiunea inferioara digestiva
d) varsatura cu sange
e) scaun cu puroi si sange

522. La un pacient cu HDS recoltarea unui set de analize in conditii de urgenta, va

include in mod obligatoriu si determinarea:
a. grupului sanguin
b. proteinemiei
c. glicemiei

523. La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este
contraindicat sa se administreze: 
a. barbiturice
b. antialgice
c. antialgice majore (morfina, mialgin)

524. Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale

pe tubul digestiv, in caz de varsaturi, se iau urmatoarele masuri:
a. se administreaza medicatie antiemetica
b.se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se
administreaza, dupa caz si medicatie antiemetica
c. se reia treptat alimentatia

525. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea
abdominală :
a) paracenteză
b) laparotomie
c) celiotomie
d) laparoscopie

526. Care din urmă toarele sunt semne şi simptome de intoxicaţie atropinică :
a) delirul, şocul anafilatic;
b) tahicardia;
c) febra mare şi mucoasele uscate;
d) dilataţia pupilară

527. Unul din semnele pneumotoraxului este:

a) spută cu sâ nge;
b) durere toracică surdă ;
c) absenţa mişcă rilor toracice în timpul respiraţiei

528. Durerea în ocluzia intestinala strangulata poate fi:

a. continua, puternica, dramatica
b. continua si întrerupta
c. doar o senzatie de vaga durere difuza
d. intermitenta sub forma de "colici de lupta"
e. o durere violenta la debut, urmata de acalmie

529. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%;
b. administrarea de hemostatice: vitamina k, venostat, adrenostazin;
c. ligatura si sutura vaselor;
d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg;
e. transfuzii si administrare de plasma proaspata.

530. Semnele generale, comune tuturor hemoragiilor, includ urmă toarele, cu

excepţia:
a. paloarea mucoaselor şi tegumentelor;
b. ră cirea extremită ţilor;
c. diaree
d. respiraţia rapidă şi superficială ;
e. agitaţie sau obnubilare

531. Pentru examenele bacteriologice:

a) orele cele mai potrivite pentru recoltare sunt cele de seara sau cele de la
inceputul frisoanelor;
b) daca este posibil, recoltarea se va face inainte de a administra bolnavului
antibiotice sau chimioterapice;
c) dintre numerosii germeni care pot fi prezenti in sange, numai bacteriile si
eventual virusii pot fi pusi in evidenta prin hemocultura;
d) aceasta se executa cand se suspicioneaza prezenta unor germeni saprofiti in
sangele circulant;
e) nici un raspuns corect.

532. Betadina face parte din grupul de:

a) Compuşi ce eliberează halogeni
b) Compuşi ce eliberează iod
c) Compuşi fenolici
d) Tenside anionice
e) Tenside cationice

533. Hemotoraxul inseamna :

a. sange in cavitatea mediastinala
b. sange in cavitatea pleurala
c. nici o varianta un este corecta.

534. In cazul unui abdomen acut chirurgical, cu semne de peritonita instalate,

interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in:
a. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita
b. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita
c. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita

535. Care din urmă toarele definiţii caracterizează ileusul:

a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze
b) constipaţie, scaun la interval de 6-7 zile
c) eliminarea frecventă a gazelor intestinale

536. După tipul de acțiune a agentului vulnerant, plă gile pot fi:
a. mecanice
b. termice
c. iatrogene

537. Primul ajutor în caz de arsură constă în:

a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare steroide.

538. Ce intelegem prin furuncul antracoid?

a. mai multi furunculi diseminati la distanta;
b. prinsi mai multi foliculi pilosebacei vecini:
c. furuncul al cefei;
d. agentul patogen este bacilus anthracis;
e. se dezvolta cu predilectie in regiunea axilei

539. Traumatismele splinei:

a. se pot asocia cu hemoperitoneu;
b. sunt mai rare la persoanele cu splenomegalie;
c. cel mai frecvent nu necesită intervenţie chirurgicală
d. prezintă balans mediastinal;
540. Care din urmatoarele reprezinta medicamentul de electie in tratamentul
socului anafilactic?
a) atropina
b) metoprololul
c) heparina
d) adrenalina
e) fibrinoliticele

541. Radioscopia toracică se face:

a. cu bolnavul nemâ ncat
b. cu bolnavul sedat în prealabil
c. fă ră o pregă tire prealabilă a bolnavului
d. cu bolnavul clismat în prealabil
e. dimineaţa à jeun

542. Investigatia paraclinica obligatorie pentru diagnosticul de apendicita acuta

este:
a. numarul de leucocite
b hemoglobina
c. hematocritul

543. In evolutia unei apendicite acute, peritonita acuta poate aparea:

a. inaintea declansarii simptomatologiei apendiculare
b. odata cu peritonita plastica localizata
c. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare

544. O complicatie de temut a rahianesteziei este:

a) cefalee persistenta
b) tuse cu expectoratie sanguinolenta
c) greturi si varsaturi

545. Absența pulsului arterial și ră cirea extremită ților afectate sunt caracteristice:
a. sindromului de ischiemie periferică acută
b. tromboflebitelor
c. bolii varicoase

546. În cazul unui pacient politraumatizat, prioritatea în acordarea primului ajutor

constă în:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea că ilor respiratorii superioare;
c) imobilizarea fracturilor osoase.

547. Conduita de urgenţă în cazul corpilor stră ini esofagieni este:

a) provocarea de vă rsă turi pentru eliminarea corpului stră in;
b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală ;
c) extragerea sau împingerea corpului stră in prin procedee oarbe.

548. Pierderea a 1000-1500 ml sâ nge (30% din volumul circulant sangvin)

caracterizeaza:
a. hemoragia digestiva oculta
b. hemoragia digestiva superioara mica
c. hemoragia digestiva superioara medie
d. hemoragia digestiva superioara masiva
e. hemoragia digestiva cataclismica

549. Ce intelegem prin incizie?

a. extirparea unui tesut;
b. sectionarea unui tesut;
c. patrunderea intr-o cavitate naturala;
d. golirea unei colectii purulente;
e. nici una de mai sus.

550. Hematemeza:
a. reprezintă exteriorizarea prin vă rsă tură a hemoragiei produsa în tubul digestiv
distal de unghiul Treitz;
b. are indice de gravitate crescut faţă de melenă ;
c. reprezintă hemoragia de origine bronho-pulmonară exteriorizată la nivelul că ilor
respiratorii superioare;
d. exteriorizează sâ nge aerat, spumos, roşu aprins;
e. reprezintă sâ ngerare exteriorizată prin că ile biliare cu punct de plecare hepatic.

551. Hemoculturile, ca si examinarile hemoparazitologice, trebuie efectuate:

a) dupa terminarea frisonului;
b) in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este mai mare;
c) in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este mai mic;
d) doar cand temperatura > 40,50 ;
e) doar cand temperatura < 37 grade .

552. Irigografia permite

a. explorarea radiologică a colonului
b. explorarea radiologică a stomacului
c. explorarea radiologică a bronhiilor
d. explorarea endoscopică a stomacului
e. explorarea endoscopică a colonului

553. Medicamentele hemostatice utilizate in tratamentul unui pacient cu HDS sunt:

a. vitamina K
b. vitamina C
c. vitamina B1

554. Volvulus- ul intestinal se traduce prin:

a. rasucirea anselor intestinale
b. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala
c. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala

555. Tratamentul de urgentă în cazul unei fracturi de coastă vizează :

a) imobilizarea câ t mai solidă a fracturii
b) transportul accidentatului în poziţie şezâ nda care să -i favorizeze respiraţia
c) calmarea durerii

556. Apa oxigenată este o solutie:

a. preparată din perhidrol
b. pă strată în sticle de culoare închisă
c. utilizată în concentrație 3%
557. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua
astfel:
a) cu stare de şoc hipovolemic;
b) fă ră complicaţii;
c) cu stare de şoc toxicoseptic.

558. Cum se realizeaza masajul cardiac extern:

a) se apasa cu palma in spatial V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) se apasa cu podul ambelor palme in 1/3 inferioara a sternului;
c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm

559. Care sunt indicatiile defibrilarii electrice externe a cordului:

a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj cardiac extern eficient, cordul nu-si reia bataile si
nu avem posibilitatea efectuarii EKG.

560. Ce obiective trebuie sa urmareasca tratamentul socului hemoragic:

a) administrarea de vasopresoare pentru a micsora patul vascular;
b) asigurarea hemostazei;
c) compensarea pierderilor prin transfuzii de sange si administrare de substituenti
hipovolemici;
d) tratament sedativ si hemostatic.

561. Care sunt principalele obiective in tratamentul socului toxico-septic:

a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
c) corectarea tulburarilor hemodinamice si deficitului de volum circulant;
d) administrarea de vasoconstrictoare;

562. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice socului cardiogen:
a) scaderea TA sub 85 mmHg, tahicardie cu puls depresibil si aritmic;
b) agitatie, piele uscata si congestionata, febra;
c) reducerea perfuziei sangvine cu scaderea debitului urinar sub 20 ml/ora;
d) tulburari ale constientei, transpiratii reci, tegumente umede si cianotice

563. In care forme de soc este indicata profilaxia antitetanica:

a) soc operator, soc anafilactic;
b) soc traumatic, soc prin arsuri;
c) soc cardiogen, soc prin deshidratare ( termic );
d) in orice traumatism generator de soc

564. În insuficienţa respiratorie acută oxigenoterapia se aplică în toate formele

respectâ nd urmă toarele principii:
a) dezobstruarea că ilor respiratorii;
b) introducerea sondei nazale pe o lungime de 2-3 cm;
c) umidificarea oxigenului;
d) introducerea sondei nazale pe o lungime egală cu distanţa dintre tragus şi fosa
nazală ;
e) stabilirea debitului pe minut
565. Accesul eclamptic în faza de convulsii tonice se caracterizează prin:
a) convulsii cu durata de 30";
b) contractura generalizată - inclusiv a muşchilor respiratori;
c) trismus;
d) hipotensiune;
e) relaxare musculara

566. In pozitia Trendelenburg, cu inclinare maxima de 10-15 grade, pot fi

transportati:
a) accidentatii in stare de soc;
b) pacientii in stare de colaps;
c) accidentatii cu fracturi ale bazei craniului;
d) pacientii in coma

567. Mobilizarea se face in functie de:

a) natura bolii;
b) starea generala;
c) tipul de reactivitate a pacientului;
d) raspunsul fiziologic al pacientului.

568. Dupa circumstantele de producere, plagile pot fi:

a) iatrogene;
b) intentionate;
c) accidentale;
d) penetrante.

569. In cazul plagilor aseptice, se procedeaza astfel:

a) se rade parul din jur pana la o distanta de 6 cm de marginile plagii;
b) se dezinfecteaza in spirala de la interior la exterior;
c) se dezinfecteaza in spirala de la exterior la interior;
d) se utilizeaza apa oxigenata.

570. Pacientul cu stare de constienta alterata (GCS sub 9):

a) necesita supraveghere;
b) necesita gesturi specifice;
c) necesita pozitie de siguranta;
d) nu necesita supraveghere si gesturi specifice.

571. Edemul pulmonar acut raspunde la tratament dupa:

a) administrare de oxigen si diuretice;
b) administrare de vasodilatatoare si sedative;
c) vasodilatatoare, diuretice, anxiolitice;
d) EPA nu raspunde la tratament.

572. Care dintre urmatoarele enzime este cea mai utila pentru diagnosticul pozitiv
de sindrom coronarian acut?
a) LDH;
b) TGP;
c) Troponina;
d) toate de mai sus.
573. Care sunt cele mai frecvente simptome sugestive pentru diagnosticul de
embolie pulmonara?
a) vertijul si palpitatiile;
b) tusea si expectoratia;
c) dispneea si cianoza;
d) dispneea si tusea.

574. Care dintre urmatoarele elemente sunt sugestive pentru diagnosticul de astm
bronsic?
a) dispnee expiratorie;
b) Wheezing-ul;
c) expectoratia perlata;
d) toate raspunsurile sunt corecte.

575. Care dintre afirmatiile referitoare la durerea din IMA nu este adevarata?
a) durerea nu cedeaza la Nitroglicerina;
b) durerea este precordiala;
c) durerea este retrosternala;
d) durerea depaseste o ora ca durata.

576. Oxigenoterapia se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor dispozitive, cu

exceptia:
a) pe canula nazala;
b) pe masca;
c) pe sonda Yankauer;
d) aparatul de ventilatie mecanica.

577. Asistenta medicala are obligatia de a informa in cazul aparitiei semnelor de

infectie la unul din pacientii aflati in ingrijirea sa:
a. medicul curant
b. medicul sef de sectie
c. directorul de ingrijiri
d. celelalte asistente din tura

578. Sterilizarea este operatiunea de :

a. distrugerea doar a microorganismelor
b. distrugerea tuturor microorganismelor
c. distrugere a biofilmului
d. distrugerea tuturor microorganismelor, inclusiv a sporilor bacterieni

579. Suprafetele, instrumentarul si echipamentele sunt considerate semicritice,

daca:
a. vin in contact cu mucoasa intacta
b. vin in contact cu tesuturile
c. penetreaza bariera tegumentara
d. nu penetreaza bariera tegumentara

580. Inainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat, dispozitivele

medicale:
a. trebuie curatate
b. trebuie dezinfectate
c. trebuie uscate
d. nu este nevoie de nici o operatiune preliminara
581. Controlul sterilizarii se efectueaza:
a. cu indicatori biologici
b. cu indicatori fízico-chimici
c. cu teste de verificare a penetrarii aburului
d. cu testul Bowie& Dick

582. Materialele ambalate in pungi de hartie- plastic au o durata de mentinere a

sterilitatii de:
a. o luna
b. doua luni
c. 24 de ore
d. sase luni

583. Testele efectuate de spital pentru cunoasterea circulatiei germenilor sunt:

a. teste de aeromicroflora
b. teste de sanitatie
c. teste de sterilitate
d. teste de screening

584. Dezinfectia chirurgicala a mainilor se face:

a. prin frecare cu antiseptic alcoolizat
b. prin spalare cu apa sterila
c. prin spalare cu sapun lichid
d. spalare cu apa sterila si sapun antiseptic, urmata de frecare cu antiseptic pe baza
de alcooli

585. Solutia chimica utilizata pentru dezinfectia inalta a instrumentarului ce nu

suporta autoclavare, este valabila:
a. 72 ore
b. 24 ore
c. 48 ore
d. 7 zile

586. Procedurile de dezinfectie inalta se consemneaza in:

a. raportul de activitate
b. registrul zilnic de proceduri
c. registrul unic de sterilizare
d. registrul de sterilizare inalta a instrumentarului

587. Care este durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in casolete cu

colier:
a. 48 ore de la sterilizare
b. 72 ore de la sterilizare
c. 24 ore de la sterilizare
d. se schimba casoleta dupa fiecare sterilizare.

588. Examenul radiologic in ulcerul gastric releva prezenta nisei ulceroase ce

prezinta urmatoarele caractere:
-a.apare ca o pierdere de substanta la nivelul careia se evidentiaza H.pilory
-b.pliurile mucoasei gastrice apar ingrosate
-c.apare ca o opacitate circulara cu contur regulat
-d.nisa are contururi neregulate

589. Care sunt enzimele specific de analizat in bolile hepatice:

-a. TGP,TGO,Bilirubina
-b.TGO,Amilazemie,GGT
-c.TGO,TGP,GGT
-d.toate raspunsurile sunt corecte

590.Ascita poate fi intilnita in urmatoarele afectiuni:

-a. ciroza hepatica decompensata
-b. ciroza hepatica compensata
-c. infarctul de miocard
-d. colecistlita cr alitiazica

591.Ulcerul gastric se poate complica cu:

a.-hemoragie
b.-perforatie
c.-penetratie
d.-malignizare
e.-toate de mai sus

592.Cauza cea mai frecventa a pancreatitei acute este:

a.-diabetul zaharat
b.-traumatismul
c.-alcoolul
d.-medicamentele
e.-infectiile

593.Pancreatita acuta se poate complica cu:

a.-infectii
b.-diabet zaharat
c.-ascita
d.-litiaza biliara
e.-peritonita

594.Care din urmatoarele semen nu se intilneste in colica biliara:

a.-febra
b-icter
c-durere
d.-scadere ponderala
e.-varsaturi

595.Complicatiile cirozei hepatice sunt urmatoarele cu exceptia:

a.-hemoragia digestiva
b.-encefalopatia portala
c.-hipertensiunea portal
d.-hipertensiunea intracraniana
e.-ascita
596.Care dintre urmatoarele semen nu sunt caracteristice pentru boala de reflux
gastro-esofagian:
a.-durere retrosternala
b.-pirozis
c.-hemoragie digestive
d.-regurgitatii acide
e.-pneumonia de aspiratie

597.Melena consta in:

a.-eliminarea de sange digerat,,ca pacura”
b.-sangerare din canalul anal-singe amestecat cu materiile fecale
c.-dureri la defecatie+eliminare de sange rosu
d.-picaturi de sange dupa eliminarea de sange normal
e.-eliminarea de sange prin varsaturi abundente

598.Examenele de laborator recomandate in afectiuni ale tubului digestive sunt

urmatoarele cu exceptia:
a.-examene de sange
b.-examene de saliva
c.-ph-metrie esofagiana
d.-examen materii fecale
e.-examen LCR

599.Rectoragia poate avea drept cauza:

a.-boala renala
b.-boala genital
c.-hemoragia digestiva
d.-colostomia
e.-ileostomia

600.Incontinenta de materii fecale este cunoscuta sub numele de:

a.-enurezis
b.-emfizem
c.-encoprezis
d.-melena
e.-hematemeza

601. Factorii favorizanţi ai BRGE sunt:

a.- hernia hiatală
b.- creşterea presiunii intra-abdominale (obezitate, sarcină , ascită , tumori
abdominale gigante);
c- tulbură rile motorii esofagiene
d.-toate intrebarile sunt corecte

602.Masurile igieno-dietetice necesare in tratarea bolii de reflux gastro-esofagian

sunt urmatoarele cu exceptia:
a.-evitarea alimentelor iritante
b.-oprirea fumatului
c.-evitarea clinostatismului imediat posprandial
d-regim alimentar preponderant din legume si fructe
e.- scă derea ponderală la pacienţii cu obezitate;
603. Pentru termenul de sindrom dispeptic se mai utilizează ca sinonim termenul
de:
a.- indigestie.
b.-digestie groaie
c-meteorism
d.-inapetenta

604.Bolile care nu sunt cauzate de infectia cu Helicobacter Pylori sunt:

a.-gastrita
b.-ulcerul gastric
c.- cancerul gastric
d.-colopatia functionala
e.-ulcerul duodenal

605.Disfagia poate avea urmatoarele cauze ,cu exceptia:

a.secundara unei afectiuni oro-faringiene
b.secundara unei afectiuni laringiene
c.secundara unei afectiuni esofagiene
d.angina eritematoasa

606.Examenul coprologic consta in urmatoarele investigatii ale materiilor fecale,cu

exceptia:
a.macroscopic
b.microscopic
c.biochimie
d.bacteriologic
e.scintigrafic

607.Explorarea paraclinica a aparatului digestiv include urmatoarele investigatii cu

exceptia:
a.radiografia abdominala ,,pe gol”
b.radiografia cu substanta de contrast
c.ecografia abdominala
d.explorari endoscopice
e. inspectia,palparea,percutia abdomenului

608.particularitatile de ingrijire postoperator pe tub digestive constau in:

a. mobilizare precoce initial pasiv,apoi active(prevenirea trombemboliilor)
b.se indica alimentele flatulente
c.se indica bauturile carbogazoase
d.regim hydric 7-10zile

609.Meteorismul abdominal poate avea drept cauze:

a.afectiuni digestive
b.afectiuni renale
c.afectiuni ale aparatului respirator
d.glosodinia
e. disfagia

610.Sughitul poate avea drept cause:

a.intoxicatii de orice tip
b.boli respiratorii
c.tumori tub digestive inferior
d.tumori esofagiene
e. nu are cauza

611.Printre complicatiile paracentezei nu se regaseste:

a. hemoperitoneul
b.punctionarea accidentala a colonului
c. insuficienta renala acuta functionala
d. insuficienta cardiaca

612.Contraindicatiile paracentezei nu includ:

a. ocluzia intestinala
b.prezenta lichidului de ascita in cantitate mare, sub tensiune
c.coma hepatica
d.infectii ale peretelui abdominal

613.Printre contraindicatiile punctiei biopsiei hepatice nu se regaseste:

a. coma hepatica
b.refuzul explorarii
c.trombocitopenia
d.hepatita cronica active

614.Pozitia pacientului pentru colonoscopie este:

a.decubit ventral
b.decubit dorsal
c.decubit lateral drept cu genunchii la piept
d.decubit lateral stg cu genunchii la piept
e.Trendelemburg

615.Urmatoarele afirmatii referitoare la endoscopia digestiva superioara sunt

adevarate,cu o exceptie:
a. necesita post alimentar 6-8 ore postprocedural
b.permite recoltarea de material bioptic
c.se poate administra atropina preprocedural
d. reluarea alimentatiei nu este permisa 24 ore

616.Urmatoarele alimente sunt premise in boala celiaca cu exceptia:

a. paine de grau
b.mamaliga
c.pilaf de orez
c.carne de orice fel
d.branzeturi

617.Din sdr esofagian fac parte urmatoarele simptome:

a.disfagia
b.pruritul
c.febra
d.disuria
e.telekinezia

618.Diagnosticul ulcerului gastric:

a. se bazeaza exclusive pe date clinice
b.include endoscopie si biopsie
c.implica neaparat indicatie de tratament chirurgical obligatoriu
d. se face doar analiza sucului gastric

619.Diagnosticul de HDS este sustinut de urmatoarele cu o exceptie:

a.scaderea valorilor hb si ht
b.hematemeza
c.rectoragie
d.melena
e.tahicardie

620.Diagnosticul de certitudine in HDS,este stability prin:

a.radiografie gastrica cu substanta de contrast
b.CT abdominall
c.EDS
d.echo abdomen
e.radiografie abdominala simpla

621.Diagnosticul de ocluzie intestinala mecanica este sustinut de urmatoarele cu

exceptia:
a.absenta tranzitului pentru materii fecale si gaze
b.distensie abdominala
c.prezenta nivelelor hidroaerice la rgf abdominal pe gol
d.contractura abdominala musculara
a. accentuarea zgomotelor intestinale la ascultatia abdomenului

622.Complicatia cea mai frecventa a bolii Crohn este:

a. malignizarea
b.ocluzia intestinala
c.hemoragia
d.icterul mecanic
e.megacolonul toxic

623.Complicatiile ulcerului duodenal sunt urmatoarele cu exceptia:

a.hemoragia
b.perforatia
c.malignizarea
d.stenoza
e.penetratia

624.Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea
peritoniala:
a.paracenteza
b.laparotomie
c.celiotomie
d.laparoscopie
e.paracecala

625.Pentru tubajul gastric se foloseste sonda:

aThieman
b.Petzer
c.Einhorn
d.ub Faucher
e.Foley
626.Tratamentul ulcerului duodenal presupune administrarea de:
a. furosemid
b.anticolinergice
c.inhibitori de pompa de protoni
d.acidifiante sangvine
e.transfuzii de plasma

627. Ciroza hepatica poate avea drept cauza urmatoarele cu exceptia:

a. consumul cronic de alcool
b.infectii virale cu VHB,VHC
c. neglijarea formelor de hepatita cronica
d.infectii cu Helicobacter Pylori
e.lipsa tratamentului afectiunilor premergatoare afectiunilor hepatice

628.Angiocolita este infectia :

a .cailor biliare
b.pancreasului
c.co9lecistului
d.ficatului
e.rinichiului

629.Tratamentul igieno-dietetic al afectiunilor hepatice cornice nu includ

urmatoarele cu exceptia:
a. repaos la pat
b. regim alimentar fara dulciuri
c. dusuri calde de 2ori/zi
d.respectarea partiala a indicatiilor

630.Factorii implicate in etiologia ulcerului gastric sunt urmatorii cu exceptia:

a.infectia cu helicobacter pillory
b. consumul de sucuri carbogazoase,legume si fructe crude pe un teren sensibil
c.infectiile intercurente
d.predispozitia familiala

631.Care din urmatoarele medicamente nu pot fi administrate in ulcerul bulbar:

a. omeprazol
b.gaviscon
c.metoclopramid
d.nitropector
e.alte alcaline

632.In care afectiune cresc nivelul amilazelor atat in sange cat si in urina:
a. pancreatita acuta
b.colecistita cronica
c.cancerul hepatic
d. ulcerul bulbar
e. infectiile urinare

633.Pancreatita acuta are drept cauza urmatoarele cu exceptia:

a.cresterea nivelului trigliceridelor serice
b.consumul cronic de alcool
c.consumul de grasimi de origine animala
d.consumul de medicamente in exces

634.Investigatia care pune cu certitudine dg de adenocarcimom de colon este:

a.irigografia
b.radiografia abdominala
c.EDS cu biopsie
d.Rectoscopia

635.Valoarea transaminazelor hepatice poate creste in urmatoarele afectiuni

exceptand:
a. IMA
b.hepatite acute virale
c.hepatite acute toxice
d.HTA

636.Eliminarea de sange rosu provenit di tubul digestive se numeste:

a.hematochezie
b.hematemeza
c.hemoptizie
d.hematosialoree

637.Pozitia pacientului pentru EDS este:

a.decubit ventral
b.decubit dorsal
c.decubit lateral drept
d. decubit lateral stg
e. pozitia,, cocos de pusca”

638.Regurgitatiile acide sunt apanajul urmatoarelor boli cu exceptia:

a. Boala de reflux gastoesofagian
b.gastrita hiperacida
c.ulcerul de gamba
d.hiperaciditate temporara produsa de varsatura

639.Prin clisma picatura cu picatura in 24ore,se pot administra:

a.100-200ml solutie medicamentoasa
b.1000-2000 ml solutie medicamentoasa
c.250-500ml solutie medicamentoasa
d. nici un raspuns correct

640.Pentru pacientul cu intoleranta digestiva,calea de administrare a

medicamentelor este:
a. calea parenterala
b.calea orala
c.calea respiratorie
d.calea rectala

641. In colica biliara nu se administreaza morfina deoarece:

a. accentueaza spasmul cailor biliare
b.mascheaza simptomatologia
c. favorizeaza aparitia icterului
d. nu are nici o reactive adversa
642.Diskineziile biliare reprezinta:
a.tulburari date de parazitozele intraveziculare
b.tulburari ale cailor biliare
c.tulburari ale motricitatii veziculei biliare
d.tulburari de transit

643.Volvulusul intestinal se traduce prin:

a.rasucirea anselor iontestinale
b.un process inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala
c.un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala
d.nici un raspuns correct

644.Hematemeza reprezinta:
a.varsatura cu sange
b.sputa cu sange
c.urina cu sange
d.scaunul cu sange

645.Preparatele alimentare ce urmeaza a fi administrate pe gastrostoma pentru

alimentarea unui pacient cu neoplasm esofagian in stadiul avansat vor fi:
a.la temperature camerei
b.la temperature corpului
c.la temperature scazute pentru a creste toleranta digestive a pacientului
d.la temperatura dorita de pacient

646.Pancreatita acuta este un sdr dureros abdominal acut caracterizat prin:

a.dureri abdominale violente in etajul sup cu iradiere in bara”
b.dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi
c.dureri abdominale difuze cu stare generala buna
d. dureri epigastrice aparute in timpul noptii

647.Masurile terapeutice effectuate de asistenta medicala la indicatia medicului la

un pacient cu HDS constau in:
a.repaos la pat,punga cu gheata in regiunea epigastrica si sonda de aspiratie gastrica
b.administrare de hemostatice doar daca e cazul
c.repaos la pat cu reluarea alimentatiei
d.tratament antiinflamator si analgesic

648.Prin colica biliara se intelege o durere acuta ,violenta localizata in:

a.hipocondryul dr cu iradiere pina in coloana vertebrala
b.hipocondrul dr cu iradiere in hipocondrul stg
c.hipocondrul stg cu iradiere in omoplat
d. durere in bara

649.Gravitatea unei hemoragii depinde de:

a.cantitatea de sange pierdut
b.modificarile de culoare a sangwelui
c.felul hemoragiei si organul afectat
d.timpul aparitiei hemoragiei

650.Gradul de severitate in sdr diareic este dat de:

a.dezechilibrul H-E antrenat de pierderile prin varsaturi si scaune
b.starea generala
c.febra
d.cefalee

651.Caracteristic pentru hematemeza sunt urmatoarele:

a. sange rosu aerat
b.sange negru cu cheaguri
c.sange asemanator “zatului de cafea”
d.sange care curge in jet

652.Materialele necesare pentru realizarea clismei evacuatorii sunt:

a.irigator,solutie pt irigare,manusi sterile
b. irigator,solutie pt irigare,manusi nesterile, ploscar
c.irigator,solutie de irigare ,sonda urinara
d.irigator si restul materialelor auxiliare prevazute de procedura dupa care se
lucreaza

653. Hematemeza este:

a. vã rsã tura cu aspect de „zaț de cafea"
b. vã rsã tura cu aspect negru, lucios, „ca pã cura"
c. ambele variante sunt corecte

654.Paracenteza abdominalã se efectueazã :

a. în hipocondrul drept
b. în hipocondrul stâ ng
c. ambele variante sunt incorecte
d. in abdomenul inferior

655. Administrarea de sâ nge sau produse de sâ nge se recomandã la pacienții cu:

a. anemie severã ,in HDS
b. deshidratare severã
c. stare de nutriție deficitarã
d. in hemoptizii mici si repetate

656. Se recomandã administrarea PPC unui pacient cu:

a. cirozã hepaticã
b. tulburã ri de coagulare
c. in trombocitopenii
d. toate variante sunt corecte

657. Intervențiile asistentei medicale în alimentarea unui pacient cu disfagie includ;

a. pregã tirea pacientului asezâ ndu-l în pozitie de decubit dorsal
b. pregã tirea echipamentului de aspirație si verificarea functionalitã tiiii acestuia
c. evaluarea reflexului de tuse
d.luarea tuturor masurilor ce implica respectarea procedurii
658. Disfagia
a. este o tulburare în sensul pierderii apetitului pacientului
b. este o deglutitie cu dificultate
c. apare initial pentru alimente solide nemestecate si ulterior pentru alimente
semisolide si lichide
d.este o pierdere a mirosului

659. Înainte de efectuarea unei transfuzii, asistentul medical:

a. verificã identitatea pacientului
b. verifica bonul de comandã pentru sâ nge sau produse de sâ nge
c. toate variantele sunt corecte
d. verifica materialul de transfuzat

660. In regimul alimentar al unui pacient cu pancreatitã acutã se vor evita:

a. alcoolul
b. alimentele bogate în proteine
c. alimentele sã rate
d.alimentele solide

661. Tabloul clinic al colecistitei acute include:

a. dureri în hipocondrul drept,febra
b. febrã ,cefalee,dureri in flancul stg
c. hematemezã
d.scaune negre ca pacura

662. In îngrijirea unui pacient cu boalã ulceroasã , asistenta medicalã îi va

recomanda:
a. evitarea condimentelor
b. limitarea activitã ților fizice
c. repaus la pat si nutritie parenteralã
d. alimentatie usoara cu legume si fructe

663. Regimul alimentar al unei paciente internate pentru colecistita acuta litiazica
include:
a. cantitati mici de ceai, din ora in ora
b. lapte, smâ ntâ na,iaurt
c. ambele variante sunt corecte
d. smantana,carne cu sos dietetic

664. Unui pacient cu hemoragie digestiva superioara ,asistenta medicala Îi va

administra o dieta :
a. hidrica (lichide reci.
b. hodro-lacto-zaharata calde
c. hipoglucidica ,hipocalorica
d. nu are indicatie speciala
665 Pacientii cu stenoza pilorica prezinta :
a. varsaturi cu continut alimentar vechi
b. varsaturi explozive in jet neprecedate de greata
c. varsaturi bilioase
d. varsaturi ivite imediat dupa servirea mesei

666. Hemostaza provizorie in HDS este:

a. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie
b.oprirea fara interventie a unei hemoragii
c. oprirea definitiva a hemoragiei
d. nu exista asa un termen

667. Factori declanșatori ai encefalopatiei hepatice sunt :

a. dezechilibrele hidroelectolitice provocate de diuretice;
b. educarea pacientului pentru prevenirea traumatismelor;
c. efectuarea zilnică a bilanțului hidric.
d.nerespectarea regimului alimentar indicat

668. Alimentația prin gastrostomă este indicată :

a. postoperator pentru prevenirea vă rsă turilor;
b. câ nd alimentarea artificială se impune vreme mai îndelungată ;
c. numai la bolnavii inconștienți.
d. nu se recomanda in afectiunile gastrice

669. Colica biliara survine in urmatoarele afectiuni cu exceptia:

a. colecistita;
b. ulcerul gastric;
c. litiaza biliara.

670. La orice pacient cu hemoragie digestiva, alimentatia:

a. se face in functie de preferintele pacientului
b. se suprima, bolnavul putand primi numai lichide reci cu lingurita
c. se va alimenta ca si inainte de sangerare
d. se face obisnuit functie de toleranta

671. Medicamentele pentru calmarea dureri se administreaza :

a. la indicatia asistentului medical
b. la cerinta bolnavului, conform indicatiilor
c. numai la indicatia medicului
d.in functie de afectiune

672. Cind vorbim de melena vorbim de :

a.hemoragie digestiva
b.hemoragie nazala
c.hemoragie din rect
673. Factorii de risc in AVC sunt:
a. hipertensiunea arterială
b. obezitatea
c. predispoziţia ereditară

674. Pentru evaluarea senzorială a pacientului se folosesc:

a. modalită ţi superficiale de testare
b. modalită ţi de testare a sensibilită ţii profunde
c. modalită ţi de testare numai a pă rţii afectate

675. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt:

a. simpaticul
b. parasimpaticul
c. idiopaticul

676. Neuronul reprezintă :

a. celula nervoasă propriu-zisă
b. nevralgia trigeminală
c. neuropatia diabetică

677. Reflexul Babinski reprezintă :

a. un reflex osteo-tendinos
b. un reflex vegetativ
c. un reflex cutanat

678. Lezarea nervului spinal produce:

a. jena respiratorie
b. refularea lichidelor pe nas
c. paralizia muşchiului stemocleidomastoidian şi trapez

679. Lezarea nervului hipoglos determină :

a. amiotrofia limbii
b. tulbură ri de formare a bolului alimentar
c. tulbură ri de fonaţie

680. Hiperpneea reprezintă o metodă de activare:

a. electrocardiografică
b. electroencefalografică
c. electromiografică

681. Pacientul prezintă alexie câ nd:

a. nu înţelege ce i se spune
b. nu înţelege ceea ce este scris
c. nu înţelege cuvâ ntul vorbit

682. Pacientul prezintă surditate verbală câ nd:

a. execută corect gesturile
b. utilizează corect obiectele
c. aude dar nu înţeleg

683. Scaderea brusca a valorilor TA la un pacient cu ATS avansata conduce la:

a. ameliorarea starii generale
 b. accedende vasculare cerebrale
c. accidente coronariene

684. Mioclonia reprezintă :

a. contracţia bruscă a unui muşchi
b. mişcarea involuntară
c. relaxarea musculară

685. Mişcă rile coreice reprezintă :

a. tremură tura involuntară
b. mişcă ri involuntare bruşte care dispar în somn
c. fasciculaţii involuntare

686. Convulsia reprezintă :

a. pierderea conştientei
b. mişcă ri neaşteptate ale membrelor inferioare
c. contracţii musculare urmate de relaxare

687. Pareza reprezintă :

a. contractura musculară
b. diminuarea forţei musculare
c. rigiditate vasculară

688. Hemiplegia reprezintă :

a. absenţa forţei musculare
b. paralizie generalizată
c. paralizia unei jumă tă ţi de corp

689. Paraplegia reprezintă :

a. paralizia unui singur membru
b. paralizia pă rţii inferioare a corpului
c. paralizia celor patru membre

690. Hemibalismul reprezintă :

a. mişcă ri ample, dezordonate numai la membrele de aceeaşi parte
b. mers ca de beţiv - „mers ebrios"
c. mers cu paşi mici, tâ rşiţi

691. Acalculia reprezintă :

a. incapacitatea de a scrie
b. incapacitatea de a efectua calcule
c. pierderea vocii

692. Afazia reprezintă :

a. dificultatea în articularea cuvintelor
b. incapacitatea de a-şi coordona mişcă rile
c. diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris

693. Agrafia reprezintă :

a. capacitatea de a scrie
b. incapacitatea de a citi
 c. incapacitatea de a scrie selectiv

694. Lezarea nervului olfactiv produce:

a. cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplă cute
b. hiperosmia = exacerbarea mirosului
c. anosmia = absenţa mirosului

695. Lezarea nervului optic produce:

a. amauroza = orbire
b. ambliopie = diminuarea acuită ţii vizuale
c. scotom = pierderea parţială a câ mpului vizual

696. Lezarea nervului trigemen produce:

a. trismus = încleştarea maxilarelor
b. paralizie masticatorie
c. că derea maxilarului

697. Lezarea nervului facial produce:

a. tulbură ri de gust
b. halucinaţii olfactive
c. halucinaţii vizuale

698. Lezarea nervului acustico-vestibular produce:

a. lipsa posibilită ţii de a fluiera
b. tulbură ri de echilibru
c. paralizie masticatorie

699. Lezarea nervului glosofaringian produce:

a. incapacitatea pacientului de a umfla obrajii
b. neperceperea culorilor
c. tulbură ri gustative

700. Lezarea nervului vag produce:

a. disfazie = tulbură ri de vorbire, voce nazonată , ştearsă
b. tulbură ri de formare a bolului alimentar
c. spasm facial

701. Durerea spontană a extremită ţilor cefalice reprezintă :

a. migrena
b. cefalee nevrotică
c. durere de cap (cefalee)

702. Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de:

a. febră
b. antecedente heredocolaterale
c. traumatisme

703. Începutul convulsiilor este precedat de:

a. mişcă ri de supinaţie (întoarcerea palmei în sus)
b. tulbură ri de scris
c. prodrom şi aură

704. Tremură tura degetelor mâ inii la un parkinsonian seamă nă cu:

 a. mişcarea de pendulare
b. mişcarea de numă rare a banilor
c. mişcarea de întors ceasul

705. Tremură tura parkinsoniană dispare:

a. în timpul mişcă rilor voluntare
b. în timpul somnului
c. dacă pacientul este destins şi liniştit

706. Tremură tura picioarelor la un parkinsonian imită :

a. mişcarea de pedalare
b. mişcarea de batere a mă surilor muzicale
c. mişcarea de balansare

707. Tremură tura pacientului cu etilism cronic se ameliorează :

a. după abstinenţa prelungită
b. după consumul de alcool
c. după consumul de droguri

708. Tulbură rile de mers, isterice, au caracter:

a. psihogen
b. endocrin
c. renal

709. Scă derea bruscă a valorilor TA la pacient cu ATS avansată conduce la:
a. ameliorarea stă rii generale
b. accidente vasculare cerebrale
c. accidente coronariene

710. Starea confuzională poate fi provocată de:

a. întreruperea consumului de alcool cu abstinenţă prelungită
b. abuz de medicamente
c. consum de narcotice

711. Narcolepsia reprezintă :

a. nevoia bruscă de somn
b. somn superficial cu treziri dese
c. somn cu durată peste limitele normale

712. In timpul crizei convulsive generalizată :

a. imobiliză m forţat pacientul
b. poziţionă m postural pacientul
c. aşteptă m să se termine criza

713. Pacientul cu miastenie prezintă :

a. oboseală musculară exagerată
b. tulbură ri oculare
c. tulbură ri de vorbire

714. Pacientul cu parkinson prezintă :

a. tremură tura
b. rigiditate
c. mers încet cu paşi mici
715. Tremură tura la un pacient cu parkinson:
a. dispare în timpul somnului
b. este tremură tura de repaus
c. dispare în timpul mişcă rilor voluntare

716. Pacientul cu scleroză multiplă prezintă :

a. tulbură ri oculare
b. tulbură ri vestibulare
c. tulbură ri motorii

717. Hipertensiunea intracraniană este prezentă în:

a. tumori cerebrale
b. acumulare în exces de LCR
c. edem cerebral generalizat

718. Pacientului cu neuroinfecţii îi asigură m:

a. repaus obligatoriu la pat
b. luminozitate scă zută
c. izolare

719. Paralizia facială periferică este precedată de:

a. deficit motor al membrelor superioare
b. dureri auriculare
c. redoare de ceafa

720. Criza epileptică majoră se caracterizează prin:

a. epistaxis
b. criza convulsivă generalizată
c. deficit motor

721. Accesul epileptic major are ca manifestă ri:

a. relaxare sfincteriană
b. incontinenţă de fecale
c. muşcarea limbii

722. În timpul crizei grand-mal pacientul prezintă :

a. pierderea conştientei
b. risc de accidente
c. alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale

723. Pacientul cu hemoragie cerebrală :

a. este poziţionat şezâ nd în primele 24 h
b. prezintă repaus obligatoriu la pat
c. este transportat cu că ruciorul pentru investigaţii
724. Pacientului cu hemoragie cerebrală i se pot administra:
a. vasodilatatoare
b. anticoagulante
c. hemostatice

725. Evaluarea alteră rii nivelului de conştientă se realizează prin:

 a. determinarea reacţiei pacientului prin stimuli
b. descrierea comportamentului în momentul reacţiei
c. descrierea ră spunsului verbal şi motor al pacientului

726. În A VC semnele de debut sunt:

a. vertij
b. cefalee occipitală
c. valori tensionale crescute

727. La pacienţii cu AVC nu efectuă m:

a. trecerea rapidă în ortostatism
b. mişcă ri bruşte necontrolate ale capului
c. transport pe distanţe mari

728. Edemul cerebral reprezintă :

a. creşterea de volum a creierului
b. pă trunderea microbilor în substanţa cerebrală
c. evacuarea în exces de LCR

729. Pacientului epileptic nu îi sunt recomandate:

a. consumul de neurotoxice
b. suprimarea tratamentului dacă nu mai face crize o lună de zile
c. reducerea dozelor fă ră recomandare medicală

730. Neuroluesul este transmis:

a. pe calea genitală
b. transplancentar
c. la naştere

731. Evoluţia sclerozei multiple este:

a. cronică , ciclică în puseuri
b. acută , fă ră recidivă
c. alternantă cu remisie completă

732. Pacientul parkinsonian are:

a. mers cu supleţe şi paşi mari
b. mers fă ră supleţe cu paşi mici
c. mers cu pasul şi trunchiul înclinat pe spate
733. Migrena reprezintă :
a. durerea paroxistică a capului de obicei unilaterală
b. acuze dureroase ale capului după traumatisme
c. criza de pierdere a conştientei

734. Ptoza palpebrală din miastenie reprezintă :

a. că derea ploapelor
b. privirea saşie
c. vederea dublă

735. Neuroinfecţiile primitive reprezintă :

a. proces infecţios la nivel circulator
b. proces infecţios la nivel respirator
c. proces infecţios asupra S.N.C.
736. Hiperpneea reprezinta o metoda de activare:
a. electrocardiografica
b. electroencefalografica
c. electromiografica

737. Sindromul encefalitic se manifestă cu:

a. tulbură ri neurologice
b. tulbură ri psihice
c. tulbură ri senzitivo-senzoriale

738. Pentru examinarea radiologică a pacientului:

a. pă rul lung îl vom lega pe creştet
b. îndepă rtă m obiectele radioopace
c. dezbră că m regiunea de examinat

739. Pentru examină rile cu substanţă de contrast efectuă m:

a. supravegherea funcţiilor vitale
b. testul de toleranţă a substanţei de contrast
c. radem zona de examinat, la nevoie

740. Pentru angiografie cerebrală :

a. pacientul va fi nemâ ncat
b. pacientul va fi sedat (medicaţie anxiolitică )
c. pacientul va fi pregă tit psihic

741. Pentru examinare EEG:

a. pacientul va fi sedat
b. pacientul trebuie să fie cu scalpul curat
c. poziţia pacientului va fi în ortostatism
742. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este:
a. decubit lateral;
b. şezâ nd
c. copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale

743. După puncţia lombară pacientul are voie:

a. să se mobilizeze după 15 minute de repaus
b. nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h
c. să fumeze şi să consume bă uturi alcoolice

744. Asistenta medicală dezinfectează locul puncţiei cu:

a. apă şi să pun
b. tinctură de iod
c. alcool sanitar

745. Mioclonia reprezinta:

a. contractia brusca a unui muschi
b. miscarea involuntara
c. relaxarea musculara

746. Asistenta medicală comprimă după efectuarea puncţiei locul de elecţie cu:
a. o compresă sterilă
b. un tampon de vată
c. o compresă nesterilă
747. Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei:
a. steril
b. nesteril
c. îl depune în sacul colector

748. Asistenta medicală oferă medicului pentru efectuarea puncţiei:

a. mă nuşi de unică folosinţă , nesterile
b. mă nuşi sterile
c. mă nuşile nu sunt necesare

749. Puncţia lombară se execută de că tre:

a. asistenta medicală de salon
b. asistenta medicală de laborator
c. medic

750. După efectuarea puncţiei occipitale:

a. se asigură 8 h repaus total pacientului
b. pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute
c. se asigură pacientului repaus fizic 60 minute

751. Biopsia musculară se execută în:

a. salon
b. sala de operaţii
c. domiciliul pacienţilor

752. Examinarea oftalmoscopică este necesară unui pacient cu afecţiune

neurologică :
a. da
b. nu
c. da, numai în cazul HTA
d. numai dacă pacientul acceptă

753. Tratamentul anticoagulant este contraindicat:

a. la apariţia gigivoragiilor
b. la apariţia episoadelor de epistaxis
c. câ nd LCR-ul este sanguinolent

754. Modul de administrare pentru Manitol 20% este de:

a. 60-70 pică turi/min.
b. 40 pică turi/min.
c. 70-80 pică turi/min

755. Hipertensiunea intercraniana este prezenta in :

a. tumori cerebrale
b. acumulare in exces de LCR
c. apă distilată edem cerebral generalizat

756. In planul de îngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebrală , asistenta îşi va

fixa ca obiective:
a. evitarea mobiliză rii pacientului fă ră aviz medical
b. supravegherea funcţiilor vitale
c. prevenirea complicaţiilor generale
 d. mobilizarea precoce activă
e. repaus absolut la pat, aproximativ o să ptă mâ nă

757. Monitorizarea şi combaterea vă rsă turilor realizată de asistentă se referă la:

a. respiraţii profunde ale bolnavului, ce reduc greaţa
b. poziţionarea laterală
c. evaluarea volumului şi caracterului vă rsă turilor
d. poziţionarea semi-şezâ ndă cu două perne
e. clă tirea gurii după vă rsă turi

758. Îngrijirea cavită ţii bucale a pacientului imobilizat la pat:

a. se efectuează dimineaţa şi seara
b. se folosesc tampoane de vată înmuiate în sol. de acid boric 1% sau ceai de
muşeţel
c. mucoasele şi limba se badijonează cu glicerina boraxată de 3 ori pe zi

759. Unui bolnav cu epilepsie, i se interzic urmă toarele profesiuni, cu excepţia:

a. conducă tor auto;
b. macaragiu;
c. conducă tor metrou;
d. economist.

760. Reeducarea tulbură rilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin:
a. asigurarea colaboră rii familiei pacientului
b. stabilirea interrelaţiei stimulare-ră spuns
c. începerea precoce a intervenţiilor de reeducare
d. efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte

761. Autonomia de deplasare este asigurată prin:

a. menţinerea ortostatismului
b. poziţia şezâ nd
c. mers

762. Capacitatea de autoservire generală constă în:

a. igienă personală
b. activită ţi manuale diverse
c. îmbră cat-dezbră cat

763. Pacientul cu hemoragie cerebrala:

a. este pozitionat sezand in primele 24 de ore
b. repaus obligatoriu la pat
c. este transportat cu caruciorul pentru investigatii

764. Reeducarea funcţională a membrului paralizat trebuie începută :

a. după 30 de zile de la debut
b. în perioada acută
c. nu contează momentul ales

765. Pacientul cu deficit motor parţial se îmbracă :

a. începâ nd cu membrul să nă tos
b. începâ nd cu membrul plegic
 c. nu contează

766. Pentru mobilizarea pasivă a membrului superior poziţia pacientului în pat este:
a. de decubit dorsal
b. Trendeleburg
c. de decubit lateral

767. Pacientul cu scleroza multipla prezinta:

a. tulburari oculare
b. tulburari vestibulare
c. tulburari motorii

768. Pacientul începe să manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes; acest tip de

respiraţie este explicat astfel:
a. respiraţie completă neregulată , cu amplitudine superficială şi adâ ncă
b. inspiraţii prelungite cu pauze inspiratorii şi/sau expiraţii
c. respiraţie cu amplitudini crescâ nde pâ nă la maxim şi apoi scă zâ nd pâ nă la
apnee, ce durează 10-20 sec
d. respiraţii rapide, regulate susţinute cu creşterea în amplitudine

769. Criza epileptica majora se caracterizeaza prin:

a. epistaxis
b. criza convulsiva generalizata
c. deficit motor

770. Care din urmă toarele va fi acţiunea prioritară câ nd Ioana va avea o altă criză , în
timp ce urmă reşte un program la TV în holul secţiei:
a. o poziţionă m postural pe podea, îndepă rtâ nd obiectele traumatizante din
apropiere
b. o aşeză m în decubit ventral pe podea şi solicită m urgent o sursă de ajutor
c. o aşeză m în decubit dorsal, capul va fi întors pe o parte pentru scurgerea
secreţiilor şi rugă m celelalte persoane să pă ră sească încă perea

771. Care din urmă toarele arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie:
a. tonic, clonic, automatism, comă
b. aură , clonic, tonic, somn
c. clonic, tonic, somn, automatism
d. aură , tonic, clonic, somn

772. Imobilizarea prelungită la pat a pacientului determină :

a. complicaţii pulmonare
b. agravarea tulbură rilor cardio-vasculare
c. tulbură ri trofice cutanate

773. Crepitatiile osoase:

a. pot fi percepute ca niste zgomote asemnatoare mersului prin zapada
b. pot fi cauzate de miscarea fragmentelor in focarul de fractura
c. sunt acumulari excesive de lichid in tesuturi

774. Pregatirea psihica a pacientului privind efectuarea tehnicii imobilizarii unei

fracturii presupune :
a. explicarea necesitatii imobilizarii fracturii
 b. obtinerea consimtamantului pacientului
c. explicarea modului de desfasurare al procedurii

775. In cazul aplicarii unui aparat gipsat durerea poate fi cauzata de:
a. aparitia unor leziuni cutanate sub gips
b. captarea prosata a fragmentelor
c. comprimarea unui nerv pe plan osos
d. calitatea feselor gipsate

776. Imobilizarea in aparat gipsat trebuie sa intruneasca urmatoarele calitati, cu

exceptia:
a. sa fie bine mulat
b. sa cuprinda articulatia de deasupra si dedesubtul focarului de fractura
c. sa nu lase extremitatile membrelor libere

777. Ortopneea se defineşte ca:

a. expectoraţie seroasă ;
b. respiraţie în poziţie verticală a corpului;
c. respiraţie în poziţie orizontală a corpului
d. respiratie dificila in ortostatism

778. Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare in aparat gipsat in

urmatoarele situatii:
a. plagi cu hemoragie mare
b. plagi in care sunt intalnite mase mari vasculare si tendoane
c. plagi cu leziuni osteo-articulare

779. Entrosa tratata incorrect poate produce:

a. artroza in articulatia respective
b. durere
c. limitarea mobilitatii articulatiei

780. Luxatia poate sa apara datorita unui traumatism:

a. vilent
b. mai putin violent
c. nu are importanta intensitatea traumatismului

781. In cazul unei fracture apar urmatoarele semne locale, cu exceptia:

a. intreruperea continuitatii osului
b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a parghiei osoase
c. hipotermie

782. Rolul asistentei medicale in asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta

in:
a. asistenta trebuie sa aranjeze totul la indemana bolnavului
 b. asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de
semnalizare (soneria)
c. schimbarea pozitiei in pat

783. Artroscopia reprezinta:

a. examenul endoscopic articular
b. examenul histopatologic articular
c. examneul radiologic articular

784. Neuropatia diabetic se localizeaza predilect la nivelul:

a. membrelor inferioare
b. membrelor superioare
c. ambele variante sunt corecte

785. Complicatiile locale ale unei fracture pot fi:

a. articulare (hidartroza)
b. vasculare (lezarea axului vascular)
c. degenerative (porcese neoplazice)

786.Complicatiile ce pot aparea in ingrijirea unui bolnav cu fractura, imobilizat la

pat sunt:
a. escarele
b. embolia pulmonara
c. diabet zaharat

787. In cazul unui bolnav de 59 ani, cu fractura de col femural operata, urmatoarele
interventii vor fi aplicate de asistenta medicala:
a. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute
b. intoarce bolnavul din doua in doua ore, exceptand decubit lateral pe partea
operata si-I va aseza o perna intre membrele inferioare
c. previne eventualele miscari ale gambei, piciorului si degetelor

788. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:

a. infectia plagii operatorii

b. infectie urinara
c. septicemia postoperatorie

789. Care din urmă toarele mişcă ri sunt de flexie, extensie:

a. mişcă ri de apropiere sau îndepă rtate a două segmente apropiate;
b. mişcă ri de îndepă rtare faţă de axul median al corpului;
c. mişcă ri de apropiere faţă de axul median al corpului.
790. La ce se referă suportul psihic oferit de asistentă pacientului cu amputaţie:
a. încurajarea să -şi privească bontul;
b. existenţa posibilită ţii de protezare;
c. necesitatea tracţiunii pentru vindecare;

791. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de

laborator necesare unei intervenţii chirurgicale:
a. să recolteze corect probele prescrise;
b. să interpreteze rezultatele;
c. să aducă rezultatele de la laborator;

792. Bursita se manifestă prin:

a. sindrom inflamator;
b. febră ;
c. greata si varasaturi

793. Care din urmă toarele probleme vor face parte din planul de îngrijire întocmit
de asistentă , unui pacient imobilizat la pat cu o afecţiune locomotorie:
a. potenţial de complicaţii;
b. deficit de autoîngrijire;
c. durere.
d. toate variantele sunt corecte

794. Redoarea articulară reprezintă :

a. episod inflamator;
b. migrarea durerii de la o articulaţie la alta.
c. reducerea mobilită ţii articulare;

795. Pustula este o formatiune cutanata plina de :

a. plasma
b. sange
c. puroi

796. Intreruperea continuitatii tegumentelor se numeste:

a. entorsa
b. luxatie
c. plaga
d. toate variantele sunt corecte
797. Înainte de a însoţi pacientul la blocul operator asistentul medical se
asigură ca acesta:
a. şi-a îndepă rtat proteza dentară
b. şi-a îndepă rtat bijuteriile şi lacul de unghii
c. s-a pregatit suprafata operatorie
d. toate variante sunt corecte

798. In cazul unei fracturi la nivelul bazinului , urmatoarel variante sunt corecte:

a. pot sa apara leziuni la nivelul vezicii urinare;

b. bolnavul cu fractura de bazin are si imoptenta functionala relativa a
membrelo inferioare
c. mobilizarea coapselor unilateral sau bilateral este foarte dureroasa
d. este interzis transportul pe o patura a unui pacient cu fractura de
bazin

799. In cazul unei fracturi cu deplasare :

a. linia de fractura nu intereseaza toata circumferinta osului

b. fragmentele osoase sunt deplasate intre ele: longitudinal, lateral, prin
rasucire, etc.
c. ambele variante sunt corecte

800. Semnele clinice ale unei entorse sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. edem
b. echimoze
c. escare

801. Antibiograma este metoda de laborator care:

a. determină prezenţa microbilor;
b. arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv;
c. nu arată decâ t creşterea germenilor.

802. Prin genu varum se intelege:

a. a.deformari in care genunchii sunt apropiati si picioarele apropiate

b. deformari in care genunchii sunt apropiati si picioarele sunt departate
c. deformari in care genunchii sunt departati,in schimb picioarele sunt
apropiate

803. In cazul unei fracturi de olecran pacientul acuza dureri la nivelul:

a. genunchiului
b. cotului
c. soldului
804. Scopul oricarei imobilizari este:

a. de a diminua durerile
b. de a mentine axarea corecta a membrului
c. de a evita complicatiile pe care le poate provoca miscarea in focar a
unui fragement osos rupt
d. de a mentine functiile vitale in limite normale

805. Un aparat gipsat incorect aplicat, favorizează :

a. necroze
b. paralizii
c. administrare obligatorie de antibiotice

806. Care din urmă toarele nu sunt malformaţii congenitale:

a. piciorul strâ mb;
b. scolioza;
c. luxaţia de şold;

807. Conditiile care stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt:

a. sa acopere complet plaga

b. sa aiba o buna putere absorbanta
c. ambele variante sunt corecte

808. Câ nd se executa înfasarea sub forma de spic (spica)?

a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii

b. pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample
c. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei

809. In functie de locul unde se scurge sangele se deosebesc:

a. hemoragia interna
b. hemoragia arteriala
c. hemoragia externa
d. hemoragia exteriorizata

810. Care din urmatoarele variante sunt corecte:

a. Toate arterele din corp au ca origine doua trunchiuri principale:

artera aorta si artera pulmonara
b. vena femurala impreuna cu venele iliace comune formeaza vean cava
inferioara
c. artera aorta porneste din ventricolul drept
811. In fracturile primelor patru coaste pot aparea ca leziuni concomitente:
a. leziuni pulmonare cu pneumotorax
b. rupturi ale ficatului, rinichiului, splinei
c. leziuni pulmonare cu hemotorax

812.. Înainte de a însoţi pacientul la blocul operator asistentul medical se

asigură ca acesta:
a. şi-a îndepă rtat proteza dentară
b. şi-a îndepă rtat bijuteriile şi lacul de unghii
c. s-a pregatit suprafata operatorie

813. Pentru evidentierea procesului de osteoporza pacientul va efectua:

a. artroscopie
b. examen radioscopic pulmonar
c. examen radiologic osteo-articular

814. Ruptura musculară se manifestă prin urmă toarele, cu excepţia:

a. durere intensă apă rută brusc;
b. impotenţă funcţională ;
c. deformarea regiunii la distanţă ;

815. În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn:

a. extrem de important
b. este vizibil la vasele care se gă sesc în contact direct cu pielea
c. în fracturi nu apare deformarea regiunii

816.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale:

a. ortopedica (nesâ ngerâ nda)
b. chirurgicala (sâ ngerâ nda)
c. daca reducerea luxatiei nu reușește pe cale ortopedica (nesâ ngerâ nda) se
va face pe cale chirurgicala (sâ ngerâ nda)

817. Domnul B. are aparat gipsat la membrul inferior stâ ng. Care dintre urmă toarele
semene relevă apariţia unor complicaţii infecţioase sub aparatul gipsat?
a. edemul, impotenţa funcţională şi cianoza degetelor;
b. senzaţia de fierbinţeală a anumitor zone sub gips şi miros neplă cut;
c. dureri, senzaţii de furnică turi, ră ceală şi albirea degetelor;

818. Entorsa tratata incorect poate produce:

a. artroza în articulația respectiva
b. limitarea mobilită ții articulației
c. durere

819. Imobilizarea ortopedică după reducerea unei luxaţii durează :

a. 1-3 zile
 b. 2 - 3 să ptă mâ ni
c. 1 – 2 luni

820. In funcţie de structura osului fracturat, fracturile se clasifică în:

a. fractură pe os patologic şi fractură pe os să nă tos
b. fracturi închise şi deschise
c. fracturi cu şi fă ră deplasare

821. Excoriaţia se mai numeşte şi:

a. contuzie;
b. zgâ rietură ;
c. ragadă .

822. Imobilizarea prin bandaj Dessault este tehnica de imobilizare provizorie cel
mai des folosită pentru:
a. leziunile claviculei şi umă rului
b. pentru fracturile braţului
c. fracturile antebrațului

823. Crampele musculare sunt:

a. contracţii voluntare permanente ale muşchilor
b. manifestă ri de dependenţă ale imobiliză rii prelungite la pat
c. contracţii involuntare dureroase ale muşchilor

824. Unul din semnele pneumotoraxului este:

a. spută cu sâ nge;
b. durere toracică surdă ;
c. absenţa mişcă rilor toracice în timpul respiraţiei.

825. La un pacient cu dificultate de a se îmbră ca şi dezbră ca, unul din obiectivele de

îngrijire propuse, se referă la posibilitatea de a se îmbră ca şi dezbră ca singur, într-
un termen dat. Asistenta medicală intervine în acest scop, prin:
a. identificarea capacită ţii şi limitelor fizice ale pacientului;
b. executarea zilnică a exerciţiilor de motricitate;
c. ambele variante sunt corecte

826. Calciul are rol:

a. structural în oase şi dinţi;
b. în procesul de coagulare a sâ ngelui;
c. în consolidarea echilibrului funcţional al sistemului nervos;

827. La  bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii

urmatoarele, cu exceptia:
a. pneumonii hipostatice;
b. tromboze ale membrelor inferioare;
c. hipertensiune, tahicardie.
828. În timpul tratamentului cu anticoagulante pot apă rea urmă toarele manifestă ri
clinice:
a. epistaxisul;
b. gingivoragiile;
c. hematuria, disuria, oligoanuria.

829. Pregă tirea preoperatorie locală constă în:

a. suprimarea alimentației
b. clisma evacuatorie
c. spă larea tegumentelor
d. raderea pilozită ții

830. Mobilizarea după o perioadă lungă de imobilizare depinde de:

a. natura bolii şi starea pacientului;
b. dorinţa pacientului;
c. condiţiile de mediu.

831. Manifestă rile de dependenţă ale imobilită ţii sunt:

༄ऀ
༄ऀ ऀᤄऀᬄऀᬄऀ
༄ऀ༄ऀ ऀ ᤄऀ
ᬄऀ ᬄ ऀ ऀऀऀऀऀऀሄ
ᤄᤄᤀ 19184ᬄ ऀ ༄ऀ ᤄऀ ᬄऀ ऀऀऀ᠀ᤄऀऀ᠀
ሄऀऀऀ
ᤀ ༄ऀऀऀ
ᤄऀऀ ऀ
ᬄ ሄऀ
ऀ ༄ऀ ᤄऀ
ᬄऀሄᤄᤄ
ऀᬄᤀ᠀ᤄऀ
ᬄऀ ༄ ᤄ᠀
ᤄᤀᤄᤄᤄᤄ
戄ኤᤰ ऀ ᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄऀኤᤰ ᠀ᤄᤀᤄ᠀ᬄ ᤄ᠀ᤰᤄ᠀ᤀ ᠀ᬄ ᠀ऀ ᠀ᤄ ᠀ᬄ ᠀ऀऀᤄऀ᠀ᤄऀᬄᤄ᠀
ऀሄሄ ᬄऀᬄ
༄ ᬄ᠀༄༄᠀ ᬄ ᤄ᠀ᬄ ᠀༄᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ሄ
切ウᥦᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ሀऀऀᬄऀऀऀᬄऀऀऀᬄऀ ऀऀᬄऀऀऀᬄऀऀऀᬄऀ
ऀऀऀऀऀऀऀऀऀሄऀऀऀऀऀऀऀऀሄሄሄऀऀऀऀऀऀऀሄ ሄᤄ
ᤄᤄᤀ᠀
ᤀ ऀ
ᬄ
᠀ऀ
ᬄऀ༄ᬄ ᬄ
ᤀᤄᤄᤄ ᬄ
᠀᠀ᤄ᠀ᬄ
᠀༄᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀༄᠀ᤄ᠀
ᤀᬄ᠀ሄᤀ᠀ᤄ
切ウᥦ ᠀ᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ
᠀ᬄ᠀ᬄ᠀
ᬄ ᠀༄ᤄ᠀ᬄ᠀ᬄ᠀
ᬄ ᠀༄ᬄ
ᤄ᠀ᬄ᠀ᬄ᠀ሀ ㈀ʓᦜ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀ ༄ᤄ ᠀ᬄ ᠀ᬄ ᠀༄ᤄᬄ ᤀ ᠀ऀᬄᤄऀ᠀ᬄሄ ऀऀऀऀऀऀऀऀऀऀሄ
ᤄᤄ ᤀऀ༄ऀᤄऀऀ ᬄᬄ
ऀऀ༄ऀ
༄ऀ ऀᤄऀᬄ ऀᬄ ऀ ༄ऀᤄऀ ᬄ ऀ
ሄ
耀ࠨᤄऀ ᬄऀ༄ऀ
ᤄᤄᤄᤀᤄᤄᤄ ᤄऀ ᬄ
ऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄऀ ऀऀ ऀऀ
ᤀऀ ऀऀऀ
ᤄऀᬄऀ
ऀሄऀ
༄ऀ ऀ ऀऀ
ᤄऀ ᬄऀऀ
ऀऀऀ
༄ ऀᤄऀऀሄᬄ ऀሄऀ༄
ऀᬄᬄ
稀㘢梩䈀ᬄ ᠀༄᠀ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ሄᤀᤄᤄᤄ ᤀᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀ᬄᤄ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄ᠀ᬄ᠀ᬄ᠀ሀᤄ᠀ᤀᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀ᬄᤄ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ሀᤄ ᠀ᤀᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀ᬄᤄ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄऀ᠀ᬄ᠀ሄऀऀऀऀऀऀऀ
怀풉ᥲऀ ᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄ ऀᥲऀऀ ᠀ऀऀ
ᤄऀऀऀऀ
᠀ᬄ ᠀ሄሄ ऀ ᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ᬄ ᠀ᤀ᠀ᬄ ᠀ሄऀ༄ 
ᤄ
ᥲ 
ऀᬄ༄
ᤲ‫ڐऀڐ‬ᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄ ऀ༄ऀ ᤄऀᬄ ऀ ऀऀऀऀऀ
᠀ ऀ᠀ᬄ
ᤄᤀᤄऀሄሄሄऀ
᠀ᬄ ऀ
᠀ऀᤄऀऀ ऀऀሄ
᠀ᬄ ᠀ऀ ᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ሄ ऀᬄᤀ᠀ᤄ᠀ᬄ
༄ऀᤄ
ᤀ
ᤀᤄ༄ ༄ᬄ༄ᬄᤄ ᠀༄᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀༄᠀ᤄ᠀ᬄ ऀ᠀ሄᤀ᠀ᤄऀ ᤄ᠀༄ऀ ᤄऀᬄ ऀ
༄ऀᤄऀ ᬄ
ऀሄᤄ
騀몞ᥬ ऀᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄ ऀᥬऀऀऀ ᠀ऀᤄ
ऀऀऀऀሄሄ
᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ᬄ ᠀ᤀ᠀ᬄ ᠀ሄ ऀᤄ
ऀᬄᥬ
༄
切ウᥦ᠀ᬄ ᠀ᬄ༄᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ᬄ༄ᬄ᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ሄ 鸀― anchiloza, crampa, atrofia
musculară ;

༄ऀ ऀᤄऀ
༄ऀ ᬄऀᬄऀ
༄ऀ༄ऀ ऀ ᤄऀ
ᬄऀ ᬄ ऀ ऀऀऀऀऀऀሄ
ᤄᤄᤀ 19185ᬄ ऀ༄ऀ
ᤄऀ ᬄऀऀऀऀऀሄऀऀ
᠀ᤄऀ ᤀऀ᠀༄ऀ
ऀऀऀऀሄऀ
ᤄऀ ᬄ
ऀ ༄ऀ ᤄऀᬄऀሄ༄
ऀᬄᤀ᠀ᤄऀ
ᬄऀ ᤄ᠀
ᤄᤄ ᤄᤀᤄᤄᤄᤄ
戄ኤᤰ ऀᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄऀኤᤰ ᠀ᤄᤀᤄᤄᤄ
᠀ᬄ ᠀ᤰ ᠀ᤀ᠀ᬄ ᠀ऀ ᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ऀऀ ऀ
ᤄᤄऀऀ
᠀ᤄ᠀ᬄ ᬄሄሄ
ᬄऀᬄ༄᠀༄᠀ᤄ᠀ᬄ
༄ ᬄ ᠀༄᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ሄ
切ウᥦᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ሀऀऀᬄऀऀऀᬄऀऀऀᬄऀ ऀऀᬄऀऀऀᬄऀऀऀᬄऀ
ऀऀऀऀऀऀऀऀऀሄऀऀऀऀऀऀऀऀሄሄሄऀऀऀऀऀऀऀሄ ሄᤄ
ᤀ᠀
ᤄᤄ
ᤀ ऀ
ᬄ
᠀ऀ
ᬄऀ༄ᬄ ᬄ
ᤀᤄᤄᤄ ᬄ
᠀᠀ᤄ᠀ᬄ
᠀༄᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀༄᠀ᤄ᠀
ᤀᬄ᠀ሄᤀ᠀ᤄ
切ウᥦ ᠀ᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ
᠀ᬄ᠀ᬄ᠀
ᬄ ᠀༄ᤄ᠀ᬄ᠀ᬄ᠀
ᬄ ᠀༄ᬄ ሀ
ᤄ᠀ᬄ᠀ᬄ᠀ ㈀ʓᦜ᠀ᬄ ᠀ᬄ༄᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ᬄ༄ᬄऀ ᠀ᤄᤀᤄᤄᤄ ᠀ᬄ᠀ሄऀऀऀऀऀऀऀऀऀሄ
ऀ ᬄऀ ᤀऀ
༄ऀ ऀᤄऀ
ᬄऀᬄ ऀ
༄ऀ༄ऀ ᤄऀ
ऀ ᬄऀ ᬄ ऀ ༄ऀ ᤄऀ ᬄ
ऀሄ
耀ࠨᤄऀ ᬄऀ༄ऀ
ᤄᤄᤄᤀᤄᤄᤄ ᤄऀ ᬄ
ऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄऀऀऀ ऀऀ
ᤀऀ ऀऀऀ
ᤄऀᬄऀ
ऀሄऀ
༄ऀ ऀ ऀऀ
ᤄऀ ᬄऀऀ
ऀऀऀ
༄ ऀᤄऀऀሄᬄ ऀሄऀ༄
ऀᬄᬄ
稀㘢梩䈀ᬄ ᠀༄᠀ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ሄᤀᤄᤄᤄᤀᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀ᬄᤄ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄ᠀ᬄ᠀ᬄ᠀ሀᤄ᠀ᤀᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀ᬄᤄ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ሀᤄ ᠀ᤀᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀ᬄᤄ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄऀ᠀ᬄ᠀ሄऀऀऀऀऀऀऀ
怀풉ᥲऀ ᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄऀ ᥲऀऀ᠀ऀऀ
ᤄऀऀऀऀ
᠀ᬄ ᠀ሄሄ ऀ ᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ᬄ ᠀ᤀ᠀ᬄ ᠀ሄ ऀ༄ 
ᤄ
ᥲ 
ऀᬄ༄
ᤲ‫ڐऀڐ‬ᬄ ऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄ ऀ༄ऀ ᤄऀᬄ ऀ ऀऀऀऀऀ
᠀ ऀ᠀ᬄ
ऀሄሄሄऀ
ᤄᤀᤄ ᠀ᬄ ऀ
᠀ऀᤄऀऀ ऀऀሄ
᠀ᬄ ᠀ऀ ᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ሄ ऀᬄᤀ᠀ᤄ᠀ᬄ
༄ऀᤄ
ᤀ
ᤀᤄ ༄ ༄ᬄ༄ᬄᤄ ᠀༄᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀༄᠀ᤄ᠀ᬄ ऀ᠀ሄᤀ᠀ᤄऀ ᤄ᠀༄ऀ ᤄऀᬄ ऀ
༄ऀᤄऀ ᬄ
ऀሄᤄ
騀몞ᥬ ऀᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄ ᥬऀऀऀ
ऀ ᠀ऀᤄ
ऀऀऀऀሄሄ
᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ᬄ ᠀ᤀ᠀ᬄ ᠀ሄ ऀᤄ
ऀᬄᥬ
༄
切ウᥦ᠀ᬄ ᠀ᬄ༄᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ᬄ༄ᬄ᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ሄ 鸀― mişcă ri necoordonate;
༄ऀ
༄ऀ ऀᤄऀᬄऀᬄऀ
༄ऀ༄ऀ ऀ ᤄऀ
ᬄऀ ᬄ ऀ ऀऀऀऀऀऀሄ
ᤄᤄᤀ 19186ᬄ ऀ༄ऀ
ᤄऀ ᬄऀऀऀऀऀሄऀऀ
᠀ᤄऀ ᤀऀ᠀༄ऀ
ऀऀऀऀሄऀ
ᤄऀ ᬄ
ऀ ༄ऀ ᤄऀᬄऀሄ༄
ᬄऀ ऀᬄᤀ᠀ᤄऀ ᤄ᠀
ᤄᤄ ᤄᤀᤄᤄᤄᤄ
戄ኤᤰ ऀᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄऀኤᤰ ᠀ᤄᤀᤄᤄᤄ
᠀ᬄ ᠀ᤰ ᠀ᤀ᠀ᬄ ᠀ऀ ᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ऀऀ ऀ
ᤄᤄऀऀ
᠀ᤄ᠀ᬄ ᬄሄሄᬄऀᬄ༄᠀༄᠀ᤄ᠀ᬄ
༄ ᬄ ᠀༄᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ሄ
切ウᥦᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ሀऀऀᬄऀऀऀᬄऀऀऀᬄऀ ऀऀᬄऀऀऀᬄऀऀऀᬄऀ
ऀऀऀऀऀऀऀऀऀሄऀऀऀऀऀऀऀऀሄሄሄऀऀऀऀऀऀऀሄ ሄᤄ
ᤄᤄ
ᤀ ᤀ᠀ ऀ
ᬄ
᠀ऀ
ᬄऀ༄ᬄ ᬄ
ᤀᤄᤄᤄ ᬄ
᠀᠀ᤄ᠀ᬄ
᠀༄᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀༄᠀ᤄ᠀
ᤀᬄ᠀ሄᤀ᠀ᤄ
切ウᥦ ᠀ᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ
᠀ᬄ᠀ᬄ᠀
ᬄ ᠀༄ᤄ᠀ᬄ᠀ᬄ᠀
ᬄ ᠀༄ᬄ ሀ
ᤄ᠀ᬄ᠀ᬄ᠀ ㈀ʓᦜ᠀ᬄ ᠀ᬄ༄᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ᬄ༄ᬄऀ ᠀ᤄᤀᤄᤄᤄ ᠀ᬄ᠀ሄऀऀऀऀऀऀऀऀऀሄ
ऀ ᬄऀ ᤀऀ
༄ऀ ऀᤄऀ
ᬄऀᬄ ऀ
༄ऀ༄ऀ ᤄऀ
ऀ ᬄऀ ᬄ ऀ ༄ऀ ᤄऀ ᬄ
ऀሄ
耀ࠨᤄऀ ᬄऀ༄ऀ
ᤄᤄᤄᤀᤄᤄᤄ ᤄऀ ᬄ
ऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄऀऀऀ ऀऀ
ᤀऀ ऀऀऀ
ᤄऀᬄऀ
ऀሄऀ
༄ऀ ऀ ऀऀ
ᤄऀ ᬄऀऀ
ऀऀऀ
༄ ऀᤄऀऀሄᬄ ऀሄऀ༄
ऀᬄᬄ
稀㘢梩䈀ᬄ ᠀༄᠀ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ሄᤀᤄᤄᤄᤀᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀ᬄᤄ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄ᠀ᬄ᠀ᬄ᠀ሀᤄ᠀ᤀᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀ᬄᤄ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ሀᤄ ᠀ᤀᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀ᬄᤄ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ ᠀༄ᤄऀ᠀ᬄ᠀ሄऀऀऀऀऀऀऀ
怀풉ᥲऀ ᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄऀ ᥲऀऀ᠀ऀऀ
ᤄऀऀऀऀ
᠀ᬄ ᠀ሄሄ ऀ ᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ᬄ ᠀ᤀ᠀ᬄ ᠀ሄ ऀ༄ ᤄ 
ᥲ 
ऀᬄ༄
ᤲ‫ڐऀڐ‬ᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄ ऀ༄ऀ ᤄऀᬄ ऀ ऀऀऀऀऀ
᠀ ऀ᠀ᬄ
ऀሄሄሄऀ
ᤄᤀᤄ ᠀ᬄ ऀ
᠀ऀᤄऀऀ ऀऀሄ
᠀ᬄ ᠀ऀ ᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ሄ༄ऀᤄ
ᤀ
ᤀᤄ ऀᬄᤀ᠀ᤄ᠀ᬄ
༄༄ᬄ༄ᬄᤄ ᠀༄᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀༄᠀ᤄ᠀ᬄ ऀ᠀ሄᤀ᠀ᤄऀ ᤄ᠀༄ऀ ᤄऀᬄ ऀ
༄ऀᤄऀ ᬄ
ऀሄᤄ
騀몞ᥬ ऀᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄऀ༄ऀ ᤄऀ ᬄ ᥬऀऀऀ
ऀ ᠀ऀᤄ
ऀऀऀऀሄሄ
᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ᬄ ᠀ᤀ᠀ᬄ ᠀ሄ ऀᤄ ऀᬄᥬ
༄
切ウᥦ᠀ᬄ ᠀ᬄ༄᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ᬄ༄ᬄ᠀ᤄ᠀ᬄ ᠀ሄ 鸀― tremură turi.
832. Complicatiile de mai jos  care sunt mai frecvente în fracturile deschise
comparativ cu cele închise sunt:
a. embolii pulmonare si cerebrale
b. socul traumatic si hemoragic
c. procesele septice de osteita sau osteomielita

833. In cazul în care un pacient prezintă un tub de dren obstruat datoria asistentului
medical este:
a. să dezobstrueze tubul de dren prin lavajul acestuia cu 50 - 100 ml ser
fiziologic introduşi sub presiune
b. să anunţe medicul
c. ambele variante sunt corecte

834. Ingrijirea pacienţilor cu artroză presupune:

a. mă suri de pă strare a mobilită ţii articulare
b. imobilizarea articuaţiilor dureroase în scop analgetic
c. reducerea greută ţii corporale printr-un regim hiposodat, hipercaloric

835. Pacienţilor cu boala varicoasă li se recomandă repausul la pat:

a. cu picioarele atâ rnâ nd la marginea patului
b. cu membrele inferioare mai sus decâ t restul corpului
c. în poziţie de decubit lateral stâ ng

836. Urmatoarele mişcă ri sunt posibile la nivelul pumnului, cu exceptia:

bbbb. flexia si extensia
cccc. înclinarea cubitala si deviaţia radiala
dddd. abducţia si aducția

837. Aparatul ghipsat de regulă :

a. prinde articulaţia de deasupra şi dedesubtul focarului de fractură
b. prinde articulaţia de deasupra focarului de fractură
c. prinde articulaţia de dedesubtul focarului de fractura
d. nici una din variante nu este corecta

838. Urmatoarele variante despre femur sunt adevarate:

a. este cel mai gros si cel mai lung os al corpului
b. femurul se articuleza in parte de sus cu osul iliac si in parte de jos cu tibia
c. este singurul os al copsei
d. toate variantele sunt corecte

839. Care sunt mușchii care realizează flexia gambei:

 a. biceps femural
b. semi -tendinos
c. semi-membranos

840. Complexul articular al pumnului este format din:

a. articulaţia mediocarpiana
b. articulaţia radio-carpiana
c. ambele variante sunt corecte

841. Miscarea de supinaţie este miscarea de:

l㴀l㜀m㠀m㴀m1 rotaţie spre interior
l㴀l㜀m㠀m㴀m2 orientare a palmei în sus
l㴀l㜀m㠀m㴀m3 rotaţie interna a pumnului

842. Apariţia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei, cianozei,

tahicardiei, febrei, junghiului toracic, sugerează asistentei medicale:
a. o embolie pulmonară ;
b. o atelectazie pulmonară ;
c. un abces subfrenic;

843. În prima oră după anestezia generală , obiectivele planului de îngrijire sunt
urmă toarele:
a. monitorizarea funcţiilor vitale din 15 în 15 minute;
b. supravegherea aspectului pansamentului;
c. prevenirea vă rsă turilor şi a aspiraţiei;

844. La nivelul genunchiului exista:

a. 2 articulatii
b. 3 articulatii
c. o articulatie unica

845. Durerea din cadrul coxartrozei:

a. poate iradia pe fata posterioara a coapsei
b. este clamata in ortostatism
c. este agravata de repaus

846. Bursita se manifestă prin, cu exceptia

a. sindrom inflamator;
b. vă rsă turi;
c. ameţeli;
d. febră ;
e. limitarea mişcă rilor.

847. Semnele clinice de certitudine pentru diagnosticul de fractură includ:

a. durerea în punct fix
b. mobilitatea anormală
 c. atitudinea vicioasă

848. Osteomielita
a. reprezinta infectia cartilajului
b. exista doar sub forma acuta
c. forma acută , denumită şi hematogenă datorită mecanismului de
producere, apare în special la copii la nivelul oaselor lungi ale membrului
inferior

849. Plaga:
a. ruptura tesuturilor provacata de un accident
b. ruptura tesuturilor provocata de o interventie chirurgicala
c. ambele variante corecte

850. Traumatismele toracelui

a. Fractura costala determina tulburarea mecanicii ventilatorii
b. Consolidarea unei fracturi sternale se face in aprox 10-15 de zile
c. Voletul costal reprezinta un segment stabil al peretelui toracic, aparut ca
urmare a fracturilor costale multiple

851.In prezența unui aparat gipsat asistenta își propune urmă toarele, cu excepția:
a. sprijinirea precoce pe membrul afectat
b. sesizarea orică rui miros degajat la nivelul aparatului gipsat
c. observarea schimbă rii culorii gipsului la nivelul plă gii

852. Calusul vicios apare datorita :

a. fracturilor incorect reduse
b. evacuarii hematomului fracturar 
c. nediferentierii celulare
d. toate variantele de mai sus sunt corecte

853.Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in treimea medie a coapsei drepte din
care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu:
a. deasupra plagii
b. dedesubtul plagii
c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii
854. Dupa terminarea perioadei de imobilizare indelungata la pat, reluarea
activitatii se face prin:
a. mobilizarea progresiva cu mare precautie
b. moblizarea se va face doar la indicatia medicului
c. mobilizarea se face doar in functie de vointa familiei

855.Prin asigurarea unei pozitii corecte in pat, nu pot fi prevenite aparitia:

a. deformarilor articulare
b. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale
c. complicatiilor respiratorii

856. Ataxia este:

a. lipsa miscarilor normale

b. diminuarea miscarilor normale
c. tulburari de coordonare a miscarilor active voluntare
d. mers tarsit,propulsiv

857. Prin atonie musculara se intelege:

a. scaderea tonusului muscular

b. diminuarea volumului muschiului
c. prezenta parezelor
d. dificultatea de a se ridica
e. diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii

858. Omartroza este:

a. artoza genunchiului
b. artroza cotului
c. artroza umarului

859. Punctia articulara este indicata la pacientii cu:

a. artrite cronice purulente
b. spondilita anchilopoetica
c. reumatism articular degenerativ

860. Imobilizarea prin bandaj Dessault este tehnica de imobilizare provizorie

cel mai des folosită pentru:
a. leziunile claviculei şi umă rului
b. pentru fracturile braţului
c. fracturile antebrațului

861. Valabilitatea sâ ngelui integral este de:

a. 21 zile
b. 3 zile
c. 14 zile

862.Urmatoarele afirmatii despre astragal sunt adevarate:

a. este un os scurt pereche
b. este cunoscut sub denumirea de talus
 c. este un os al antebratului
d. toate varinatele sunt corecte

863.In cazul rupturii tendonului lui Achile simptomele sunt:

a. dureri locale
b. inflamarea picorului, mai ales in zona calcaiului
c. inabilitatea de a indoi piciorul sau de a sta pe varfuri

864. In timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare pacienta va primi:

a. un regim alimentar hipercaloric;
b. un regim alimentar hiposodat;
c. un regim alimentar bogat în vitamina B1.

865. Pregă tirea pacientului pentru intervenţie chirurgicală ortopedică corectivă este
o mă sură de profilaxie:
a. primară ;
b. secundară ;
c. terţiară .

866. În timpul mobilizarilor vom ţine seama de o serie de reguli:

a. poziţia pacientului sa fie comoda, relaxata
b. poziţia articulaţiei care va fi mobilizata sa permita o câ t mai buna
relaxare locala
c. kinetoterapeutul sa aiba o poziţie comoda cu posibilitate de abordare
usoara a pacientului

867. Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii:

a. se administreaza analgetice majore;
b. se readuce câ t mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala;
c. se administreaza sedative.

868. Tumefacţia articulară este:

a. un semn obiectiv;
b. un semn subiectiv
c. ambele variante sunt incorecte

869. PSH (umarul dureros simplu) se caracterizeaza prin:

a. Durere de intensitate mare
b. Limitarea mare a mobilitaţii pasive
c. Substratul anatomopatologic este capsulita retractila
d. Aspect radiologic normal
e. toate variantele sunt corecte

870. Hemoragia:
a. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza
b. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena
c. datorata ruperii varcielor esofagiene se numeste hemoptizie
871. Pansamentul gras (vaselinat) este indicat în caz de:

a. plă gi asociate leziunilor osoase;

a. leziuni sâ ngerâ nde;

b. plă gi inflamate;
c. arsuri;
d. plă gi infectate

872.Pseudartroza reprezinta :
a. o reducere imperfecta
b. neconsolidarea definitiva a fracturii
c. consolidarea fracturii dupa 3-6 luniD. toate variantele de mai sus sunt corecte

873. Coma diabetica poate fi declansata de:

a. efort fizic prelungit
b. oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina
c. consum de alcool

874. Semnele majore din coma diabetica sunt:

a. respiratie Kussmaul, deshidratare globala, tulburari de cunostinta (coma
calma)
b. agitatie psihomotorie
c. cefalee, diplopie, anxietate

875. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome:

a. astenie, somnolenta - coma
b. convulsii tonico-clonice
c. pierderea monoculara sau binoculara a vederii

876. Primul gest terapeutic, atunci câ nd diferentierea dintre coma hipoglicemica

si coma diabetica este greu de facut, consta în:
a. administrarea de 20 - 30 ml glucoza hipertonica
b. recoltarea probelor de laborator
c. administrarea i.v. a 20 Ul insulina rapida

877.Tulburarile electrolitice care se produc în coma diabetica sunt:

a. cresterea ph-ului sanguin
b. scaderea clorului sanguin
c. scaderea potasiului, clorului si sodiului sanguine

878.Rehidratarea pacientului în coma diabetica va începe cu administrarea de:

a. Manitol 20% în perfuzie lenta (30 - 60 min)
b. ser fiziologic - 1000 ml în primele 20 de minute
c. ser glucozat 5%

879.In coma diabetica se pot administra soluţii hipertonice de glucoza 20%

tamponata cu insulina atunci câ nd:
a. apar primele semne de constiinta
b. se înregistreaza cresterea rezervei alcaline
c. glicemia a scazut sub 300 mg%
880.Insulina trebuie pastrata:
a. la temperatura camerei
b. în frigider la temperatura de +2 - +7°
c. ambele variante sunt corecte

881.Manifestarile respiratorii care apar în socul anafilactic sunt:

a. polipnee cu expiratie prelungita si tiraj
b. respiratie Cheyne-Stockes
c. crize de dispnee cu respiratie suieratoare, provocata de bronhoconstrictie

882.Combaterea durerii în soc se face cu:

a. medicamente indicate de medic
b. xilina 0,5-1%
c. mialgin

883.In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii:

a. soc compensat, soc decompensat, coma
b. soc compensat, soc ireversibil
c. soc decompensat, coma

884.Diabetul zaharat se caracterizeaza prin:

a. perturbarea metabolismului glucidic
b. cresterea nivelului glicemiei postprandiale
c. perturbarea metabolismului mineral

885.Proba hiperglicemiei provocate se face prin:

a. administrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata în 300
ml apa
a. administrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata în 300 ml apa
b. administrarea i.v. de glucoza 33%

886.Cauza asa-numitei "sâ ngerari în propriile tesuturi" în cadrul socului traumatic

este:
a. vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic
b. vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta
c. hemoragia intratisulara

887.Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute câ nd pierderile depasesc:

a. 20% din masa circulanta
b. 30% din masa circulanta
c. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic

888.Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate

avea urmatoarele efecte:

a. ridica tonusul bolnavului

b. agraveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea
c. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc

889.Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza:

a. distrugerii pancreasului
b. insuficientei relative de insulina
c. insuficientei absolute sau relative de insulina în organism
890.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie, ca infectie nozocomiala, includ:
a. examen de sputa;
b. examen radiologic;
c. combinatii diferite ale unor dovezi clinice, radiologice si de laborator.

891.Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a :

a. preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului , la locul de
munca;
b. preveni transmiterea infectiilor nozocomiale ;
c. preveni transmiteriea infectiilor, pe cale aerogena, in unitatile sanitare cu
paturi

892.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este:

a. infectia urinara;
b. insuficienta renala;
c. colica renala.

893.Sediul durerii in colica renala se afla in:

a. regiunea lombara;
b. regiunea toracala;
c. regiunea suprapubiana.

894.Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica:

a. insuficientei renale acute ;
b. insuficientei renale cronice;
c. colicii renale.

895.Uremia este stadiul terminal al :

a. insuficientei renale cronice ;
b. pielonefritei cronice ;
c. pielonefritei acute.

896.ln faza de izostenurie, densitatea urinei oscileaza intre :

a. 1017-1020;
b. 1015-1017;
c. 1010-1011.

897.Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este :

a. nicturia;
b. disuria;
c. poliuria.

898.ln insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra:

a. dupa corectarea volemiei;
b. inainte de corectarea volemiei;
c. dupa administrarea de vasodilatatoare.

899.Compresiunea din masajul cardiac extern se face:

a. pe 1/3 inferioara a sternului;
b. spre apendicele xifoid;
c. pe coaste, in stanga sternului
900.Asistentul medical:
a. nu poate exercita nici o alta activitate
b. poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu
demnitatea profesionala
c. poate participa la actiuni de reclama si publicitate

901 .lnformatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi împartasite:

a. echipei medicale
b. familiei
c. publicatiilor stiintifice

902.Asistentul medical are obligatia:

a. de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este
prezent si medicul
b. sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca
c. de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent de
persoana, locul sau situatia în care se gaseste

903. Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism:

a. pacientii mai tineri
b. toti pacientii, indiferent de vâ rsta, conditie sociala sau economica
c. pacientii imobilizati la pat

904. Asistentul medical:

a. nu este prestator de servicii
b. este prestator de servicii
c. poate propune în situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii, proceduri
insuficient validate pa plan stiintific sau medical

905. Protectia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica

profesionala se realizeza de catre:
a. fiecare asistent medical prin societatile de asigurari
b. angajator, prin societatile de asigurari
c. nu este necesara protectiaasistentului medical

906.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical în sistemul sanitar

public se realizeaza:
a. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare
b. dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica
c. prin concurs, potrivir legii

907.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din

Româ nia, la nivel natioanal, judetean, al municipiului Bucuresti se organizeaza:
a. o data la 2 ani
b. o data la 3 ani
c. o data la 4 ani

908.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din Româ nia se întruneste:

a. anual
b. de doua ori pe an
c. ori de câ te ori este nevoie

909.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din Româ nia este alcatuit din:
a. presedinte, 3 vicepresedinti, un secretar
b. presedinte, 2 vicepresedinti, un secretar
c. presedinte, 4 vicepresedinti, un secretar

910.Care din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot produce
infectii asociate asistentei medicale
a. nici unul;
b. toti;
c. numai bacteriile.

911.Daunele provocate pacientului prin nerespectarea prevederilor

Or.MSF.984/1994 implica dupa sine responsabilitatea:
a. institutiei;
b. individuala;
c. individuala sau dupa caz a institutiei;

912.Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de:

a. metaclopramid, hemisuccinat de hidrocortizon
b. antibiotice, sedative
c. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice

913.Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste:

a. menoragie
b. melena
c. metroragie.

914In colecistita acuta apare urmă torul tablou clinic:

a. durere in hipocondrul drept
b. febra
c. scaderea in greutate.

915.In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile, acestea pot fi
combatute prin administrare de:
a. plegomazin fiole
b. torecan tablete
c. emetiral supozitoare.

916.Un pacient cu hemoragie prezinta:

a. tahicardie
b. tahipnee
c. cresterea cantitatii de C02 in sange.

917.Abcesul sufrenic poate evolua spre:

a. resorbtie cu procese aderentiale
b. ocluzie intestinala
c. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata.

918.Nu se pot administra in ulcerul perforat:

a. purgative
b. morfina
c. antialgice.
919.Este contraindicata efectuarea examenului radiologie cu sulfat de bariu in:
a. gastrita cronica
b. ulcerul gastric perforat
c. hemoragie digestiva.

920.Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita:

a. debut violent
b. contractura abdominala
c. meteorism intestinal.

921.In colica biliara conduita de urgenta consta in:

a. repaus la pat, antispastice, corectarea echlibrului hidro-electrolitic
b. regim alimentar, calmarea durerii, combaterea varsaturilor
c. repaus digestiv, administrare de antibiotice, calmarea durerii cu morfina

922.Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta:

a. refacerea masei circulante
b. monitorizarea functiilor vitale
c. examinarea morfo-functionala a rinichiului.

923.Modificarile hemodinamice care se produc în socul decompensat sunt:

a. cresterea volumului circulant
b. cresterea patului vascular prin vasodilatatie
c. pierderea de electroliti

924.Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici:

a. este de obicei profunda
b. pielea este uscata
c. respiratia este de tip Cheyne-Stockes

925.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata

clinic prin:
a. polipnee cu halena acetonica
b. anorexie totala însotita de greturi, varsaturi
c. deshidratare totala

926.Pe lâ nga cele trei semne majore, pacientul cu coma diabetica mai poate
prezenta:
a. dureri abdominale
b. senzatie de foame
c. halena acetonica

927.Cauzele comei hipoglicemice sunt:

a. doza insuficienta de insulina
b. alimentatie insuficienta
c. eforturi fizice mari

928.Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin:

a. transpiratii profuze
b. piele uscata
c. agitatie psihic
929.Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica
prin:
a. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice
b. absenta fenomenelor de deshidratare
c. cresterea tensiunii arteriale

930.Coma hipoglicemica poate fi precedata de:

a. foame imperioasa
b. senzatie de greata
c. agitatie psiho-motorie

931.Masurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic

sunt:
a. înlaturarea factorului socogen
b. administrarea de lichide per os
c. aprecierea rapida a starii functiilor vitale

932.Pacientul aflat în soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta

urmatoarele semne:
a. este linistit, somnolent
b. extremitati cianotice
c. este inconstient

933.Socul poate fi determinat de:

a. pierderi masive de sâ nge
b. transfuzii de sâ nge
c. dezechilibre metabolice

934.Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente:

a. este o manifestare hemodinamica si metabolica
b. este o perturbare grava si durabila
c. este o manifestare exclusiv hemodinamica - scaderea tensiunii arteriale, de
obicei tranzitorie

935.In tratamentul socului hipovolemic este importanta:

a. administrarea de oxigen
b. refacerea volemiei
c. administrarea de vasopresoare

936.Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de:

a. Dextran 70 în solutie de NaCl, 1000-1500 ml
b. Ser fiziologic
c. Solutie Ringer lactat

937.Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. apare la persoane tinere
b. debutul este insidios
c. evolutia este progresiva

938.Semnele neurologice întâ lnite în coma hipoglicemica sunt:

a. convulsii, uneori crize epileptiforme, contracturi puternice cu înclestarea gurii
b. semnul Babinski prezent bilateral
c. semnul Babinski absent, reflexe abolite
939.Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu:
a. diabetul insipid
b. diabetul femeii însarcinate
c. diabetul renal

940.Complicatiile diabetului zaharat pot fi:

a. acute
b. cronice
c. vasculare

941. Compensarea acidozei în soc se face prin administrarea de:

a. solutie Ringer- lactat
b. bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic
c. THAM 100-150 ml

942.Tratamentul în socul hemoragic va urmari:

a. compensarea pierderilor prin transfuzie de sâ nge izogrup si Rh
b. administrarea de vasopresoare
c. administrarea de substituenti volemici

943.Terapia antisoc va tine pâ na câ nd:

a. TA creste, pulsul se regularizeaza, culoarea tegumentelor si mucoaselor se
normalizeaza
b. diureza creste la peste 40 ml/h, bolnavul e constient, cooperant
c. dispare midriaza, tegumentele devin calde

944.ln stadiu de coma diabetica se remarca:

a. scaderea rezervei alcaline
b. cresterea pH-ului
c. cresterea acidozei metabolice

945.Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze, ameteli,

astenie, foame exagerata. Aceste fenomene credeaza dupa:
a. ingestia de glucide
b. administrare de ser fiziologic
c. administrare de glucoza

946.ln socul anafilactic intubatia orotraheala se practica în caz de:

a. asfixie
b. spasm laringian
c. bronhospasm prelungit

947.Tratamentul comei diabetice în spital trebuie sa fie:

a. etapizat pe ore
b. în functie de valorile ionogramei
c. strict individualizat

948.Insulina cu actiune rapida se poate administra:

a. numai subcutanat
b. subcutanat
c. intravenos, la indicatia medicului
949.lnainte de administrare flaconul cu insulina trebuie:
a. sa fie tinut la loc luminos
b. sa fie încalzit la temperatura camerei
c. sa se agite pâ na se omogenizeaza

950.Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt:

a. alergia la insulina, hipoglicemia
b. infectii locale, lipodistrofia
c. cetonuria

951.Administrarea glucozei în coma diabetica se face pentru:

a. prevenirea hipoglicemiei
b. echilibrarea hidroelectrolitica
c. disparitia cetozei

952.Hidratarea bolnavului în coma se face sub controlul:

a. glicemiei, pH-ului sanguin
b. ionogramei
c. echilibrului acido-bazic

953.ln raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne:

a. tensiunea arteriala scade
b. pulsul se accelereaza
c. pupilele sunt micsorate

954.lnfectia asociata asistentei medicale este :

a. infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi;
b. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor;
c. infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital.

955..Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind:

a. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor
prescrise;
b. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor
imobilizati;
c. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de
antibiograma si evolutia clinica a bolnavului .

956. ln cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul

tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse :
a. lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial;
b. sperma si secretii vaginale;
c. sputa, secretii nazofaringiene .

957. Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera:

a. toti pacienti potential infectati;
b. toti pacientii sunt potential sanatosi;
c. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa
utilizare .

958.Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la :

a. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala ;
b. personalul infectat cu Hbs;
c. utilizarea echipamentului de protectie adecvat, complet, corect.

959.Echipamentul de protectie este :

a. bariera intre lucrator si sursa de infectie;
b. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie ;
c. alcatuit din halat si incaltaminte de spital .

960.Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor , cel mai important mod de
prevenire a contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza :
a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor;
b. dupa scoaterea manusilor de protectie ;
c. numai la intrarea in serviciu .

961.Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cu

obiecte ascutite, constau in :
a. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere,
amplasate la indemana si marcate corespunzator;
b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c. recapisonarea acelor folosite.

962.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate:

a. la preluarea acestora;
b. inainte de administrare;
c. la externarea pacientului.

963.Echipametul de protectie este :

a. bariera intre lucrator si sursa de infectie;
b. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie ;
c. alcatuit din halat si incaltaminte de spital .

964.Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor , cel mai important mod de
prevenire a contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza :

a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor ;

b. dupa scoaterea manusilor de protectie ;
c. numai la intrarea in serviciu .

965.Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cu

obiecte ascutite, constau in
a. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si
taiere, amplasate la indemana si marcate corespunzator ;
b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c. recapisonarea acelor folosite.

966.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul

tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse :
a. lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial;
b. sperma si secretii vaginale;
c. sputa, secretii nazofaringiene .

967.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera:

a. toti pacienti potential infectati;
b. toti pacientii sunt potential sanatosi ;
c. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa
utilizare .

968. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la :

a. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala ;
b. personalul infectat cu Hbs;
c. utilizarea echipamentului de protectie adecvat, complet, corect.

969.Sindroamele epileptice se clasifică în:

A. Epilepsii şi sindroame epileptice generalizate;
B. Epilepsii cu crize parţiale simple sau complexe;
C. Epilepsii şi sindroame epileptice focale;
D. Epilepsii cu caracter focal sau generalizat nedeterminat;
E. Absenţe tipice sau atipice

970. Epilepsia petit mal se caracterizează prin urmă toarele, cu excepţia:

A. debut în jurul vâ rstei de 7 ani şi pâ nă la adolescenţă ;
B. apariţie favorizată de hiperpnee;
C. frecvente pierderi ale contactului cu mediul;
D. crize tonico-clonice generalizate apă rute dimineaţa, favorizate de privarea de
somn;
E. aspect EEG de vâ rf-undă de 3 Hz.

971. În criza epileptică , EEG se efectuează :

A. în primele 24 ore;
B. în primele 48 ore;
C. în primele 7 zile;
D. în primele 72 ore;
E. nu se efectuează .

972. În diabetul zaharat la copil, confirmarea caracterului autoimun se realizează

prin determinarea:
A. anticorpilor anti-insulină ;
B. hemoglobinei glicozilate;
C. anticorpilor anti-celule insulare, anti-GAD, anti-IA-II, anti-insulină ;
D. peptidului C;
E. insulinei şi peptiduluiC

973. În diabetul zaharat a copil, Hb A1c (hemoglobina glicată ) reflectă :

A. controlul metabolic al lunii precedente; B. controlul metabolic al celor 6 luni
precedente;
C. controlul metabolic al celor 3 luni precedente;
D. caracterul autoimun al bolii;

974. Managementul terapeutic în faza iniţială în cetoacidoza diabetică la copil

cuprinde:
A. administrare subcutanată de insulină ;
B. umplerea patului vascular;
C. administrare i.v. de insulină cu acţiune rapidă ;
D. administrare i.v. de insulină cu acţiune lentă ;
E. administrare de glucagon.
975. Raţia calorică totală în diabetul zaharat la copil trebuie să conţină :
A.50% glucide cu absorbţie rapidă ;
B. 50% glucide cu absorbţie lentă ;
C. 25 % lipide; D. 25% proteine;
E. 20% proteine şi 30% lipide;

976.Activitatea fizică în obezitate permite urmă toarele, cu excepţia:

A.readaptarea copilului obez la efort;
B.limitarea timpului petrecut în faţa televizorului;
C. scă derea greută ţii chiar fă ră dietă ;
D.reducerea sedentarismului;
E.limitarea timpului petrecut la calculator.

977.În caz de febra la copilul sub 3 luni, trebuie să ținem cont ca la aceasta vâ rsta
copilul este expus la infecții materno-fetale, germenii cel mai frecvent întâ lniți
fiind urmă torii CU EXCEPTIA :
A. Streptococ grup B
B. Streptococ grup A
C. E.coli
D. Enterococi
E. Listeria monocytogenes

978. În caz de febra la copilul peste 3 ani tratamentul de prima intentie este :
A. Metamizol sodic i.v.
B. Acetaminofen
C. Ibuprofen
D. Acid acetilsalicilic
E. Antiinflamatorii steroidiene

979. La copilul intre 3 si 36 de luni in caz de febra ră u tolerata sau cu semne de

gravitate fă ră punct de plecare clinic , antibioterapia de prima intentie consta in :
A. Aminoglicozid
B. Flurochinolona
C. Cefalosporine de generatia a III a
D. Cefalosporine de genratia a doua
E. Penicilinamine

980 .In caz de febra la copilul sub 3 luni, trebuie sa tinem cont ca la aceasta
virsta copilul este expus la infectii materno-fetale, germenii cel mai frecvent
intalniti fiind urmatorii CU EXCEPTIA :
A. Streptococ grup B
B. E.coli
C. Enterococi
D. Piocianic
E. Listeria monocytogenes

981. Referitor la diagnosticul clinic al pielonefritei la copil, acesta se bazeaza pe

urmatoarele semne CU EXCEPTIA:
A. Febra
B. Dureri lombare ( inconstante, cu atit mai frecvente cu cit copilul este mai
mare)
C. Hematurie macroscopica
D. Alterarea starii generale (inconstant)
E. Semne functionale urinare , evidente cu cit virsta este mai mare

982. Examenul complementar de prima intentie intr-o suspiciune de infectie

urinara la copil este:
A. Dozarea proteinelor urinare
B. Ionograma urinara
C. Bandeleta urinara
D. Urocultura
E. Cistografia retrograda

983.Absenta leucocituriei si a nitritilor la testul bandeletei urinare, exclude

diagnosticul de infectie urinara CU EXCEPTIA:
A. Sugarilor sub 3 luni
B. Antibioterapie
C. Leucocitoza
D. Leucopenie
E. VSH crescut

984.Managementul rinofaringitei acute impune:

A. Tratament antibiotic
B. Tratament sistemic cu corticosteroizi
C. Tratament antiparazitar
D. Tratament simptomatic
E. Tratament cu citostatice

985 .Angina ulceronecrotică Vincent (infecție fuzo-spirilară ) se caracterizează

prin:
A. Ulcerații unilaterale ale amigdalelor
B. Ulcerații bilaterale ale amigdalelor
C. Dispnee expiratorie
D. Dispnee inspiratorie
E. Wheezing

986 .În angina copilului cu test de diagnostic rapid pozitiv se inițiază tratament
cu:
A. Antivirale
B. Antifungice
C. Bronhodilatatoare
D. Amoxixilină pentru 6 zile
E. Înhibitori ai pompei de protoni

987.Angina streptococică se poate complica cu:

A. reumatism articular acut
B. hepatită reactivă
C. glomerulonefrită
D. abces retrofarngian
E. adenoflegmon

988.Definirea astmului sugarului sub 36 luni este:

A. Prin spirometrie
B. Prin radiografie toracică
C. Esențialmente clinică și anamnestică
D. Datorată exclusiv atopiei
E. Datorată exclusiv alergie

989 .Astmul bonșic sub 36 luni se definește prin:

A. Dispnee inspiratorie
B. Tuse productivă
C. Rinoree muco-purulentă
D. 3 atacuri de dispnee cu raluri sibilante de la naștere
E. Dispnee expiratorie

990.Infecțiile respiratorii sunt factori de risc în astmul bronșic astfel:

A. Exogeni
B. Endogeni
C. Genetici
D. Poluare la domiciliu
E. Poluare atmosferică

991. In astmul bronșic intermitent simptomele diurne sunt:

A. Sub 1 noapte/lună
B. Sub 1 zi/să ptă mâ nă
C. Sub 1 zi/semestru
D. Permanente
E. 1-2 zile/să ptă mâ na

992. Corticoterapia inhalatorie în doză mică /medie se recomandă în:

A. Astmul sever
B. Astmul intermitent
C. Astmul la efort
D. Astmul ușor
E. Faringită

993 .Astmul bronșic persistent sever la copiii sub 36 luni se caracterizează prin:
A. Simptome diurne peste 2 zile/să ptă mâ nă
B. Însuficiență cardiacă
C. Simptome nocturne peste 2 nopți/lună
D. Două sau mai multe exacerbă ri în ultimele 6 luni
E. Beta-2-mimetice cu durată scurtă de acțiune> 4 zile/lună

994.Cea mai frecventă cauză de diaree acută virală este:

A. Rotavirus
B. Virus gripal
C. Arbovirus
D. CMV
E. Nici un ră spuns correct

995.Deshidratarea extracelulară se caracterizează prin urmă toarele, cu excepţia:

A. Tahicardie
B. Hipotonia globilor ocular
C. Hipotensiune arterial
D. Oligurie
E. Colaps
996 .Deshidratarea intracelulară se caracterizează prin urmă toarele, cu
exceptia:
A. Sete puternică
B. Oligurie
C. Tulbură ri neurologice
D. Febră
E. Hipotonia globilor oculari

997.Criteriile de spitalizare în diareea acută sunt, cu excepţia:

A. Deshidratare mai mare sau egală cu 10%
B. Vâ rsta sub 3 luni
C. Prematuritatea
D. Deshidratare mai mare sau egală cu 5% în caz de eşec al rehidrată rii orale
E. Toleranţa digestivă bună

998.Diareea acută parazitară este dată de urmă toarele, cu excepţiile:

A. Giardia
B. Entamoeba hystolytica
C. Cryptosporidium hominis
D. CMV E. Salmonella

999. Ală ptarea naturală presupune:

A. Numă r de 4-5 mese pe zi
B. Alimentarea nou-nă scutului după 12 ore de viaţă
C. Durată lungă a suptului (mai mult de 20 minute)
D. Alternarea cu o formulă pentru sugari
E. Nici un ră spuns nu este corect

1000. Care din afirmaţiile referitoare la perioadele de alimentaţie ale copilului

este corectă :
A. Pâ nă la 4-6 luni formule pentru sugari
B. După 4-6 luni pâ nă la 12 luni lapte de creştere
C. După 1 an lapte de continuare
D. De la 3 luni diversificare
E. De la 0 la 3 luni numai lapte matern