Particularitati de constructie a personajului

,,Cel mai iubit dintre pamanteni,, de Marin Preda

Marin Preda a fost unul dintre cei mai importanți romancieri româ ni din perioada
postbelică . Dincolo de marele să u talent, Marin Preda a fost un intelectual lucid, conștient
de urmă rile nefaste ale ideologiei comuniste asupra literaturii.Ultimul să u roman publicat
în 1980, « Cel mai iubit dintre pă mâ nteni », a fost perceput la apariție ca o critică
îndră zneață la adresa regimului comunist, cu nuanța că epoca la care se referă este aceea a
regimului Gheorghe Gheorghiu Dej, față de care Nicolae Ceaușescu că utase pe multe că i să
se delimiteze.
Romanul este specia genului epic, în proză , de mare întindere, cu o acțiune complexă
care se desfă șoară pe mai multe planuri narative, cu personaje numeroase a că ror
personalitate este bine individualizată și al că ror destin este determinat de tră să turi, de
caracter și întâ mplă rile ce constituie subiectul operei.
Acest roman este considerat o frescă a Româ niei „socialiste” și prezintă orori din epoca
dintre 1945 și 1964. Apă rut în 1980, cu puţin timp înainte de moartea autorului, romanul
este unul total, reunind mai multe tipuri ale acestei specii epice : jurnal, roman de
dragoste, social, politic, eseistic, psihologic..
« Cel mai iubit dintre pamanteni » este un roman realist, care are ca tema pe langa drama
intelectualului lucid,critica societatii socialiste sau a dictaturii proletariatului. Ideea
romanului este ca o societate construita pe abuz, minciuna, asasinat politic, ateista, care
promoveaza bestiile la conducerea societatii, nu poate exista mult timp si se
autodevoreaza.
Subiectul romanului este complex si in are in prim plan oe Victor Petrini,personaj-
narator,care ofera o perspectiva subiectiva asupra intamplarilor,reprezentand tipul
intelctualului lucid.Asistent universitar,profesor de filosofie, el isi anilizeaza cu luciditate si
isi problematizeaza existenta.Personajul are capacitatea de a identifica in aventura
existentiala aventura cunostiintei, fiind, dupa cum ii marturiseste Madila, cea de-a doua
mare iubire, « omul care isi asuma totul ». «Omul este o divinitate inlantuita de puterea
conditiilor » afirma Marin Preda, iar din aceasta perspctiva Petrini este un personaj tragic,
individul confruntat cu istoria, asemenea altor personaje ale romancierului(de pilda,Ilie
Moromete).Fraza finala inscrisa in ampla confesiune a naratorului personaj (« daca
dragoste nu e, nimic nu e )- o parafraza a cuvintelor Sf. Apostol Pavel, dar fara semnificatia
lor biblica – este sugestiva pentru destinul personajului.
Victor Petrini este caracterizat atat direct cat si indirect, iar trasaturile sale principale,
evidentiate pe tot parcursul romanului sunt simtul analitic si lucid , sinceritatea, nevoia de
afirmare si dorinta de a simti dragostea.
O prima scena in care simtul analitic este prezent este prezentata in capitolul VII , al primei
parti. Constientizand diferentele de temperament dintre Nineta, fata din clasa a VI a de
care se indragostise, si sine , naratorul personaj pune problema unui viitor impreuna. Fata,
o fire energica, mereu in cautarea ineditului, nu isi programeaza un traseu existential
alaturi de baiat , conceptiile lor despre ce inseamna viata fiind diferite. Victor o analizeaza
cu atentie pe Nineta, careia ii propuse sa traiasca alaturi de el dupa ce devine profesor :
« Nineta (…)isi purta sufletul dezgolit . (..)Dar cate femei au sufletul ca un izvor ? » . In ciuda
firii sale visatoare si a incercarilor sale de a schimba firea Ninetei, acesta afirma ca este
« aceeasi » dupa ce a fost parasit in mod neasteptat.
O alta secventa in care este evidentiat simtul analitic este prezentata in capitolul XIII din
partea a doua. Acum, personajul narator analizeaza iubirea sa pentru Matilda,care ii va
deveni sotie dupa divortul de Petrica Nicolau. Dupa ce sotul inselat descopera scrisorile de
dragoste dintre Petrini si Matilda, il invita pe acesta la masa, iar atitudinea relaxata a
Matildei ii da prilejul sa isi analizeze sentimentele. Afirmatia « o iubeam (..) Cand iubesti,
iubirea trebuie implinita, fiindca nu se stie daca te vei mai intalni vreodata cu clipele
acelea.Matilda insa nu ma iubea si astfel trebuia primita. » confirma atat analiza atenta
asupra sentimentelor dintre cuplul Matilda-Victor dar si incertitudinea resimtita de
naratorul-personaj care isi problematizeaza existenta , uitand de « trairea clipei ».
Alte caracteristici importante sunt sinceritatea, manifestata pe tot parcursul romanului, dar
mai ales in ancheta asupra disparitiei Caprioarei si in discutiile dintre el, Petrica si Matilda,
si nevoia de afirmare prezenta inca din incipit unde isi exprima opinia ferm in fata
parintilor si profesorilor , purtand diferite discutii despre divinitate.
Din punct de vedere moral, Victor Petrini este un om fara principii. Din punctul de vedere al
moralei crestine el este un ucigas, un om fara Dumnezeu, care devine treptat, prin
adaptarea la jungla sociala, o fiara. El incalca decalogul (pe toate cele zece porunci). Este
ucigas, desfranat, fara Dumnezeu, « ia ce nu-i al lui », mincinos. El traieste, ca si eroii lui
Camil Petrescu, drama intelectualului fara Dumnezeu. Ca si eroii lui Camil Petrescu,
personajul este un intelectual de elita,iar numeroasele citate si referinte la Platon, Socrate,
Spinoza, Rousseau, Dostoievski ii atesta aceasta calitate.
Semnificative pentru constuctia subiectului sunt elementele de limbaj si compozitie.
Titlul romanului este regasit intr-o declaratie de dragoste adresata lui Victor Petrini, la
telefon, de Suzy Culala ( Ce mai faci tu, cel mai iubit dintre pamanteni ?) . Aceasta functie de
« cel mai iubit dintre pamanteni » este atribuita in mod ironic deoarece Victor Petrini nu
are parte de iubirea semenilor ; mai mult decat atat destinul il transforma in ucigas, desi el
este lipsit de intentii parsive, asa cum mentioneaza Eugen Negrici : « Cel mai iubit dintre
pamanteni se dovedeste a fi un om pe care destinul sau hazardul il priveaza de iubire »,
fiind de fapt « cel mai lovit dintre pamanteni ».
Conflictele sunt diverse cuprinzand atat planul sentimental, cat si cel politic,social. Cel de-al
doilea surprinde parerile acestuia referitoare la ce se intampla in plan politic in Romania
Socialista din care putem deduce simtul critic ascutit al personajului.
Planul sentimental cuprinde mai multe etape.Victor Petrini porneste prin labirintul social si
primeste iubirea ca pe un fir al Ariadnei, alcatuit din patru secvente simbolice. Nineta
reprezinta dragostea adolescentei, cand eroul confunda existenta cu apartenenta. Capriciul
rupe cuplul, fiindca Nineta ii impune intr-o forma subtila vointa ei, sa mearga pe strada
indicata de ea, adica sa-si paraseasca destinul propriu si sa-l urmeze pe al ei. Refuzul ei, de
a-l urma pe drumul lui, este cauza despartirii. Voia proprie este mai tare decat dragostea
care-i leaga. Eroul traieste iluzia ca are dreptul la optiune, la liberul arbitru, la a-si impune
vointa sa altora. Nu are dragostea care este binevoitoare, care nu cauta ale sale. ,

Cea de a doua iubita, Caprioara, il admira, fiindca devenit, asistent la Universitate, crede ca
poate domina realitatea, ca Stefan Gheorghidiu din romanul „Ultima noapte de dmgoste,
intaia noapte de razboi” a lui Camil Petrescu. Caprioara a fost sedusa de un medicinist si
ramasese insarcinata. Victor Petrini, orgolios nu accepta compromisul. Incercand sa scape
de sarcina Caprioara moare, el fiind de fapt cel care a impins-o Ia actul acesta, fiindca n-a
putut s-o ierte, s-o creada. Acesta constientizeaza ca simtul dragostei nu poate trece peste
toate.

Matilda reprezinta a treia etapa a drumului prin labirint, cand el crede ca filozof ca poate
lua in posesie realitatea prin cunoastere si vrea sa elaboreze o noua gnoza. Realitatea
sociala este brutala, incoerenta ca Matilda.Matilda, ca si viata sociala, este dominata de
spiritul raului reprezentat in viata Matildei de evreul cu bani sau de omul politic ca Mircea,
care detine puterea. Matilda dispretuieste cultura, este agresiva, ameninta, este o
tortionara, o bestie.O astfel de lume, alcatuita din oameni ca Matilda, distruge valorile. Se
exprima adevarat ca lumea ca si femeia sunt ostile spiritului si prefera banul, puterea. Este
o lume aberanta, absurda, Jrationala. El nu are dragostea care toate ie rabda.

Al patrulea tronson al labirintului este parcurs pe firul Suzy. Ea este o victima a realitatii
sociale, care l-a lovit pe Petrini. Fostul sot al ei, inginerul Pencea, este o varianta masculina
a Matildei, bestia creata prin lozinca scoala pregateste forta de munca pentru industrie.
Urmarindu-i ,acesta vrea sa-i ucida, dar Petrini il arunca din teleferic intr-o prapastie.
Petrini afla ca femeia e o „scoala”, cum zicea Eminescu.
Ca si eroii lui Camil Petrescu, personajul este un intelectual de elita,iar numeroasele citate
si referinte la Platon, Socrate, Spinoza, Rousseau, Dostoievski ii atesta aceasta calitate.
Personajul este caracteriat atat direct cat si indirect