‘

1. Apendicită acută
Simptom Koher – durerea în regiunea epigastrică, apoi în fosa iliacă dreaptă
Triada Dieulafoy:
1. Durere în fosa iliacă dreaptă
2. Hiperestezie cutanată
3. Apărare musculară în fosa iliacă dreaptă
Adăugător:
Simptomul Rowzing – palpam regiunea iliaca din stînga și apare durere din dreapta. Impulsiunea
bruscă în zona iliacă stîngă va produce durere în regiunea contalaterală, ce se explică prin
deplasarea retrogradă a conținutului colonului, extinderea cecului și iritarea peritoneului.
Simptomul Coupe 1 (psoas) - dureri în fosa iliaca dreapta la ridicarea piciorului drept în extensie
sub un unghi de 90 grade.
Simptomul Coupe 2 (m. Obturator)
Simptomul Sitcovski- decubit lateral pe stînga – apare durere in dreapta. La situarea bolnavului
pe partea stîngă apar dueri în fosa iliacă dreaptă din cauza deplasării cecului și apendicelui cu
extinderea mezoapendicelui inflamat.
 Simptomul Bartomier – Michelson – palparea apendicelui în pozișia bolnavului în decubit lateral
stîng provoacă dureri violente, cauza fiind apropierea apendicelui inflamat de peretele
abdominal, relaxarea mușchilor peretelui în asemenea poziție și deplasarea organelor mobile (IS
și omentul) spre partea stîngă
Simptomul Voscresenski – mișcări de alunecare pe peretele abdominal pe dreapta și apare
durere
Manevra Krîmov – apariția durerii în fosa iliacă dreaptă la introducerea indicelui în canalul
inghinal (la bărbați)
Simptomul Dunphy sau simptomul tusei – tusea accentuează durerea din fosa iliacă dreaptă,
însoțită de reflexul de imobilizare a abdomenului
Simptomul Mandel- Razdolski – percuția peretelui abodminal anterior în regiunea iliacă dreaptă
provoacă durere, ca urmarea a iritației peritoneului inflamat.

2. Plastron apendicular
Apare cînd apendicele e acoperit de organele din vecinătate (oment, cec) inflamate
TRATAMENT:
Este unica contraindicație pentru intervenție, deoarece apendectomia va duce la lezarea
organelor.
Staționar :
- Analgetice
- Spasmolitice
- Perfuzie
- AB
Monitorizare
Dacă se ameliorează durerea, dimensiunile plastronului scad, t normală, tahicardie,
leucocitoza scade sau dispare – peste 10 zile externare fără operație + apendectomie
peste 3 luni
Dacă plastronul devine mai mare, lecuocitoza 20 mii, febra 39-40 (abcedare) –
intervenție de urgență: incizie ca la apendectomie, nu deschidem peritoneul,ajungem
pana l a el, depistarea locului în care plastronul e lipit de peritoneu, astfel puroiul se
evazuează în exterior (drenare)

3. Ruptura splinei –soc hemoragic,hemoragie intraperitoneala

4. Roentgenografie. De obicei, se realizează o radiografie din două secții:

pieptul și cavitatea abdominală. Tehnica permite identificarea rupturii
splinei prin următoarele caracteristici: deplasarea părții stângi a colonului,
determinarea țesutului omogen pe partea stângă sub diafragmă,
expansiunea stomacului, restricția mobilității splinei.
5. Laparoscopie. Tehnica permite pentru o perioadă scurtă de timp
identificarea sângerărilor localizate în cavitatea abdominală. Aceasta este
o procedură endoscopică care permite medicilor să identifice sursa
sângerării..
6. Angiografie. Această procedură necesită un timp considerabil și, prin
urmare, este extrem de rar folosită în diagnosticul modern al rupturilor
 splinei. În plus, este foarte dificil să găsești echipamente bune și
profesioniști cu experiență.
7. Laparocentesis Se efectuează dacă specialistul nu are echipament
endoscopic pentru diagnostic. Ea implică puncția peretelui abdominal
anterior cu un instrument special gol prin care este introdus un cateter
pentru a aspira (aspira) conținutul cavității abdominale. Deși această
tehnică vă permite să identificați faptul că sângerarea în cavitatea
abdominală, nu este suficient de informativ pentru a-i determina sursa..

4.Pancreatita acută
Siptomul Korte – prezența rezistenței peretelui abdominal în formă de centură, care
corespunde localizării topografice a pancreasului. Rareori persistă o rezistență
musculară generalizată a peretelui abdominal, cu excepția cazurilor de peritonită
fermentativă precoce.
Simptomul Meio- Robson – durere cu iradiere in unghiul costovertebral stang
Simptomul voskresenski – durere

Analiza sângelui descoperă o leucocitoză (10-15-20.000/mm3) cu deviere în

stânga, limfopenie şi monocitopenie; anemie şi accelerarea VSH, creşte cantitatea de
proteina C reactivă.
Analiza urinei depistează albuminurie, leucociturie, cilindrurie, hematurie.
Dintre fermenţii pancreatici mai întâi de toate creşte cantitatea amilazei (diastazei) în urină şi
în sânge. Mai târziu (peste 3-4 zile de la debut) creşte cantitatea tripsinei şi a lipazei în sânge,
exudatul peritoneal, lichidul pleural, în limfă.
Concomitent în sânge creşte şi nivelul altor fermenţi intracelulari:
dezoxiribonucleazei , transaminazei, lactat dehidrogenazei, transaminazei, PMN-
elastazei etc.
Un alt semn direct ce trădează pancreatita acută este nivelul înalt al enzimelor
pancreatice în exudatul peritoneal, evacuat prin laparoscop.
Termografia permite diagnosticarea pancreatitei acute în 70% cazuri prin elucidarea
focarelor cu iradiaţii infraroşii majore. Scintigrafia radioizotopică cu selenium.
Ultrasonografia identifică pancreatita acută în 75% cazuri. În faza de edem constatăm
mărirea dimensiunilor pancreasului, acesta din urmă rămânând bine delimitat. În
pancreatita distructivă ţesutul glandular îşi pierde omogenitatea, dispar graniţele cu
ţesuturile adiacente, contururile devin estompate, apar focare amorfe.
Tomografia computerizată obiectivează o mărire de volum a pancreasului cu invazia
planurilor fasciale, care nu se mai comportă ca o barieră în calea procesului lezional din
pancreatitele acute, datorită enzimelor pancreatice eliberate prin acest proces. Ea
permite a localiza focarele de rarefiere sau induraţie, calculi sau chisturi cu un diametru
de până la 2 cm.
5.Hematemeză, melena

Cauze
 Afecțiuni ale esofagului: varice esofagiene, ulcer peptic al esofagului, tumori maligne și
benigne, diverticul esofagian, etc.
 Afecțiuni ale stomacului și duodenului: ulcer gastric și duodenal, gastrite hemoragice,
tumori maligne și benigne ale stomacului și duodenului, traumatisme.
 Afecțiuni ale intestinului subțire, hipertensiune portală, boli ale organelor
invecinate sau boli de sânge.
n hemoragiile digestive superioare pentru diagnosticul pozitiv si etiologic se impun o serie
de investigatii ca :
• Endoscopia digestiva
• Examenul radiologic eso – gastro – duodenal cu substanta de contrast
• Arteriografia selectiva
• Scintigrama cu hematii marcate
Injectarea la baza ulcerului a soluției de trombină sau adrenalină pentru hemostază
 6.Hernie strangulată inghinală
TRATAMENT:
Tactica chirurgicală – herniotomie cu revizia conținutului sacului hernial
Herniotomie dupa Lihtenstein?
Triada Mondor - durere + contractură musculară însoţită de hiperestezie cutanată + antecedente
ulceroase PNEUMOPERITONEU RADIOLOGIC

1.punerea în evidenţă şi izolarea sacului herniar de celelalte învelişuri, până la nivelul

colului;deschiderea sacului, 2.tratarea conţinutului (reintroducerea în cavitatea
abdominală, rezecţie parţială de epiplon, intestin strangulat şi necrozat ş.a.) şi 3.rezecţia
sacului până la nivelul inelului herniar; refacerea peretelui abdominal printr-o tehnică
care variază în funcţie de tipul herniei şi în funcţie de starea peretelui abdominal şi a
ţesuturilor adiacente.

7. Ulcer perforativ
Suturarea ulcerului

8.Necroza
9. Diverticulita Meckeli
Diverticulul Meckel reprezintă un diverticul congenital al intestinului subţire care rezultă din
ȋnchiderea incompletă a ductului omfalomezenteric (vitelin). Acest duct face legătura ȋntre
sacul vitelin şi intestinul primitiv şi se obliterează ȋn săptămânile 7-8 de gestaţie. Obliterarea
defectuoasă a acestui duct poate determina anomalii precum apariţia diverticulului Meckel
Excizia diverticulului + Suturarea in doua planuri a plagii ileonului
Daca apendicele e putin schimbat- se face si apendectomie, daca nu, si doar inflamare evidenta
a divericului, apendice fara schimbari- numai excizia diverticul

10. Pregatirea- stomac gol, lavaj stomac prin sonda nazogastrală cu apa – se elimină ramasite
de mase alimentare , sangele lichid, cheagurile, pana cand eliminarile devin apa curata,
pacientul e gata de fgds
FGDS poate avea scop diagnostic, cat si curativ
Alte surse de hemoragie – ulcer hepatogen sau ulcer cronic care s-a acutizat si a dat hemoragie
pe fondul cirozei, deoarece factorii de coagulare sufera perturbari intrucat sunt sintetizati in
ficat si cand ficatul nu functioneaza normal nu sunt sintetizati in cantitati optimale si e
probabilitate de hemoragie. Deci daca nu e hemoragie idn venele esofagului ( prima sursa de
hemoragie in ciroza hepatica) – e din ulcer
11. Colecistita acută
Semnul Murphy – apăsînd cu policele în regiunea hipoconndrului drept bolnavului i se propune să
facă o inspiraţie profundă – în momentul înspiraţiei apare o durere vie în hipocondrului drept.

Palma pe rebordul costal, degetul 5 in proiectia vezicii biliare si propunem pacientului sa fac un
inspir. La inspiratie se mareste in volum cav peritoneala, vezica se apropie de deget si se intrerupe
inspirul din cauza durerii.

Semnul Mussy (s. frenicus) – apariţia durerilor la palparea între picioruşele muşchiului
sternocleidomastoidian drept. Durere prin iradiere , durerea apare deasupra claviculei in locul de
conexiune a m. SCM

Semnul Ortner-Grecov – efectuarea loviturilor consecutive cu marginea palmei pe rebordul costal

drept provoacă dureri în hipocondrul drept. Mișcări percutorii cu dorsul palmei pe rebordul costal
drept , durerile se intensifică in proiectia vezicii biliare.

Leucocitoza e caracteristică pentru CCK acuta, cu deviere spre stanga- proces acut

Lichid pericolecistic= in porces inflamator

Pereții vezicii – 8 mm (in normă pana la 6)

Contur dedublat = proces inflamator in peretele vezicii urinare

Calcul – CCk acuta calculoasa

12. Ateroscleroza obliteranta a vaselor membrelor inferioare, ischemie gr II (200m-1km) , luand
in consideratie varsta si claudicatia, fluxul sangvin miscorat
Claudicație- e nevoit sa se opreasca, asteapta pana senzatiile neplacute trec, iar merge o
portiune de drum apoi pana apar semnele enumerate ( caracteristica patologiilor arterelor
membrelor inferioare, arata gradul insuficientei cronice a vaselor membrelor inferioare)
Dupa clasificarea lui Petrovski – insuf cronica
Grad I – bolnavul parcurge <1km pana apare claudicatia intermitenta
Ischemie cr Grad II – 200 m – 1 km
Grad III – claudicatia apare la parcurgerea distantei 25-200m
Grad IV – claudicatia apare <25 m sau apar dureri cand membrele inferioare sunt in pozitie
pasiva (nu se misca)
13. Trauma inchisa a abdomenului cu lezarea unui organ cavitar, peritonita purulenta(probabil)
totala, soc hypovolemic grad III (TA 70/40), pacientul se adreseaza practic in faza terminala a
peritonitei (I-erectila, II- toxica, III- terminala)
Aer liber – leziune de organ cavitar (stomac, duoden, ileon, jejun, colon)
Din momentul accidentarii timp de 24h in cav peritoneala au nimerit mase intestinale
impreuna cu agenti patogeni provocand peritonita (ileus, ocluzie, peristaltism dispare, se
acumuleaza gaze in lumenul intestinului , abdomenul devine balonat, abdomenul nu participa
in actul respirator, pacientul repsira cu torace, diafragma, defans muscular dureros pe tot
parcursul la palpare, semnul de iritare a peritoneului Blumberg pozitiv – palpare profunda,
dupa ce atingem apogeul palparii retragem mana de pe peretele abdominal anterior, are loc
balansarea peretelui si iritarea peritoneului inflamat si se intensifica durererea)

14. Ocluzia acuta intestinala superioara (interval intre crampe mici) aderentiara ( in
antecedente operatii, cauza ocluziei poate fi aderentele care compreseaza ansele intestinale)
Diagnosticul definitive va fi stabilit in timpul operatiei.
Semne : crampe abdominale , cu interval mic de 20 minute ( ileus intestinal la nivelul IS, cu cat e
mai jos- cu atat intervalele sunt mai mari), vome cu miros fecaloid (OI acuta ce persista mai
mult timp – mai mult de 48h pacientul mentioneaza, semn nefavorabil- flora intestinala s-a
deplasat oral ajungand in duoden) , ne ajuta cicatricea postoperatorie + TC de OI = ocluzie
aderentiala, simptomele enumerate
Simptomul Wahl – ansa intestinala balonata situate nemijlocit deasupra obstacolului care poate
fi palpat la pacientii nu prea grasi. palparea ansei de intetin imobila si dilatata in forma de para.
timpanism prounţat la percutie în regiunea proieminentă a porţiunii proximale a intestinului din cauza
meteorismului pronunţat.

Simptomul Sclearov (clapotajului) la miscari de oscilatie a abdomenului punem mainile pe

flancuri simtim cum se deplaseaza lichidul in cav peritoneala. percutia deasupra ansei strangulate
atesta clopotaj/durere? (se recomandă dimineaţa – preprandial). 

Spasocucotki (picatura cazatoare) – ansele sunt dilatate, nu au peristaltism, dar in acelasi timp
exsudarea in cav peritoneala si in lumenul intestinului continua si pacientul in decubit dorsal ,
pe partea posterioara a anselor intestinale (care se afla spre pat) se acumuleaza lichid, iar pe
partea opusa a intestinului datorita exsudarii au loc acumulari de lichid sub forma de picaturi
care cad pe partea posterioara si apara efectul auditive ca si cum ar cadea o picatura in
baltoaca (auscultatie mai mult timp cu stetoscop). Semnul Spasocucoţki („picătura căzînda”) –
auscultativ, se întîlneşte în fazele avansate cînd dispare peristaltismul şi lichidul acumulat cade de
pe pereţii intestinali în picături.

15. Hemoroizi interni si externi

Nodulii nu au semne celsiene – nu sunt semne de inflamare, la moment nu sunt semne de
hemoragie, deci nu s-a vizualizat sursa de hemoragie la examinare , dar pacientul acuza
eliminari de sange proaspat
Cand pacientul dupa 50 ani mentioneaza dereglari ale pasajului intestinal , eliminari de sange –
presupunem cancer
Scopul – excludem eventual cancer
Pregatirea colonului – laxative (diufalac)

Colonoscopia se poate face în scop diagnostic (cu sau fără prelevare de țesut pentru biopsie),
sau intervențional (de exemplu în cazul polipectomiilor sau dilatărilor de anastomoze).
Screeningul pentru depistarea precoce a cancerului colo-rectal se face după vârsta de 50 de ani
sau mai devreme în cazul pacienților cu antecedente familiale de cancer de colon; la pacienții
operați de cancer de colon, în cadrul controalelor oncologice periodice colonoscopia permite
identificarea precoce a recidivei sau a tumorilor apărute pe colonul restant.
16. Trombembolie arterei femurale pe dreapta, ischemie acuta de gr II A/B( dar paralizia nu e
descrisa)
Membrul poate fi salvat – trombembolectomie (medical angiochirurg) ( in ischemia gr I, IIA, IIB)
Prepara artera femurala, are un cateter special care se introduce printr-o incizie in a. femurala
si este trecut distal de tromb, dupa care balonasul de la varf se umple cu lichid si se extrage
cateterul cu balonasul ce impinge trombul spre plaga vasului
Criteriul de restabilire a permeabilitatii vasului – hemoragie din vas
Dupa restabilirea circuitului – suturarea plagii arterei femurale
In ischemia gr III + gangrena – membrul amputat
La pacienti in varsta cu afectiuni cardiace sursa de trombi sunt pe valvulele cardiace, care se rup
si nimeresc in circuitul sangvin , apoi in circuitul mare (AS-V…?)
Ischemie gr I – dureri, senzatie de rece in membru
Ischemie gr IIA - +parestezii
Ischemie gr IIB – paralizie
Ischemie gr III A – apar contracture musculare (ridori musculare, articulare) , adica pacientul nu
poate realiza miscari in articulatie mai jos de nivelul obstructiei
Ischemie gr III B- redoare generalizata
Pulsatia in a. femorala se pastreaza- deci nivelul trombozei este intre a. femurala ( ligamentul
inghinal ) si regiunea poplitee, pe coapsa
17. Apendicita acuta flegmonoasa (2), strangulare falsa / hernie Broke (1)
Strangulare falsa apare la orice pacient care are hernie si are o apendicita/ulcer perforant/CCK
acuta gangrenoasa perforativa- cand revarsatul inflamator se acumuleaza in sacul hernial ,
iritandu-l si apare TC de hernie strangulate, dar in realitate e stangulare falsa (hernie Broke)
TRATAMENT: apendectomie, lavaj drenaj al cav peritoneale, nu se face herniotomie – deoarece
tesuturile sunt potential infectate
18. Boala varicoasa a membrului inf drept complicata cu tromboflebita ( acuta a v. safena
magna dextra) venelor superficiale a membrului inferior drept
Incepe posterior de maleola anterioara, partea mediala a gambei, spre genunchi si spre partea
anteromediala a coapsei, se ridica spre ligamentul inghinal, mai jos de lig. Inghinal se uneste cu
v. femurala prin crosa venei safena magna dextra
Tratament conservative la inceput:
- AINS
- Anticoagulante
- Aplicatii cu heparina
- Daca plastronul nu se mareste in dimensiuni (nu are tendinta de formare a
trombilor care sa progreseze spre lig inghinal )– pacientul e operat in mod planic
- Daca este tendinta de ascensiune a trombozei venei safena – pacientul e operat
urgent- flebectomie, in caz contrar – trombul se rupe si provoaca tromboza arterei
pulmonare

19. Cancer
Biopsie
Cu cat e mai mare sim ai adanc ulcerul si cu cat e mai mica aciditatea sucului gastric- cu
atat e mai mare probabilitate de dezvoltare a cancerului

20. Hernie inghinala directa prin alunecare pe stanga (cand o parte a sacului hernial e
un organ al cav peritoneale – hernie prin alunecare)
Alte organe – cecul , sigma (pot aluneca impreuna cu peritoneul formand o mica parte a
sacului hernial)
Accident intraoperator : deschiderea vezicii urinare
Cateter foley- cateter urinar- se introduce in vezica urinara, are un balonas special care
se umpla cu lichid ( aprox 8 ml, se indica pe cateter) , se pastreaza o perioada mai lunga
de timp in vezica ca nu cade
Sacul hernial se afla in afara elementelor funicolului spermatic – hernie directa ce iese
prin fosa mediala sau suprapubiana
La deschiderea sacului hernial chirurgul a depistat virful cateterului foley – o parte
componenta a sacului hernial reprezinta vezica urinara