Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Ştiinţe Economice


Departamentul Finanţe şi Bănci

Lucru individual
la disciplina „Finanțe publice”
Tema: „Cheltuielile pentru servicii de stat cu destinaţie
generală în Republica Moldova”

Elaborat:
Andronic Adrian
Grupa FB1901

Coordonat:
Covalschi Tatiana
dr., lector univ.

Chişinău 2020
Cuprins

Introducere...................................................................................3
Cheltuieli publice generale ale statului......................................4
Nivelul cheltuielilor pentru servicii de stat cu
destinație generală.......................................................................5
Dinamica cheltuielilor pentru servicii de stat cu destinație
generală.........................................................................................6
Structura cheltuielilor pentru servicii de stat cu destinație
generală.........................................................................................7
Concluzii și propuneri.................................................................9
Bibliografie..................................................................................10

2
Introducere
Concentrarea desfăşurării relaţiilor sociale într-un cadru organizat, de tip statal, s-a produs
sub impactul unor factori de natură diferită (stabilizarea teritorială a populaţiilor, apariţia
proprietăţii private, a diferenţierii averilor şi claselor sociale etc.), între care un rol important l-
a avut conştientizarea de către indivizi a existenţei unor nevoi comune, precum şi a propriei lor
incapacităţi de a le gestiona adecvat în mod individual (cum sunt nevoia de apărare sau cea de
justiţie).
Asumarea satisfacerii nevoilor colective de către autorităţile de tip statal s-a tradus, în
planul relaţiilor financiare, în configurarea unui nou tip de procese şi relaţii economice de
redistribuire a produsului creat, corespunzătoare mobilizării resurselor financiare şi
alocării/utilizării lor pentru satisfacerea nevoilor publice, intitulate generic finanţe publice1 . În
esenţă, fenomenul finanţelor publice exprimă procesele economice de prelevare de către
autorităţile publice a unei părţi din veniturile sau averile indivizilor sau entităţilor de pe
teritoriul lor şi de utilizare a fondurilor financiare astfel formate pentru satisfacerea nevoilor
comune, colective.
Se subînțelege că domeniul finanțelor publice este reglementat și controlat complect de
către stat. Iar noțiunea de ”stat” se referă la autoritatea centrală și toate instituțiile publice cu
împuterniciri de a manipula cu veniturile și cheltuielile publice – bani ce aparțin poporului.
Finanțele publice se bazează pe politica bugetar-fiscală, fiscalitatea fiind partea care colectează
aceste venituri, iar bugetul fiind ”locul” de acumulare a finanțelor cu scopul de a le redistribui
conform funcțiilor statului.
Pentru ca statul sa poată funcționa în randament maxim, sa-și îndeplinească funcțiile și
obiectivele, este nevoie de cheltuieli pentru întreținerea propriu-zisă a instituțiilor statale.
Acestea se definesc ca cheltuieli pentru servicii de stat cu destinaţie generală.
Scopul lucrării date este de a cerceta evoluția acestor cheltuieli în ultimii ani pentru
Republica Moldova și a formula concluzii economice cu privire la situația actuală a bugetului
de stat, în deosebi la capitolul cheltuieli pentru servicii generale de stat.
Obiectul lucrării este Bugetul Public Național al RM și legislația ce prevede politica
bugetar-fiscală a statului. Pentru a îndeplini scopul, autorul va studia obiectul prin prizma
datelor ofeciale oferite de către instituțiile guvernului (în mare parte Ministerul Finanțelor) și
Biroul Național de Statistică.

3
1. Cheltuieli publice generale ale statului
Cum s-a menționat în introducere, toată activitatea economică-socială constă în lucrul
efectiv al statului prin politica economico-social-financiară. Aceasta se bazeză pe legislația
bugetar-fiscală, adoptată de organele legislative. Apoi, această legislație este ”pusă în fncțiune”
de către organele executive. Toate aceste elemente pot fi definite ca instituții publice, fie ele de
grad central, fie ele de grad local. Pentru întreținerea acestora, în BPN există o secțiune specială:
cheltuieli pentru înreținerea statului, sau oficial cheltuieli pentru servicii de stat cu destinație
generală (în continuare CSSDG).
Acestea apar odată cu necesitatea îndeplinirii de către stat a funcțiilor acestuia:
 adoptarea şi urmărirea respectării Constituţiei;
 adoptarea legilor;
 înfăptuirea sarcinilor guvernelor;
 conducerea armatei;
 acreditarea ambasadelor;
 coordonarea relaţiile politice externe;
 coordonarea relaţiilor financiare, comerciale şi culturale interne şi externe;
 formularea şi îndeplinirea politicii statului;
 asigurarea înfăptuirii legilor şi altor acte normative;
 depistarea infracţiunilor;
 soluţionarea litigiilor;
 desfăşurarea activităţii de gospodărie comunală;
 menţinerea ordinii publice.
Nivelul cheltuielilor publice generale depinde de structura aparatului de stat, numărul
persoanelor ce alcătuiesc aceste aparate de stat, gradul de înzestrare tehnică a instituţiilor
publice, de raportul dintre diferite grupe sociale, de probleme economice şi politice.
Privind aparatul de stat al Republicii Moldova, din punct de vedere juridic, observăm
următoarea structură:
 organul legislativ – Parlamentul RM (unic)
 organele executive – Guvernul, Președinția
 organele judecătorești
 organele de securitate subordonate (SIS, SPPS, apărarea civilă etc.)

4
Structura cheltuielilor publice generale este redată de ponderea lor în totalul cheltuielilor
publice. Din punct de vedere economic, cheltuielile privind serviciile publice generale
reprezintă un consum public de PIB.
La general, acest domeniu al cheltuielilor, privind logic sistemul finanțelor publice, este
cel mai important în sistemul cheltuielilor publice, fiind acel care întreține statul, care ulterior
întreține tot restul.

2. Nivelul cheltuielilor pentru servicii de stat cu destinație generală


Pentru privirea de ansamblu, vom avea nevoie de următoarele date generale:

Tabelul 1. Date statistice pentru analiza cheltuielilor


generale de stat ale BPN,
pentru perioada 2016-2019.
Indicatori U.M. 2016 2017 2018 2019
PIB mil. lei 160 815 178 881 192 509 210 351
Numărul mediu anual al populației mil. pers. 2,802 2,755 2,708 2,663
Cheltuielile ale BPN mil. lei 48462,6 54522,4 59608,9 65975,6
Cheltuieli generale de stat mil. lei 5151,1 5679,1 5551,7 6183,9
Sursa: Completat de autor în baza datelor Ministerului Finanțelor și ale Biroului Național de Statistică
Privind primul tabel, observăm rapid o creștere a PIB-ului și cheltuielilor (esențial pentru
o țară în curs de dezvoltare), invers proporțional cu micșorarea numărului mediu al populației.
Aici adăugăm și creșterea cheltuielilor generale de stat, cu excepția anului 2018, fiind o tematică
interesantă de cercetare mai apropiată în următoarele capitole.

Tabelul 2. Analiza nivelului cheltuielilor generale de stat ale BPN,


pentru perioada 2016-2019.
Indicatori U.M. 2016 2017 2018 2019
1. Nivelul absolut mil. lei 5151,1 5679,1 5551,7 6183,9
2. Ponderea în PIB % 3,20 3,17 2,88 2,93
3. Nivelul indicatorului pe cap de locuitor lei/locuitor 1883,3 2061,3 2050,1 2322,1
4. Ponderea în totalul cheltuielilor BPN % 10,62 10,41 9,31 9,37
Sursa: Completat de autor în baza calculelor personale cu datele din Tabelul 1

Analizînd Tabelul 2, deja putem formula concluzii mai detaliate și complexe cu privire la
cheltuielile ce ne interesează: CSSDG reprezintă o pondere de apx. 3% în PIB-ul țării, cu o
mică scăderee în ultimii 2 ani. Nivelul pe cap de locuitor a fost de 1883 lei în anul 2016,
reprezentînd o valoare foarte mică comparativ cu țările spre nivelul cărora tinde țara noastră.
Spre anul 2019, aceast indicator ajunge la nivelul de 2322 lei, arătînd o creștere destul de
esențială. Această creștere are și o excepție: anul 2018, dar efectul e datorat scăderii nivelului
absolut al CSSDG în acel an, fapt observat mai sus. Iar indicatorul ce prezintă ponderea în BPN,

5
ne spune că se cheltuie destul de mult pe activitatea administrativă a statului comparativ cu
celelalte cheltuieli (10%). Însă se observă o scădere a acestuia în ultimii 3 ani, fapt ce ne denotă
o politică corectă din partea legislativului.

3. Dinamica cheltuielilor pentru servicii de stat cu destinație


generală
Statistica a demonstrat că observarea valorilor absolute nu ne permite formularea unor
observații asupra evoluției în timp a valorilor studiate. Astfel, cea mai bună metodă de a formula
concluzii asupra evoluției unor evenimente este cercetarea indicatorilor dinamici. Aceștia ne
arată direct ce schimbări au avul loc în diferite perioade asupra valorilor aflate sub observare.
În mare parte, ei se formulează ca valori relative, fiind cei mai reprezentativi.

Tabelul 3. Analiza dinamicii cheltuielilor generale de stat ale BPN


pentru perioada 2016-2019.
1. Modificarea absolută a 2. Modificarea relativă a
Anii
indicatorului, mil. lei indicatorului, %
2017/2016 528 10,25
2018/2017 -127,4 -2,24
2019/2018 632,2 11,38
2019/2016 1032,8 20,05
Sursa: Completat de autor în baza calculelor personale
Modificarea absolută a acestui indicator prezintă că CSSDG crește în fiecare an cu
excepția anului 2018, cînd se înregistrează o scădere de 127 mil lei. Per total, în 4 ani se
înregistrează o creștere de 1 miliard de lei comparativ cu anul 2016. Privind la modificările
relative, observăm că în anii 2017 și 2019 se înregistrează creștere de aproximativ 10%, iar în
anul 2018 se înregistrează o scădere de 2 puncte procentuale. În asamblu, anul 2019
înregistrează o creștere de 20% față de anul 2016 – o creștere semnificativă, fapt care nu-l putem
observa privind doar modificarea absolută.
Aceste rezultate ne dau de înțeles ca în ultimii 4 ani a avut loc o creștere substanțială a
CSSDG, de aproximativ 20%, eveniment datorat fie creșterii cantitative a aparatului de stat, fie
organele de conducere și-au mărit substanțial bugetul pentru propriile persoane, deci se cheltuie
mai mult pentru fiecare funcționar public, fie salarial, fie prin cheltuieli aferente. Un exemplu
elocvent este majorarea bugetului aparatului prezidențial pînă la valoarea de 100 000 lei/zi – 36
mil. lei anual.
Aceste schimbări nu sunt justificate în contextul crizei economice cu care se confruntă
RM, dar și starea socială a populației. Iar dacă să privim din prizma faptului că salariul mediu
anual este aproape de pragul de existență, putem afirma că așa creșteri semnificate ale CSSDG

6
nu reprezintă o politică corectă a legislativului. Demnitarii ar trebui să-și aducă aminte că ei
trebuie să lucreze ”pentru oameni”, dar nu ”din contul oamenilor”.

Diagrama 1. Valorile și modificările cheltuielilor pentru servicii


de stat cu destinație generală
pentru perioada 2016-2019

Sursa: Elaborat de autor

4. Structura cheltuielilor pentru servicii de stat cu destinație


generală
Pe lîngă dezvolatrea în timp a domeniului studiat, statistica ne mai oferă și o altă latură a
caracteristicii economice: structura domeniului (subdomeniile) și poziția sa în domeniul
superior. Analiza structurală oferă concluzii complexe despre existența obiectului studiat în
comparație cu alte domenii similare, fiind în raport cu o valoare reprezentativă pentru toate.
În acest caz, CSSDG poate fi analizat comparativ cu alte cheltuieli ale bugetului de stat,
raportat la cheltuielile totale. Astfel se poate observa ce valoare il are fiecare domeniu de
cheltuieli în totalul bugetar și concluziona care are o ”putere” mai mare asupra activității
economice, politice și sociale.

Tabelul 4. Analiza structurii cheltuielilor generale de stat ale BPN


pentru perioada 2016-2019.
Indicatori 2016 2017 2018 2019

7
Cheltuielile BPN, valoare absoluta, mil lei 48462,6 54522,4 59608,9 65975,6
Serviciile de stat cu destinaţie generală, %CBPN 10,6 10,4 9,3 9,4
Apărarea naţională, %CBPN 1,1 1,0 1,1 0,9
Ordine publică și securitate națională, %CBPN 6,9 7,4 7,3 6,6
Sursa: Completat de autor în baza calculelor personale a datelor Ministerului Finanțelor

În Tabelul 4 sunt reprezentați indicatorii de structura a 3 domenii de cheltuieli, strîns


legate între ele în sistemul finanțelor publice, datorită funcțiilor și obiectivelor asemănătoare:
servicii de stat cu destinație generală, apărarea națională și ordinea ți securitatea publică. Aceste
cheltuieli asigură buna funcționalitate a statului și a dreptului.
Analiza Tabelului 4 oferă ormatoarele concluzii:
1. SSDG are o pondere impunătoare în totalul de cheltuieli (apx. 10%), comparativ
ce celelalte 2 domenii (1%, 7% respectiv)
2. Toate cele 3 domenii de cheltuieli ale statului sunt într-o continuă scădere lină ca
pondere în cheltuielile totală. Acest fapt ne conduce la ideea că statul și-a
modificat politica economică în așa fel încît se pune accent pe alte domenii de
cheltuieli decît cele de stat.
3. În ultimii 4 ani, CSSDG a scăzut ca parte a cheltuielilor publice cu un punct
procentual, fiind o schimbare destul de impunătoare. Dacă să analizăm îmreună
cu cele studiate mai sus, la dinamica evoluției, constatăm ca volumul de cheltuieli
pentru SSDG a crescut în valoare absolută, dar nu la fel de mult ca alte cheltuieli
publice. În final obținem o scădere a influenței CSSDG în totalul de cheltuieli
datorat unei importanțe mai mari a altor cheltuieli în politica statului.

Diagrama 2. Structura cheltuielilor publiice, anul 2019, %.

8
Sursa: Elaborat de autor

Concluzii și propuneri
Cоnsiderăm că о simplă abordare cantitativă a cheltuielilor bugetare nu este suficientă,
fiind necesară coraportarea acestora cu indicatori de performanță, din care să rezulte eficiența
cu care sunt cheltuiți banii publici. Discuția privind eficiența cheltuielilor publice devine
contradictorie, atunci când se analizează indicatorii privind corupția, calitatea sistemului
judecătoresc, speranţa de viață, mоrtalitatea infantilă, eficiența sistemului birocratic, eficiența
învățământului, gradul de sărăcie etc. Astfel, cu toate că procentele alocate pentru Serviciile de
stat, cu destinație generală și Оrdine publică etc., sunt semnificative, percepţia populației este
aceea că aparatul de stat este mult prea mare, fiind necesară reducerea statelor de personal și
lichidarea departamentelor în cadrul unei reforme de amploare a administrației publice. Precum
arătă Biroul Național de Statistică, numărul funcționarilor din aparatele organelor publice
centrale și locale, în perioada 2010-2015, a crescut de la 27,8 mii până la 33 de mii de persoane,
deși în perioada următorilor 4 ani a scăzut la nivelul aproximativ al anului 2010 – 26 mii. Aceste
modificări apar odată cu modificările în organele de conducere. Astfel, doctrina ultimelor
guverne ale țării a fost favorabilă reformelor, și observăm acea schimbare ”în minus” al
aparatului de stat. Tendința este una îmbucurătoare, dar dacă privim la dinamica de creșstere a
cheltuielilor pentru SSDG, fiind una mult mai mare decît rata de inflație, concluzionăm ca
reducerea staff-ului nu a condus la reducerea cheltuielilor, fapt îngrijorător.

9
Dar cum am menționat la începutul lucrării, CSSDG sunt un domeniu foarte important
pentru funcționarea statului, deci necesită și atenție sporită. Însă aceste cheltuieli sunt de tip
neproductiv, deci idealul ar fi ca nivelul acestora să fie la pragul de necesitate, dar nu peste el.
Fenomenul idealistic este prezent în țările puternic dezvoltate, cu o marjă infimă a corupției și
a conflictelor de interese. Țările ca RM se confruntă des cu fenomenul invers, cînd persoanele
aflate în funcții de decidere promovează o politica bugetară predispusă caracterului ”mai puțin
pentru oameni, mai mult pentru noi”, cînd autoritățile legislative modelează legile ca ”lor” să
le fie cît mai bine. Acest fapt se înregistrează fie prin salarii exagerate, fie prin luxul mediului
de lucru, non necesar activității publice.
Propunerea autorului se rezumă la formarea unei politici bugetare echilibrate, unde
fiecare organ ”primește” strictul necesar, dar nici mai puțin decît valoarea meritată, astfel încît
cheltuielile pentru autoritățile legislative să nu sufere modificări dese cu caracter de creștere,
iar cheltuielile pentru organele de drept să corespundă responsabilităților și riscurilor
caracteristice profesiilor. Astfel, se recomandă efectuarea ajustărilor la politica bugetară cu
scopul de a nu mări nejustificat CSSDG și de a finisa reforma de ajustare cantitativă a aparatului
de stat.

Bibliografie

ANALIZA STRUCTURII ȘI DINAMICII CHELTUIELILOR BUGETARE ÎN


REPUBLICA MOLDOVA, Conf. univ. dr. Aliona BALAN, ASEM

SISTEME BUGETARE PUBLICE. TEORIE ŞI PRACTICĂ,


Florin OPREA, Editura Economică

Surse de date:
www.statistica.gov.md
www.mf.gov.md

10

S-ar putea să vă placă și