Sunteți pe pagina 1din 5

◆— MARKETING

Fundamentarea deciziilor de marketing


la întreprinderile micului business
Drd. Oleg Ioncu, UCCM
In order to succeed in today’s marketplace, a small company must quickly identify and exploit
opportunities wherever they occur, domestically or internationally. This involves marketing deci-
sions that deal with all the various activities of a company.
In this paper, the essence of marketing decision, the influence of marketing information system
on decision-making and the conditions of adopting marketing decisions at all levels of an enterprise
are presented. In addition, the proposals on foundation of marketing decisions are made.

Luarea unor decizii corespunzătoare, prin care să alternative, care cuprind un şir de acţiuni gestionate şi
se înfăptuiască conducerea ştiinţifică a activităţii de orientate spre atingerea unui scop concret al sistemului
marketing, reprezintă rezultatul unui proces complex de realizare a conceptului de marketing.
şi presupune depăşirea unor dificultăţi care adesea Luarea deciziei presupune alegerea celei mai
sunt mai mari decât în oricare din domeniile funcţio- eficiente alternative în condiţiile date, reprezentând
nale ale întreprinderii. totalitatea procedurilor consecutive ce duc la această
Apariţia termenului „decizii de marketing” este definiţie. Este important nu numai de a chibzui po-
legată de extinderea înţelegerii marketingului drept sibilele variante ale acţiunilor în cadrul problemei
un concept al managementului orientat spre consu- formulate şi a alege cea mai bună alternativă, dar şi
mator. O parte a deciziilor se iau de către manageri a aprecia impactul deciziei luate asupra indicatorilor
în limita competenţei lor. Spre exemplu, conducă- activităţii întreprinderii.
torul departamentului de marketing adoptă decizii- Pornind de la afirmaţiile unor autori [1-3] că în-
le privind un spectru larg al problemelor mixului de treprinderile sunt un sistem de implementare a con-
marketing. Însă cele mai însemnate decizii pentru în- cepţiei de marketing, rezultă că ele trebuie să aibă
treprindere se iau de către antreprenor, iar marketerii permanent un comportament adaptiv faţă de pieţe
participă la pregătirea şi discutarea acestora. şi, mai ales, faţă de segmentele de piaţă pe care le se-
Întreprinderea este un sistem de realizare a con- lectează pentru a fi deservite.
ceptului de marketing, adică un sistem de activităţi Activitatea de marketing, după natura sa, este în-
proiectate, „... care urmăreşte şi controlează perma- totdeauna legată de căutarea deciziei optime în pro-
nent, prin reacţie inversă, adaptarea produselor şi a cesul interacţiunii producătorului cu consumatorul
în procesul
proceselor interacĠiunii
de organizare producătorului
a vânzărilor cu consumatorul
la cerinţele con- sau a furnizoruluisaucu aclientul.
furnizorului cu declientul.
Problemele marke-
sumatorilor actuali şi potenţiali” [1, p.11]. ting pot apărea la diferite niveluri ierarhice de con-
Problemele de marketing
Studiind aspectele pozitivepot apăreadefiniţiilor
şi limitele la diferite ducere
niveluri ierarhice
a firmei, de conducere
iar competenţa a firmei,
managerilor iar
organi-
prezentate
competenĠa în managerilor
literatura de organizaĠiei este diferită înzaţiei
specialitate, considerăm estedediferită
funcĠie în funcţie
caracterul de caracterul
deciziilor deciziilor
luate (figura 1).
că decizia de marketing reprezintă una sau mai multe luate (figura 1).

Marketingul Decizii Tipuri de informaĠii


Nivelul superior strategic nestructurate Nedefinite Externe Sinteză Rare Mai puĠin
de conducere exacte

Risc, InformaĠia de marketing


incertitu-
dinea Nivelul mediu Marketingul
deciziilor de conducere tactic
de
marketing
InformaĠia de marketing
Decizii
Nivelul repetitive
88 inferior Marketingul
úi de rutină
de conducere operaĠional Bine Interne Detaliate Frecvente Exacte
definite

Figura 1. Nivelul competenţei specialiştilor de marketing în funcţie de caracterul deciziilor luate,


Figura 1. Nivelul competenĠei specialiútilor de marketing în funcĠie de caracterul deciziilor
structura acestora şi informaţiile necesare în desfăşurarea activităţii întreprinderii
luate, structura acestora úi informaĠiile necesare în desfăúurarea activităĠii întreprinderii

Academia
Datele figurii de Studii
1 indică că laEconomice
niveluldin Moldova de
superior ◆ Revista ECONOMICA
conducere a firmeinr.4 (60) 2007 luate, în mare
deciziile
măsură, depind de problemele strategice úi inovaĠionale, reunite în marketingul strategic. Aceste
decizii au un grad înalt de incertitudine úi sunt riscante din cauza lipsei de informaĠii. Totodată,
marketing.
Decizia luată presupune controlul permanent úi monitoring MARKETING al pieĠei, ceea ce este—legat ◆ de
amplificarea
Datele figurii 1funcĠiei analitice
indică că la nivelula superior
marketingului.
de riorTotodată, categoria
este importantă dată deelaborării
şi în procesul executori (specialiúti)
deciziilor
conducere a firmei deciziile luate, în mare măsură, strategice la nivelul superior de conducere, deoarece
la nivelul inferior este importantă úi în procesul elaborării deciziilor strategice la nivelul superior
depind de problemele strategice şi inovaţionale, re- datele despre schimbarea mediului intern şi extern,
unitedeînconducere,
marketingul deoarece
strategic. Aceste
dateledecizii
despreau un obţinute mediului
schimbarea de ei, contribuie
internla luarea deciziilor
úi extern, strategi-de ei,
obĠinute
grad înalt de incertitudine şi sunt riscante din cauza ce nestructurate de marketing.
contribuie
lipsei la luarea
de informaţii. deciziilor
Totodată, strategice
incertitudinea nestructurate
se cre- de marketing.
Existenţa regulilor distincte şi clare, precum şi a
ează nu numai din cauza acţiunii mediului ambiant, procedurilor de adoptare a deciziilor şi de planificare,
ExistenĠa
dar şi datorită regulilor
deciziilor adoptatedistincte
de firmăúişi alţi
clare,
sub-precum úi a cu
elaborate procedurilor
participarea de adoptare
largă a deciziilor
a specialiştilor, după úi de
iecţi ai pieţei.
planificare, elaborate cu participarea largă cum menţionează Peter R. Dickson [4], ridică siguran-
a specialiútilor, după cum menĠionează Peter R.
Viabilitatea întreprinderii depinde de capa- ţa planurilor de marketing. În procesul luării deciziilor,
Dickson
citatea ei de [4], ridică
instruire siguranĠa rapidă
şi adaptarea planurilor de marketing.
la orice conducătorul În dirijează
procesulechipa
luăriidedeciziilor, conducătorul
specialişti, alcătuită
schimbare ce poate avea loc pe piaţă. Astfel, planu- din lucrători ai diferitor subdiviziuni ale întreprinde-
rile dirijează
de marketingechipa
se pot deschimba
specialiúti, alcătuită
în procesul din lucrători
reali- rii. Aceastăaiechipă
diferitor subdiviziuni
pregăteşte alemarketing
planurile de întreprinderii.
zării lor. Minuţiozitatea şi raţionamentul acestor în componenţa planurilor generale ale întreprinderii
Această
schimbări echipă
necesită pregăteúte
participarea planurile
nemijlocită de marketing
a cola- şi controlează în realizarea
componenĠa planurilor
lor. Toate generale
aceste planuri se ale
boratorilor la conducerea
întreprinderii întreprinderii
úi controlează în procesul
realizarea reunesc
lor. Toate în planul
aceste de afaceri
planuri al întreprinderii.
se reunesc în planul Condu-
de afaceri al
luării deciziilor de marketing. Asemenea revizuire cătorii de rang superior întotdeauna sunt ocupaţi ne-
întreprinderii.
a procesului Conducătorii
de adoptare de este
a deciziilor ranglegată
superior întotdeauna
mijlocit sunt ocupaĠi
de luarea deciziilor nemijlocit
principale orientate despreluarea
de caracterul schimbător al mediului ambiant şi marketingul strategic, cum ar fi, de exemplu, alege-
deciziilor
reflectă intenţiaprincipale
permanentă orientate spre marketingul
spre perfecţionare. strategic, pe
rea pieţelor-ţintă cum ar fi,
termen lung,depoziţionarea
exemplu, pro- alegerea
În literatura de specialitate, strategia apare drept dusului pe piaţă ş.a., formând astfel deciziile de bază
pieĠelor-Ġintă pe termen lung, poziĠionarea produsului pe piaĠă ú.a., formând astfel deciziile de
flux continuu al adaptărilor oportune la schimbări- ale strategiei de marketing.
bază aledestrategiei
le mediului piaţă saude marketing.
drept reacţie la informaţia Altă problemă care stă la baza formării şi luării
din partea consumatorului [4]. deciziilor de marketing este crearea unui sistem in-
Altă problemă
La nivelul mediu de care stă la orientat
conducere, baza formării úi luării deciziilor
spre formaţional specializatdeîn marketing
identificarea,este crearea unui
colectarea,
marketingul tactic, personalul îşi concentrează aten- prelucrarea şi analiza informaţiilor de piaţă, care ar
sistemsoluţionării
ţia asupra informaĠional specializat
problemelor tactice,înlegate
identificarea,
de constitui colectarea,
un suportprelucrarea
permanent pentruúi analiza informaĠiilor
adoptarea de-
realizarea măsurilor de marketing ale întreprinderii. ciziilor corecte de marketing.
de piaĠă, care ar constitui un suport permanent pentru adoptarea deciziilor corecte de marketing.
La nivelul inferior executorii (specialiştii) îndepli- În viziunea autorului este necesar de creat un
În viziunea autorului este necesar de creat uninformaţional
nesc complexul de măsuri curente. Deciziile sunt le- sistem sistem informaĠional eficient de
eficient de marketing, care,marketing,
prin
gate, în multe privinţe, fie de soluţionarea probleme- fiecare componentă a sa, ar contribui la realizarea
care, prin
lor curente, fiecarespre
orientate componentă
marketingulaoperaţional,
sa, ar contribui la realizarea
obiectivelor obiectivelor
de marketing. Se ceredeasigurarea
marketing. Se cere
cu in-
fie de realizarea deciziilor de rutină pentru corectarea formaţii necesare a procesului de elaborare, imple-
asigurarea
programului cu informaĠii necesare a procesului
de marketing. de elaborare,
mentare şi corectareimplementare úi corectare
a tuturor acţiunilor a tuturor
decizionale
Decizia luată
acĠiunilor presupune strategice
decizionale controlul permanent
úi tacticeşiale strategice
întreprinderii.şi tactice ale întreprinderii.
Conform Conformconstituirea
acestor cerinĠe, aces-
monitoring al pieţei, ceea ce este legat de amplifica- tor cerinţe, constituirea acestui sistem informaţional
rea acestui sistem ainformaĠional
funcţiei analitice trebuie să
marketingului. Totodată, ca- fietrebuie
orientată spre realizarea
să fie orientată unui unui
spre realizarea fluxfluxdeschis
des- de
tegoria dată de executori (specialişti) la nivelul infe- chis de informaţii (figura 2).
informaĠii (figura 2).
Sistemul informaĠional de marketing
InformaĠie
prelucrată

Decizii
de marketing
SecĠia de marketing

Activitatea
InformaĠie
externă

întreprinderii InformaĠie
internă 89

InformaĠii
Mediul extern
al întreprinderii
Figura 2. Fluxurile de informaţii destinate pentru luarea deciziilor de marketing
3
Academia de Studii Economice din Moldova ◆ Revista ECONOMICA nr.4 (60) 2007
Datele figurii 2 indică că luarea deciziei de marketing este posibilă numai pe baza
informaĠiilor úi cunoútinĠelor despre caracteristica obiectului cercetat, inclusiv despre procesele
care au loc sau pot apărea cu timpul. Se cere formarea unui model adecvat al obiectului cercetat
◆ — în condiĠiile existenĠei unui număr mare de indicatori (criterii), ce caracterizează eficienĠa
MARKETING
elaborării
Datele úi 2adoptării
figurii indică cădeciziei de marketing.
luarea deciziei de mar- Astfel,
adecvat putem menĠiona
de luare că sea deciziei
şi evaluare cere existenĠa unui
de marketing.
keting este posibilă numai pe baza informaţiilor şi cu-
model adecvat de luare úi evaluare a deciziei de marketing. Alegerea celei mai eficiente variante a deciziei
noştinţelor despre caracteristica obiectului cercetat, de marketing poate fi realizată prin evaluarea fiecărei
Alegerea
inclusiv despre celei mai
procesele careeficiente variante
au loc sau a deciziei
pot apărea dinde marketing propuse.
alternativele poate fi realizată prinse
De exemplu, evaluarea
determină
cu timpul. Se cere formarea unui model adecvat al în ce măsură fiecare variantă a deciziei elaborate asi-
fiecărei din alternativele propuse. De exemplu, se determină în ce măsură fiecare variantă a
obiectului cercetat în condiţiile existenţei unui număr gură atingerea scopului final al întreprinderii. Decizia
maredeciziei elaborate
de indicatori asigură
(criterii), atingerea scopului
ce caracterizează eficien- final al întreprinderii.
se consideră Decizia
bună, dacă se consideră
ea corespunde bună, ce
cerinţelor
ţa elaborării şi adoptării deciziei de marketing. Astfel, decurg din situaţia analizată şi scopurile întreprinde-
putemdacă ea corespunde
menţiona cerinĠelor
că se cere ce decurg
existenţa unui din
modelsituaĠiariianalizată
(figura 3).úi scopurile întreprinderii (figura 3).

Economisire Flexibilitate
Variante de cerinĠe
EficienĠă înaintate faĠă de o decizie Realitate
de marketing
Oportunitate Temeinicie

Figura 3. Variante de cerinţe înaintate faţă de o decizie de marketing


Figura 3. Variante de cerinĠe înaintate faĠă de o decizie de marketing
Din figura 3 putem menţiona că decizia trebuie să fie: Întreprinderile mici sunt o formă de organizare a
1. Economicoasă – să asigure atingerea scopu- vieţii economice a societăţii, destul de independen-
lui
Dinpusfigura
cu cele3 mai
putemmici cheltuieli.că decizia trebuie
menĠiona tă şi
săcea
fie:mai tipică în condiţiile economiei de piaţă
2. Eficientă – să asigure cât mai deplin atinge- dezvoltate. Ele dispun de particularităţile lor deose-
1. scopului
rea Economicoasă – să asigure atingerea scopului
pus de întreprindere. bite pus cu cele
specifice, demai mici cheltuieli.
avantaje şi neajunsuri, caracteris-
3. Oportună – să asigure atât oportunitatea luării tice numai lor, de legităţile interne ale dezvoltării.
2. Eficientă – să asigure cât mai deplin atingerea scopului pus de întreprindere.
deciziei, cât şi oportunitatea atingerii scopurilor. Funcţionarea în mod principal pe o piaţă locală con-
3. Oportună
4. Flexibilă – să asigure
– să permită atât ulterioară
comutarea oportunitateacretă,
luăriispecializarea
deciziei, cât úi oportunitatea
îngustă, pe un segmentatingerii
deter-
de la o alternativă la alta. minat al pieţei mărfurilor şi serviciilor, legătura ne-
scopurilor.
5. Realizabilă – adică să nu fie luate nişte de- mijlocită cu consumatorul, necesitatea unui capital
4. Flexibilă
cizii ireale sau– abstracte.
să permităAsemenea
comutareadecizii
ulterioarăiniţial
de larelativ
o alternativă la alta.caracteristici ale micului
mic – aceste
provoacă ciuda, dezbinarea executorilor şi în business se prezintă drept factori, ce ridică statorni-
5. Realizabilă
majoritatea – adică
cazurilor suntsăineficiente,
nu fie luate
deoa-niúte cia
decizii
acestui ireale sau abstracte.
business Asemenea
în calitate de decizii
element structural
rece nuciuda,
provoacă corespund forţelor
dezbinarea şi resurselorúico-
executorilor al economiei.
în majoritatea cazurilor sunt ineficiente, deoarece nu
lectivului ce o realizează. Să examinăm tendinţele dezvoltării întreprinde-
corespund
6. Temeinică forĠelor úi resurselor
– justificată, unde colectivului
executorii tre-ce o realizează.
rilor micului business în Republica Moldova în anii
buie să înţeleagă argumentele ce-l determi-
6. Temeinică – justificată, unde executorii trebuie 2002-2006. Evoluţia ponderii
să înĠeleagă întreprinderilor
argumentele micului
ce-l determină
nă pe conducător să ia anume astfel de deci- business în totalul întreprinderilor în ultimii 5 ani se
pe conducător
zie în domeniulsă iamarketingului.
anume astfel de decizie în domeniul marketingului.
caracterizează prin următorii indicatori:
Întreprinderile mici sunt o formă de organizare a vieĠii economice a societăĠii, destul de 1
Tabelul
Unii indicatori
independentă úi cea vizând activitatea
mai tipică întreprinderilor
în condiĠiile economieimicului business
de piaĠă în anii 2002-2006
dezvoltate. Ele dispun de
Nr. de întreprinderi, mii Nr. de salariaţi, mii persoane Venituri din vânzări, mil. lei
particularităĠile lor deosebite specifice, de avantaje úi neajunsuri,
Ponderea Ponderea
caracteristice numai Ponderea
lor, de
Anul
legităĠile Total
interne ale
IMBdezvoltării.
IMB în FuncĠionarea
Total în IM
mod principal
IMB în pe Total
o piaĠă locală
IMB concretă,
IMB în
total, % total, % total, %
2002 24,7 22,1 89,5 513,8 130,4 25,4 47758,0 10832,9 22,7
4
2003 28,0 25,2 90,0 524,1 147,0 28,0 62830,3 13979,2 22,2
2004 30,4 27,8 91,4 573,8 173,5 30,2 77307,2 19929,5 25,8
2005 33,1 30,6 92,4 578,0 179,7 31,1 97668,3 24950,8 25,5
2006 36,1 33,8 93,6 574,9 189,4 32,9 117372,4 34975,6 29,8
Sursa: Activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova în anul 2006: Notă informativă //Biroul Naţional
90 de Statistică al Republicii Moldova, 2007. Activitatea micului business în Republica Moldova în anul 2002 //Departamentul
Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova, 2003.

Din datele tab. 1 se observă că tendinţe pozitive faţă de anul 2002, o creştere de 11,7 mii de întreprin-
au înregistrat majoritatea indicatorilor. Astfel, menţi- deri sau cu 52,9%, cota cărora în totalul agenţilor eco-
onăm că, în anul 2006, la Biroul Naţional de Statistică nomici pe ţară constituie 93,6% [5-7].
au prezentat dări de seamă circa 33,8 mii de întreprin- Majorări a înregistrat şi numărul de salariaţi, an-
deri din sectorul micului business, ceea ce reprezintă, gajaţi la întreprinderile micului business. Analiza în

Academia de Studii Economice din Moldova ◆ Revista ECONOMICA nr.4 (60) 2007
MARKETING — ◆
dinamică denotă că, pe parcursul ultimilor ani, nu- confirmă progresul făcut de micul business în ceea ce
mărul de lucrători care activează în sectorul micului priveşte contribuţia în totalul forţei de muncă şi în ve-
business a crescut cu circa 59 mii de persoane în 2006 niturile din vânzări obţinute.
faţă de 2002. În prezent, cota lor reprezintă circa 32,9 Partea majoră a agenţilor micului business îşi
din totalul angajaţilor din ţară [5-7]. desfăşoară activitatea în domeniul comerţului, con-
Tendinţe pozitive a înregistrat şi cifra de afaceri, stituind în anul 2006 circa 14,4 mii de unităţi sau
obţinută de întreprinderile micului business, depă- 42,5% din totalul întreprinderilor micului business.
şind suma de 34,9 mlrd. lei şi majorându-se în com- În industria prelucrătoare activează 4,2 mii de între-
paraţie cu anul 2002 de circa 3,2 ori [5-7]. prinderi sau 12,4% din totalul întreprinderilor micului
Rezumând cele expuse mai sus, putem conclu- business.
ziona că analiza în dinamică a întreprinderilor micului Evoluţia în dinamică a numărului întreprinderilor
business reflectă o ameliorare şi o creştere stabilă a micului business pe genuri de activitate este prezen-
sectorului, iar datele statistice pentru anii 2002-2006 tată în tab. 2.
Tabelul 2
Evoluţia în dinamică a numărului întreprinderilor micului business
pe genuri de activitate în anii 2005-2006
2004 2005 2006
Ponderea 2006 în %
Denumirea Ponderea Ponderea faţă
mii între- mii între- IMM în: mii între-
în total în: total de 2004
prinderi prinderi total prinderi
IMB, % IMB, %
IMB, %
Total 27,8 100 30,6 100 33,8 100 121,6
inclusiv: pe genuri princi-
pale de activitate a între-
prinderilor
Agricultura, economia vâ-
1,3 4,7 1,5 4,9 1,5 4,5 115,4
natului şi silvicultura
Industria prelucrătoare 3,5 12,6 3,9 12,7 4,2 12,4 120,0
Energie electrică, gaze şi
0,1 0,4 0,1 0,3 0,1 0,2 100,0
apa
Construcţii 1,5 5,4 1,7 5,6 2,0 5,8 133,3
Hoteluri şi restaurante 0,9 3,2 1,0 3,3 1,1 3,3 122,2
Comerţ cu ridicata şi cu
12,5 45,0 13,3 43,5 14,4 42,5 115,2
amănuntul;
Transporturi, depozitare şi
1,9 6,8 2,2 7,2 2,4 7,1 126,3
comunicaţii
Tranzacţii imobiliare 3,3 11,9 3,8 12,4 4,4 12,9 133,3
Alte activităţi 2,8 10,1 3,1 10,1 3,8 11,2 135,7
Sursa: calculată de autor în baza datelor Biroului Naţional de Statistică al RM

Datele tab. 2 indică că cea mai mare pondere în rii, evaluării şi luării deciziilor de marketing;
totalul întreprinderilor micului business îi revine, în • familiarizarea conducătorilor şi specialiştilor
anul 2006, comerţului cu ridicata şi cu amănuntul întreprinderilor micului business cu avanta-
– 42,5%, tranzacţiilor imobiliare – 12,9%, industriei jele acordate de legislaţia în vigoare acestor
prelucrătoare – 12,4%. întreprinderi;
Autorul propune următoarele căi de fundamentare • adoptarea unei abordări strategice a decizii-
a deciziilor de marketing la întreprinderile micului bu- lor de marketing şi a rolului acesteia în creş-
siness: terea rentabilităţii întreprinderii; 91
• facilitarea accesului antreprenorilor la resur- • constituirea sistemului decizional de mar-
se financiare ieftine, inclusiv în zonele rurale; keting la întreprinderile micului business pe
• instruirea antreprenorilor cu experienţă şi a baza analizei funcţiilor reale care se îndepli-
persoanelor care intenţionează iniţierea unei nesc în subdiviziunile acestora pentru luarea
afaceri privind abordarea ştiinţifică a elaboră- corectă a deciziilor de marketing.

Academia de Studii Economice din Moldova ◆ Revista ECONOMICA nr.4 (60) 2007
◆— MARKETING
Bibliografie:
1. Demetrescu M. Aplicarea teoriei generale a sistemelor de marketing. – Bucureşti: Ed. Academ. RSR, 1977.
2. Drăgan I., Demetrescu M. Bazele teoretice cognitive ale cercetărilor de marketing. – Nagard: Ed. Edizioni,
1995.
3. Patriche D. Marketing în economia de piaţă. – Bucureşti: Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1991.
4. Диксон Питер Р. Управление маркетингом /Пер. с англ. – М.: ЗАО Издательство БИНОМ, 1998.
5. Activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova în anul 2006: Notă informativă //Biroul
Naţional de Statistică al Republicii Moldova., 2007.
6. Activitatea micului business în Republica Moldova în anul 2002 //Departamentul Statistică şi Sociologie al
Republicii Moldova., 2003.
7. Статистика малого бизнеса //Экономическое обозрение. Логос-Пресс №23 от 15 июня 2007, с.10.

Complexitatea şi importanţa comunicaţiilor de marke-


ting pentru succesul întreprinderilor moderne
Drd. Ionela Ciuhrii, ASEM
Modern marketing communications are developing as a result of the transformations of the
market environment. They play an increasing role in the success of modern companies. Current
communication mix is broader and more complex than the traditional mix and comprises around
16 communication tools. The practical application of the integrated approach to marketing commu-
nications is essential due to the development of the media and to the changes in consumer behavior.
Integrated marketing communications can ensure an enhanced effect and an explicit positioning of
the brand.
Key words: marketing communications, communication tools and channels, communication
mix, integrated marketing communications

Drept urmare a progresului tehnologic şi a modifi- de schimbare. Odată cu dezvoltarea şi internaţionali-


cării comportamentului consumatorilor, marketingul zarea mijloacelor de informare, metodele şi tehnici-
modern reprezintă un domeniu ce poartă amprenta le de comunicare considerate cândva neeficiente, în
unor schimbări continue. În momentul actual, marke- prezent, sunt utilizate tot mai pe larg. Internetul sau
tingul constă nu doar dintr-un ansamblu de tehnici „new media” devine un canal de comunicare tot mai
de gestiune pe larg utilizate, dar reprezintă şi o stare puternic şi accesibil şi îşi extinde aria de aplicare în
de spirit necesară pentru dezvoltarea oricărei organi- diverse sfere ale marketingului. Cercetările recente
zaţii sau întreprinderi. Marketingul este remodelat în ale comportamentului consumatorului, precum şi
mod constant de către mediul în care se înscrie [1]. răspunsul la comunicarea de marketing servesc în
Managerii moderni de orice nivel, operând în calitate de un solid fundament la planificarea activi-
structuri şi medii tot mai complexe şi având acces la tăţilor şi permit previziunea rezultatelor şi a eficienţei
un volum crescând de informaţii şi servicii de suport, comunicaţiilor.
trebuie să adopte o viziune de marketing şi să ţină Astfel, se impun noi tipuri de marketing şi instru-
pasul cu toate schimbările prin care trece acesta. Cele mente de comunicare, care supun unor transformări
şase miliarde de consumatori din toată lumea devin tot mai rapide marketingul tradiţional, instrumentele
tot mai accesibili pentru competiţia globală. Preocu- de mass-media la îndemâna marketerilor, precum şi
pările majore ale marketingului au fost supuse unei percepţiile consumatorilor. Factorul interactiv repre-
serii de transformări: de la „achiziţionarea clienţilor” zintă un element tot mai frecvent utilizat în marketin-
(atragerea noilor clienţi) prin „reţinerea acestora” gul modern, marketerii şi clienţii redefinind în perma-
(menţinerea clienţilor pe parcursul vieţii) către „se- nenţă forma şi conţinutul mesajelor promoţionale.
lecţia clienţilor”. În acest context, alegerea strategiilor Comunicarea se află în centrul tuturor activită-
92 de marketing şi de comunicare joacă un rol tot mai ţilor de marketing întreprinse de firmă. Marketingul
important, permiţând întreprinderii să-şi concentreze modern se bazează pe ipoteza unei eficiente comu-
resursele limitate asupra celor mai potrivite oportu- nicări bilaterale – consumatorii comunică firmelor
nităţi în vederea creşterii vânzărilor şi obţinerii unor dorinţele/doleanţele lor, iar firmele îi informează pe
avantaje competitive durabile. consumatori referitor la produsele livrate, ulterior
Comunicaţiile de marketing constituie acel ele- consumatorii comunică firmelor în ce măsură au fost
ment al mixului de marketing care, sub influenţa me- satisfăcute aşteptările lor şi companiile modifică pro-
diului de piaţă, este caracterizat de cel mai înalt ritm dusele şi serviciile oferite, precum şi acţiunile de mar-
Academia de Studii Economice din Moldova ◆ Revista ECONOMICA nr.4 (60) 2007