Cursuri Management Urban

Curs 1
- Structura cursului: 1. Urban – Contextul in care evolueaza astazi orasele

2. Planificare spatiala si strategica

3. Managementul urban – modul in care orasele se gestioneaza
ca reactive incat sa influenteze contextual global

Definitii
Definitia - verbal sau scris; explicarea unui obiect, fenomen, idee, persoana
- o insiruire de cuvinte
- modalitatea  descrierea caracteristicilor
 gen proxim + diferenta specifica
- nu se definesc notiuni mai simple prin notiuni mai complicate
- are 2 parti care reflecta modul de a define  transmit caracteristicile
obiect/fenomen/idei pentru a izola subiectul definit de genul proxim
exemplu: gen proxim – telefon (toata lumea il stie) – instrument de comunicare la distanta
diferenta specifica – mobil (il izoleaza din clasa telefoanelor)
- cu cat genul proxim este mai restrains, cu atat este mai usor sa identifici obiectul 
prin caracteristica identific diferenta specifica  singularizeaza obiectul in grupul
respective
Decartes – “Ma indoiesc deci gandesc deci exist”
- sensul cuvintelor – denotativ = propriu
conotativ = figurat  ia nastere prin referinte la context
- dictionarele de specialitate explica bogatia de sensuri/moduri variate de utilizare,
teori, modele, exemplificari, informatii etc.

Conceptul - idee (gen proxim)

- idee care sta la baza construirii (are o baza creatoare) – construiesc = con
(cu) struere (a lega);
- idee fundamentala – sintetic si complexa
- in arhitectura reprezinta punctul din care se pleaca
- schite/crochiu  reprezentari ale conceptului ideatic

Model - persoana/obiect cu valori pe care le folosim ca reper, referinta

Sistem - (gen proxim) ansamblu de (diferenta specifica) elemente legate intre ele prin cel
putin o relatie/caracteristica pentru ca se regaseste intre elementele din ansamblu si elementele
din afara lui

1
Cursuri Management Urban

------ = alt tip de relatie  sistem intre 1,2,3 – S2

S2 este un subsistem al lui S1

- mediu extern (ceea ce este la mijloc, ceea ce este intre, printer si ne inconjoara….NU
MEDIU INCONJURATOR) si mediu intern
- elementele pot fi diferite, mai multe si mai putine
- sistem simplu sau complex (mai multe tipuri de relatii)
- sistem dinamic (relatia se modifica in timp) sau static (nu se modifica in timp)
- sistemul poate interactiona cu mediul extern, poate schimba cu mediul extern
(materie, energie, informative)  sistem deschis si inchis (cand nu poate schimba)
- sistemele inchise si statice  modele de sisteme pentru a putea construi
rationamente/teorii in realitate

Orasul – sistem mare, divers, complex, dynamic  greu predictibil (Francoise Choay: tentativa
de a imblanzi orasul)

Acest sistem de relatii vazute ca elemente exista doar daca exista si S1

 Structura – sistem de relatii afferent unui sistem; orice sistem are atasata o structura alcatuita din
suma relatiilor sale;
- daca relatiile sale sunt mai puternice  devine sistem rigid (se adapteaza greu
schimbarii)
- exista teoria structurii si structuralismul – current in gandire si cultura

Model - rol de reprezentare

- gen proxim: sistem cu rol de reprezentare
- unul dintre mecanismele de gandire umana
- virtual/concret

2
Cursuri Management Urban

- modelul care reprezinta aspectul- model iconic (icon in greaca veche = chip, in
filozofia greaca = semn) sau model functional
- statice/dinamice
- fizice/conceptuale

Functia - o relatie
- in arhitectura: relatie intre spatiu si nevoile utilizatorului
- functionalitate in arhitectura: caracteristica a spatiului architectural
- in urbanism: functionalitatea urbana reprezinta capacitatea unui teritoriu de a satisfice
nevoile actiunilor care se desfasoara in ea; functia urbana – relatie intre spatiul urban
si nevoile utilizatorului

Curs 2

3
Cursuri Management Urban

Contextul in care evolueaza orasele astazi

A. Giddens - megatendinta: sesizarea unor procese de schimbare in societate la scara

planetara (rol foarte important)

Globalizarea = interdependenta la scara planetara

- ’95 Bill Gates – Danos – in societatea Word nu exista globalitate

Opinie: in prezent suntem in al treilea val de globalizare.

Primul val al globalizarii: descoperirea faptului ce pamantul e rotund

(Sec. XXI – globalitate)

- mutatiile economice care apar odata cu aceste noi descoperiri

- rolul pe care comunitatile il joaca in economie

- extinderea acestui tip de activitati economice : aducerea materiilor prime din colonii pentru
satisfacerea nevoilor din metropola

- 1492 – proces care caracterizeaza trecerea de la Evul Mediu la era moderna: banii ca marfa, nu
ca moneda

- aparitia sistemului bancar = aparitia sistemului capitalist + lume moderna (Favier, “Istoria
banilor”)

- liga hanseatica: asociere de orase la scara europeana (fac schimburi economice intre ele pe rute
pe care le aparau si aveau monopol/ superioriate – zone economice exclusive)

Ex: Vern (zona actuala a Sankt Petersburg) - Helsinki – N Poloniei – N Germaniei –

Suedia – Norvegia – Brujes -Londra

- marile importuri antice erau un fel de exercitii de globalizare

- sec. XVI – mobilitate mare de marfuri : perioada de constructie a lumii capitaliste, relatie
bazata pe schimb financiar

Al doilea val al globalizarii: sec 18-19 – generat de Revolutia Industriala

-materia prima adusa din colonii in metropola, prelucrata si redistribuita

-activitate industriala – productivitate sporita a muncii – nevoie sporita a distributiei marfurilor.

- 1905: Henri Ford decide ca automobilul sa devina un bun de larg consum

4
Cursuri Management Urban

- a inventat: linia de asamblare/banda de montaj = creionarea economiei de scara

(atunci cand se fabrica multe elemente din acelasi produs: diferenta dintre costul de
vanzare si costul de productie mica dar nu conteaza pt ca profitul se cumuleaza)

“avem nevoie de piata/ de cerere” – sfatul national 1848 – miscarea revolutionara

1848 – apara statul national (model de organizare statala): printre atributele suveranitatii
nationale se numara si economia

- Protejarea economiei nationale prin finantari/ mecanisme fiscal (taxe, impozite mai
mici) – influentez concurenta
- Tensiune intre economie si statele care pun bariere de patrundere pe piata

- presiune asupra granitelor – apare fenomenul de “transparentizare a granitelor” (tendinta de

unificare a pietelor - ex. petrol) – semn/caracteristica a globalizarii

- odata cu raspandirea tehnologiei apare raportul calitate – pret

Ideologie: Consumerism

A izbucnit ca revansa in urma celui de-al doilea razboi mondial.

-dorinta de a avea mai mult decat ai nevoie/folosesti (un produs se termina moral inainte de a se
termina fizic)

Caracteristici ale globalizarii

 Mobilitatea activitatilor economice si a fortei de munca foarte calificata

- Multinationala – transnationala (puternica influenta politica)
- Se pastreaza in metropola management-ul superior, know how-ul, designul
 Delocalizarea / Relocalizarea
 Mobilitatea capitalului
- Aparitia produsului financiar la scara mare
 Mobilitatea serviciilor (fortei de munca)
- Aparitia unui flux migrational invers dinspre colonii spre metropola (mobilitatea
fortei de munca)
 Mobilitatea unui mod de viata (mobilitate culturala, a informatiei)

- dinamismul economiei – viteza schimbarilor

Curs 3

5
Cursuri Management Urban

Activitatile economice se indreapta catre: - sursa de materie prima

- mana de lucru ieftina

- reglemetarile mediului permissive

- orase attractive

-- Mobilitatea capitalului – unificarea pietelor financiare – pred. ratelor de schimb

-- Mobilitatea serviciilor – foarte variate

- companii care devin globale

- in costul unui produs manopera are valoare mica

-- Mobilitate a fortei de munca f calificata

- 30-40 ani – nevoia de a asigura un trai decent/ conditii de viata : mobilitatea unui mod
de viata, a unei paturi privilegiate

-- Mobilitate a consumului (stimulate de consumerism)

-- Mobilitate culturala

- Data de mobilitatea informatiei (component fundamental a globalizarii), asigura

rentabilitatea

Perceptie a globalizarii ca proces uniformizator

- proces de aculturatie – se observa si un fenomen invers: “glocalizare” = globalizarea

localului (elemente de consum local se transforma in marfa desfacuta global) ex:
restaurantele de sushi, masaj thailandez
- nu va uniformiza nivelurile de dezvoltate (mentine diferentele) – pe masura aparitiei a
noi probleme apar si noi component
- proces pe care il traim si care are castigatori si perdanti
- globalizarea afecteaza toate tarile in acelasi mod (tari/regiuni/orase periferice – in
afara fluxului mondial – afectate prin ricoseuri/consecinte. Ex. Iasi, Botosani, Buzau)

Consecintele pentru orase constau in schimbarea de relationare economica a acestuia.

Orasul domina teritoriul afferent lui (sfera lui de influenta interferaza cu sfera de influenta a unui
oras de aceiasi talie – rezulta o retea de orase dominate de unul mai mare)

Orasul – competitie pe piata globala.

6
Cursuri Management Urban

Actiunile industrial nu mai sunt de mari dimensiuni (segmentizarea productiei) nu mai trebuie sa
stea la periferie, pot pleca f repede.

Orasele nu-si mai planifica viitorul pe o activitate economica certa. Activitatile aconomice devin
mai volative. Orasul nu le mai poate mentine doar prin organizarea unei zone industrial
functionale f buna. Impredictibilitate!

Clasificarea activitatilor economice:

- activitati economice primare (aglicultura/silvicultura/materii prime/productia de

energie)
- activitati economice secundare (industrale)
- activitati economice terztiare (de servicii)
- activitati economice cuaternare (creativitate+valoare economica – media, jocuri de
noroc). Acest tip de activitati caracterizeaza astazi un oras global.

- f mobile: tin de calitatea vietii, oameni cu aceleasi preocupari, distractie

Economia serviciilor – orase cu economii avansate

Bucuresti: cantitate f mare a fortei de munca in servicii, dar prodictivitate pe cap de locuitor
scazuta

Olanda 16-18% pros brut din activitati de consultant in afara tarii lor.

Confortul locuirii, mediul urban, calitatea vietii – component esentiale pentru mentinerea
activitatii economice

Ex. Hamburg – traditie a editurilor – transfer al activitatilor economice – sedii de

televiziune (oras atractiv)

Componente globala – system urban global

John Friedmann & Saskia Sassen – ipoteza oraselor globale

- exista orase importante pentru intreaga lume (Londra, New York, Tokio)
- aceste orase nu au o pozitie inexpugnabila

- orase cu rol puternic intercontinental: Istanbul, Los Angeles, San Francisco, Sao Paulo, Cairo,
Vancouver, Barcelona, Islamavad, Mumbai, Singapore, Miami

- orase capital: mai mult sau mai putin inflente

-orase care sunt capital dar a caror influenta este de rang European: Milano, Munchen, Frankfurt,
Amsterdam, Rotterdam, Marseille, Lyon

7
Cursuri Management Urban

-metropole in Romania: Bucuresti, Timisoara

Noua ierarhie a oraselor la nivel global

Ex. Porturile intra in implozie/contractie (Rotterdam, Hamburg – alianta cu Shanghai)

2. Restructurare economica – proces de redefinire a relatiilor fundamentale intr-o economie

vazuta ca system

3 modele de restructurare – I. restructurare economica in tarile cu economie dezvoltata

Ex. Socul petrolier din America (au resimtit Detroit si Cleveland) foarte bun pentru Japonia –
accelerarea procesului de delocalizare a activitatilor economice.

-in momentul colapsului financiar – recalificarea fortei de munca

- atractivitatea orasului

Ex. Londra, bazinul Ruhr-ului

-reinterventia statului in economie

II. tip. de activitati economice - in economii emergente

(Indonezia, India, Pakistan, Brazilia, Argentina, Mexic) – exod rural-urban : cere forta de munca
calificata

-orasele nu au cum sa faca fata cresterii

-micsorarea fortei de munca in agricultura (criza alimentelor)

III. caz particular – statele din centrul/estul Europei

- combinative a schimbarii ordinii statale cu schimbarea economica – de la o

economie de stat catre o economie private si orientate catre cerintele pietei

- sectoare falimentare: orasa monoindustriale – procese de reajustare economica

3. Proces tehnologic

-accelerarea lui – multitudinea de planuri pe care se manifesta (monotehnologie, inginerie

genetic, fizica atomic, fizica cuantica)

-proces tehnologic in IT/transporturi

- cresterea contitatii de informatii

8
Cursuri Management Urban

-viteza cresterii accelerate

-costul scade

-miniaturizarea

-convergenta mijloacelor de transmitere a informatiei

Cea mai importanta consecinta: Informatia a devein o marfa/ un sub. de productie = produse
financiare

IT-ul favorizeaza dezvoltarea economica / ajuta la unificarea globala / decodificarea informatiei.

9
Cursuri Management Urban

CURS 4

Progresul tehnologic:

Informatia si mobilitatea economica sunt sporite, iar prin intermediul afacerilor si a turismului se
creaza migratia categoriilor de munca, deci o nevoie de amplificare a mijloacelor de transport.

1. Tehnologia informatiei: informatia devine un produs ( nu se cere o suprafata mare, ci o anumita

cantitate a pietei ): se proiecteaza, se fabrica , se vinde, se proiecteaza .
2. Transporturile: a) Mobilitatea economica a capitalului, fortei de munca; tehnologia informatiei
permite transferul de date, pe masura ce compania evolueaza, transportul ramane la un nivel
foarte mare.
b) Mobilitatea sporita generate de turism + migratia tuturor categoriilor fortelor
de munca ( nevoia de amplificare a capacitatii mijloacelor de transport )=> cresterea
activitatilor aeriene

Marfa ( produsul ): se uzeaza mai repede moral decat fizic pe piata : performanta + raport
calitate/pret.
Performanta lunga + calitate => scaderea timpului alocat transportului; lipsa depozitarii

JIT- Just in time: - marcheaza comertul si transportul bunurilllor ( cat mai putin timp, costuri
distributie )

- cere un alt raport intre cost - transport -> marirea transportului aerian

-> trecere usoara intre tipurile de

transport => container

Door to door ( transport rapid ). Aeroportul devine important si pentru transportul de marfa mai
pretioasa; grad sprit de intermodalitate

Mobilitatea umana - Aeroporturile sunt centre de activitati ( sucursale raspandite ). Ele

trebuie sa fie cat mai bine legate de oras, departarea de acesta creaza necesitatea unei conexiuni.
De asemenea trebuie sa existe depozite pentru marfuri si diferite zone pentru populatie, cum ar fi:
sali de conferinte, hoteluri, banci, birouri, centre comerciale si locuire.

Exemplu:- America-> exista un nou tip de activitate umana: Edge City: aeroport, intretaieri
de autostrazi; aerogara legata de oras + piste mai mari, construite mai departe de oras=>
aeroportul devine un nod regional.

-Munchen-> legat prin doua linii de metrou de oras. Cu doua statii inainte incepe asezarea
( edge city ). Tinde sa ia volumul Frankfurtului.

10
Cursuri Management Urban

Asistam la o reducere a transportului naval ( contractia porturilor ); porturile nu mai au

nevoie de o suprafata foarte mare -> eliminam sau structuram unele transporturi. Suprafete
enorme sunt convertite, economia orasului se schimba ( forta de munca libera ).

Geneva, Barcelona diminueaza activitatile, Hamburg incearca sa redevina concurentul

Rottherdamului. Astfel se produce conversia urbana, revitalizarea fronturilor la apa :
Rottherdam devine foarte dinamic iar orasul ajunge o anexa a portului.

Trenurile de mare viteza: -timpul alocat calatoriilor se diminueaza, sub 4 ore, mai convenabil
decat avionul

 reconsiderarea garilor ca noduri in cadrul orasului

Apocalypse Now: gandirea transporturilor, pe orase -> pentru a-si imbunatati accesibilitatea
( noduri intermodale )

Megatendinte ( vizeaza mediul ). Mediul-mijloc, printre, inconjur/ extern, intern

->Poluare ( problema mediului )

->Dezvoltare durabila ( importanta calitatii mediului in oras )

Constientizarea de catre om ca activitatile afecteaza mediul nu este foarte veche. Problemele au

fost vizibile dupa al II-lea R.M. in anii ’60-’70. A devenit pe parcurs un subiect foarte discutat. In
Germania, in ’74 este creat primul partid verde; problemele ( generatia I ) erau legate de poluare
cu o singura sursa identificabila, avea un contur, avea fie proprietatea de a fi absorbita, fie lasa
urme reparabile; era de un anume tip.

Generatia II ( ’70-’80 ): poluare cumulate, care provine din mai multe surse, consecintele sunt
mari, situatie greu reversibila, sau chiar ireversibila.

-greu de combatut; sursele pe diferite teritorii

Anii ’90: trebuie o adresare la sursa => politici de descurajare

1977: tratat de la Kyoto

Dezvoltarea durabila – importanta calitatii mediului in oras -> consecinte in starea de

sanatate, comportament social.

Think tank/ thinkers pools: grupuri de oameni ce se intalnesc si exprima idei ce vizeaza intreaga
societate.

Apare o preocupare pentru viitor( viitorologia ); se formeaza cluburi de oameni cu formari

diverse; Ex: Clubul de la Roma profita de socul petrolului din ’73-’74 si dau un raport: “limitele

11
Cursuri Management Urban

cresterii” – nivelul de crestere al comertului extensive=> model gresit , rata de reinoire mai
inceata decat cea de consum, deci epuizarea resurselor globului.

1980: Natiunile Unite decid sa studieze subiectul dezvoltarii

Brundlandt ( min. Norvegia ) a prezidat aceasta comisie; raport 1992 reuniunea de la Rio; apare
pentru prima data cuvantul “sustainable”.

Dezvoltarea durabila este acel model de dezvoltare care raspunde nevoilor generatiilor actuale si
asigura totodata conditia pentru satisfacerea nevoilor fundamenale ale generatiilor viitoare
permitandu-le acestora sa aiba si optiunea privind modul de dezvoltare.

D.D. adduce economia, socialul, cu edilul-> concept integrator. Dupa 10 ani de la aparitia lui s-a
atras atentia asupra nevoilor= nevoi de baza ( hrana, loc de munca, sanatate ).

->responsabilitatea globala colectiva

-> treptat s-au adaugat si alte nevoi: patrimonial

=> absolutizarea economiei sub semnul intrebarii.

La Conferinta de la Rio-Agenda 21: think globally, act locally. Dupa 4 ani apare “viitorul
nostrum comun”; “Urbanizing World”- reuniune Istanbul 1996-> arata faptul ca orasul se
prabuseste economic pentru ca a lasat problemele sa se dezvolte.

12
Cursuri Management Urban

CURS 5
Schimbari in stilul de viata

-sunt in stransa legatura cu schimbarile demografice

-doua tendinte paralele

-ce aduce globalizarea ca si circulatie a modelelor, valorilor =tendinta de uniformizare

-diferente mari intre diferite regiuni ale lumii, rezultate din diferente culturale, religioase, practici
de viata, conditii economice

-imbatranirea populatiei =cresterea sperantei de viata (datorita cresterii economice, alimentatiei

mai bune, conditiilor mai bune de munca)

-oamenii traiesc mai mult iar sporul natural sade

-tinerii se casatoresc mai tarziu, copiii apar mai tarziu, batranii traiesc
mai mult

=>dezechilibru in piramida varstelor:

-creste nr. celor ce trebuie intretinuti =povara in serviciul de asistenta sociala

(pensii, asigurari de sanatate)

-scade nr. celor ce contribuie

-schimbari in bugetul de timp deoarece -cresterea economica nu e suficienta pentru a asigura locuri pentru
noua forta de munca

-somajul devine o problema, datorita ajutorului de somaj

-scaderea numarului de ore de lucru (ex: Franta-7 ore)

=>surplus de timp liber

=>nevoie de dotari de recreere

-migratia fortei de munca activa

13
Cursuri Management Urban

Schimbari: - maturitatea fizica+ maturitatea sexual

- formatia universitara care devine problematica

- competitie/ambianta

- prelungirea stilului de viata

- amanarea casatoriei => varsta medie creste, creste si varsta aparitiei copilului

- astazi: mod diferit de agregare

- familii monoparentale-> dificultate financiara

- spatii publice de larga frecventare ( diferite evenimente care inlensnesc relatiile sociale)

- diversitate de locuri, cluburi, diferite functiuni => efemeritatea spatiilor.

Criza statului instarit: perioada dupa al II-lea R.M.

Post 1848: Revolutia adduce un nou model de stat => Statul National; aparitia statului ca
unificare de state; aparitia ideii de economie nationala; dorinta de egalitate dintre diversele
provincii ale statului.

 locuintele, reconstructia orasului, sistemul de pensii, ajutor de somaj, gratuitatea

invatamantului
 statul social European: 1973-1974: criza petrolului
 -toate schimbarile impun un alt ritm de viata in paralel cu amestectul etnic
-multitudine culturala, diversitate rasiala si etnica = lumea e deschisa incrucisarilor
=> -o alta structura a veniturilor publice
-o alta diversitate a serviiilor publice
-furnizarea serviciilor publice nu numai de catre stat, ci si de organizatiile comunitare

-servicii publice -> platite

-> gratuite

14
Cursuri Management Urban

CURS 6

Criza statului instarit

Descentralizarea: statele si-au legitimat existenta prin asumarea responsabilitatii fata de oameni

-statul se legitimeaza prin: cadrul legal-> constitutia teritoriu; traditie dobandita sau
construita;

-suveranitatea: exercitiul puterii

-independenta

-cadru institutional

 isi asuma si servicii publice: la acest lucru se refera descentralizarea

Subsidialitatea- decizia in ceea ce priveste rezolvarea problemelor unei comunitati; apropierea fata de
acea comunitate.

Statele: unitate teritoriala de baza + unitate administrativa ( commune, judete ); ( cateodata cu un

grad mare de autonomie ).

4 Modele.

1. Statul centralizat: nu mai exista in Europa.

-isi asuma toate puterile: stabileste ce servicii publice se dau, cine ( de regula,
el ) , pretul lor, standardele de calitate si controleaza serviciul.
-statele socialiste: eminamente centralizate; treptat a disparut proprietatea
private
-practica subventia la sursa ( pt toti cetatenii asigura surplusul de bani luati print
axe si impozite) = egalitarista, dar nu convenabila.

2. Stat deconcentrat: nu mai concentreaza toata puterea ( teritoriului ) , ci are niste institutii cu
doua atributii: cine furnizeaza? / variatie in pret ( limite mici )
-se pot utiliza diferit in structura socio-economica, georgrafica, etc.
-nu prea mai exista
-> prefectul : luat de la francezi, acum nici Franta nu mai deconcentrata.

3. Statul descentralizat: isi pastreaza majoritatea serviciilor publice, dar da voie si autoritatilor
locale sa isi infiinteze altele. ( ex: SMURD ).

15
Cursuri Management Urban

-nu se mai implica in cine furnizeaza+ marja mai mare de pret ( exista pret
maximal )
-imparte cu autoritatile locale controlul; stabileste standard de calitate
+ subventia la destinatie ( stabilirea baremului pt. subventii, insotit de o
usoara crestere de pret )
-universalitate->centro liberal
=> cel mai raspandit

4. Devolution: stat cu transfer mare de responsabilitati-redare a puterii

-traditia locala este foarte puternica ( Marea Britanie, Olanda )
-mentine doar cateva servicii publice. Ex: Elvetia-protectia mediului, restul->
transferate
-caile ferate,autostrazile,univ.,posta
-comunitatile pot renunta sau infiinta servicii publice
-nu mai subventioneaza; trebuie sa existe o politica locala de subv. si atunci ea se
implica
-controleaza doar prin sondaj

Conditii care fac posibila descentralizarea:

-capabilitatea tehnica

-instrainarea comunitatii

 in unele tari s-a dus in domeniul politic ( devolution, ex: Marea Britanie-Scotia )

Descentralizarea functioneaza acolo unde comunitatea este reactiva.

Management

-se ocupa cu organizatiile si are nevoie de creativitate => arta

-a gestiona, a administra, randasi

-orientare spre profit- administratia afacerilor

Michaela Porter: profesor de management, consultant al guvernelor

Management= procesul de utilizare a resurselor unei organizatii in vederea atingerii unui scop prin
intermediul a patru component: planificare, organizare, conducere, control.

Organizatii: grupare de indivizi care urmaresc acelasi scop

1. Orientare spre profit

16
Cursuri Management Urban

2. Nonprofit ( umanitare- UNICEF; cultural- Atheneul Roman; mediu; partidele politice-> aplicarea
doctrine= model bazat pe ideologie; biserica; org. profesionale. )
Interes: ->general
->de grup
->amical/animal…
->asociere
->fundatia ( 1 capital cu 1 sau mai multi fondatori )
ONG= organizatii care nu sunt in sfera puterii, adm.

3. Din sfera adm. Publice= organizatii guvernamentale

Scop: binele unei colectivitati
-functioneaza cu bani publici
-funct. Transparent
Resurse-> umane-resurse critice ( creativitate )
-> material
->financiare-sunt versatile
->tehnologice---- > know how
Planificarea: timp, activitate, scop, resurse, cariera, sociala, elaborarea unui proiect
-proces in cadrul caruia se stabilesc scopuri, actiuni pentru atingerea scopurilor, se
aloca resurse necesare desfasurarii actiunilor, se ordoneaza actiunile in timp, se stabilesc
responsabilii privind desfasurarea actiunilor si se definesc mecanisme de control al desfasurarii
actiunilor.

6 intrebari: ce vreau sa obtin?

Ce fac?
Cu ce resurse?
Cand?
Cine?
Cum controlez?
= ne ocupam si de celelalte 3 componente

Organizare: proces cu 4 etape

1. Evalueaza tipul de munca su cantitatea de munca
2. Repartizarea muncii pe posture functionale
3. Intre posture creez relatii=> structura organizatorica ( relatii ce se stabilesc intre posture
pentru a atinge scopul cu minimum de resurse )
4. Selectarea, pregatirea si incadrarea resurselor umane.

Conducere= generarea de comportamente din partea prganizatiei orientate sprea atingerea

scopului : cum sa motivez? Cum sa mobilizez?

17
Cursuri Management Urban

Curs 7
Management – process care suprinde urmatoarele etape: 1. Stabileste momentele de control
2. Stabileste standardele de control
3. Masurarea realitatii si compararea
custandardele
4. Elaborarea planurilor alternative
Controlul  cu cat este mai repede depistata o problema. Cu atat mai repede se poate redresa

_nu se poate controla tot timpul  costisitor

_control – punctele de inflexiune
_probleme – perioade foarte lungi  mai trebuie introduce puncte de control (1-0.5)
_perioada (6-7) = performanta mare, aproape de final  desi timpul este foarte scurt, mai introducem cel
putin un punct de control
_5 defect – orice drum este ales  se pierde timp si bani  trebuie sa existe un plan de avarie pentru a nu
pierde scopul; dar planul B costa  se face un plan B pentru punctele apropiate de final (5.7) – se fac cu
costuri mai mici in perioada de planificare

Planificare (identificarea actiunilor si scopului)

18
Cursuri Management Urban

- econ, mediu, domeniu social, politica

- cele mai frecvente – resurse financiare – palnuficarea resurselor financiare
- planificarea de patrimoniu (achizitie de bunuri)
- planificarea de resurse umane
- planificarea componentelor managementului
- planificarea spatial - a teritoriului (orasul = element al sistemului); judeteana,
nationala, europeana, globala;
- urbana – orasul ca aglomeratie, ca intreg + portiuni din oras
- de arhitectura = nu proiectele  analiza tema + propunere
concept
- se ocupa de modul in care este utilizat terenul si de masura in
care conformatia spatial raspunde nevoilor si asteptarilor
- o parte de planificare aspatiala

Strategos = conducator al armatei, insarcinat cu gestiunea resurselor ( Grecia Antica)

Strategie si operationale (management)

_planificare in functie de timp: termen scurt, mediu, lung

_in management = planificarea ce se aplica planificarii urbane incepe din 70
_strategia  miscari de ansamblu character holistic (holistique)

Planificarea strategica Planificarea operationala

_abordare de ansamblu, integral; se face pe _caracter fragmentar
termen _se elaboreaza pe terment scurt/ mediu
lung
_se elaboreaza pe o perioada definite _are perioade de timp stabilite
voluntar
Ce? _formuleaza scopuri, teluri, obiective _stabileste tinte sau obiective
strategice
[goal]
Ce fac? _defineste directii majore de actiune _defineste actiuni exacte, masurabile
(ansamblu de (detaliate)
actiuni); definite general;
Cu ce? _aloca cantitati mari de resurse necesare _aloca precis si tipul si cantitatea de resursa
directiilor
Cand? _stabileste etape. orizonturi _stabileste termene in ore, zile pentru fiecare
actiune in parte
Cine? _defineste momente institutionale, structuri _defineste responsabilitati individuale si de
organizatorice grup pentru fiecare actiune
Cum _stabileste modele de control _stabileste momentele si standardele de
controla control
m
Concluzii _cuprinzatoare, specifica, viziune de _fragmentara, detaliata, exacta, se
ansamblu, nedetaliata concentreaza asupra actiunilor
_se concentreaza asupra scopului, scopurilor

19
Cursuri Management Urban

_operational fara strategic  se pierd resurse; imaginea de anasablu

 o completeaza pe cea strategica si o ajuta la punerea in practica

CURS 8

Orasul = comunitate de indivizi; spatiu -> interactiuni/activitati

Planificare strategica
- model 8 componente (in 8 pasi) -> consecutivitate, nu linear

Societatea = diversa, variata, competitive, dinamica.

20
Cursuri Management Urban

Strategia = urmare a unei decizii voluntare.

Componente:
 prima componenta – analiza mediului extern
(factori <apa, aer, temperature> + conditii <rezultate din
interactiunile factorilor>)
+ factori, conditii indiferente
= incercam sa detectam factorii si conditiile favorabile scopului(oportunitati), dar si
factori si conditii care reprezinta riscuri, amenintari; cateodata este bine sa stabilim si pe cei
indiferenti pentru ca si acestia pot evolua.
 A 2a component – analiza mediului intern
= factori si conditii ce ne ajuta = puncte tari(calitati) sau ce se opun scopului = puncte
slabe(slabiciuni);
= ne raportam la scop si la ce am constatat in mediul extern
 competente distinctive

Mediul extern -> orasul, zona proxima, dar si factori care influenteaza mediul respective

21
Cursuri Management Urban

Curs 9
1. Cunoasterea mediului extern
2. Cunoasterea mediului intern

SWOT (strengths/weaknesses/ opportunities/ threats)

Audit: financiar

resurse umane

tehnologic

patrimoniu

Audit-ul este o sinteza a analizei SWOT.

Diagnosticul – descrie situatia din mediul interior in rapot cu mediul exterior

-identifica cauzele acelei situatii

- scenariul “if not” – evolutia probabila a situatiei daca nu se intervine

Planificare strategica – resurse

- timp (act voluntar – eu decid pe ce perioada de timp se elaboreaza o

strategie)

22
Cursuri Management Urban

D – diagnostic

R – resurse

T – timp

M – misiune

V – viziune

Viziune = text sintetic ce descrie starea pe ca dorim s-o atingem pornind de la diagnostic, peste
timpul T in functie de resurse

- Trebuie sa fie realista/ tangibila/ indrazneata/ ambitioasa

- Dubla caracteristica: vag/general/nedetaliat dar si specifica (relatia dintre mediul
interior si mediul exterior)
- Stare idealizata
- Poate fi schimbata tinand cont de anumite resurse si de timp

Misiune = descrie caile majore de la diagnostic la viziune

- Repozitionare in raport cu resursele si cu timpul

- 5 caracteristici: trebuie sa inceapa printr-o referire la scop
 Cuprinde descrierea unor cai majore principale de actiune
 Descrierea cailor de actiune trebuie sa fie sufficient de clara
pentru a putea intelege cum constat progresul catre tinta
 Misiunea trebuie sa personalizeze, sa individualizeze
 Sa fie moralizatoare/ sa genereze comportamente orientate
catre scop; rol de propaganda (individualizarea subiectelor in
raport cu alte asemenea)

misiune ≠ deviza !

23
Cursuri Management Urban

Diagnostic – Misiune – Viziune : nucleul strategiei

3. Formularea viziunii si a misiunii

- Formularea separate permite mec. de control

4. Structurarea sistemului de obiective strategice

Obiectiv strategic = o stare, un rezultat, o realitate, produsul unui proces

2 feluri: finale / …..

Obiectivele strategice formeaza un sistem.

Coordonare – raportarea la un criteriu interior - o ierarhie.

Intarirea tipului de relatii

Relatia de: conditionare – un element nu poate exista fara altul

interconditionare – niciun element nu poate exista fara un anumit element

coroborare – intre elemente exista mai multe tipuri de interconditionare

[a+b] > [a] + [b] (rezultatul sumei efectelor e mai mare decat suma efectelor individuale)

Relatii foarte stranse – sistem rigid : prezinta avantaje: valoros intr-un mediu extreme predictibil

Exista nevoia de unele relatii mai slabe : flexibilitate.

Calitati ale obiectivelor:

- Adaptabilitate
- Flexibilitate
- Potentare reciproca intre obiective
- Claritate
- Amplasare in timp
- (posibilitatea unei noi raportari la resurse si timp)
- Evoluabile
- Coerente (sa acopere viziunea)
- Ierarhie (ob. Importante si secundare pentru atingerea scopului)
- Acceptate de organizatie

24
Cursuri Management Urban

CURS 10

1.Analiza M.E.

2.Analiza M.I. => Swot-> misiunea si viziunea

3.4. -> Planificari strategice ( stiri, rezultate, actiuni )/ obiecte strategice -> finale
-> de parcurs ( doar etape )
-pot fi relatii de tarii diferite
-nu neaparat un sistem omogen, in relatie cu gradul de predictibilitate
-se defineste sistemul in raport cu : resursele si timpul
-se poate redefini viziunea
-sistemul: coerent-acopera viziunea
-ierarhizat
-obiectivele strategice: - exprimabile in scris
-evaluabile
-sistemul trebuie sa fie cat mai corent, cat mai acoperitot pentru viziune
-asumate
-plasate in timp
-ne raportam mereu la viziune
-tendinta este de suprarealizare a sarcinilor
-nu este posibila atingerea tuturor obiectivelor
-daca tai din obiective, afectez sistemul, tai legaturile-relatiile
->sa vrem mai mult decat ni se cere-> optiuni strategice-> viziunea

Azi:

25
Cursuri Management Urban

5. Luarea optiunilor strategice

-atat obiectivele cat si relatiile dintre ele
-regruparea obiectivelor
-folosirea cat mai buna a- resurselor
-timpului
Cea mai delicata etapa-> nu depind doar de sistemul initial ( 1...4 ) ci si de stilul deciziei ( cine ia
decizia: un om, o organizatie )
STUDIU:
A. B.

A) Cantitate mare de date ale proceselor, tipurilor de resurse

B) Situatie descrisa in termeni generali, nu date exacte- managerii au facut apel la
propria experienta

Concluzie: curbele lui Gans sunt diferite- dar de ce ? – Suntem tentati sa dam mai mult
crezare datelor exacte care ni se ofera, decat experientei, intuitiei, etc.

Avem nevoie de date + capacitatea de a lua bune decizii -> stilul managerial ( f.important )
6.Construirea propriu-zisa a strategiei
-construirea produsului si a strategiei
-cea mai laborioasa
-ob. Strategic- rez.unui ansamblu de actiuni
- f. Important- controlul actiunilor

26
Cursuri Management Urban

-asocierea sistemului de obiecte strategice cu un sistem de obiective de actiune -> telul: de cate
ori definim o dir. de actiune = un set de actiuni, cu diferite relatii intre ele, sa am astfel grupate
actiunile a.i. sa valorific relatiile dintre actiuni -> cresterea eficientei resurselor.

-criterii de grupare a dir. de actiuni: -consecutivitate

-acelasi tip de resurse
-directia de actiune catre- un obiect
- doua, trei
-existenta sagetilor mici= o structura ( exista o relatie intre doua sisteme )
-cand un obiectiv strategic are prea multe sageti=> complexitate, ne-vulnerabilitate mare.
-deocamdata- ce obiectiv vreau sa ating si cum fac?

27
Cursuri Management Urban

28
Cursuri Management Urban

CURS 11

Construirea strategiei

= obiective si directii de actiuni

Subob. Obiecti Dir.Ac Actiun 1 2 3 4

ve t. i
1 1 1 a1
1 2 3 1 A a2
a3
2 2 a4
1 2 2 B b1
b2
3 3 3 3 c1
1 2 3 4 3 c1
C c3
4 2 c4
1 2 4 c5
d1
D d2
d3
d4

Punct de control
Actiune principala
Actiune secundara in raport cu obiectivul – ar putea aparea si in functie de
resurse
Actiune auxiliara
Perioade aglomerate

- Sunt actiuni periodice in cascada; exista perioade cu putine actiuni simultane si perioade
in care sunt foarte multe actiuni
- Ex: perioada 2 – este nevoie de multe resurse, in special resurse umane => trebuie sa mai
mutam in perioada 1 sau sa externalizez actiuni.
- In cazul mai multor strategii, acestea treb. coordonate

29
Cursuri Management Urban

7. PLANURI OPERATIONALE
- sunt de mai multe feluri
- alegerea tipului de plauri operationale pe care le vom folosi la punerea in practica a strategiei si
definirea lor (stabilirea obiectivelor lor principale)

POLITICILE = suita de actiuni la care o organizatie recurge in situatii ce se repeat

Politica – “polis” = oras/cetate; politics
Policy – Poli – a slefui
Exemple:
1. Companie cu majoritate femei
- Politica pentru viitoarele mame
- Politica de resurse umane
- Politica sociala din partea salariatilor
2. Politici de avansare in firma, privind finantele firmei, politici salariale, politici de
aprovizionare, politici de negociere cu clientii etc.
Politicile sunt suficient de maleabile.
Caracteristici:
 Vast, pe termen mediu sau lung
 Numar mare de obiective, structura in etape, ca si strategiile
 Au cel mai redus grad de detaliere=> reutilizabile (adaptabile)

30
Cursuri Management Urban

Politici publice
= o comunitate le elaboreaza si le aplica spre binele membrilor sai
= nationale, locale + europene
= economice, sociale sau de mediu
= urbane, rurale sau teritoriale (spatiale)
= spatiale sau aspatiale (politica fiscal etc.)
sectoriale – se ocupa de un anumit domeniu (ex: salubritatea, iluminatul public etc)
integrate – se ocupa de toate aspectele intr-un anumit teritoriu( ex: zona centrala,
accesel in oras, marile cartiere de locuinte)
- prin natura subiectului reclama o abordare integrate (politici de locuire,
politica de mediu, politica privind mobilitatea)

Metoda = descrierea logicii procesului

= reutilizabila, vaga
Procedura = procesului pas cu pas
= reutilizabila, numar limitat de factori
Regulile = inflexibile, limiteaza un comportament
= repetabile(situatia tip pe care se aplica)
= cele mai detaliate
Obiectivele planurilor operationale = exacte, masurabile, bine plasate in timp

31
Cursuri Management Urban

CURS 12

Planuri operationale

Programele – se elaboreaza pe perioada scurta sau medie

- Un singur obiectiv in general
- Detalierea le diferenteaza de politici
- Au menirea de a raspunde unei anumite situatii intr-un anume moment =
adecvare situationala => nereutilizabile
- Admit etape
Proiecte – pe termen scurt
- 2 caracteristici: vizeaza un singur obiectiv + coerenta (intreg de actiuni)
- Cel mai amre grad de detaliere +adecvare situationala ( Solutia – anumite
problem, anumit timp, anumit context)
- Nu pot fi copiate
- Exista proiecte foarte mari => proiecte complexe (pot fi si component
directe ale unor politici)

EXEMPLE

32
Cursuri Management Urban

1. Misiune SUA = suprematie mondiala

 Strategii: politice, control al resurselor, militare, economice, propaganda, cercetare
 Politici
 Au avut diverse programe: de ex. Apolo (Apolo 11-1969) – cu mai multe proiecte ce
nu s-au desfasurat secvential; fiecare proiect avea nevoie de o strategie

2. Program de arhitectura (cerinte generice) – de locuire, de sanatate, de transport etc.

- In cadrul fiecarui program -> proiecte (concretizarea programului de
arhitectura)
- Politicile socio-culturale nationale vor influenta tipul programelor

3. Planul Urbanistic General 1999 Bucuresti

 Strategie : obiectiv: Bucuresti – poarta E V
 Obiective strategice
 Politici : conexiuni internationale, nationale etc
 Programe infrastructura: linii de mare viteza; cresterea vitezei pe liniile existente;
system de gari
- Proiet gara Razoare – face necesar un alt program pentru zona respective

4. Barcelona

- Primul caz de planificare strategica incercata si reusita

Istorie:

33
Cursuri Management Urban

- fosta colonie romana

- Sec. XIX: inceputul industrializarii
- 1850: competitie pentru un plan ordonator de dezvoltare; castigate de
Ildefonso Cevda, acesta valorificand o serie de axe istorice si creand patrate
de aprox 100 m. Nici astazi gratarul initial nu este complet; el a desenat pe
160 de ani.

- Sfarsitul sec. XIX – infloreste arta catalane( Gaudi, Picasso, Miro)

- Pana la sfarsitul secolului XX traieste din industrii, banci
- 1930 – 1974 = dictatura fascista
- 1972-1974 = soc petrolier – Barcelona afectata in transporturile portuare
- 2 expozitii mondiale – 1930 pav MIes van der Rohe
- 1992 Spania sarbatorea 10 ani de la intrarea in UE si 500 de ani de la
descoperirea Americii si Barcelona a adoptat o strategie de imagine
- 1992 – Spania : jocuri olimpice + expozitie la Sevilla
- Restructurare: Bojigas & Martorel – au demolat insule din orasul gotic si au
creat spatii publice minimale dar de foarte mare calitate -> orasul gotic a
reintrat in circuitul touristic
- Jocurile olimpice au general un proiect complex, iar in favoarea strategiei
orasului s-au luat 2 hotarari:
1. De a nu desfasura JO la marginea orasului pe un sit compact, ci in mai multe
localizari.
->interventiile locale au fost gandite in functie de ce urma sa se intample dupa olimpiada:
nou port, centru de presa + prelungirea ariei dintre ele (->plaja, port) + valorificarea
culturii in parallel

34
Cursuri Management Urban

- 18 luni -> planificare strategica -> au capacitate diferite fonduri

- s-au construit 2 turnuri de televiziune ( Calatrava + Foster)
2. Toate locatiile trebuiau sa fie usor de legat + parcaje + terenuri care urmau sa revina
comunitatii

- 1992, 1998 – strategia a fost reevaluata si create noi viziuni

- Barcelonetta – au dezvoltat tot spatial public din jur si au iluminat strazile, iar cu timpul au
inceput sa intre functiuni in interiorul insulei
- La S de Ramblas – populatie mixta, multi emigrant, locuire densa; au intervenit dupa
olimpiada:
= Richard Meyer – muzeu de arta contemporana ( in N zonei) – amenajate 2 strazi si o
piata in fata + au aparut galerii, cafenele, hoteluri
= 2000 -> reluarea ideii de demolare a unei insule
- acest tip de interventii au continuat in tot orasul

35