Cella Delavrancea (n. 15 decembrie 1887 - d.

9 august 1991) a fost o pianista, scriitoare si

profesoara romana de pian, fiica cea mare a scriitorului Barbu Stefanescu Delavrancea, sora a
arhitectei Henrieta Delavrancea, a Niculinei Delavrancea si a lui "Bebs" Delavrancea,
membra de frunte a cenaclului lui E. Lovinescu. Casatorita cu diplomatul Tillea in timpul
primului razboi mondial (divortata), cu Aristide Blank (divortata), cu Philippe Lahovary. Una
din prietenele intime ale reginei Maria a Romaniei.

Cella Delavrancea urmeaza studii de pian, la inceput in familie, apoi la Conservatorul din
Bucureti, urmate de un stagiu la Paris. Intrucat tatal sau, scriitorul Barbu Stefanescu
Delavrancea era un apropiat al familiei Caragiale, a crescut alaturi de fiii si fiica lui Caragiale,
pe care i-a evocat in cartile sale cu caracter memorialistic.

In anul 1909 Ion Luca Caragiale scria despre ea: „Un copil minune, Cella Delavrancea, care
domesticeste un monstru salbatic: Arta. (Ion Luca Caragiale, 1909)”

Concerteaza in Europa, de multe ori in duet cu George Enescu, cu care urca pe podium. Isi
face debutul literar in revista lui Tudor Arghezi, Bilete de papagal. Este autoarea unor nuvele,
romane si texte cu caracter memorialistic. Din 1950 incepe cariera didactica, mai intai ca
profesoara la Liceul de muzica din Bucuresti, intre 1950 si 1954, predand apoi pianul la
Conservatorul de muzica din Bucuresti, din 1954 pana la iesirea la pensie. Multi pianisti
celebri au fost elevii sai: Nicolae Licaret, Dan Grigore, Radu Lupu. Cu Dan Grigore stabileste
o colaborare si o prietenie artistica de lunga durata.

A scris si a publicat sute de cronici muzicale si de texte consacrate fenomenului muzical.

Extrem de longeviva, a fost primul artist din istoria culturii romane care a participat la
sarbatorirea propriului Centenar, in 1988, la Ateneul Roman, printr-un concert de gala in care
a cantat alaturi de pianistul Dan Grigore. (Sculptorul Ion Irimescu va fi al doilea artist care
participa la sarbatorirea propriului Centenar, organizata de Academia Romana in anul 2003).

Este cunoscuta si pentru legatura sa romantica cu profesorul Nae Ionescu, logician i om

politic roman, mentor spiritual al „generatiei Eliade”. Una dintre cele mai celebre scrieri
pentru copii este ,,O vizita in ateleierul lui Brancusi", o intamplare adevarata din viata
scriitoarei care are loc la Paris in anul 1922.

Pe 9 august 1991, legendara pianistă s-a stins din viață la vârsta de 104 ani. Din păcate, ultima
sa dorință, ca după moarte locuința sa să devină casă memorială, nu a fost îndeplinită, nepoata
sa preferând să transforme acel loc de posibil pelerinaj pentru iubitorii de artă într-un
restaurant chinezesc. Am trecut zilele trecute prin fața acestui restaurant și trebuie să vă spun
faptul că acolo nu dăinuie nici măcar o plăcuță în amintirea acestei mari personalități a culturii
românești, sau cel puțin nu am văzut-o eu.

Moare la varsta de 104 ani.

Pentru mai multe informaţii despre această româncă remarcabilă vă recomand să citiţi
lucrările Cella Delavrancea, Dintr-un secol de viață, București, Editura Eminescu, 1987, Cella
Delavrancea, Scrisori către Filip Lahovari, trad. Dan Mateescu, Editura Jurnalul literar, 1998
şi George Marcu, Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia,
Bucureşti, 2009.