1.

1Dinamica principalilor indicatori economico-financiari

Abaterea Abaterea
Indicatori 2016 2017 absolută relativă

Venit total 6 520 033,0 5 982 413,0 (537 620,0) 91,8

Costuri totale 5 821 643,0 5 598 318,0 (223 325,0) 96,2

Venit din vînzări 6 507 054,0 5 962 413,0 (544 641,0) 91,6

Costul vînzărilor 4 285 492,0 4 048 666,0 (236 826,0) 94,5

Rezultat din activitatea
operațională 685 411,0 386 217,0 (299 194,0) 56,3

Profit pînă la impozitare 698 390,0 384 095,0 (314 295,0) 55,0

Profit din alte activități 12 979,0 (2 122,0) (15 101,0) (16,3)

Profit brut 2 221 562,0 1 913 747,0 (307 815,0) 86,1

Rentabilitatea veniturilor 34,1 32,1 (2,0) 94,0

Rentabilitatea veniturilor
PO 10,5 6,5 (4,1) 61,5
Rentabilitatea veniturilor
PPI 10,7 6,4 (4,3) 60,0
Rentabilitatea venitului
total(PN) 9,9 5,6 (4,2) 57,3
Rentabilitatea venitului
total(PPI) 10,7 6,4 (4,3) 59,9

Pragul de rentabilitate 2 405 042,5 3 745 516,6 1 340 474,1 155,7

Marja de contribuție 1 087 273,0 979 245,0 (108 028,0) 90,1

Siguranța financiară 4 102 011,5 2 216 896,4 (1 885 115,1) 54,0

Patrimoniu net 5 540 736,0 5 878 739,0 338 003,0 106,1

Patrimoniu real 6 586 987,0 6 715 369,0 128 382,0 101,9

Viteza de rotație a activelor
circulante 2,0 2,1 0,1 103,9

2
Dotarea VV cu AC 0,5 0,5 (0,0) 96,2

Fond de rulment real 2 202 390,0 2 028 263,0 (174 127,0) 92,1

Fond de rulment normativ 2 202 390,0 2 028 263,0 (174 127,0) 92,1

Creștere economică totală 11,6 5,7 (5,9) 49,5

Rata solvabilității 6,3 8,0 1,7 127,5

Lichiditate absolută 109,3 47,8 (61,5) 43,7

Lichiditate intermediară 175,0 151,8 (23,2) 86,7

Lichiditate generală 310,5 342,4 31,9 110,3

Solvabilitate generală 629,6 802,7 173,1 127,5

Multiplicatorul capitalului
propriu 1,19 1,14 (0,05) 96,09

Marja de profit net 0,10 0,06 (0,04) 57,26

Marja de profit global 0,11 0,06 (0,04) 59,94

3
Capitolul II. Analiza activității economico- financiare a
întreprinderii

2.1 Analiza veniturilor: dinamica, structura și influența factorilor.

Venitul reprezintă sumele încasate sau de încasat de la alte persoane juridice sau fizice sub formă
de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu,
cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor depuse de proprietarii întreprinderii.

În componenţa venitului nu se includ sumele încasate în numele persoanelor terţe, de exemplu,

cum sînt taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obţinute de întreprindere din
însărcinarea organizaţiilor terţe de la comercializarea produselor sau mărfurilor acestora,
deoarece aceste sume nu constituie un avantaj economic al întreprinderii şi nu influenţează
capitalul al acesteia.

În dependenţă de sursele de intrare, veniturile se împart în două grupe:

Venituri din activitatea operaţională;
Venituri din activitatea neoperaţională.

Veniturile din activitatea operaţională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a
întreprinderii, şi anume:

- veniturile din vînzări – încasările din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor,
operaţiile de barter, contractele de construcţie;

- alte venituri operaţionale – sumele primite sau de primit din ieşirea (vînzarea, schimbul)
activelor curente, cu excepţia produselor finite şi mărfurilor, arenda curentă, precum şi sub formă
de amenzi, penalităţi, despăgubiri, recuperări de daune materiale rezultate de modificări ale
metodelor de evaluare a activelor curente.

Din veniturile din activitatea neoperaţională fac parte sumele primite sau de primit din alte feluri
de activităţi ale întreprinderii:

- veniturile din activitatea de investiţii, în a căror componenţă intră sumele rezultate din ieşirea şi
reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii, sumele încasate din vînzarea activelor
nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobînzile, sumele diferenţelor
din reevaluarea activelor pe termen lung ieşite, veniturile din operaţiunile cu părţile legate;

4
- veniturile din activitatea financiară, care cuprind sumele rezultate din transmiterea în folosinţa
altor persoane juridice şi fizice, pe un termen mai mare de un an, a activelor nemateriale şi
materiale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub formă de
diferenţe de curs valutar, subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate, sume conform
contractelor de neincludere în concurenţă etc.;

Veniturile din vânzări (volumul vânzărilor, vânzările nete) reprezintă afluxuri de avantaje
economice generate în cursul anului de gestiune în urma vânzării produselor, mărfurilor, prestării
serviciilor, îndeplinirii contractelor de construcţie. Aceste avantaje pot îmbrăca diferite forme:
încasări de mijloace băneşti, intrări ale activelor nemonetare, recepţionări ale serviciilor prestate
de terţi etc.

Abaterea Abaterea
Indicatori Precedenta Curenta
absolută relativă
i
lei % lei %
100,00 29450431
1. VAO 269362377 % 8 100,00% 25141941 109,33%
28070216
1.1 VV 260897690 96,86% 6 95,31% 19804476 107,59%
1.2
AVO 8464687 3,14% 13802152 4,69% 5337465 163,06%
             
2.
Venituri
din alte -
activități 35168648   15896307   19272341 45,20%
Venitul 31040062
total 304531025   5   5869600 101,93%
Tabel: 2.1.1:Analiza structurii veniturilor

Concluzii: Analizînd structura veniturilor, am stabilit că venitul din vînzări ocupă cea mai mare
pondere, de circa 90,31% în anul 2016 și 91, 63 % în anul 2017. Cu o pondere mai mică fiind
venitul activității operaționale cu o pondere de 9,31-2016 și respectiv 6,07 % în anul 2017.
Celelalte venituri avînd o pondere nesemnificativă în total venit. Venitul total scade cu circa
838 936 lei sau cu 11,64%. Cauza reducerii venitului din vînzări fiind reducerea venitului din
activitatea operațională.

5
 2.2 Analiza costurilor: dinamica, structura, cost la 1 leu venit.

Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor, executarea lucrărilor şi

prestarea serviciilor în scopul obţinerii unui venit. De regulă, acestea sunt legate nemijlocit de
procesul de producţie şi, deci, apar până la comercializarea produselor finite, mărfurilor şi
prestarea serviciilor.
Cheltuielile apar în urma activităţii economico-financiare a întreprinderii şi nu sunt legate
nemijlocit de procesul de producţie. Ele se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare şi la
determinarea profitului (pierderii) perioadei de gestiune se scad din veniturile obţinute din
diferite activităţi.

Este ştiut faptul că reducerea consumurilor şi a cheltuielilor numai cu 1% contribuie la majorarea

cu mult mai mare atât a profitului brut, cât şi a profitului perioadei de gestiune până la
impozitare, decât majorarea cu 1% a venitului din vânzări.

Tabelul 2.2.1
Aprecierea dinamicii
costurilor totale și a precedent Ab.rel,
vînzărilorXIndicatori ă curentă Ab.abs. % Sporul, %
1.Venituri totale,
mii lei 304531025 310400625 5869600 101,93% 1,93%
2. Costuri totale, mii
lei 276793618 292225368 15431750 105,58% 5,58%
3. Venituri din
vînzări, mii lei 260897690 280702166 19804476 107,59% 7,59%
4. Costul vînzărilor,
mii lei 185831996 194442168 8610172 104,63% 4,63%

Concluzie: Analizînd datele din tabelul de mai sus am constatat că atît veniturile și costrile
toatale cît și veniturile și costurile din vînzări sunt în scădere față de perioada precedentă.
Venitul total a scăzut cu circa 8,2% iar costul total cu 3,8%.Venitul din vînzări a înregistrat o
scădere de circa 8,4% iar costul vînzărilor a scăzut cu 5, 5%. Faptul că venitul total a scăzut cu o
intensitate mai mare decît costul total se apreciază negativ. Acest fapt poate fi cauzat de controlul
insuficient al costurilor și ca consecință va avea loc reducerea rentabilității.

6
 Venitul din vînzări are o scădere favorabilă datorită raționalizărilor deoarece scăderea lor este
mai puțin intensă decît scăderea costurilor vînzărilor.

Tabelul 2.2.2. Analiza structurii costurilor totale.

Ab.rel,
precedentă curentă Ab.abs.
Indicatori %
lei % lei %
1.Costul activității 24385644 28347973 3962329
operaționale 4 88,10% 5 97,01% 1 116,25%
18583199 19444216
1.1. costul vânzărilor 6 67,14% 8 66,54% 8610172 104,63%
1.2. cheltuieli de 2521840
distribuire 12411694 4,48% 37630096 12,88% 2 303,18%
1.3. cheltuieli
administrative 26138453 9,44% 30773432 10,53% 4634979 117,73%
1.4. alte cheltuieli
operaționale 19474301 7,04% 20634039 7,06% 1159738 105,96%
2. Costul altor
activități (operațiuni -
cu active imobile, 2419154
financiară) 32937174 11,90% 8745633 2,99% 1 26,55%
COSTURI 27679361 100,00 29222536 100,00 1543175 105,58
TOTALE 8 % 8 % 0 %

Concluzie: În acest tabel am analizat structura costurilor totale. Respectiv cea mai mare pondere
a costurilor totale o constituie o constituie costurile vînzărilor care au pondere de circa 73,6% în
perioada precedentă și respectiv 72,3% în perioada curentă. Aceasta reflectă faptul că
întreprinderea își desfășoară activitatea spre vinderea produselor fabricate. Cheltuielile perioadei
operaționale contituind 26,4% în 2016 și 27, 6% în 2017. Cheltuielile de distribuție fiind 5% în
perioada precedentă și 0,3% în perioada curentă. Cheltuielile administrative în 2016 au atins
valoarea de 21,3% și respectiv în 2017 au crescut pînă la 23,9 %.

7
 Tabelul: 2.2.3Analiza costurilor la 1 leu venituri

Nr precedent
. Indicatori ă curentă Ab.abs. Ab.rel, %
30453102 31040062
1 Venit total, mii lei 5 5 5869600 101,93%
27679361 29222536 1543175
2 Cost total, mii lei 8 8 0 105,58%
3 Cost total la 1 leu VT, lei 0,91 0,94 2,63 103,58%
26936237 29450431 2514194
4 Venit operațional, mii lei 7 8 1 109,33%
24385644 28347973 3962329
5 Cost operațional, mii lei 4 5 1 116,25%
Cost operaț. la 1 leu VO,
6 lei 0,91 0,96 0,06 106,32%
26089769 28070216 1980447
7 Venit din vînzări, mii lei 0 6 6 107,59%
18583199 19444216
8 Costul vînzărilor, mii lei 6 8 8610172 104,63%
Cost vînzări la 1 leu VV,
9 lei 0,71 0,69 -0,02 97,25%
Cheltuieli de perioadă 3101311
10 operațion., lei 58024448 89037567 9 153,45%
11 Chelt.per. la 1 leu VV, lei 4,50 3,15 -1,34 70,12%
  Chelt.per. la 1 leu VO, lei 0,22 0,30 0,09 140,35%
  Chelt.per. la 1 leu VT, lei 0,19 0,29 0,10 150,55%
Venitul producției
12 comercializate, lei      
Costul producției
13 comercializate, mii lei        
14 CPC la 1 leu VPC, lei        
Venit din servicii prestate,
15 mii lei        
Costul serviciilor prestate,
16 mii lei        
17 CSP la 1 leu VSP, lei        
  Venit din alte activități, lei 35168648 15896307 - 45,20%
1927234
8
 1
-
2419154
  Costul altor activități, lei 32937174 8745633 1 26,55%
18 CAA la 1 leu VAA, lei 0,94 0,55 -0,39 58,74%

Concluzie: În rezultatul analizei costurilor la 1 leu venituri am stabilit că costul total la 1 leu
venit total a înregistrat o creștere de circa 4, 81%. Costul operațional la 1 leu venit operațional
deasemenea a înregistrat o creștere de circa 8,19% ceea ce reprezintă o creștere de 2 ori mai mare
decît cotul total la 1 leu venit total. Costul vînzărilor la 1 leu venit din vînzări a crescut cu 3,10%
iar cheltuielile perioadei la 1 leu venit din vînzări a crescut cu 9,94%.

2.3Analiza profitului întreprinderii: dinamica, structura, influența factorilor.

Profitul reprezintă un indicator de bază al aprecierii eficienţei economice, permite identificarea

disponibilităţilor şi posibilităţilor de dezvoltare ale întreprinderii. Se determină ca diferenţă
dintre suma veniturilor şi suma cheltuielilor efectuate pentru desfăşurarea activităţii. Cantitativ,
profitul (pierderea) se determină ca:

Profit (pierdere) = Venituri – Consumuri şi Cheltuieli.

În practica contabilă şi analitică autohtonă, în conformitate cu SNC sunt utilizate următoarele

noţiuni ale profitului:

1) Profit brut (pierderea globală) – este profitul (pierderea) obţinut din vînzarea produselor,
mărfurilor şi serviciilor prestate şi se determină ca diferenţă dintre veniturile din vînzări şi costul
vînzărilor.

2) Profit (pierdere) din activitatea operaţională – reprezintă diferenţa dintre veniturile şi

cheltuielile obţinute de întreprindere din activitatea de bază, determinată de statutul acesteia.

3) Profit (pierdere) din activitatea de investiţii – reprezintă diferenţa dintre veniturile şi

cheltuielile obţinute de întreprindere din operaţiunile ce ţin de existenţa şi mişcarea activelor pe
termen lung.

4) Profit (pierdere) din activitatea financiară – reprezintă diferenţa dintre veniturile şi

cheltuielile aferente operaţiunilor legate de modificările în mărimea şi structura capitalului
propriu şi mijloacelor împrumutate.

9
 5) Profitul (pierderea) excepţional – reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile
apărute ca rezultat al evenimentelor şi operaţiunilor excepţionale neprevăzute.

6) Profitul (pierderea) pînă la impozitare – reprezintă profitul (pierderea) obţinut de

întreprindere în cursul perioadei de gestiune din activitatea operaţională, de investiţii, financiară
şi excepţională. El se mai numeşte şi profit contabil.

7) Profit (pierdere) net – reprezintă profitul (pierderea) ce rămîne la dispoziţia întreprinderii

după calcularea cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit şi se determină ca diferenţă
dintre PPI şi Ch privind impozitul pe venit.

Profitul îndeplineşte mai multe funcţii, printre care:

-Este indicator sintetic de apreciere a eficienţei activităţilor întreprinderii.

-Este mijloc de control asupra gestiunii economice şi financiare.
-Este sursă de autofinanţare şi de autodezvoltare a firmei.

- Reprezintă pârghia de cointeresare a acţionarilor sau asociaţilor, proprietarilor individuali şi

salariaţilor.
-Este sursă de plată a costurilor capitalurilor împrumutate.

O cale principală de creştere a profitului este reducerea costurilor de producţie ce se poate obţine
prin numeroase măsuri şi acţiuni între care:
- reducerea costurilor specifice ale rebuturilor şi deşeurilor;
- reducerea cheltuielilor neproductive;
- creşterea productivităţii muncii;
- retehnologizarea producţiei;

precedentă curentă Abat. abs. Abate

rea
Indicatori
lei % lei % lei % relativ
ă, %
1. Rezultat din -
activitatea 2550593 91,96 1102458 60,66 1448135 151,4 43,22
operaţională 3 % 3 % 0 4% %
-
2. Rezultat din 8,04 39,34 51,44 320,45
alte activităti 2231474 % 7150674 % 4919200 % %
10
2.1. Rezultat din
activitatrea de investiţii         0 0,00%  
2.2. Rezultat din
activitatea financiară         0 0,00%  
Profitul până la 2773740 100,0 1817525 100,0 100,0 65,53
impozitare 7 0% 7 0% -9562150 0% %
Tabelul. 2.3.1 Analiza în dinamică a profitului.

Concluzie: În urma analizei în dinamică a profitului am stabilit că ponderea cea mai mare în
profitul pînă la impozitare o are rezultatul din activitatea operațională avînd o pondere de circa
98,1% în anul 2016 și circa 100,55% în 2017. Profitul din alte activități în anul 2016 are o
pondere de 1,9% iar în 2017 scade ajungînd la circa (-0,55)%. Astfel întreprinderea se bazează
mai mult pe activitatea operațională și cu o pondere foarte mică pe alte activități.

2.4 Analiza rentabilității

Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei ,care exprimă capacitatea întreprinderii de a

cîştiga profit.Rentabilitatea se determină ca raportul dintre efectele economice şi financiare
obţinute de întreprindere şi eforturile depuse pentru obţinerea acestora.
În practica economică, rentabilitatea poate căpăta diverse forme,după cum se schimbă părţile
componente ale formulei de bază. În calitate de efect economic şi financiar,la recalculul
rentabilităţii,se utilizează profitul,dividente etc.,în calitate de efort – costul vînzărilor ,activele
totale, capitalul propriu, capitalul permanent al întreprinderii şi altele.

Sistemul de indicatori principali ai rentabilităţii este reprezentat în tabelul din care rezultă că
indicatorii rentabilităţii,exprimaţi întotdeauna în procente,reflectă eficienţa diferitelor laturi ale
activităţii economice ale întreprinderii.În calculul şi analiza acestora sunt cointeresaţi diverşi
utilizatori ai Rapoartelor financiare.Astfel,indicatorii rentabilităţii producţiei sunt examinaţi de
managerii întreprinderii în cadrul elaaborării Planului de afaceri şi stabilirii programului de
producţiei.
Analiza rentabilității veniturilor.

Tabelul 2.4.1. Analiza rentabilității veniturilor.

Precedent
Indicatori Curenta Ab. abs., lei Ab. rel., %
a
1. Venitul total, lei (A.8) 304531025 310400625 5869600 101,93%
2. Venitul activității 269362377 294504318 25141941 109,33%
11
 operaționale, lei
2.1. Venitul din vânzări, lei
(A.8, F2) 260897690 280702166 19804476 107,59%
2.2. Alte venituri
operaționale, lei, (A.8, F2) 8464687 13802152 5337465 163,06%
3. Venitul din alte activități,
lei (A.8) 35168648 15896307 -19272341 45,20%
4. Profit până la impozitare,
lei 27737407 18175257 -9562150 65,53%
5. Profitul net, lei (F2) 25522055 15855855 -9666200 62,13%
6. Profitul activității
operaționale, lei 25505933 11024583 -14481350 43,22
7. Profitul(pierderea)din alte
activități,lei 2231474 7150674 4919200 320,45%
8. Marja profitului net, % 8,381 5,108 -3,273 60,95%
9. Marja profitului până la
impozitare, % 9,108 5,855 -3,253 64,29%
10. Rentabilitatea activității
operaționale; % 9,469 3,743 -5,726 39,53
11. Rentabilitatea altor
activități, % 6,345 44,983 38,638 7,089

Concluzie: În urma analizei rentabilității veniturilor am stabilit că rentabilitatea venitului total

după profit net este de 9,9% în 2016 și respectiv 5,6% în 2017. Rentabilitatea venitului total după
profit pînă la impozitare fiind de 10,7%-2016 și 6,4%-2017. Astfel rentabilitatea venitului total
avînd o abatere absolută de circa 4%. Rentabilitatea veniturilor prezintă o scădere considerabilă
față de anul precedent aceasta se datorează faptului că în perioada de gestiune a avut loc reparația
mijloacelor fixe ceea ce a dus la majorarea cheltuielilor administrative.

Analiza rentabilității vînzărilor

Rentabilitatea veniturilor din vânzări din punct de vedere a conţinutului economic reflectă
eficacitatea activităţii de desfacere a întreprinderilor de producţie şi se calculează prin
următoarea relaţie:

unde: Rvv – rentabilitatea veniturilor din vânzări

Pb – profitul brut

VV – veniturile din vânzări.

Asupra modificării acestui indicator în dinamică influenţează un sistem larg de factori. Însă în
cele mai dese cazuri apelăm la următorii trei factori:

12
 1) modificarea structurii şi sortimentului produselor vândute (lucrărilor executate

şi serviciilor prestate);

2) modificarea costului vânzărilor;

3) modificarea preţului la produsele vândute (lucrările executate şi serviciile prestate)

Rentabilitatea vânzărilor sau rentabilitatea cifrei de afaceri exprimă profitul brut, sau profitul net,
ce revine la un leu de cifră de afaceri, este un idicator de tipul efect-efort.

Acest indicator se calculează prin raportul dintre profitul brut sau profitul net şi cifra de afaceri.
Rata de corelaţie dintre profitul net şi profitul brut reflectă cota profitului net.

Tabelul.2.4.2Analiza rentabilității vînzărilor

Ab. rel.,
Indicatori Precedenta Curenta Ab. abs., lei
%
1. Venitul din vânzări, lei 260897690 280702166 19804476 107,59%
2. Profitul brut, lei 75065694 86259998 11194304 114,91%
3. Profitul operațional,lei 25505933 11024583 -14481350 43,22
Profit până la impozitare 27737407 18175257 -9562150 65,53%
4. Profitul net, lei 25522055 15855855 -9666200 62,13%
5. Rentabilitatea vânzărilor după
profitului brut, % 28,772 30,730 1,958 106,81%
6. Rentabilitatea vânzărilor după
profitul operațional, % 9,776 3,928 -5,849 40,17
7. Rentabilitatea vânzărilor după
profitului PI; % 10,632 6,475 -4,157 60,95%
7. Rentabilitatea vânzărilor după
profitului net; % 9,782 5,649 -4,134 57,74%

Analizînd rentabilitatea vînzărilor am stabilit că rentabilitatea veniturilor constituie 34,1% în

perioada precedentă și circa 32,1% în perioada curentă. Rentabilitatea veniturilor profitului
operațional a scăzut cu 4,1%, de la 10,5-2016 pînă la 6,5% în 2017. Rentabilitatea venitului
profitului pînă la impozitare a scăzut cu 4,3% față de anul precedent. Rentabilitatea venitului
profitului net a constituit în anul 2016 circa 9,9% iar în 2017 sa diminuat pînă la 5,7% respectiv
a scăzut cu 4,2 %.

Tabelul 2.4.3 Analiza rentabilității investițiilor

Indicatori precedenta curenta Ab. abs., lei Ab. rel., %

13
1. Total activ, lei 605760645 657798004 52037359 108,59%
2. Capital propriu, lei 296716921 304684153 7967232 102,69%
3. Profit până la impozitare, lei 27737407 18175257 -9562150 65,53%
4. Profit net, lei 25522055 15855855 -9666200 62,13%
5. Rentabilitatea activelor, % 4,579 2,763 -1,816 60,34%
6. Rentabilitatea capitalului propriu
(economică), % 9,348 5,965 -3,383 63,81%
7. Rentabilitatea financiară, % 8,601 5,204 -3,397 60,50%

Rentabilitatea activelor constituie 10,6 % în perioada precedentă și respectiv 5,7 în perioada

curentă ceea ce prezintă o scădere de circa 4,9%. Rentabilitatea economică a scăzut față de
perioada precedentă cu circa 6,1% iar cea financiară cu 5,9%. Această scădere se datorează
faptului că a scăzut profitul pînă la impozitare în perioada curentă.

2.6 Analiza patrimoniului întreprinderii.

Pentru desfăşurarea activităţii economico-financiare, intreprinderea işi formează
patrimoniul, care reprezintă totalitatea resurselor economice controlate de agentul economic. In
Rapoarte financiare pentru reflectarea acestui patrimoniu aflat la dispoziţia intreprinderii, se
aplică noţiunea de „active".

Analiza situaţiei patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de intreprindere,

indiferent de sursele de finanţare a acestora.
Necesitatea analizei situaţiei patrimoniale rezultă din importanţa informaţiei obţinute in urma
analizei pentru elaborarea deciziilor de diferit gen din partea utilizatorilor numeroşi ai
Rapoartelor financiare.

Tabelul 2.6.1 Analiza patrimoniului.

Abatere
Indicatori 2016 2017 Abatere absoluta relativa

Patrimoniu de bilant 6 586 987 6 715 369 128 382 101,9

Mijloce fixe 3 337 771 3 582 929 245 158 107,3

Stocuri de marfuri si
mater 1 417 239 1 594 817 177 578 112,5
Patrimoniu cu
destinatie de
producere 4 755 010 5 177 746 422 736 108,9
14
 Datorii totale 1 046 251 836 630 (209 621) 80,0

Patrimoniu net 5 540 736 5 878 739 338 003 106,1

Ponderea Patrimoniu
net 84 88 3 104,1

Patrimoniu real 6 586 987 6 715 369 128 382 101,9

Ponderea Patrimoniu
real 100 100 - 100,0

Venituri din vinzari 6 507 054 5 962 413 (544 641) 91,6

Profit operational 685 411 386 217 (299 194) 56,3

Profit brut 2 221 562 1 913 747 (307 815) 86,1

În urma analizei patrimoniului am stabilit că patrimoniu de bilanț a înregistrat o creștere în

perioada analizată de circa 128 382 lei sau cu 1,9%. Patrimoniul cu destinație de producere a
crescut cu 8,9% sau cu 422 736 lei. Patrimoniu net a crescut cu 6,1% avînd o abatere absolută de
338 003 lei.

Tabel.2.6.2 Analiza componenței și structurii patrimoniului.

2 Abatere Abatere
2016 017 absolută relativă
Indicatori lei % lei % lei %

1. Active imobilizate 3 338 346 50,7 3 850 476 57,3 512 130 115,34

1.1 Necorporale - - - - - -

1.2 Corporale 3 338 346 50,7 3 850 476 57,3 512 130 115,34

1.3 Active financiare - - - - - -

1.4 Alte active
imobilizate - - - - - -

2. Active circulante 3 248 641 49,3 2 864 893 42,7 (383 748) 88,19
2.1 Stocuri de marfuri si
materiale 1 417 239 21,5 1 594 817 23,7 177 578 112,53

2.2 Creanțe 688 358 10,5 870 409 13,0 182 051 126,45

2.3 Numerar 1 143 044 17,4 399 667 6,0 (743 377) 34,97
2.4 Investitii financiare - - - -
15
 - -
2.5 Alte active
circulante - - - - - -

Total active 6 586 987 100,0 6 715 369 100,0 128 382 101,95

Realizînd analiza structurii patrimoniului am stabilit că activele cu ponderea cea mai mare sunt
activele imobilizate, acestea avînd o pondere în total active de circa 50, 7% în perioada
precedentă și respectiv 57, 3% în perioada curentă. Activele circulante reprezentînd 49,3% în
anul 2016 și circa 42,7% anul 2017. O astfel de structură a patrimoniului întreprinderii este una
optimală deoarece activele imobilizate depășesc cele circulante.

2.9 Analiza surselor de finanțare a patrimoniului întreprinderii

Abatere
Indicatori 2016 2017 Abatere absolută relativă

Venituri din Vînzări 6 507 054 5 962 413 (544 641) 91,63

VV medii zi 18 075 16 562 (1 513) 91,63

Active Circulante 3 248 641 2 864 893 (383 748) 88,19

Datorii Curente 57,88 50,51 (7,4) 87,27

Durata ciclul
financiar 121,85 122,46 0,6 100,51
Fondul de rulment
normativ 2 202 390 2 028 263 (174 127) 92,09

Sursele de finanțare a patrimoniului întreprinderii prezintă venitul din vînzări care înregistrează o
scădere de circa 8,37 %, venitul din vînzări mediu pe zi care tot este în descreștere. Activele
circulante sunt în descreștere în perioada analizată față de cea precedentă cu circa 383 748 lei sau
cu 11,81%. Datoriile curente deasemenea scad cu circa 7,4 lei. Durata ciclului financiar a crescut
cu circa 0,51% iar fondul de rulment normativ a scăzut cu 7,91% sau cu 174 127 lei.

2.10. Aprecierea disponibilului de mijloace circulante (fondului de rulment).

Una din condiţiile fundamentale ale activităţii reuşite a intreprinderii o constituie atingerea şi

16
menţinerea echilibrului financiar dintre patrimoniul şi sursele de finanţare a activelor. Asigurarea
echilibrului financiar are o mulţime de aspecte, dintre care cel mai important presupune
concordanţa dintre activele curente şi sursele de acoperire a lor.
Fondul de rulment net poate fi calculat astfel:
• Fondul de rulment net este depăşirea mărimii activelor curente asupra datoriilor pe termen
scurt, adică:
Fond de rulment net = Active curente - Datorii pe termen scurt
• Fondul de rulment net este o parte a capitalului permanent, indreptat spre finanţarea activelor
curente, adică:
Fond de rulment net = Capital permanent - Active pe termen lung.
Tabelul 2.10.1 Calculul Fondului de rulment real

Abatere
Indicatori 2016 2017 Abatere absolută relativă

Active circulante 3 248 641 2 864 893 (383 748) 88,19

Datorii curente 1 046 251 836 630 (209 621) 79,96

Fond de rulment 2 202 390 2 028 263 (174 127) 92,09

În rezultatul calcului fondului de rulment am stabilit că acesta este în scădere cu circa 174 127 lei
sau cu 7, 91%. Aceasta se explică prin faptul că au scăzut activele circulante cu circa 383748 lei
și respective datoriile curente deasemenea au scăzut cu circa 209621 lei. Deși fondul de rulment
este în descreștere, acesta este totuși pozitiv ceea ce se explică prin faptul că activele circulante
au o valoare mai mare și sunt capabile să acopere datoriile curente. Deci întreprinderea are
situație financiară favorabilă.

Tabelul 2.10.2. Calculul fondului de rulment normativ

Abatere
Indicatori 2016 2017 Abatere absolută relativă

Venituri din vînzări 6 507 054 5 962 413 (544 641) 91,63
Venituri din vinzări medii
pe zi 18 075,2 16 562,3 (1 513) 91,63

Active circulante 3 248 641 2 864 893 (383 748) 88,19

Datorii curente 1 046 251 836 630 (209 621) 79,96

17
 Datorii operaționale 179,73 172,98 (7) 96,24

Datorii comerciale 57,88 50,51 (7) 87,27

Datorii financiare 121,85 122,46 1 100,51

Fondul derulment normativ 2 202 390 2 028 263 (174 127) 92,09

Analizînd fondul de rulment normativ am realizat că acesta are aceeași valoare ca și fondul de
rulment real, rezultînd o scădere de 7,91% față de perioada anterioară.. Această scădere se
explică prin faptul că venitut din vînzări a înregistrat o scădere în perioada analizată de circa
544 641 lei sau a scăzut față de perioada anterioară cu circa 8, 37 %. Totuși valorile fondului de
rulment normativ arată că întreprinderea este în o situație financiară acceptabilă.

Tabelul 2.10.3 Aprecierea disponibilului de Mijloace Circulante.

Abaterea
Indicatori 2 016 2 017 Abaterea absolută relativă

Fondul de rulment real 2 202 390 2 028 263 (174 127) 92,09
Fondul de rulment
normativ 2 202 390 2 028 263 (174 127) 92,09
Ponderea Fondului de
rulment în AC 67,79 70,80 3 104,43

Ponderea FR/CP 39,75 34,50 (5) 86,80

Ponderea FR/CC 39,75 34,50 (5) 86,80

Din tabelul analizat se evidențiază faptul că fondul de rulment real și fondul de rulment normativ
sunt egale, aceasta fiind o situație favorabilă și evidențiază faptul că resursele financiare se
utilizează eficient. Ponderea fondului de rulment în active circulante este în creștere, de la
67,79% în perioada precedentă și respectiv 70,80% în perioada curentă. Ponderea fondului de
rulment în capital propriu este de 39,75% în 2016 și respectiv 34,50% în 2017. Datorită
faptului că întreprinderea SRL “Aliment-Ulei” nu are datorii pe termen lung în perioadele
analizate, ponderea fondului de rulment în capital constant este aceeași ca și ponderea în capital
propriu.

2.12. Lichiditatea și capacitatea de plată

18
Lichiditate –reprezintă situație financiară a unei unități economice care dispune de fonduri în
casă sau în bancă, putând să facă plățile în termen. sau capacitatea unei unități economice de a
transforma mijloacele materiale sau creanțele de care dispune în mijloace lichide de plată.
Obiectivele analizei lichidităţii întreprinderii sunt de a determina influenţa diferitor factori la
modificarea lichidităţii şi aprecierea ratelor lichidităţii perioadei în dinamică ; de a aprecia
evoluţia şi structura lichidităţii întreprinderii.

Capacitatea de plată reprezintă posibilitatea întreprinderii de ași onora obligațiunile față de

creditori. Aprecierea capacității de plată este în funcție de gradul de lichiditate a activelor ceea ce
relevă rapiditatea activelor de a se transforma în bani.

Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice. În cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una din cele
mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă - posibilitatea de a-şi onora
obligaţiile de plată la termenele scadente.

Pentru obţinerea rezultatelor veridice în procesul analizei lichidităţii totalitatea activelor

întreprinderii se grupează în funcţie de capacitatea acestora de a se transforma în mijloace
băneşti. În teoria şi practica economică se aplică abordări numeroase în privinţa clasării activelor
disponibile după acest criteriu. Vom examina una din posibile variante de clasare conform căreia
se evidenţiază următoarele grupe de active:

Active perfect lichide, precum sunt mijloacele băneşti.Uneori în această grupă se includ şi
investiţiile pe termen scurt care nu întotdeauna este acceptabil în condiţiile pieţei insuficient
dezvoltate de valori mobiliare;

Active uşor realizabile: produse finite, mărfuri, investiţii şi creanţe pe termen scurt; Active lent
realizabile, precum sunt stocurile de mărfuri şi materiale, alte active curente. În această grupă
deseori se includ şi investiţiile pe termen lung;

Active greu realizabile, la care se referă activele pe termen lung.

Tabelul 2.12.1
Analiza lichidității și
capacității de Formula de Valoarea Abatere Abatere
platăXIndicatori calcul optimă 2016 2017 absolută relativă
Lichiditatea absolută,
% Num+IFC/DC >20-25 109,25 47,77 (61,48) 43,73
Lichiditatea
intermediară,% Num+IFC+C/DC >70 175,04 151,81 (23,24) 86,73
19
 Lichiditatea generală, >100-
% AC/DC 150 310,50 342,43 31,93 110,28
Solvabilitatea
generală, % TA/DT ≥200 629,58 802,67 173,09 127,49

În urma analizei lichidității am stabilit lichiditatea absolută, generală și intermediară. Astfel

lichiditatea generală a crescut cu 31,93%, lichiditatea absolută a scăzut cu 61, 48% iar cea
intermediară a scăzut cu 23,24%. Solvabilitatea generală a crescut cu 27, 49% față de anul 2016.
Lichiditatea și solvabilitatea generală prezintă o creșterea în perioada analizată față de anul
precedent și valorii acesteia sunt mai mari decît valoarea optima. Respectiv întreprinderea își
poate în totalmente onora obligațiunile față de creditori, avînd o situație favorabilă la
întreprindere.

2.14 Utilizarea modelului Du Pont

Modelul Du Pont este un instrument de analiză cauză-efect al eficienţei afacerii. El reprezintă o

repartizare schematică a dependenţei indicatorului de rentabilitate de diferiţi factori de influenţă
şi relaţiile dintre ei.

Modelul generic Du Pont este o expresie logică a rentabilităţii investiţiei (ROI), care ţine cont de
trei factori:

- eficienţa de operare, măsurată de o marjă de profit;

- eficienta activelor, măsurată prin rotaţia activelor;

- pârghie financiară, măsurată prin multiplicatorul capitalului propriu (levier financiar).

În continuare aceşti trei Formula 2016 2017 Abatere Abatere

factori sînt descompuşi şi ei de calcul absolută relativă
la rândul lor în alţi factori ce-
i condiţionează. Astfel, se
formează mai multe lanţuri
cauză-efect purtătoare de
informaţie din mai multe
domenii economice, cum ar
fi cel comercial, de gestiune
a costurilor, de gestiune a
activelor şi a capitalului.
20
 Acest procedeu asigură o
vizibilitate clară a
interdependenţei rezultatului
(rentabilitatea investiţiei) de
fenomenele ce-l
condiţionează şi permite
efectuarea unei analize
profunde a lui, precum şi
găsirea unor rezerve şi soluţii
de îmbunătăţire.
Metodologia de formare a
modelului Du Pont este o
sinteză a diferitor metode şi
procedee ale diagnozei
economico-financiare.
Aceasta permite analiştilor
economici şi managerilor să
se abată de la modelul
generic, modelându-l după
necesităţile de analiză şi
sursele disponibile de
informaţie.XDenumirea
ratelor

Rentabilitatea financiară PN/CP 0,116 0,057 (0,059) 49,514

Rentabilitatea activelor PG/TA 0,106 0,057 (0,049) 53,946

Rotația activelor VT/TA 0,990 0,891 (0,099) 90,000

Marja de profit net PN/VT 0,099 0,056 (0,042) 57,256

Marja de profit global PG/VT 0,107 0,064 (0,043) 59,940

Multipicatorul capitalului
propri(levier) TA/CP 1,189 1,142 (0,047) 96,087

Mutiplicatorul capitalului levier a scăzut de la 1,189 în perioada de bază la 1,142 în perioada

curentă. Marja de profit net și marja de profit global deasemenea au înregistrat o scădere de circa
0,042- marja profitului net și 0,043 a avut marja profitului global. Rentabilitatea financiară a
scăzut cu 0,059%. Rotația activelor a scăzut față de perioada anterioară cu circa 10%.

2.15 Analiza SWOT

21
Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei
viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează ca o radiografie a firmei sau a ideii de afaceri
și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi ai unei organizații, precum și
poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți competitori cu scopul de a pune în lumină
punctele tari și slabe ale unei companii, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un
moment dat pe piață

Puncte tari Puncte slabe

- Produse noi pe piața Moldovei;
- Produse calitative la un preț redus;
- Produse sănătoase pentru organismul uman;
- Prezența materiei prime proprii ceea ce nu
duce la necesitatea achiziționării acesteia de la
furnizori, astfel nu va avea loc o stopare a
procesului de producție.
- Nivel mic al exportului ce duce la o limitare a
venitului din vînzări;
- Produse mai puțin cunoscute de consumator și
anume ce se referă la producerea uleiurilor și
făinurilor proteice;
- Sunt puține puncte de comercializare;
- Prezența concurenților în domeniul producerii
produselor de panificație.

Oportunități
- Amplasarea în apropiere de oraș;
- Atragerea investitorilor străini în afacere;
- Crearea produselor noi sau diversificarea
caracteristicelor produselor existente;
- Existența cererii produselor companiei pe noi
piețe de desfacere;
Riscuri
- Scăderea veniturilor populației;
-Situație economică instabilă;
- Apariția mai multor concurenți din acest
domeniu.
- Apariția produselor ce pot fi substituite;
- Schimbări demografice nefavorabile;
- Creșterea mai lentă sau stagnare a pieței;
- Schimbări legislative restrictive cu caracter
nefavorabil;

22
Capitolul III. Măsuri recomandabile pentru îmbunătățirea situației
întreprinderii.
Întreprinderea SC“Aliment-Ulei” SRL se află în o situație financiară favorabilă dar totuși
aceasta necesită mai multe măsuri de îmbunătățire. Astfel întreprinderea necesită următoarele
măsuri:

1. Sporirea venitului din vînzări prin mărirea pieței de desfacere, majorarea punctelor de
comercializare a produselor ce sunt fabricate la întreprindere;
2. Este nevoie de a se procura un utilaj mai modern decît care este în perioada analizată
pentru a spori volumul producției fabricate și respectiv timpul în care acestea sunt
produse;
3. Pentru ca produsele să fie cunoscute pe o scară mai largă este nevoie de a se face anumite
activități promoționale precum ar fi: publicitatea, scăderea temporară a prețului, oferirea
a 2 produse la preț de unul, etc;
4. Implementarea unor tehnologii noi de producere a produselor de panificație ce vor duce
la o sporirea pocesului de producere și fabricarea unor produse mai calitative ce vor mări
atracția consumatorului;
5. Extinderea teritoriului întreprinderii pentru a putea produce o gamă mai largă de produse;
6. Atragerea investitorilor străini în activitatea întreprinderii prin publicații mass-media
pentru a fi investite anumite activități ar întreprinderii precum: procurarea unui nou utilaj,
extinderea întreprinderea, procurarea unor materii prime mai calitative;
7. Angajarea persoanelor capabile să facă față cerințelor impuse și stimularea acestora prin
acordarea regulată a premiilor bănești;
8. În perioada analizată profitul a scăzut considerabil din cauza creșterii cheltuielilor
administrative ce țin de reparația mijloacelor fixe din acest motiv este nevoie de a
procura mijloace fixe noi pentru a spori eficacitatea procesului de producție și pentru a nu
stopa procesele, astfel profitul va fi mereu în creștere.

23
Concluzii:

În lucrarea efectuată am analizat indicatorii economico- financiari ai întreprinderii SRL

“Aliment-Ulei” localizată în raionul Dubăsari, satul Pîrîta. Perioada pe care am analizato a fost
anii 2016-2017. Anul 2017 se caracterizează printro scădere a profitului cu circa 305 387 lei față
de perioada de gestiune precedent. Această majorare a fost condiționată de : în perioada de
gestiune sa înregistrat majorarea cheltuielilor administrative, ceea ce a fost legat de repararea
mijloacelor fixe.

Astfel întreprinderea a înregistrat în perioada anilor 2016-2017 o scădere a venitului total cu

circa 8,25% sau cu 537 620 lei, acest fapt a fost datorat scăderii venitului din vînzări cu circa
8,37%. Costurile totale au înregistrat deasemenea o scădere de 3,84% sau 232 245 lei.

Calculînd rentabilitatea putem spune că nivelul rentabilității venitului din vînzări a înregistrat o
micșorare, rentabilitatea activelor și rentabilitatea capitalului propriu deasemenea manifestă o
scădere în perioada 2017.

Analizînd structura patrimoniului întreprinderii am determinat că ponderea cea mai mare în total
active o au activele imobilizate care constituie circa 57,3% în perioada curentă iar activele
circulante constituie circa 42, 7% în perioada curentă, aceasta fiind o structură optima.

Am analizat în dinamică mijloacele fixe care sunt în creștere față de perioada precedentă, spre
deosebire de venitul din vînzări ca este în scădere. Respecitv mijloacele fixe cresc cu o
intensitate mai mare ceea ce nu este favorabil pentru întreprindere.

Am stabilit egalitatea dintre fondul de rulment real și fondul de rulment normativ ceea ce reflect
facptul că întreprinderea folosește eficient sursele de finanțare.

Analizînd nivelul de lichiditate am stabilit că: lichiditatea generală crește de la 3,1 la 3,5, aceasta
avînd un nivel optim. Lichiditatea intermediară a înregistrat valori de 1,75 scăzînd pînă la 1,51.
Lichiditatea absolută deasemenea este una optimă fiind de la 1,08 pînă la 0,47.

24
25