LICENTA D R Placenta Praevia

CUPRINS
CAPITOLUL I
MOTIVAŢIA LUCRĂRII………………………………………..............Pag.2
Pacenta praevia. Definiţie. Scurt istoric…………………………..............Pag.3

2.1. Clasificare…………………………………………………….............Pag.3
2.2. Frecvenţa……………………………………………………...............Pag.4
2.3. Caracterele anatomice ale placentei jos inserate……….......................Pag.4
2.4. Etiologie……………………………………………………................Pag.5
2.5. Mecanismul de decolare şi producere a hemoragiei…….....................Pag.5
2.6. Anatomie patologică……………………………………….................Pag.6
2.7. Patogeneză…………………………………………………................Pag.7
Diagnostic
3.1. Diagnostic clinic……………………………………...........................Pag.8
3.2. Diagnostic paraclinic………………………………............................Pag.9
3.3. Diagnostic pozitiv………………………………….............................Pag.10
3.4. Diagnostic diferenţial………………………………............................Pag.10
3.5. Evoluţia placentei praevia …………………………….......................Pag.11
Prognostic
4.1. Prognostic matern………………………………..................................Pag.12
4.2. Prognostic fetal…………………………………..................................Pag.13
4.3. Tratamentul placentei praevia................................................................Pag.14
CAPITOLUL II
Prezentarea cazurilor
5.1. Cazul I …………………………………………..................................Pag.19
5.2. Cazul II……………………………………………..............................Pag.27
5.3. Cazul III…………………………………………….............................Pag.29
CAPITOLUL III
Concluzii……………………………………………………………….......Pag.39
Rolul Asistentei Medicale.............................................................................Pag.40
CAPITOLUL IV
Bibliografia…………………………………………………………...........Pag.41
CAPITOLUL I
MOTIVAŢIA LUCRĂRII
“Să ajuţi individul, fie acesta bolnav sau sănătos, să-şi afle cale spre sănătate sau
recuperare, să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea,
cu condiţia ca acesta să aibă tăria, voinţa sau cunoaşterea, necesară pentru a o face şi să
acţioneze în aşa fel încât acesta să îşi poarte de grijă singur cât mai curând posibil.”
Virginiei Henderson
2
1.1. PLACENTA PRAEVIA DEFINIŢIE
Placenta praevia este definită ca inserţia partială sau totală a placentei pe

segmentul inferior al uterului cu sau fără obstrucţia orificiului intern al canalului cervical
şi reprezintă cauza cea mai importantă de hemoragie în partea a doua a sarcinii.
Această inserţie declivă este urmată de hemoragii atât în timpul sarcinii cât şi a
travaliului.
Mulţi autori consideră ca denumirea de placenta praevia trebuie rezervată numai pentru
varietatea numita totală sau centrală, aceasta fiind cu adevarat praevia.
Termenul de placenta praevia provine din latină şi înseamnă ''în faţă''. Cu alte cuvinte
placenta precede copilul, aflându-se între acesta şi colul uterin prin care urmează să fie
expulzat fătul.
Implantarea normală, la nivelul fundului cavităţii uterine, are scopul de a proteja placenta
de forţele mecanice care însoţesc retracţia fibrelor miometriale ale segmentului inferior
cu ocazia contracţiilor uterine din ultima parte a sarcinii şi din timpul travaliului.
Prin urmare, atunci când insertia placentei este normala, procesul de ştergere şi dilatare a
colului nu interesează regiunea de implantare a placentei care poate ramâne funcţională.
În practică se obişnuieşte de foarte multe ori ca inserţia placentei pe segmentul inferior să
fie etichetată sub denumirea de placenta jos inserată.
Se pune deci în discuţie placenta jos inserata când marginea inferioara a placentei se află
la o distanta de 8cm de orificiul intern al colului. Există însă cazuri făra sângerare şi care
nu sunt diagnosticate decât după expulzia placentei , când se constată că orificiu de ieşire
al fătului prin membrane este situat la mai puţin de 8-10 cm de marginea placentei.
2.1. CLASIFICARE
În funcţie de raportul placentei cu orificiul intern al colului se deosebesc patru

tipuri de placenta praevia .
o placenta praevia marginală : marginea placentei este la marginea orificiului intern
al colului.
o placenta laterală : placenta este înserată astfel încât marginea sa este la mai putin
de 8 cm de marginea orificiului intern al colului.
o placenta praevia centralaă (totală): orificiul intern al colului este acoperit în
totalitate de placentă.
o placenta praevia parţială: orificiul intern al colului este acoperit parţial de
placentă.
3
Fig. 1 Diferitele localizări ale placentei praevia Fig.2 Localizarea placentei praevia
Toate aceste varietăţi de placenta praevia sunt traduse printr-o simptomatologie

clinică:
-a) varietăţi topografice
- placenta praevia anatomica - este o situaţie de inserţie joasa a placentei, fără
simptomatologie clinică, diagnosticul punându-se retrospectiv dupa delivrenţă (orificiul
de ruptură al membranelor la mai puţin de 10 cm de marginea placentară, membrane
groase, rugoase) intraoperator sau ecografic.
b) varietăţi exceptionale
Placenta praevia cervicală unde vilozitatile ajung în peretele colului uterin,
placenta putând astfel coborâ pâna la orificiul extern.
- placenta zonaria - modalitate curioasă şi rară de inserţie inelară a placentei în jurul
segmentului inferior.
- placenta reflexă - datorită persistenţei vilozităţilor pe caduca capsulară al polului
inferior al oului, realizând astfel la acest nivel formarea anormala a unui lambou de
placentă.
- placenta difuză - vilozitatile se inseră în mod neregulat pe toata suprafaţa mucoasei
uterine.Placenta a pierdut forma sa discoidala , fiind în general turtită.
2.2 FRECVENŢA
Placenta praevia este comună la femeile mai în vârstă şi la multipare, ea se
întalneste odata la 200-250 naşteri şi care evoluează peste 28 săptămâni de gestaţie.
Placenta praevia centrală apare doar în 10-15% din cazuri.
În ordinea frecvenţei formelor anatomo clinice remarcăm că în general
predomină inserţia joasă de placentă (forma laterală, marginală 48%) după care urmează
forma parţial centrală 29% şi centrală 15-23%.
2.3. CARACTERELE ANATOMICE ALE PLACENTEI JOS
INSERATE
Suprafaţa placentei praevia este în general cu 30-40% mai mare ca placenta
normal inserată. În general placenta praevia este subţire, turtită, cotiledoanele din jurul
orificiului intern sunt groase, congestive, acoperite cu chiaguri. Membranele la periferie
4
sunt groase, rugoase şi friabile. Cordonul ombilical se inseră central, lateral, marginal sau
chiar pe membrane, cauza frecventă de procidentă. Microscopic se pune în evidenţă
transformări conjunctive, focare apoplectice şi focare de degenerescenţă grasoasă a
vilozităţilor coriale
2.4. ETIOLOGIE
Etiologia placentei praevia, continuă să ramâna nelamurită. Foarte probabil anomaliile
endometriale apărute la marile multipare, în prezenţa unor cicatrici uterine sau a
fibromului uterin ar putea favoriza dezvoltarea trofoblastului (strat celurar periferic al
oului) într-o zonă mai joasă.
Ce se poate afirma însă cu certitutidne este existenţa factorilor de risc :
o placenta praevia în antecedente ( risc de 4-8 % )
o cicatricile uterine : miomectomii, cezariene anterioare
o procesele inflamatorii din sfera genitalaă
o avorturile şi chiuretajele anterioare
o malformaţii uterine
o sarcină gemelară
o multiparitatea întâlnită la 80% din cazuri
o unele afecţiuni de ordin ginecologic: malformţii uterine, fibroame
o anomalii placentare: placentă difuză , zonaria, reflexă, multilobată
o hipertiroidismul pare a favoriza inserţia joasă prin modificări survenite în tonusul
vegetativ şi în peristaltismul corpului uterin, menţinând segmentul inferior deschis
şi deci mai accesibil oului
o fumatul
o vârsta mamei , peste 35 ani
o hiper sau hipoplazia endometrială
Factorii de risc cei mai frecvent întâlniţi sunt multiparitatea, vârsta înaintată a mamei,
antecedentele de placenta praevia, avorturi şi chiuretaje în antecedente, cicatrici şi
inflamaţii uterine în antecedente
2.5. MECANISMUL DE DECOLARE ŞI DE PRODUCERE A

HEMORAGIEI
Mecanismul de decolare al placentei praevia este diferit în cursul sarcinii sau în

travaliu. În timpul sarcinii decolarea placentei se explică prin teoria distensiei
segmentului inferior, care se dezvoltă într-un ritm foarte rapid în ultimele trei luni de
sarcina, ritm ce nu poate să fie urmat de placenta care este complet maturizata.
Ruperea acestui paralelism de creştere duce la decolarea placentei şi hemoragie.
Primele hemoragii apar în urma dezlipirilor mici localizate la polul inferior al oului, cu
ruptura unor vase sanguine. Un rol important în producerea acestor hemoragii l-ar avea şi
compresiunea uterului, care devine tot mai accentuată, în masura creşterii sale, asupra
venei cave inferioare.
În timpul travaliului decolarea placentei se face prin alte mecanisme. Exista teoria
alunecării care afirmă, ca în timpul dilatării şi contracţiei uterului, pereţii segmentului
inferior sunt traşi în sus, în timp ce conţinutul oului este împins în jos, imprimând
placentei o mişcare de alunecare în acelas sens cu clivarea caducii interutero-placentare.
5
Hemoragia, întotdeauna de origine materna, ar putea avea mai multe surse : spaţiile
inervilozitare placentare, lacunele sanguine deciduale din zona de decolare a palcentei,
fisurile segmentului inferior. Sângerarea peretelui uterin în zona de decolare a palcentei
este favorizată de lipsa retractiei miometrului la nivelul segmentului inferior în zona de
insertie a placentei.
Hemostaza naturala în cazul placentei ramasă parţial sau total aderentă este numai
provizorie şi insuficientă. Implantarea joasă a placentei determină modificări importante
ale segmentului şi colului şi care sunt caracterizate prin vascularizaţie bogată, imbibiţie
edematoasă şi relaxare a miometrului, fenomene care predispun la hemoragii intense.
Uneori hemoragia provine din fisurile segmentului inferior a cărui rezistenţă este
diminuată prin disociaţia fibrelor musculare de către vilozităţile coriale ce pătrund în
zonele care sunt mai puternic vascularizate. Aceste hemoragii apar de obicei în timpul
travaliului datorită distensiei mari a istmului.
Aderentele anormale ale placentei praevia create prin implantarea vilozităţilor coriale
în muschi explica cât e de fragil segmentul inferior, nedecolarea sau decolarea parţială a
placentei, retenţia cotiledonara şi hemoragiile ulterioare delivrenţei. Ele fac adesea
dificila extracţia artificiala a placentei şi revizuirea cavităţii uterine şi impun intervenţia
chirurgicală mutilantă.
2.6. ANATOMIE PATOLOGICĂ
Placenta praevia este în general neregulată ca formă şi inegală ca grosime. Este largă,
etalată, plată, mai subţire şi mai extinsă decât în mod normal. Pe faţa sa maternă
nergulată, se vad zone de marimi diferite având cotiledoane izolate hipoplaziate sau
atrofiate şi de aspect membranos. În alte cazuri placenta ia forma bilobată, ovală
circumvalată, membranacee, anomalii datorate în mare parte leziunilor de endometrită ce
preced sarcina. Pe suprafaţa maternă se vor găsi depozite fibrinoase, iar în regiunile
marginale orientate spre colul uterin se afla zone de atrofie şi fibroză şi focare vechi de
hemoragie sau cheaguri recente datorate decolărilor repetate ale placentei.
Fig. 3 Placenta
Modificările histologice sunt frecvente şi examenul microscopic arată adesea

transformări conjunctive ale ţesutului placentar, degenerări fibroase, grăsoase, ale
vilozităţilor, rupturi vilozitare.
6
Membranele, mai ales în vecinatatea placentei sunt groase, rugoase, friabile,
neregulate, rupându-se de nenumarate ori prematur.Vilozităţile coriale atrofiindu-se
treptat spre periferia discului placentar, ele se continuă cu membranele fără o limită netă
de demarcaţie.
Inserţia cordonului se face la marginea placentei, în apropierea orificiului intern al
colului uterin, explicând astfel frecvenţa crescută a procidenţei de cordon care întunecă şi
mai mult prognosticul fetal în palcenta praevia.
Segmentul inferior al uterului nu va mai avea supleţea obişnuită, ci va arăta îngroşat, şi
asta datorită vascularizaţiei exagerate, imbibiţiei edematoase, şi hemoragiilor interstiţiale.
Placenta aderă intim de miometru, vilozităţile coriale intricându-se cu fibrele musculare.
Aceste raporturi anormale între placenta şi peretele uterin sunt caza hemoragiilor grave
care apar după expulzia sau extracţia palcentei.
2.7. PATOGENEZĂ
Modalităţi de inserţie în dezvoltarea heterologică a trofoblastului explică dezvoltarea
placentei praevia şi variantele anatomo-clinice ale acestuia.
Există trei categorii : placenta istmică primară
placenta istmică secundară
placenta praevia capsulară
- Placenta istmică primară rezultă din implantarea primitivă a oului în regiunea
istmică. Dezvoltarea locală a placentei dă naştere variantei centrale a placentei praevia
(trofoblastul acoperă orificiul intern uterin şi se dezvoltă în regiunea istmica, mai târziu
segment inferior). Degenerarea centrală a trofoblastului prin lipsă de suport trofic
vascular, în zona orificiului intern, unde nu se află caduca vera dă naştere placentei
zonaria care se dezvoltă în jurul segmentului inferior.
- Placenta istmică secundară . Oul se grefează primitiv în regiunea corporeală dar în
apropierea istmului.Condiţii locale trofotropice detemină direcţia de dezvoltare
placentară către regiunea inferioară, realizând placenta praevia marginală şi laterală.
- Placenta praevia capsulară: persistenţa vilozităţilor coriale şi în decidua reflectată
care va fuziona cu decidua vera, vilozitatţile continuând să se dezvolte.
Dezvoltarea necorespunzătoare a deciduei segmentului inferior atât anatomic cât şi
biologic în ceea ce priveşte grefa explică cantitatea imensa a aderenţelor anormale ale
placentei praevia.
3. DIAGNOSTIC
SEMNE ŞI SIMPTOME
a)antepartum
Hemoragia este simptomul de bază care domină întregul tabloul clinic. Are
următoarele caractere: apare în ultimele trei luni ale sarcinii sau în travaliu, poate fi
uşoară, moderată sau în cantitate mare, apare brusc, fară o cauză aparentă, este
nedureroasă, sângele este roşu, viu, arterial provenind de la locul de inserţie al placentei,
de obicei survine noaptea, este intermitentă cu faze de acalmie ce pot dura săptamâni.
De obicei hemoragia este cu atât mai precoce şi mai abundentă, cu cât inserţia
placentei este mai joasă şi riscul de prematuritate este mai crescut.
Hemoragia poate fi sistată prin repaus absolut la pat şi antispastice şi să nu se mai
repete pâna la naştere sau poate să se reinstaleze, repetându-se devenind chiar gravă şi
necesitând urgent intervenţie obstetricală.
7
Cu repetarea hemoragiei starea generală a gravidei se alterează progresiv
instalându-se o anemie secundară de intensitate variabilă.
Gravitatea hemoragiei este direct proporţională cu gradul de apropiere al inserţiei
placentare de orificiul intern uterin, forma de inserţie centrală fiind cea mai periculoasă.
Cauza hemoragiei este dezlipirea placentei vicios inserate.
Prima hemoragie apare de regula dupa 29-32 săptamâni de gestaţie. Episodul iniţial
nu ameninţă practic niciodata viaţa mamei şi nu compromite decât foarte rar
supravietuirea fetala. Inserţiile joase care se manifestă printr-o hemoragie însemnată
înainte de 20 de săptamâni au un prognostic foarte rezervat.
Durerile – cu toate că în general hemoragiile placentei praevia sunt indolore, într-o
proporţie de 9-16% s-au remarcat dureri abdominale şi senzaţia de tensiune uterină.
Durerile izolate constituie primul motiv de consultaţie în 2% din cazuri. Existenţa acestor
dureri poate să evoce fie o decolare placentară asociată, fie un debut de travaliu.
Un alt simptom întâlnit în placenta praevia este ruperea prematura de membrane
mai des întâlnită în formele hemoragice. Concomitent vom avea ca simptom şi naşterea
de feţi prematuri într-un procent ridicat.
3.1 Diagnosticul clinic
Semne generale
Hemoragia produsă de placenta praevia poate să devină din ce în ce mai abundentă,
şi astfel să influenţeze starea generală a gravidei, manifestată prin paloare, puls
accelerat, tensiune arterială scazută şi anemie secundară.
Semne fizice
a) La palparea abdominala, gasim uterul relaxat, abdomenul este moale, prezentaţia
este mai ridicata.
b) tuşeul vaginal indică un col uterin deviat de partea inserţiei placentei, deoarece
expansiunea elastică a segmentului inferior este posibilă numai în porţiunea de miometru
dublată doar de membrane. În fundul de sac vaginal se simt uneori bătai arteriale sincrone
cu pulsul matern.
Tuseul vaginal trebuie sa fi blând şi sub nici un motiv nu este permisa explorarea
digitală intracervicală. Când placenta acoperă aria orificiului uterin vom găsi la tuşeu o
îngroşare locală a segmentului, ca o saltea interpusă între prezentaţie şi degetul care
palpează (semnul saltelei).
Examenul vaginal se face la început şi în condiţiile în care avem pregătite mijloace
de reanimare, transfuzie, sală de intervenţie. Nu se va repeta decât excepţional.
c) la examenul cu valve vom gasi sânge în cantităţi variabile, de culoare roşie şi
coaguli. În momentul consultaţiei hemoragia poate fi mult redusă în comparaţie cu
situaţia descrisă de pacientă, fapt ce nu trebuie să ne determine să minimalizăm
simptomul. Colul îl vom găsi dilatat de diferite grade, în funcţie de momentul examinării,
în travaliu sau antepartum.
Înspecţia şi palparea colului trebuie făcuta cu multă prudenţă, mai ales când se
explorează şi canalul cervical pentru a nu precipita o hemoragie iminentă.
b) intrapartum
Hemoragia şi aici continuă să fie pericolul de bază. Atunci când uterul se contractă,
şi colul se dilată, hemoragia va fi mai intensă. Hemoragia se va opri în urma angajării
prezentaţiei, după ruperea membranelor.
8
Mecanica naşterii este dificilă din cauza placentei jos situate care stânjeneşte
progresiunea fetală. Segmentul inferior şi colul uterin sunt hiperemiate şi friabile.
Palparea abdomenului caută prezentaţia şi părţile fetale. În cazul în care regiunea
cefalică este înalta şi mobila este important să ne asigurăm dacă presiunea pe mobilul
fetal permite capului fetal să se angajeze în filiera pelvigenitală.
Monitorizarea obstetricală caută semnele de suferinţă fetală: atunci când
condiţiile obstetricale par să permită o naştere pe cale joasă, întotdeauna, înaintea
efectuării unei amniotomii, trebuie să fie analizate eventualele modificări ale ritmului
cardiac provocate prin presiunea exercitată asupra capului fetal angajat în canalul pelvian.
O bradicardie gravă arată o compresiune a cordonului datorită unui procubitus sau unei
laterocidente.
O complicaţie ce poate să apară în unele cazuri în travaliu este procidenta de
cordon ce agravează şi mai mult prognosticul fetal.
c) postpartum
Hemorgia este pericolul dominant, cauzată de :
- atonia segmentului inferior ( fibre musculare puţine)
- friabilitatea segmentului inferior şi a colului
- inserţii patologice ale placentei
Se deosebesc patru stadii clinice ale hemoragiei în delivrenţă:
- stadiul I: pierdera a 15% din volumul sanguin, cu tahicardie şi sincope la schimbările de
poziţie;
- stadiul II: pierderea a 20-25% din volumul sanguin, cu tahipnee, scăderea tensiunii
arteriale sistolice şi întârzierea umplerii capilare;
- stadiul III: pierderea a 30-35 % din volumul sanguin, cu şoc, hipotensiune arterială,
oligurie şi debutul acidozei metabolice;
- stadiul IV: pierderea a 40-45 % din volumul sanguin, cu colaps şi abolirea pulsului , mai
puţin la nivel carotidian şi acidoza metabolică severă.
3.2. Diagnosticul paraclinic
Diagnosticul placentei praevia are la bază examenul ecografic, cu toate că şi această
examinare ne poate da rezultate fals negative sau fals pozitive datorate dilatării colului,
umplerii excesive a vezicii, placentei mascate de structurile fetale, sau cheagurilor
acumulate la polul inferior al oului. Cu toate acestea, ecografia permite un diagnostic
rapid şi exact în peste 95 % din cazuri.
Este o metodă sigură, neagresivă şi ajută la determinarea sediului placentei în
cavitatea uterină, pentru a urmări evoluţia normala sau a unor episoade hemoragice.
Importanţa diagnosticului ecografic al sediului placentei care se poate efectua
înca din cel de-al doilea trimestru de sarcină, ca un screening la toate gravidele, rezidă
în special din caracterul profund profilactic al acestei metode. Gravidele a căror placenta
este inserată jos şi care nu prezintă nici un simptom pot beneficia de o ocrotire prenatală
care ar putea preveni sau atenua patologia potentiala a ultimului trimestru de sarcină.
Alte metode de diagnostic paraclinic folosite înainte de introducerea ecografiei au
fost: radiografia directă, termografia (tehnici de localizare placentară simple dar puţin
fiabile) sau cistografia, amniografia (tehnici mai complexe, dar mai periculoase).
Rezonanţa nucleară magnetică folosită ca explorare a placentei, în prezent este la început
şi nu poate intra în discutie ca o metodă de explorare curentă. Explorarea RMN poate fi
utilă în diagnosticul anumitor varietăţi posterioare ale placentei.
9
O placenta este considerata ecografic, drept jos înserată dacă marginea ei
inferioară se gaseşte la o distanţă de sub 5 cm de orificiul cervical intern.
Pentru diagnosticul ecografic al placentei praevia este foarte importantă
examinarea gravidei cu vezica urinară plină pentru vizualizarea peretelui anterior al
segmentului şi facilitează examinarea în cazurile cu simfiza pubiană lată, sau prezentaţia
fixată. În aceste condiţii se poate evidenţia şi o placenta praevia ce trece de pe peretele
anterior uterin pe cel posterior.
Dificultatea de diagnostic este mai mare în cazul placentei inserate pe peretele
posterior şi pe peretel lateral al segmentului inferior.
Examinarea trebuie efectuată cu răbdare, prin baleaje repetate în planuri diferite,
longitudinale, transversale şi oblice cu modificarea intensităţii ultrasunetelor, permiţând
de cele mai multe ori localizarea imaginii placentare.
Exactitatea diagnosticului ecografic de placenta praevia a fost verificată cu
ocazia naşterilor prin secţiune cezariană la cazurile cu placenta praevia centrală şi prin
examinarea sistematică a sediului orificiului de rupere a membranelor la gravidele ce au
născut spontan.
3.3. Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv de placenta praevia se pune pe baza antecedentelor (vârstă,
multiparitate, chiuretaje şi cezariene anterioare), pe baza caracterelor hemoragiei
(spontană, indoloră, recidivanta imprevizibilă, cu sâge roşu) dar mai ales pe baza triadei:
- hemoragie moderată pe un uter cu pereţi supli
- prezentatiţe înaltă şi mobilă
- prezenţa vitalităţii fetale
Această triadă se asociază cu cautarea următoarelor semne negative:
- absenţa contracţiei uterine
- absenţa semnelor toxemiei
- normalizarea craziei sanguine
Se poate vorbi de placenta praevia numai începând de la vârsta de gestatie de 28
săptamâni. Înainte de această dată este incorect a se pune acest diagnostic. Segmentul
inferior se află la 0,5 cm de orificiul intern al canalului cervical la vârsta gestaţională de
20 saptamâni, iar pâna la vârsta de 28 saptamâni nu se produc modificări spectaculoase la
acest nivel. Dupa această vârsta apare o creştere de circa 10 ori a segmentului pâna la
vârsta de 38 saptamâni. Dezvoltarea aceasta a segmentului este mai mare în porţiunea
anterioară a uterului astfel încât o placentă jos înserată posterior are şanse mai mari să
devina praevia.
3.4. Diagnostic diferenţial
Pentru un diagnostic diferential al sângerarii vaginale se realizează examenul
sângelui vaginal pentru a putea aprecia existenţa sângelui de origine fetală.
A . În timpul sarcinii
- hemoragia dată de inserţia istmica a trofoblastului este preupusă de cele mai multe
ori ca produsă de avort, endometrite, molă, deciduoză de col, sarcina ectopică sau leziuni
nedeterminate de sarcină: leziuni vulvo-vaginale, rupturi de varice vulvare, tumori
benigne sau maligneale ale colului, sau hemoragia de origine urinară.
Problema diagnosticului diferenţial se pune în ultimele trei luni de sarcină:
- cu apoplexia utero-placentară. Sângerarea din ultima parte a sarcinii trebuie să fie
suspectată ca produsă cel mai adesea de palcenta praevia sau dezlipirea prematură de
10
placentă normal înserată. În abruptio placentae sângerarea este însotita de durere, sângele
este negricios, uterul hiperton, tetanizat, fatul greu palpabil, bătăile cordului fetal alterate
sau absente, iar placenta nu poate fi simţită la tuşeul vaginal.
- cu rupturile uterine care în sarcină sunt rarisime şi comportă semne proprii: moarte
fetală, stare de şoc neconcordată cu absenţa sângerarii, antecedente de cicatrici uterine.
- cu hemoragii fetale: hemoragia lui Benkiser prin ruptura vaselor funiculare înserate pe
membrane, melenă intrauterină (hemoragia se manifestă însă în momentul rupturii
membranelor).
- cu hemoragii de bază generală (discrazii sanguine congenitale, posttraumatice, toxice)
- cu hemoragii ale căilor genitale: tumori benigne sau maligne, inflamaţii, traumatisme,
varice.
B. În timpul travaliului şi delivrenţei

Diagnosticul este mai greu la începutul travaliului când colul este încă închis nu
permite de a afirma prin tactul vaginal prezenţa palcentei praevia. Antecedentele
hemoragice ale ultimelor luni, caracteristicile hemoragiei, deviaţia colului senzaţia de
saltea a prezenţei placentei- diferentiaza hemoragia din placenta praevia de hemoragiile
din :
- rupturile uterine totale sau parţiale.
- rupturile de parţi moi ale tactului genital
- embolia amniotică
- apoplexia utero-palcentară
-hemoragia în post partum prin decolare incompletă de placenta, resturi placentare,
atonie uterină, cuagulopatie
Hemoragia în ultimul trimestru a sarcinii, cu anumite caractere lipsa de durere şi
celelalte semne sunt suficiente pentru conturarea şi diferenţierea diagnosticului de
placenta praevia.
3.5.EVOLUŢIE PLACENTEI PRAEVIA
A. FĂRĂ TRATAMENT
Placenta praevia poate să determine în absenţa intervenţiei medicale o mortalitate
maternă de 25% şi o mortalitate fetală de 90%. În caz de implantare centrală, expulzia
placentei precede expulzia fătului care este întotdeauna mort. În alte situaţii, prezentaţia
fetală poate comprima placenta în cursul înaintării prin filiera pelvigenitală.
Exista 3 mecanisme incriminate în mod obişnuit în moartea fetală:
Asfixia fetală prin scăderea debitului sanguin al placentei comprimate sau prin
comprimarea funiculului;
Hipoxia fetală consecutivă şocului hemoragic matern;
Hemoragia masivă cu sânge fetal având origine în vilozitaţile decolate.
B. CU TRATAMENT
a) HTA gravidică: inserţia joasă a palcentei praevia poate avea efecte benefice. S-a
remarcat faptul că inserţia joasă scade cu 2/3 riscul HTA.
b) Recidivele hemoragice : acestea survin în 55-65% din cazuri împotriva oricăror măsuri
de spitalizare sau repaus. Ele agravează prognosticul fetal crescând mortalitatea
perinatală de 2-2,5 ori şi riscul de naştere prematură. Prognosticul copilului este mai
putin legat de numarul recidivelor hemoragice faţă de cantitatea de sânge pierdută de
mamă.
11
d) Ruptură prematură de membrane: aceasta poate să reprezinte simptomul iniţial în 4 %
din cazuri. Deschiderea precoce a cavităţii amniotice expune la riscul de carioamniotice,
unei naşteri premature şi a unei prolabări de cordon.
e) Naşterea prematură înainte de săptamâna 36 de gestaţie: ea reprezintă în medie 54%
din totalitatea cazurilor de palcenta praevia, în ciuda atitudinii conservatoare şi a tocolizei
active.
COMPLICAŢII Pentru mama
Gravida este expusa în permanenţă la hemoragii, în cursul sarcinii, intrapartum
şi postpartum. Complicaţiile sunt legate de şocul hemoragic, mortalitatea maternă
ridicată, afecţiuni renale (necroza tubulară acută) sau necroza pituitară (sindromul
Shehan's), anemie, placenta acreta , abruptio placentae, ruptură uterină (segment inferior
friabil), infectţii, tromboflebite, complicaţiile operaţiei cezariene. Infecţiile sunt
favorizate de prezenţa locala a cheagurilor, de rezistenţa generală scăzută, de ruperea
prematură de membrane.
Rata înaltă a naşterilor chirurgicale datorită placentei praevia cu hemoragie
creşte riscul matern în această patologie care deseori se asociază şi cu transfuzii ce aduc
încă alte riscuri. Asocierea placentei praevia cu aderenţe anormale a placentei duce
deseori la obligativitatea histerectomiei de necesitate anulând şansa reproducerii viitoare.
Pentru fat
Riscurile date de placenta praevia variază de la minim până la risc vital.
Fătul poate sucomba prin anoxie înaintea declansarii travaliului, intrapartum sau la câteva
ore sau zile de la naştere; poate surveni o întârziere de creştere (hipotrofie), sau poate
avea un înalt grad de prematuritate, poate fi supus de mai multe ori unor manevre
traumatizante pentru grabirea naşterii, este anemic prin pierderea sangvină din placenta
fetală.
În travaliu, la coborârea prezentaţiei se comprimă placenta, proces prin care se
reduce hemoragia dar creşte pericolul hipoxiei la făt. Fătul poate comprima nu numai
placenta ci şi cordonul ombilical, ceea ce duce inevitabil la comprimarea copilului.
4. PROGNOSTIC
4.1.PROGNOSTIC MATERN
Mortalitatea
Prognosticul este favorabil dacă gravida este tratată corespunzator şi este depistată
de la primul episod. Fiecare episod hemoragic poate declanşa un travaliu prematur,
determinând naşterea unui făt prematur, hipoxic, suferind cu viabilitate redusă.
Pacientele cu o placenta praevia totală tind să aibă un grad mai ridicat de
hemoragie în primele luni de gestaţie şi o rată mai ridicată de mortalitate şi morbiditate şi
o incidenţă mai mare de repetare a episoadelor de sângerare, decât pacientele cu un alt tip
de placenta praevia.
Principala cauză de moarte în placeta praevia o reprezintă hemoragia şi şocul
iar fără un tratament eficient pericolul este mare.
Hemoragia reprezintă principala cauză a morţii. Repetarea hemoragiei,
cantitatea de sânge pierdut, variatţile tensiunii arteriale şi alterarea stării generale,
permit stabilirea unui prognostic.
Hemoragia e periculoasă, mai ales în timpul travaliului şi al expulziei placentei, o
hemoragie mare putând duce la anemie acuta mortală. Hemoragia întunecă şi mai mult
12
prognosticul daca se complică cu o infecţie sau stare de şoc. Infecţia puerperală în
placenta praevia este favorizată de prezenţa cheagurilor, a plăgii placentare, de tuşeurile
vaginale repetate, eventualele traumatisme obstetricale, starea generală alterată. Infecţia
puerperală se poate manifesta prin septicemie mortală, pelviperitonită generalizată sau
tromboflebita.
Placenta praevia reprezintă 2,6 % din morţile materne. 28,5 - 55,2 % din accidente
pot fi evitate deoarece hemoragia rămâne principala cauză de deces. Prognosticul a fost
ameliorat în special prin utilizarea transfuziilor de sânge şi extracţia prin cezariană.
Printre femeile ce au născut prin operaţie de cezariană, mortalitatea maternă este de
patru ori mai mare decât printre femeile ce au născut pe cale naturală.
Morbiditatea
Morbiditatea maternă ramâne crescută în 20-60 % din cazuri. O anemie ascunsă
este evidentiată în 13,5-32 % din cazuri: ea predispune la accidente infecţioase sau
trombembolice. Infecţia rămâne frecventă în 36,3 din cazuri cu febră şi 21-26 % cu
endometrită. Infecţia uterină şi difuzarea sub forma flegmonului ligamentului larg sau sub
forma unei septicemii sunt favorizate de septicemii, ruptura prematură de membrane,
cheaguri şi fragmente necrotice de palcenta praevia centrală şi de manevre obstetricale.
Complicaţiile trombembolice se observă în 1,5-6 % din cazuri: sunt grave în caz de
cezariană asociată unui tablou de şoc hemoragic.Complicaţiile tardive pot surveni la o
distanta de hemoragie severa: anemie şi insuficienţa renală, necroza antehipofizară,
hepatită sau infecţie cu HIV posttransfuzional.
4.2. PROGNOSTIC FETAL
Mortalitatea perinatala
În ceea ce priveşte fătul prognosticul este mai rezervat decât cel al mamei. El
suferă mult mai mult decât mama deoarece placenta praevia intervine ca un factor feticid;
îl hraneşte insuficient sau determina naşterea prematură. Cauzele suferinţei fetale sunt
legate de patologia sarcinii şi patologia naşterii. În travaliu fătul poate muri prin asfixie,
din cauza decolării placentei sau procidenţei cordonului. Asfixia fetală se asociază mai
frecvent cu prezentaţia pelviană.
Chiar când fătul s-a născut viu, traumatismul obstetrical este greu de suportat de
acesta.La o decolare de placenta de 1/4-1/5 din suprafata sa, fetii pot supravieţui.
Decolările mai întinse duc la moartea fătului prin asfixie intrauterină. Feţii pot prezenta şi
grade diferite de anemie în cazul când pe lângă deschiderea spaţiilor intervilozitare se rup
şi vilozităţi coriale rezultând astfel şi o hemoragie fetală.
În unele cazuri placenta poate fi dilacerată şi copilul moare prin hemoragie
fetala.
Morbiditatea neonatala
Morbiditatea copiilor provenţti din placenta praevia este crescândă.
Scorul Apgar la 1 minut este de 2 ori mai scăzut decât în populaţia generală, oricare ar fi
vârsta gestaţionala, dar la 5 minute depresia neonatală nu este gasită decât la copiii cu o
greutate sub 2500g.
Principalele complicaţii neonatale sunt detresele respiratorii prin imaturitate
pulmonarp, icterele, hipoglicemiile, hipocalcemiile. Nou născuţii sunt foarte des anemici,
cei mai mulţi dintre ei fiind trataţi conservator.
13
Riscul sechelelor neurologice nu este neglijabil (convulsii neonatale,
leucomalacie periventriculara). Aceste sechele sunt legate cel mai adesea de
prematuritate şi absenţa autoreglării circulaţiei cerebrale a prematurului. Un anumit
număr de autori a raportat o incidenţă crescută a retardului de creştere intrauterină în
cazul placentei praevia. Retardul de creştere se pare că e mult mai frecvent în variantele
centrale decât în variantele laterale şi marginale. Malnutriţia pare cu atât mai gravă cu cât
recidivele hemoragice sunt mai frecvente.
Malformatiile fetale sunt de 2-3 ori mai frecvente în cazul placentei praevia. Ele
ating cel mai frecvent cordul fetal din cauza unei alterări a placentaţiei, înaintea zilei a
45-a de sarcina.
4.3. TRATAMENTUL PLACENTEI PRAEVIA
Generalităţi
Decizia terapeutică va depinde de cantitatea sângerarii, de starea generală a
pacientei, de vârsta gestatională, respectiv de gradul de maturitate pulmonară fetală
În cazul pacientelor cu placenta praevia tratamentul depinde de:
- felul sângerarilor, ce va influenţa decizia de internare a gravidei în spital, necesarul de
transfuzii sanguine şi stabilirea perioadei de naştere.
- starea generală de sănatate a mamei, de exemplu, prezenţa anemiei în urma pierderilor
masive de sânge.
- maturizarea şi condiţia fizică a copilului. Atunci când este posibil naşterea este
amânată pâna când maturarea pulmonara fetală este completă.
- portiunea de cervix acoperită de placenta. Deoarece în timpul naşterii vaginale se pot
produce sângerări masive, pentru placenta praevia se prefera nasterea prin cezariană.
Pacientele cu placenta praevia care nu sângerează trebuie să urmeze următoarele
precauţii:
- evitarea activităţilor fizice intense de genul alergării sau a ridicării unei greutăţi
mai mari de 9 kg.
- prezentarea de urgenţă la medic în cazul sângerărilor
- avertizarea medicului examinator asupra faptului că nu trebuie să efectueze
examinare pelvina.
- evitarea contactului sexual după 28 saptamâni de sarcină. Înainte de acestă
perioadă se vor stabili riscurile în cazul unui raport sexual
- evitarea introducerii de tampoane intravaginale sau de efectuare de duşuri
intravaginale.
- trebuie ca gravida să se afle în apropierea unui spital care sa poata oferi îngrijire
atât pentru mama cât şi pentru copilul născut pematur.
- dacă sângerarea este minoră şi sarcina nu este aproape de termen este recomandat
repausul la pat. Excitarea, contactul sexual şi orgasmul pot iniţia contracţii uterine şi pot
cauza de asemenea traumatisme ale colului, deci toate acestea trebuie să fie evitate.
- dacă sângerarea se opreşte tratamentul în ambulator este permis
- pacientele cu placenta praevia care sângerează necesită spitalizare. Pacienta poate fi
externată din spital daca sângerarea se opreşte şi pacienta are acces rapid la spital.
Conduita terapeutica
14
Managementul placentei praevia necomplicate presupune în principal supraveghere
atentă. Apariţia unor sângerari pasagere constituie argumente pentru internare şi
eventuala supraveghere intraspitalicească chiar şi dupa sistarea acesteia.
În cazul prezentţei hemoragiei conduita terapeutică se va ghida dupa următorii patru
parametrii majori:
1. volumul de sânge pierdut şi impactul asupra mamei
2. starea fătului: viabilitate, vitalitate
3. vârsta gestaţională
4. varietatea placentei praevia (centrala, marginala, laterala)
Conduita profilactica
Educaţia sanitara prevede:
- evitarea chiuretajelor
- tratament adecvat al proceselor inflamatorii şi a infecţiilor din sfera genitală
- evitarea factorilor de risc pentru boala inflamatorie pelvina
- diagnosticul precoce al sarcinii şi luarea în evidenţă a acesteia
- în cazul unei sarcini cu risc respectarea odihnei şi a repausului la pat
- înţelegerea necesităţii prezentării la control periodic. Toate acestea sunt măsuri
profilactice utile în prevenirea acestei entităţi obstetricale.
Mijloacele terapeutice
În primă instanţă se adresează opririi sau reducerii hemoragiei şi consecinţelor
ei fiind reprezentate de:
- mijloace medicale: repaus la pat, echilibrare volemica, în special echilibrare
sanguină.
- mijloace obstetricale: ruperea artificială de membrane
- mijloace chirurgicale : secţiune chirurgicală
Conduita de urgenta
Orice hemoragie aparută la o gravidă mai ales în trimestrul trei de sarcină,
înseamnă internarea ei obligatorie în spital pentru precizarea diagnosticului. Poate fi
internată 1,2 sau 3 luni.
Placenta praevia poate determina hemoragii ce pun în pericol viaţa mamei şi a
făului. Nu se poate considera oprită definitiv o hemoragie din palcenta praevia deoarece
în orice moment poate aparea o hemoragie catastrofală.
În teren se vor lua urmatoarele masuri:
- anamneza corectă cu diagnostic cert
- repaus la pat pâna vine maşina salvării; aşezarea în pat în uşor plan înclinat spre cap
- administrarea de antispastice (la indicatia medicului): papaverina, scobutil, nospa sau
tocolitice.
- tampon steril în zona vulvara (nu în vagin), apoi membrele inferioare în extensie şi
încrucişate.
- abordarea unei vene cu instalarea unei perfuzii de glucoza.
- transportul se va face cu targa, cu multa atenţie, făra zguduituri, trepidaţii
Nu trebuie sa se faca:
- palpare abdominală energică
- tuşeul vaginal- măreşte hemoragia, producând infecţii
- tamponaj vaginal
15
Conduita în spital
În hemoragii de mică importanţă se recomandă:
- repaus la pat
- monitorizarea cu atenţie a sarcinii
- suplimentarea cu fier şi vitamina C
- administrare de antispastice (papaverina, atropina)
- administrare de coagulante (calciu, venostat)
- vor fi recoltate probe de laborator (grupa sanguina,Rh, hemograma)
- combaterea anemiei (transfuzii de sânge sau microtransfuzii)
- asistenta medicala va pregăti materialele necesare şi instrumentele sterile pentru a
putea efectua prompt tehnicile indicate de medic.
În hemoragiile masive, concomitent cu măsurile de reanimare se indică evacuarea
sarcinii, prin cezariana şi observaţie medicală permanentă, având în vedere complicaţiile
ce pot aparea.
Alegerea între naşterea imediată şi tratamentul conservator
Cei patru parametrii fetali esenţiali sunt vârsta gestaţională (prematuritatea),

eventualele semne de suferinţă fetală (prin anemie gravă maternă sau prin compresiunea
cordonului), proba unei participări fetale la hemoragia exteriorizata (anemie fetală) şi
riscul traumatic al căii joase.
Cei cinci parametrii obstetricali care influenţează alegerea sunt: gradul hemoragiei,
dimensiunea dilatării cervicale, varietatea anatomica a placentei praevia, prezentaţia
fetală şi starea membranelor.
Naşterea va fi imediată în caz de hemoragii masive, hemoragii persistente (10-12 ore
după internare), la femeile în travaliu dupa 36 săptamâni de gestaţie, când naşterea
prematură e inevitabilă dacă există o hemoragie cu sânge fetal, dacă apare o suferinţă
fetală pe cardiogramă.
REANIMAREA MATERNĂ
Pacienta se poziţionează în decubit lateral cu un unghi de 15º şi se instalează

două aborduri venoase. Pentru ameliorarea presiunii parţiale a oxigenului atât la mamă
cât şi la făt se asigură oxigenoterapia prin mască, cu un debit de 6-8 l/minut. Se
restabileşte volumul circulator rapid deoarece un şoc prelungit riscă să altreze endoteliu
vascular cu o pierdere suplimentară de lichid înspre compartimentul interstiţial şi pentru
că alterarea transportului activ al electroliţilor la nivel celular determină trecerea
lichidului interstiţial spre compartimentul intracelular.
Soluţiile cristaloide (soluţie de NaCl 1 % şi solutie Ringer lactat), refac lichidul
interstiţial, dar volumele crescute necesare unei reanimări eficace fac să scadă presiunea
osmotică şi să determine o coagulopatie de diluţie. Soluţiile coloidale produc o
expansiune plasmatică graţie unei întoarceri a lichidului interstiţial înspre compartimentul
intravascular (cea mai utilizata este soluţia de albumina 5%)
Pierderile sanguine trebuie să fie compensate cât mai rapid prin masa globulară.
Transfuziile masive de sânge necesită un control obişnuit al factorilor de coagulare şi al
numarului de palchete sanguine. Scăderea lor determină administrarea de plasmă
proaspăt congelată şi de masă plachetară.
16
CEZARIANA
Cezariana este o intervenţie obstetrico-chirurgicală care constă în extragerea

abdominala a fătului printr-o incizie a peretelui abdominal şi segmentului inferior;
urmează peritonizarea cu un lamboul peritoneo-vezical şi în sfârşit închiderea
abdomenului.
Îsi găseşte indicaţa în placenta praevia asociată cu prezentaţii vicioase la primipare,
în placenta praevia cu col închis, nedilatabil, friabil sau la gravide cu cezariana în
antecedente, în cazul hemoragiilor mari care n-au putut fi stapânite prin metode
obstetricale, sau al hemoragiilor repetate cu alterarea stării generale si în cazurile cu
suferinţă fetală, în eclampsie şi preeclampsie, dezlipire prematură de placenta normal
înserata.
Operaţia dureaza in general 45-50 minute, dar copilul va fi scos în primele 5-10
minute, restul minutelor fiind alocate cusăturilor la nivelul abdomenului şi al uterului.
După ce operatia s-a terminata, mama va fi dusă pe secţia de terapie fiind supravegheată
atent pentru câteva ore urmărindu-i-se atent funcţiile vitale, fundul uterin va fi masat
frecvent pentru a determina contracţii ale uterului care au rolul de a diminua sângerarile.
NAŞTEREA PE CALE VAGINALĂ se va face doar excepţional, dacă:

- placenta este praevia laterală, prezentaţia este craniană, angajată, colul este
matur şi pacienta nu sângerează.
- placenta este marginală, fătul este mort sau neviabil şi nu avem o hemoragie
importantă, evident cu o monitorizare foarte atentă a modului în care se modifică poziţia
placentei pe durata dilatării.
- travaliul este în derulare şi nu avem suferinţă fetală sau hemoragie.
Celelalte varietăţi de placenta praevia vor reprezenta indicaţii de secţiune cezariană.
Tratamentul conservator
Este indicat de fiecare dată când placenta praevia sângerează, iar fătul este cu un înalt
grad de prematuritate şi presupune repaus strict la pat cu menţinerea unei perfuzii
intravenoase pâna la oprirea sângerării şi compensarea pierderilor sanguine prin transfuzii
de sânge.
Tocoliza poate fi logica în tratamentul placentei praevia: hemoragiile sunt agravate prin
contracţii uterine, iar scopul tratamentului conservator este de întârziere a naşterii până
când fătul se dovedeşte a fi matur (vârsta gestationala, mai mare de 34-36 SS).
Conduita în momentul delivrenţei şi în postpartum
Delivrenţa poate fi dirijată prin administrare de uterotone-oxistin sau ergomet-
din momentul degajării umarului anterior.
Delivrenţa poate fi uşurată prin injectarea într-o vena ombilicală, după
clamparea cordonului, a 20 UI oxitocin în 50 ml ser fiziologic.
Dacă o hemoragie apare înaintea expulziei placentei, trebuie să recurgem la o
delivrenţă artificială urmată de verificarea cavităţii uterine. În cazul unei placente acreta
se prefera renunaţrea la decolarea placentei care ar risca agravarea hemoragiei. La o
multipara se recomanda histerectomia.
17
În cazul dorinţei pentru alte sarcini şi în absenţa hemoragiei se adoptă
tratamentul conservator sub antibioterapie masivă, în asteptarea involuţiei placentare care
poate fi spontană sau provocată cu metotrexat.
Hemoragia după delivreţă: se face controlul manual al cavitatii uterine
eventual tamponament local în zona segmentului inferior (temporar sau în caz de
transport , sub supraveghere permanenta).
18
CAPITOLUL II
STUDII DE CAZ
CAZUL I
Nume şi Prenume: F. S.
Varsta: 29 ani
Ocupaţia: ingineră
Domiciliul: urban
Starea Civilă: căsătorită
Grupa Sangvină: OI, Rh pozitiv
Antecedente medicale: bolile copilăriei( varicelă, rubeolă)
Intervenţii Chirurgicale: apendicectomie
Antecedente Familiare: fără importanţă
Antecedente Obstetricale: - menarha la 14 ani, cicluri regulate la 30 zile
- sarcini anterioare 3
- avorturi la cerere 2
- naşteri la termen 1
Modul de viaţă: nu consumă alcool, nu fumează
Data Internării: 28.04.2014
Diagnostic: IV G, II P, SS40 în evoluţie, făt unic viu, prezentaţie craniană, placenta
praevia marginală cu hemoragie apreciabilă, travaliu nedeclanşat, tahicardie fetală cu
perioade de deceleraţii tardive.
Motivele Internarii:
Sarcina a evoluat fiziologic şi a fost luată în evidenta în urma cu 32 săptămâni.
În urma examinarilor paraclinice şi a examenului ecografic efectuate s-a pus diagnosticul
pozitiv de placenta praevia marginal posterioară.
În cursul dimineţii gravida prezintă o hemoragie pe cale vaginala cu sânge proaspat şi
cheaguri.
Membranele sunt intacte.
Se internează pentru asistentă la naştere.
Examenul de Specialitate
Tegumente, abdomen, sâni cu modificări de sarcină; vulva, vaginul suplu cu aspect
violaceu.
Ex valve: colul este lung cu canalul cervical închis prin care pierde sânge proaspăt.
Uter mărit de volum la două laturi de deget sub apendicele xifoid.
Asezare longitudinală, prezentaţie craniană. Membrane intacte.
La auscultare valoarea BCF-ului este de 164/min.
Ecografic:
Făt unic viu, prezentaţie craniană, placenta praevia marginal posterioară.
Examenul de Sange:
Ht=28%
19
Hb=12%
Glicemie=84mg%
Grupa sangvină=0 I, Rh +
TQ=12"
TH=1'45"
Examenul de Urină: negativ
Având în vedere diagnosticul de sarcină cu placenta praevia şi hemoragie abundentă se
decide intervenţia prin secţiune cezariană şi ruperea membranelor.
Se intervine chirurgical după pregatirea psihica a gravidei şi administrarea premedicaţiei,
toaleta regiunii genitale şi abdominale, sub anestezie rahidiana şi se extrage un făt viu de
sex masculin.
G=3000 gr, L=52cm, Apgar 9. Delivrenţa are loc intraoperator. Se efectuează toaleta
uterina şi peritonizarea cu fir continu.
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOIA DIAGNOSTIC NURSING

1. Nevoia de a se mişca Mobilitate parţiala şi reducerea mişcărilor datorită durerilor de
şi a avea o bună postură la nivelul plagii în prima zi postoperator.
2. Nevoia de a fi curat Alterarea tegumentelor şi mucoaselor din cauza plăgii

şi de a-şi proteja operatorii manifestă prin durere, apariţia eritemului în jur.
tegumentele
3. Nevoia de a dormi, a Dificultate de a se odihni din cauza durerilor de la nivelul

se odihni plăgii chirurgicale manifestată prin insomnie.
4. Nevoia de a se Deficit de alimentaţie şi hidratare din cauza intervenţiei

alimenta, hidrata chirurgicale manifestată prin greţă şi vărsături.
5. Nevoia de a elimina Eliminare inadecvată datorită imobilizării manifestată prin

constipaţie.
PROBLEMELE PACIENTEI
DATE OBIECTIVE DATE SUBIECTIVE
 TA (90/50mm Hg);  imobilitate
 tahicardie P= 100/min  dureri pelvi-abdominale
 incomoditate
 greţuri şi vărsături
 insomnii
20
 constipaţie
21
PLAN DE ÎNGRIJIRE A PACIENTEI CU PLACENTĂ PRAEVIA
- PRIMA ZI-
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE IMPLEMENTAREA INTERVENŢIILOR EVALUARE
NURSING
Durere acută din cauza Pacienta să prezinte - Intervenţii autonome: Pacienta afirmă
intervenţiei suferite ameliora-rea explic pacientei cauzele durerii; că durerea este
(operaţia de cezariană) durerii resimţite. - evaluez caracteristicile durerii: localizare, intensitate, durată, acum mai mult
manifestată prin stare de frecvenţă, factori care cresc intensitatea; ca o jenă.
iritabilitate, facies - asigur un climat de înţelegere empatică şi un climat de linişte, căldură,
crispat. umiditate;
- stimulez pacienta să se exprime asupra experienţei dureroase pe care o
trăieşte;
- utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea durerii;
Intervenţii delegate:
- determin pacienta să practice o respiraţie abdominala 5-10 minute
după administrarea medicaţiei (Algocalmin f la indicaţia medicului).
- administrez medicaţia indicată de medic.
Circulaţie inadecvată din Pacienta să prezinte Intervenţii autonome: - TA=120/80

cauza imobilizării o circulaţie - poziţionez pacienta în poziţie Trendelemburg mm Hg
manifestată prin: adecvată în decurs -asigur un microclimat favorabil: umiditate, căldură luminozitate, - P= 65/min
P= 100/min. si TA= de 2 zile. cameră aerisită;
90/50 mm Hg. - monitorizez şi notez în foaia de observaţie de 3х1/zi: tensiunea
arterială, temperatura, pulsul şi respiraţia
- la indicaţia medicului recoltez analizele de urgenţă (Gr, sg+Rh, Htc,
leucocite, uree, glicemie)
- la indicaţia medicului montez perfuzie cu sânge izogrup izoRh şi
perfuzie cu Glucoza 5% flacoane II şi vitaminele B1 şi C
22
NURSING
Eliminarea vaginală Pacienta să-şi Intervenţii delegate: În urma

inadecvată din cauza diminueze - la indicaţia medicului montez trusa de perfuzie; intervenţiilor
bolii şi a procesului sângerarea în - urmăresc şi notez în foaia de observaţie scurgerile vaginale: cantitate, metrogiei a
inflamator manifestată decurs de o oră. aspect, miros; încetat.
prin metroragie - administrez tratamentul prescris de medic: ser fiziologic 500ml,
abundentă cu sânge roşu Glucoza 5% 1000 ml, Vit. C 5 ml f I,
şi cheaguri Vit. B1 f I, Vit. B12 f I, Acid folic dg. 3х1/zi 6-14-22, Ergomet fiole
2х1 6-18,
Paracetamol tablete 3х1 6-14-22, Sânge izogrup izoRh 500 ml
Intervenţii autonome:
- urmăresc cu atenţie şi alte eventuale eliminări: vărsături, transpiraţii,
tranzit intestinal;
- ajut pacienta la schimbatul absorbantelor în formă de T
Hipertermie din cauza Pacientă să fie Intervenţii autonome: În urma

procesului inflamator afebrilă în termen - în timpul frisoanelor încălzesc pacienta prin frecţii, masaje, învelire cu intervenţiilor
manifestată prin de 2 zile. o pătură suplimentară; starea febrilă a
transpiraţii, frisoane şi - aerisesc salonul 3х15 minute pe zi; fost înlăturată.
T=38,7°C - urmăresc atentă îndeplinirea orarului zilnic de hidratare prin bilanţ
ingesta-excreta;
-administrez la indicaţia medicului, tratamentul medicamentos
antipiretic, antiinflamator.
23
NURSING
Dificultate în a se odihni Pacienta să prezinte Intervenţii autonome: Pacienta se
cauzata de durerea de la somn odihnitor în -asigur un microclimat favorabil somnului (întuneric, aerisire, linişte) o odihneşte câteva
nivelul plagii operatorii, 72 de ore. temperatura în salon de 18 - 200C, umiditatea mediului, aerisirea ore noaptea.
manifestata prin salonului;
insomnie, somn agitat, - întocmesc un program de odihnă corespunzătoare organismului;
oboseala. -am servit pacienta cu lenjerie de corp curată şi am schimbat lenjeria de
pat ori de câte ori o fost necesar;
- am observat şi notat cantitatea şi calitatea somnului;
-am administrat la indicaţia medicului medicaţia şi am urmărit efectul
acesteia asupra organismului.
Alimentare, Pacienta să fie Intervenţii autonome: Pacienta e
hidratare inadecvata hidratată În prima zi postoperator am administrat un regim hidric compus din ceai hidratată
prin corespunzător. amar. corespunzator.
deficit datorita Intervenţii delegate:
greţurilor şi Se monteaza perfuzie cu
vărsăturilor. soluţie de glucoză 5%
1000ml şi ser fiziologic 500 ml la indicaţia medicală.
Dificultate în deplasare Pacienta să se poată Intervenţii delegate: Pacienta şi-a

cauzată de intervenţia mobiliza adecvat. Se Au fost administrate la recomandarea medicului medicamente antalgice reluat mobilizarea
chirurgicală manifestată începe mobilizarea atât pe cale parenterala cât şi sub forma de injectii IM. cu ajutor şi a
prin discomfort, durere. precoce. Intervenţii autonome: executat
In prima zi post operator, începând cu orele 14, pacienta a fost ajutată să se plimbari uşoare
ridice în poziţie semisezândă, câte 10 minute la interval de 3 ore. prin salon.
24
- ZIUA II-
DIAGNOSTIC DE IMPLEMENTAREA INTERVENŢIIlLOR EVALUARE

OBIECTIVE
NURSING
Imobilitate S-a efectuat masaj la nivelul membrelor inferioare cate cinci minute la
temporara interval de 2 ore, pentru activarea circulatiei si prevenirea
determinată Pacienta să îşi reia complicatiilor trombembolice.
Pacienta se deplasează
de deplasarea normala Intervenţii delegate:
singură fără ajutor.
intervenţia peste 3 zile. La indicatia medicului s-a administrat o fiola de Mialgin, pentru
chirurgicală calmarea durerilor de la nivelul plagii. Medicamentul şi-a facut
efectuată. efectul, iar pacienta este intr-o stare bună, atât psihica cât şi
fizică.
Dificultate de a-şi
Pacienta să îşi Menţin pacienta într-o poziţie adecvată pentru a efectua
acorda îngrijiri igienice Pacienta este capabilă să
recapete îngrijirile personale;
prin deficit cauzat de efectueze singură
independeţa în Invat pacienta cum să efectueze toaleta organelor genitale;
de imobilizare îngrijirile igienice proprii
efectuarea igienei O ajut la toaleta sânilor;
determinată de şi pe ale nou-născutului.
zilnice personale. Daca a suferit ragade, o învat cum să-şi îngrijească sanii;
intervenţia chirurgicală
O învat să respecte recomandările medicale.
efectuata.
A doua zi se trece la un regim
Alimentare şi
Pacienta să se hidrolactozat, apoi treptat la alimente ca piure, carne slaba fiarta. Pacienta e hidratata
hidratare
alimenteze, Se recomanda consumul alimentelor corespunzator, ingera între
inadecvată
hidrateze bogate în fier, proteine şi vitamine. 2-2,5 1 lichid pe zi Are o
prin
corespunzator Intervenţii delegate: alimen taţie core-
deficit datorita
cantitativ şi calitativ. La recomandarea medicală se monteaza perfuzie cu spunzătoare.
inapetenţei.
solutie de glucoza 5%
1000ml
şi ser fiziologic 500 ml.
25
- ZIUA III-
DIAGNOSTIC DE IMPLEMENTAREA INTERVENŢIILOR EVALUARE

NURSING OBIECTIVE
- am urmărit funcţiile vitale ale paientei.
- am efectuat toate tehnicile de îngrijire în condiţii de
Risc de infecţii Pacienta să prezinte Pacienta a prezentat o evoluţie
asepsie;
datorită plăgii evoluţie favorabilă favorabilă, fără alte
operatorii postoperatorie, fără complicaţii.
- am urmărit reacţiile pacientei la medicaţia
manifestată prin infecţii sau alte Plaga este
administrată.
eritem, durere în jur. complicaţii.. curata si nu mai prezintă eritem.
pentru prevenirea infecţiei,la indicaţia medicului, s-a
instituit tratament cu antibiotice Ampicilina 1g/12 h
timp de 5 zile IM si pansament steril.
Pacienta e sfătuită să execute plimbari uşoare prin
Dificultate în a se Pacienta să nu mai În urma intervenţiilor pacienta
camere precum si exerciţii de relaxare.
mobiliza din cauza prezinte durere la a reuşit să capete autonomia
durerii. mobilizare. necesară.
S-a administrat conform recomandarii medicale antalgice
uşoare.
Eliminare
Pacienta este hidratată corespunzator, aproximativ 2-2,5 1
inadecvată Tranzitul intestinal să
lichide pe zi. Se stabileste un orar regulat de eliminare. Se Pacienta prezintă un tranzit
datorită se reia în limite
recomanda consumul de alimente bogate în fibre. intestinal normal.
imobilizării fiziologice.
pacientei.
S-a administrat supozitor cu glicerina.
26
Evaluare
Evoluţia pacientei a fost favorabilă. Pacienta prezintă o stare de bine, cunoaşte şi respectă
regimul igieno-dietetic. Se externează cu recomandarea de a reveni pentru scoaterea firelor
din urma intervenţiei, să îşi schimbe pansamentul zilnic, şi sa limiteze efortul fizic până la
închiderea definitivă a suturii.
27
CAZ II
DATE PERSONALE
Nume: P. M.
Sex: F
Vârsta: 27 ani.
Diagnostic curent: Sarcină 37 săptămâni ;Prezentaţie craniană;Placentă praevia
Acte chirurgicale: fără.
Antecedente personale: menarhă la 14 ani, ciclul regulat 28 - 30 zile flux moderat.
Domiciliu: mediul urban .
ISTORICUL PACIENTULUI
Educaţia: studii superioare.
Limba vorbită: română.
Religie: ortodoxă.
STIL DE VIAŢĂ
Factori de risc: fumătoare
Locuinţă: locuieşte împreună cu soţul, la bloc, într-un apartament cu 2 camere.
DATE PSIHOLOGICE
Orientare: pacienta este orientată în timp şi spaţiu.
Atenţia: normală.
Memoria: normală.
Abilitatea de a folosi informaţii: bună.
SOMNUL: pacienta prezintă insomnie.
DURERI: dureri abdominale joase, metroragie.
MOBILITATE: dependentă.
Ce tip de efort tolerează: mediu.
Articulaţii: normale.
Muşchi : bine dezvoltaţi.
Activităţi zilnice: dependentă .
ISTORICUL BOLII ACTUALE
Pacienta C.I. de 27 de ani, cu sarcină 37 săptămâni se prezintă la secţia Ginecologie
pentru sângerare abundentă , dureri pelvi-abdominale, ameţeli, lipotimie .În urma examenului
ginecologic i se pune diagnosticul medical de Placentă praevia este internată pe secţia
Ginecologie pentru operaţie de cezariană.
Tratament: fără.
Dieta: fara regim special
Alergii: nu prezintă.
STARE DE NUTRIŢIE
Înălţime: 1.64 cm.
Greutate: 75 kg.
Apetit: diminuat.
PIELE ŞI FANERE
Culoarea pielii: palidă.
Părul : îngrijit.
Unghiile:îngrijite.
RESPIRAŢIA ŞI CIRCULAŢIA
Respiraţia: 24 /min.
TA - 90 /60 mmHg P - 78 b /min.
TERMOREGLARE:
28
Diureza: normală, 2-3 micţiuni/zi.
Tranzitul intestinal: normal.
TRATAMENT: No-spa, Scobutil, Glucoză 5%, Na Cl 9%, soluţie Ringer, Metoclopramid,
Diazepam, Cefoperazonă.
DATE OBIECTIVE DATE SUBIECTIVE
 TA (90/60mm Hg);  irascibilitate
 tahipnee R= 24/min  dureri pelvi-abdominale
 metroragie
 ameţeli
 lipotimie
 insomnii
 anxietate

Probabilitatea de atingere a integrităţii fizice şi psihologice
1.Nevoia de a evita
datorita metroragiei, manifestată prin stare de anxietate, risc
pericolele
de complicaţii.
Eliminarea vaginală inadecvată din cauza complicatiilor
sarcinii , manifestată prin metroragie abundentă .
2. Nevoia de a
elimina Modificarea micţiunilor ca urmare a intervenţiei chirurgicale,
manifestată prin absenţa micţiunii( 24h postoperator) și
poliurie.
3.Nevoia de a Alterarea respiraţiei şi circulaţiei din cauza metroragiei,
respira şi a avea o manifestată prin hipotensiune arterială, tahipnee,ameţeli,
bună circulaţie lipotimie.
4. Nevoia de a se Alimentaţie inadecvată calitativ şi cantitativ datorită
alimenta şi hidrata intervenţiei chirurgicale manifestată prin repaos digestiv.
5. Nevoia de a Incapacitatea de a se odihni datorită anxietăţii legate de
dormi şi de a se interventia chirurgicală, manifestată prin insomnii, agitaţie,
odihni. nelinişte.
6.Nevoia de a Comunicare ineficace la nivel afectiv datorită complicaţiilor
comunica sarcinii manifestată prin irascibilitate, dispoziţie depresivă
7.Nevoia de a-şi Risc de alterare a integrităţii tegumentelor şi mucoaselor din
menţine cauza intervenţiei operatorii ce urmează a fi efectuată,
tegumentele şi manifestată prin plaga operatorie aseptică abdominală.
mucoasele curate şi
integre.
8. Nevoia de a Cunoştinte insuficiente despre naștere, perioada
învăţa cum să-şi postpartum,alăptare, manifestată prin cerere de pliante,
păstreze sănătatea. reviste, cărţi, documentare electronică.
29
PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE – PRIMA ZI SPITALIZARE
NURSING
Probabilitatea de Prevenirea apariţiei Intervenţii autonome: Pacienta
atingere a integrităţii complicaţiilor pe durata Purtarea unor discuţii pt. înlăturarea sentimentului de anxietate; cooperează cu
fizice şi psihologice spitalizării. -asigurarea unui microclimat adecvat şi a unui mediu securizant; echipa medicală.
manifestată prin stare de Intervenţii delegate: Valorile
anxietate, risc de - măsurarea funcţiilor vitale şi vegetative; funcţiilor vitale:
complicaţii. - recoltarea probelor pt. analizele de laborator; TA 90/60mmHg
- pregătirea fizică şi psihică a pacientei pt. intervenţiile la care R 24 r/min
va fi supusă. P 78 b/min.
Eliminarea vaginală Rezolvarea imediată a Intervenţii autonome: Pacienta este

inadecvată din cauza hemoragiei uterine -se pregăteşte pacienta pentru a i se face intervenţia chirurgicală pregătită
placentei jos pentru prevenirea iar timp de 12 ore preoperator, se recomandă suprimarea tuturor corespunzător
inserată(praevia) complicaţiilor. factorilor ce ar putea să conducă spre o stare de agitaţie; pentru
manifestată prin Intervenţii delegate: intervenţia
metroragie abundentă . - se montează înainte de a intra în sala de operaţie sonda urinară chirurgicală.
în condiţii de perfectă asepsie, pentru monitorizarea diurezei.
-se efectuează bilanţul hidric şi se măsoară greutatea pacientei
-se notează în foaia de temperatură a pacientei
- se efectuează reechilibrare hidroelectrolitică administrând o
perfuzie cu 500ml Glucoză 5%, 500ml NaCl 9%0 şi soluţie
Ringer 500 ml.
-se va administra un hipnotic opiaceu(Mialgin) şi un
vagolitic(Atropina)
30
NURSING
Dificultate în a micţiona Normalizarea Intervenţii autonome: Lăuza îşi
după suprimarea sondei, eliminarilor urinare. -se urmăreşte şi se chestionează lăuza cu privire la absenţa recapătă senzaţia
manifestată prin absenţa senzaţiei de a urina şi necesitatea micţiunii normală de a
micţiunii şi poliurie. -se urmăreste instalarea eventuală a globului vezical urina după 2zile.
-se asigură igiena vulvo-perineala
- la recomandrea medicului se face sondaj în caz de nevoie
-se informează lăuza asupra apariţiei poliuriei în următoarele
zile datorită eliminării retenţiei lichidiene în timpul sarcinii
Alterarea respiraţiei şi a Remiterea tahipneei în Intervenţii autonome: Ritmul cardiac

circulaţiei din cauza 24 ore. -se evaluează cantitatea de sânge pierdută şi frecvenţa
metroragiei, manifestată Remiterea bradicardiei -se efectuează bilanţul hidric respiratorie se
prin şi normalizarea T.A. în -evaluează zilnic frecvenţa respiratorie, puls, TA şi notează in normalizează
tahipnee,bradicardie,ame 12 ore. FO
ţeli, lipotimie. -linişteşte pacienta şi o informează că discomfortul respirator va
dispărea în câteva zile
-se efectuează ECG la indicaţia medicului
-se monitorizează perfuzia cu soluţii izotone pentru refacerea
volemiei
Alimentaţie inadecvată Pacienta să fie Intervenţii delegate: Pacienta este

calitativ şi cantitativ echilibrată - se alimentează pe cale parenterală cu soluţii perfuzabile cu hidratată
datorită intervenţiei hidroelectrolitic şi valoare calorică crescută, corespunzător.
chirurgicale manifestată nutriţional.(24 ore) -se efectuează bilanţul hidric şi se administrează ser glucozat
prin repaos digestiv. 10% 1000ml/zi tamponată cu 10u.i insulină la 500ml.
31
NURSING
Incapacitatea de a se Promovarea unei Intervenţii autonome: Pacienta

odihni manifestată prin odihne şi a unui somn - se asigură pacientei condiţii adecvate de odihnă ; beneficiază de
insomnii, datorită corespunzător. - se asigură pacientei un salon curat, aerisit; somn
anxietăţii. - se asigură pacientei o temperatură a mediului ambient adecvată corespunzator
de 18° - 20°C ; cantitativ şi
-se asigură confortul psihic prin discuţii cu soţul atunci când este calitativ.
necesar
- se instruieşte lăuza cum să alăpteze corect pentru ca nou-
născutul să fie sătul şi să doarmă bine
Se administrează la indicaţia medicului Diazepam 1 tabletă/zi;
Cunoştinţe insuficiente Pacienta să primească Intervenţii autonome: Pacienta este

despre naştere, suficiente informaţii în - pregătirea fizică şi psihică a pacientei, legată de intervenţia pregătită psihic
prevenirea ei şi legătură cu evoluţia chirurgicală(cezariană). şi fizic pentru
inportanţa tratamentului postoperatotie(12 ore). Intervenţii delegate: operaţia
manifestată prin -se instituie perfuzie cu ser glucozat cezariană.
necunoaştere -se practică anestezia generală cu administrare de:Dormicum
datorită lipsi de 5mg/5ml;Propofol 20ml;Lysthenon 5ml;Tracrium5ml;Fentanyl
informare. 5ml;Calypsol 50 mg/ml;Quamatel 20 mg
- se face o incizie de tip Phanestiel pe abdomen deasupra
simfizei pubiene de unde se extrage un făt viu de sex masculin
prin histerotomie segmento-transversală, trecându-se prin masa
placentară.
-se ligaturează cordonul ombilical
-se dau îngrijirile de urgenţă nou născutului
-se înfaşă şi se notează datele în foaia de observaţie.
32
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE ZIUA A II- A EVALUARE
NURSING IMPLEMENTAREA INTERVENŢIILOR
Alimentaţie inadecvată Pacienta sa fie Intervenţii autonome: Pacienta este
prin deficit datorita starii echilibrată - se umezesc buzele pacientei cu o compresă umedă. echilibrată
generale alterate hiroelectrolitic şi - se administrează un regim hidrozaharat până la realuarea unui hiroelectrolitic şi
(greturi, varsaturi) nutriţional. tranzit nomal. nutriţional
manifestata prin Intervenţii delegate:
anorexie. Institui la recomandarea medicului perfuzii cu NaCl 9% 1000
ml Glucoză 10% 1500ml tamponată cu 10 u.i.insulină la 500ml.
Alterarea integrităţii Pacienta să prezinte Intervenţii delegate: Plaga evoluează
tegumentelor şi tegumente şi mucoase - se efectuează dezinfecţia cu betadină în jurul plăgii, ştergerea normal
mucoaselor în urma integre, curate . se face cu altă compresă. postoperator fără
intervenţiei manifestată -se dezinfectează plaga suturată printr-o singură ştergere cu semne de
prin infecţii. compresa îmbibată în betadină sau alcool. inflamaţie.
- se aplică comprese sterile deasupra plăgii fixându-se cu Nu apar
romplast. probleme la
-se recomandă spălarea zilnică a mameloanelor înainte şi după nivelul sânilor.
alăptare şi aplicarea unui unguent între mesele nou-nascutului
pentru evitarea ragadelor mamare
-se efectuează toaleta perineală:
-se dezinfectează mai întâi zona mediană apoi zonele laterale
-se aplică comprese sterile pentru protecţie dar şi pentru
evaluarea cantitaţii şi calităţii lohiilor
33
A DOUA DE ÎNGRIJIRE - A- III - A DE SPITALIZARE
DIAGNOSTIC OBIECTIVE IMPLEMENTAREA INTERVENŢIILOR EVALUARE
DE NURSING
Alterarea Pacienta să nu Intervenţii autonome: Pacienta exprimă
confortului prezinte dureri pe - se explică pacientei cauzele durerii. o stare de bine.
datorită plăgii perioada spitalizării. - se evaluează caracteristicile durerii: localizare, intensitate, durată,
operatorii frecvenţă, factori care cresc intensitatea.râsul, stresul, efortul
manifestată prin factori care scad intensitatea: pozitia antialgică DD şi interzicerea
durere localizată efectuării oricărei mişcări.
la nivelul plăgii. -se efectuează masajul uterin .
- se măsoară funcţiile şi se notează în foaia de temperatură.
-se administrează la indicaţia medicului :
Algocalmin 1fiolă/zi
-se administrează medicaţia indicată de medicul ginecolog:
Cefoperazonă 1g la 12 ore i.v.(cefalosporină)
Restricţie Hidratare Intervenţii autonome: - odata reluat tarnzitul intestinal cercetez Pacienta se
alimentară corespunzătoare gusturile si deprinderile alimentare ale pacientei alimentează
datorită alăptării. aport alimentar - inlocuiesc la nevoie un aliment cu altul conform echivalentelor raţional din punct
corespunzător cantitative şi calitative ale principiilor alimentare; de vedere
calitativ şi cantitativ - am grija sa fie echilibrata hidroelectrolitic. cantitativ si
pentru alăptare. - am explorat preferintele pacientei asupra alimentelor permise si calitativ.
interzise;
-se calculează bilanţul hidric.
-se folosesc substanţe cu valoare calorică pentru perfuzia endovenoasă
utilizate direct pe ţesut.
-se efectuează alimentarea după calcularea necesarului de calorii/24 ore şi
a raţiei de lichide.
34
Evaluare
Pacientei a evoluat favorabil, prezintă o stare de bine, cunoaşte şi respectă regimul

igieno-dietetic. Se externează cu recomandarea de a reveni pentru scoaterea firelor în
urma intervenţiei, să îşi schimbe pansamentul zilnic, şi să limiteze efortul fizic până la
închiderea definitivă a suturii.
35
CAZ III
DATE PERSONALE
Nume: P.
Prenume: L.
Sex: F.
Vârstă: 30 ani.
Diagnostic curent : Sarcină 37 săptămâni ;Prezentaţie craniană;Placentă praevia
Antecedente personale : menarhă la 12 ani
Acte chirurgicale: apendicectomie
DATE SOCIO-CULTURALE
Domiciliul: urban.
Responsabilităţi şi roluri în familie: soţie
Persoane pe care se poate bizui: soţ şi părinţi.
Ocupaţia prezentă: lucrător comercial în cadrul unui minimarket.
ISTORICUL PACIENTEI
Educaţie : liceu cu profil economic
Limba vorbită: română
Planuri de viitor: pacienta doreşte să profeseze în meseria sa, să pună bazele familiei sale.
Atitudinea faţă de sănătate şi boală: pacienta, gândeşte pozitiv şi este încrezătoare în
cadrele medicale. Pacienta ne declară că va respecta conduita terapeutică care i se va
administra atât în spital cât şi ambulator.
Religie: creştin – ortodoxă nepracticantă
DATE PSIHOLOGICE
Nivel de dezvoltare: normal.
Orientare temporo-spaţială: orientată temporo - spaţial .
Atenţia: bună
Memoria: bună
Abilitatea de a folosi informaţii: distributivă .
Somnul: insomnii
Dureri: dureri abdominale joase
Mobilitatea: dependentă, pacienta nu are nevoie de spijin.
Tip de efort tolerat: efort minim tolerat, oboseala este pregnantă
Postura: pacienta prezintă forţă fizică redusă
Articulaţii: mobile.
Muşchi: normochinetic, normoton
Activităţi zilnice: activităţi casnice şi recreative.
SIMŢURI
Vedere:acuitate vizuală bună
Auz: acuitate auditivă bună.
Mirosul: normal
Gustul: neafectat.
Pipaitul: neafectat.
CAPACITATEA DE COMUNICARE
Vocabular: comunicativă.
Atitudine: stare generală bună, ascultă şi urmează sfaturile personalului medical.
29
Expresia feţei: anxioasă
Părerea sa despre sine: bună.
Adaptare la mediu: normală.
ISTORICUL BOLII ACTUALE
Pacienta G. F se internează în secţia Obstetrică – Ginecologie pentru dureri abdominale cu
următorul diagnostic : sarcină 37 săptămani, făt viu ,unic, placenta praevia , membrane
intacte, CUD, bazin eutocic .
Motivele internării sunt : dureri abdominale, pierderi de sânge, greaţă, vărsături, insomnii,
astenie.
Nasterea: se decide terminarea naşterii prin operaţie cezariană segmento – transversală.
Dieta : fără regim special
Alergii : nu prezintǎ alergii.
STAREA DE NUTRIŢIE
Înălţime: 1,63 m;
Greutate : 72kg .
Apetit : scăzut datorită sarcinii.
RESPIRAŢIA ŞI CIRCULAŢIA
R = 20 r / min. T.A. = 100 / 70 mm Hg P = 82 b / min
T = 36,2°C afebrilă
Oboseală: oboseală pregnantă datorită sarcinii
Tranzit intestinal: normal.( 1 scaun / zi )
Diureza: disurie, polakiurie
FUNCŢII VITALE:
R = 20 r / min.
T.A. = 100 / 70 mm Hg
P = 82 / p min
T = 36, 2 °C afebrilă.
Valori analize ale sângelui:
Hb-11,3g/dl
Ht-31,4%
Leucocite-9600
VSH-68 mm/1 oră
Glicemie-110 mg/dl
TGP-33 u/l
TGO-27u/l
Ecografie abdominală:
Făt viu 37 săptămâni ,prezentație craniană, fără malformaţii congenitale, placenta praevia uter
cu cantitate adecvată de lichid amniotic, prezentă frecvenţă cardiacă.
TRATAMENT: Piafen, No-spa, Glucoză 5%, NaCl 9%, soluție Ringer, Metoclopramid,
Diazepam, Cefozon 1g
30
DATE SUBIECTIVE DATE OBIECTIVE
Dureri abdominale joase
Astenie Vărsături alimentare
Disurie R = 20 r / min.
Anxietate T.A. = 100/ 70 mm Hg
Oboseală P = 82 / p min
Insomnii T = 36, 2 °C afebrilă
Grețuri Polakiurie
Iritabilitate

1.Nevoia de a evita Vulnerabilitate faţă de pericole datorită sarcinii, manifestată prin durere,
pericolele anxietate, astenie.
Eliminarea vaginală inadecvată din cauza sarcinii manifestată prin
2. Nevoia de a elimina
metroragie .
2. Nevoia de a se alimenta Alimentaţie inadecvată calitativ şi cantitativ datorită intervenţiei
şi hidrata chirurgicale manifestată prin repaos alimentar.
Incapacitatea de a se odihni din cauza anxietății provocate de intervenția
4. Nevoia de a dormi şi de
chirurgicală ce va fi efectuată,manifestată prin neliniște, teamă,
a se odihni.
insomnnie.
Comunicare ineficace la nivel afectiv datorită sarcinii manifestată prin
5.Nevoia de a comunica
irascibilitate, teamă, dispoziţie depresivă.
6.Nevoia de a-şi menţine
Risc de alterare a integrităţii tegumentelor şi mucoaselor din cauza
tegumentele şi mucoasele
intervenţiei operatorii ce urmează a fi efectuată.
curate şi integre.
7. Nevoia de a invata cum Cunoştinţe insuficiente despre nașterea prin cezariană și importanța
să-şi păstreze sănătatea. tratamentului, manifestată prin cerere de informații, pliante.
31
PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE – PRIMA ZI DE SPITALIZARE
DIAGNOSTIC
OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING EVALUARE
DE NURSING
Vulnerabilitate Pacienta să nu Intervenții autonome: Pacienta este
faţă de pericole mai prezinte - se măsoară funcţiile vitale la fiecare 4 ore şi se notează în foaia de neliniştită în legătură
datorită sarcinii, durere.(72 ore). temperatură; cu intervenţia ce va
manifestată prin - se supraveghează pacienta îndeaproape; urma să fie efectuată.
durere, anxietate, - se apreciază progresul pacientei şi răspunsul acesteia la tratament;
astenie. -se asigură suport fizic, emoţional şi psihologic, linişteșiind-o şi încurajând-
o;
-se evaluează caracteristicile durerii, localizare, intensitate, factori care cresc
sau diminuează intensitatea durerii;.
Intervenții delegate:
-se urmărește efectul tratamentului prescris de medic.
-la indicaţia medicului se va pregăti pacienta pentru analize şi investigaţii
medicale examene hematologice, examene biochimice;
–se administrează la indicaţia medicului tratament de urgență:
No-spa (efect spasmolitic musculotrop, vasodilatator) 0,04 g x 2-4 ori/zi în
PEV Metoclopramid antiemetic 1 fiolă/zi I.M.
Eliminarea Pacienta să-şi - la indicaţia medicului montez trusa de perfuzie; În urma intervenţiilor
vaginală diminueze - susţin psihic şi încurajez pacienta; metrogiei a încetat.
inadecvată din sângerarea în - administrez tratamentul prescris de medic: ser fiziologic 500ml, Glucoza
cauza bolii decurs de o 5% 1000 ml, Vit. C 5 ml f I,
manifestată prin oră. Vit. B1 f I, Vit. B12 f I, Acid folic dg. 3х1/zi 6-14-22;
metroragie. - urmăresc cu atenţie şi alte eventuale eliminări: vărsături, transpiraţii, tranzit
intestinal;
- urmăresc şi notez diureza pacientei: cantitatea urinei= 1500 ml.
32
DIAGNOSTIC
DE NURSING
Alimentaţie Pacienta să fie Intervenții autonome: Pacienta este

inadecvată din echilibrată - se suprimă alimentaţia orală; echilibrată hidro-
cauza pregătirii hirielectrolitic. - se supraveghează pacienta astfel încât la orice modificare a stării generale electrolitic şi respectă
pre-operatorii să pot anunța medicul. regimul dietetic.
manifestată prin Intervenții delegate:
repaus alimentar. - se efectuează reechilibrare hidroelectrolitică administrând o perfuzie cu
500ml Glucoză 5% 500ml NaCl 9% ( soluţie izotonă pentru reechilibrare
hidroelectrolitică şi soluţie Ringer 500 ml .
Alterarea Reluarea - se urmărește și se chestionează lăuza cu privire la primul scaun Lăuza ințelege
tranzitului tranzitului postoperator importanța respectării
intestinal ca intestinal in -se efectuează clismă daca un se reia tranzitul dupa 72h tuturor indicațiilor și
urmare a 48h - se informează pacienta asupra necesității unei alimentații predominant tranzitul intestinal se
intervenției postoperator. lichidiene in prímele 24h postoperator normalizează dupa
chirurgicale, - se informează lăuza asupra alimentației corecte pentru a combate 72h.
manifestată prin constipația( regim bogat în legume, fructe, lichide suficiente
absența - se încearcă mobilizarea cât mai precoce pentru a preveni constipația
scaunului în - se asigură condiții de confort pacientei, se respectă intimitatea acesteia
primele 48h
postoperator.
33
A DOUA ZI DE ÎNGRIJIRE - A II A - DE SPITALIZARE
DIAGNOSTIC DE
NURSING
Alterarea confortului Pacienta să nu mai Intervenții autonome: În urma intervenţiilor
din cauza plăgii prezinte durere. - am informat pacienta că dupa anestezie o să simtă durere la nivelul durerea s-a diminuat.
operatorii manifestată plăgii;
prin durere, - am supravegheat atent revenirea sensibilităţii la membrele inferioare
discomfort. pentru a combate parestezia de la nivelul acestora;
-am asigurat pacientei repaus la pat în pozitie confortabilă.
-la indicaţia medicului am administrat medicaţie antalgică,
antiinflamatoare, vitamine;
- la nevoie am toaletat plaga şi schimbat pansamentul în condiţii de
deplină asepsie.
Intreruperea Pacienta să nu Intervenții autonome: Plaga operatorie

continuităţii prezinte sângerarea - am supravegheat plaga şi pansamentul pt. evitarea îmbibării acestuia evoluează fără
tegumentelor din post-operatorie. şi apariţia ulterioarelor complicaţii, la nevoie am toaletat plaga şi am complicaţii.
cauza intervenţiei schimbat la nevoie pansametul.
chirurgicale Intervenții delegate:
manifestată prin plagă -am măsurat şi apoi notat în foaia de observaţie funcţiile vitale:
operatorie.
34
DIAGNOSTIC DE
NURSING
Risc de deshidratare Pacienta să nu mai Intervenții autonome: Pacienta este
din cauza greţurilor şi prezinte vărsături în - se asigură repaus fizic şi psihic; echilibrată din punct
vărsături apărute în urmatoarele 24 de - se susţine şi se ajută pacienta în timpul vărsăturilor; de vedere hirdric şi
urma intervenţiei. ore. -se protejează lenjeria de pat cu muşama şi aleză; electrolitic.
- se ajută pacienta să respire profund pentru reducerea senzaţiei de
vomă;
-se supraveghează toleranța pacientei la alimentele ingerate, se evită
alimentele și mirosurile care îi provoacă greață
-se oferă lichide în cantități mici și repetat până la dispariția senzației
de greață
- se oferă un pahar cu apă aromată pentru clătirea gurii;
- se recomandă regim dietetic fără grăsimi, condimente, cafea, alcool
-se supraveghează pacienta astfel încât la orice modificare a stării
generale să pot anunța medicul
-se administrează antiemetic (pentru oprirea vărsăturilor),
Metroclopramid 1 fiolă / zi i.v. în perfuzie.
Imposibilitatea de a Pacienta să prezinte Intervenții autonome: Pacienta a avut un

dormi şi odihni un somn odihnitor . - se asigură pacientei un salon curat şi liniştit; somn odihnitor de 8
datorită durerii de la - se aerisește salonul şi se asigură în ambient o temperaturǎ de 18°C - ore.
nivelul plăgii 20°C ;
manifestată prin - se observă şi se notează calitatea , orarul somnului, raportul dintre
insomnie, anxietate. starea de veghe şi somn;
-se sfătuiește lăuza să se odihnească în perioadele dintre alăptări,
-se instruiește lăuza cum să alăpteze corect nou-născutul pentru ca
acesta să fie sătul și să doarmă bine
-se administrează la indicaţia medicului un sedativ Diazepam 1 tabletă/
zi per os seara la ora 22.
35
DIAGNOSTIC DE
NURSING
Alterarea tranzitului Reluarea tranzitului - se urmărește și se chestionează lăuza cu privire la primul scaun Lăuza ințelege
intestinal ca urmare a intestinal in 48h postoperator importanța respectării
intervenției postoperator. -se efectuează clismă daca un se reia tranzitul dupa 72h tuturor indicațiilor și
chirurgicale, - se informează pacienta asupra necesității unei alimentații tranzitul intestinal se
manifestată prin predominant lichidiene in prímele 24h postoperator normalizează dupa
absența scaunului în - se informează lăuza asupra alimentației corecte pentru a combate 72h.
primele 48h constipația( regim bogat în legume, fructe, lichide suficiente
postoperator. - se încearcă mobilizarea cât mai precoce pentru a preveni constipația
- se asigură condiții de confort pacientei, se respectă intimitatea
acesteia
Dificultate în a Pacienta să prezinte Intervenții autonome: Datorită medicaţiei
micţiona din cauza emisii urinare - se ajută pacienta să-şi asume poziţia normală necesară micţiunii; primite tulburările
sondei vezicale, normale(12 ore). - se asigură un climat cald ,confortabil ,o ambianţă în care să fie urinare ale pacientei au
manifestată prin respectată intimitatea pacientei; dispărut prezentând
polakiurie, disurie. - se efectuează toaleta vulvo-vaginală după fiecare micțiune emisii urinare normale.
- se schimbă lenjeria de pat şi de corp de câte ori este nevoie; BH – aport – 2500 ml.
- se asigură un regim hidric 2 – 2,5 l/zi; - pierderi 2300 ml.
-se informează lehuza aupra posibilei poliurii din cauza eliminării Diureză : 2000 ml.
retenției lichidiene din trimestrul III de sarcină
-se urmărește cantitatea, aspectul şi mirosul lohiilor
- se observă aspectul pansamentului
-se administrează la indicaţia medicului antispastice (pentru calmarea
disuriei) :
No-spa ( antispastic) 2 fiole /zi i.m.
-se administrează o perfuzie cu 500ml Glucoză 5% ( soluţie de glucoză
izotonă), 500ml NaCl 9%0 ( soluţie izotonă pentru reechilibrare
hidroelectrolitică şi soluţie Ringer 500 ml (soluţie izotonă de
electroliţi) .
36
A TREIA ZI DE ÎNGRIJIRE – A III A - DE SPITALIZARE
DIAGNOSTIC DE
NURSING
Lăuza a înțeles
Intervenții autonome:
importanța
Alimentaţie Aport alimentar -se informează lăuza asupra importanței unei bune hidratări și a unei
respectării
inadecvată din cauza corespunzător alimentații corespunzătoare pentru instalarea și menținerea secreției lactate
restricțiilor
sarcinii manifestată calitativ și și prevenirea discomfortului intestinal al nou-nascutului
alimentare pentru
prin inapetență, cantitativ pentru -se informează lăuza ca dieta trebuie să fie bogată iin calorii și proteine cu
prevenirea
restricții alimentare alăptare. suplimentarea de fier timp de 3 luni de la naștere
discomfortului
datorate alăptării -se învața pacienta ce alimente trebuie evitate pentru a preveni discomfortul
abdominal.
abdominal atât al ei cât și al nou nascutului
Intreruperea Pacienta să nu Intervenții autonome:
continuităţii prezinte - am supravegheat plaga şi pansamentul pt. evitarea îmbibării acestuia şi
Plaga operatorie
tegumentare din sângerarea post- apariţia ulterioarelor complicaţii, la nevoie am toaletat plaga şi am
evoluează fără
cauza intervenţiei operatorie. schimbat la nevoie pansametul.
complicaţii.
manifestată prin plagă Intervenţii delegate:
operatorie. -am măsurat şi apoi notat în foaia de observaţie funcţiile vitale P. T.A.T°. R.
Dificultate de a se Pacienta să aibă o Intervenții autonome:

mobiliza din cauza postură adecvată, - se informează pacienta despre importanța mobilizării cât mai precoce Se reia treptat
durerii la nivelul să aibă tonusul pentru prevenirea complicațiilor postoperatorii mobilizarea, nu au
plăgii chirurgicale, muscular şi forţa -se urmărește permanent apariția eventualelor semne ale unor complicații apărut complicații
manifestată prin musculară păstrată tromboembolitice postoperatorii.
ședere îndelungată la pentru a evita -se ajută pacienta să meargă susținând-o
pat, deplasare apariția Intervenții delegate:
anevoioasă. complicațiilor. - se administrează pacientei la indicaţia medicului Piafen analgezic 1
fiolă/zi i.m pentru diminuarea durerilor;
-se administrează la indicația medicului medicație anticoagulantă pentru
prevenirea apariției trombozelor postoperatorii
37
Evaluare
În urma tratamentului rapid şi corect pacienta prezintă o stare ameliorată. La externare,

prezintă o stare de bine, cunoaşte şi respectă regimul igieno-dietetic, precum şi restricţia
efortului fizic.
38
CAPITOLUL III
Concluzii
Placenta praevia reprezintă o patologie cu repercusiuni severe asupra sarcinii,

este considerată ca fiind cea mai frecventă cauză a hemoragiei apărute în trimestrul II şi
III de sarcină (1/200 sarcini).
Factorii de risc cei mai frecvent întâlniţi sunt multiparitatea, vârsta crescută a mamei,
antecedentele de placenta praevia, avorturi şi chiuretaje în antecedente, cicatrici şi
inflamaţii uterine în antecedente.
În diagnosticul clinic de placenta praevia în majoritatea cazurilor se ţine seama de
hemoragia cu caracteristicile ei cele mai importante: spontană, fără contracţii uterine, cu
sânge roşu arterial, imprevizibilă, nocturnă, repetitivă.
Apariţia hemoragiei în cursul sarcinii sau naşterii, reprezintă una dintre cele mai
dramatice situaţii în obstetrică.
Hemoragia din placenta praevia constituie una dintre cele mai frecvente cazuri de
mortalitate maternă şi fetală.
Cele mai frecvente complicaţii obstetricale date de placenta praevia sunt: naşterea
prematură, prezentaţii vicioase, hemoragia maternă masivă, suferinţă fetală, frecvenţa
crescută a secţiunii cezariene, procidenţa de cordon, placenta acreta, embolia amniotică.
O importanţă deosebită o are asistenţa primară a gravidelor pentru depistarea din timp a
cazurilor de placentă praevia şi dispensarizarea corectă a acestora.
Educaţia sanitară are şi ea un rol deosebit în sensul recunoaşterii din timp a primelor
simptome şi prezentarea la medic pentru încadrarea gravidei în grupul de risc obstetrical,
ce impune o corectă dispensarizare, astfel, punerea unui diagnostic precoce şi urmărirea
cazului permite obţinerea unor rezultate neonatale bune, cu o greutate corespunzătoare a
nou- născutului.
Cele mai eficiente metode terapeutice sunt:
- repausul relativ sau absolut
- medicale: antispastice, tocolitice, reechilibrare volemică după necesităţi,
-administrarea de corticoizi pentru accelerarea maturării pulmonare fetale
- chirurgicale: operaţia cezariană
Momentul şi calea naşterii sunt impuse de: paritate, abundenţa hemoragiei,
faza travaliului, starea fetală şi distocii asociate materne, fetale sau anexiale.
39
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
Roul asistentei medicale este de a prelua pacienta nou internata, de a verifica

identitatea, toaleta personaă, ţinuta de spital şi a o repartizeaza în salon, dupa informarea
prealabilă asupra structurii secţiei şi drepturile ce îi revin ca pacientă.
Perzintă medicului pacienta pentru examinare şi dă informaţii asupra stării şi
simptomelor manifestate de aceasta, rezultatul monitorizării, tratamentul şi îngrijirile
acordate conform indicaţiilor din foaia de observaţie.
Identifică problemele de îngrijire a pacientei, monitorizează funcţiile vitale,
palpează şi inspectează uterul pentru a aprecia forma şi consistenţa sa; inspectează
pansamentul vulvar observând astfel cantitatea de sânge eliminată la nivelul căilor
genitale; stabileşte priorităţiile pentru planul de îngrijire, evaluează rezultatele obţinute pe
care le înregistreză în dosarul de îngrijiri.
Pregateşte pacienta pentru tehnicii specifice, pentru investigaţii speciale sau
chirurgicale,
pregateşte materialul şi instrumentarul în vederea sterilizării, pregăteşte echipamentul,
instrumentarul şi materialele sterile necesare intervenţiei, respectă reglementările privind
prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor nosocomiale, a condiţiilor igienico-
sanitare, a circuitelor sanitare.
Administreză medicaţia prescrisă de medic, recoltează produse biologice pentru
examen de laborator.
40
CAPITOLUL IV
BIBLIOGRAFIE:
Lucretia Titirca - ”Ghid de Nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzatoare

nevoilor fundamentale” Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006;
Lucretia Titirca - ” Ingrijiri Speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”

Editura Viata Medicala Romaneasca, 2008;
Gh.Paladi - ”Obstetrica” Ed. „Lumina” Chişinău 1993;
V.Niţescu - ”Obstetrică şi ginecologie” Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1995;
P.Vârtej -”Obstetrica fiziologică şi patologică” Ed. „ALL”Bucureşti 1996;
V.Ancar, C.Ionescu - ”Obstetrica” Ed.”Naţional” 1997;
M.G.Brăila, S.Berceanu - ”Obstetrica” Ed.”Alius” Craiova 1996;
W.W.Beck jr. Ed”Obstetrică şi ginecologie” „Almatea” ediţie în l.română sub red.

R.Vlădărescu, Bucureşti 1997.”
41

LICENTA D R Placenta Praevia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICENTA D R Placenta Praevia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Pacenta praevia. Definiţie. Scurt istoric…………………………..............Pag.3

Placenta praevia este definită ca inserţia partială sau totală a placentei pe

În funcţie de raportul placentei cu orificiul intern al colului se deosebesc patru

Toate aceste varietăţi de placenta praevia sunt traduse printr-o simptomatologie

2.5. MECANISMUL DE DECOLARE ŞI DE PRODUCERE A

Mecanismul de decolare al placentei praevia este diferit în cursul sarcinii sau în

Modificările histologice sunt frecvente şi examenul microscopic arată adesea

B. În timpul travaliului şi delivrenţei

4.2. PROGNOSTIC FETAL

Cei patru parametrii fetali esenţiali sunt vârsta gestaţională (prematuritatea),

Pacienta se poziţionează în decubit lateral cu un unghi de 15º şi se instalează

Cezariana este o intervenţie obstetrico-chirurgicală care constă în extragerea

NAŞTEREA PE CALE VAGINALĂ se va face doar excepţional, dacă:

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIA DIAGNOSTIC NURSING

2. Nevoia de a fi curat Alterarea tegumentelor şi mucoaselor din cauza plăgii

3. Nevoia de a dormi, a Dificultate de a se odihni din cauza durerilor de la nivelul

4. Nevoia de a se Deficit de alimentaţie şi hidratare din cauza intervenţiei

5. Nevoia de a elimina Eliminare inadecvată datorită imobilizării manifestată prin

Circulaţie inadecvată din Pacienta să prezinte Intervenţii autonome: - TA=120/80

Eliminarea vaginală Pacienta să-şi Intervenţii delegate: În urma

Hipertermie din cauza Pacientă să fie Intervenţii autonome: În urma

Dificultate în deplasare Pacienta să se poată Intervenţii delegate: Pacienta şi-a

DIAGNOSTIC DE IMPLEMENTAREA INTERVENŢIIlLOR EVALUARE

DIAGNOSTIC DE IMPLEMENTAREA INTERVENŢIILOR EVALUARE

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Eliminarea vaginală Rezolvarea imediată a Intervenţii autonome: Pacienta este

Alterarea respiraţiei şi a Remiterea tahipneei în Intervenţii autonome: Ritmul cardiac

Alimentaţie inadecvată Pacienta să fie Intervenţii delegate: Pacienta este

Incapacitatea de a se Promovarea unei Intervenţii autonome: Pacienta

Cunoştinţe insuficiente Pacienta să primească Intervenţii autonome: Pacienta este

Pacientei a evoluat favorabil, prezintă o stare de bine, cunoaşte şi respectă regimul

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Alimentaţie Pacienta să fie Intervenții autonome: Pacienta este

Intreruperea Pacienta să nu Intervenții autonome: Plaga operatorie

Imposibilitatea de a Pacienta să prezinte Intervenții autonome: Pacienta a avut un

Dificultate de a se Pacienta să aibă o Intervenții autonome:

În urma tratamentului rapid şi corect pacienta prezintă o stare ameliorată. La externare,

Placenta praevia reprezintă o patologie cu repercusiuni severe asupra sarcinii,

Roul asistentei medicale este de a prelua pacienta nou internata, de a verifica

Lucretia Titirca - ”Ghid de Nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzatoare

Lucretia Titirca - ” Ingrijiri Speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”

Gh.Paladi - ”Obstetrica” Ed. „Lumina” Chişinău 1993;

V.Niţescu - ”Obstetrică şi ginecologie” Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1995;

P.Vârtej -”Obstetrica fiziologică şi patologică” Ed. „ALL”Bucureşti 1996;

V.Ancar, C.Ionescu - ”Obstetrica” Ed.”Naţional” 1997;

M.G.Brăila, S.Berceanu - ”Obstetrica” Ed.”Alius” Craiova 1996;

W.W.Beck jr. Ed”Obstetrică şi ginecologie” „Almatea” ediţie în l.română sub red.

S-ar putea să vă placă și