TEST I:Notiunea dreptului constitutional ca ramura de drept

1.Notiunea ramurii dreptului constitutional

Ca ramura, dreptul constitutional este o grupa de norme juridice cu forta juridica suprema, aceste norme juridice
au trasaturi distincte, procedura de adoptare si modificare speciala, ce reglementeaza relatiile sociale fundamentale
di domeniul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii in stat sin in caz de necesitate asigurate cu forta de
constrangere statala.Dreptul constituţional este ramura principală a sistemului de drept alcătuită din ansamblul
unitar de norme juridice cuprinse prioritar în Constituţie prin care se reglementează: relaţii sociale fundamentale ce
apar în procesul instaurării, menţinerii şi exercitării puterii de stat: drepturile, libertăţile şi îndatoririle
fundamentale ale omului şi cetăţeanului; modul de organizare şi funcţionare a instituţiilor politice şi bazele
instituţiilor administrative şi jurisdicţionale.
2.Determinati obiectul si metoda ramurii dreptului constitutional.
Obiect de reglementare – grup de relatii sociale omogene, strans legate intre ele ce tin de un anumit domeniu.
Obiectul de reglementare a dc: relații sociale fundamentale ce apar în procesul instaurării,menţinerii şi exercitării
puterii de stat: drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale omului şi cetăţeanului; modul de organizare şi
funcţionare a instituţiilor politice şi bazele instituţiilor administrative şi jurisdicţionale,cetatenia, sistemul
electoral,etc.
In obiectul dreptului Constitutional sunt cuprinse doua categorii de relatii:
-relatii cu o dubla natura juridical-care sunt reglementate si de alte ramuri de drept so de constitutie.
-relatii specific dreptului constitutional-relatii ce sunt reglementate doar de normele dreptului constitutional.
Prin metoda intelegem un procedeu, o cale,o forma de stabilire a unui comportament.
Dreptul constitutional in reglementarea relatiilor sociale fundamentale folosestein marea majoritate a cazurilor
metoda imperativa si metoda dispozitiva.
Metoda imperativa –consta in ceea ca legiuitorul printro norma dispune un anumit comportament si nu se perminte
o abatere de la dispozitiile normei.
Metoda dispozitiva –consta in acordarea drepturilor subiectilor de drept constitutional de a savirsi atiuni
concrete ,determinate, de asi alege singuri comportamentul in limitele permise de norme.
3.Formulati particularitatile distincte ale obiectului si metodei ramurii dr.const.
1. Obiectul raspunde la intrebarea ce relatii reglementeaza normele ramurii:
a) relatiile sociale fundamentale din domeniul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii in stat pe de o parte, ca
subiect la aceasta relatie este statul sau poporul.
b) iese din domeniul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii in stat
c) unele au natura juridica dubla ( este reglementata simultan/paralele)
2.Metodei:
- prevaleaza metoda prescriptiva
- metoda interdictiva presupune pedeapsa reglementata de relatia juridica dubla. La sanctiuni mai este specifica
prin ceea ca consta in privarea unui drept primit tot in baza DC (ex: dizolvarea parlamentului, demiterea
presedintelui)
TEST 2:Raporturile de drept constitutional si subiectele raportului juridic constitutional.
1.Definiti notiunea raportului de drept constitutional si notiunea subiectelor raportului juridic
constitutional.
Raportul de drept constitutional-reprezinta o categorie a raporturilor sociale reglementate de normele dreptului
constitutional care se nasc, se desfasoara si se sting in domeniul relatiilor sociale fundamentale ce apar in procesul
instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat , drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale omului si
cetateanului, modul de organizare si functionare a institutiilor politice si bazele institutiiilor administrative si
jurisdictionale.Subiectele raportului juridic constitutional-sunt oamenii luati individual ca persoane fizice sau
grupati in colective ca persoane juridice fie statul reprezentat dde organelle sale.Unul dintre subiecte este fie
detinatorul puterii, fie statul, fie un organ reprezentativsi aceste subiecte actioneaza in mod necesar intr-un raport
juridic aparut in activitatea de instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat.
2.Enumerati subiectele raportului de drept constitutional si clasificati raporturile de drept constitutional.

1
 Subiect:
 Poporul – art 2(1) CRM Suveranitatea nationala apartine poporului RM
 statul (organele reprezentative) – apare ca subiect la raporturile juridice privitoare la cetatenie si
raporturile privind federatia
 organele statale (autoritatile: legislativ/ executiv(partial)/ jurisdictional) – numai daca raportul se naste
in timpul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de stat( raportul sa fie de dc)
 partide politice – art 41 Constitutie- posibilitatea partidelor de a participa la raporturile de drept ce
privesc instaurarea,mentinerea si exercitarea puterii in stat(prin dreptul de a propune candidati la
alegeri)
 cetatenii RM pot aparea ca subiecte ale raportului de drept const. In 3 ipostaze:ca persoane fizice in
cazul raporturilor pentru realizarea drepturilor libertatilor si indatoririlor fundamentale;ca persoane cu
functie intrun anumit organ de stat in raporturile de reprezentare;organizati pe circumscriptii electorale
in cazul alegerilor de deputati, sefului statului.
 strainii si apatrizi sunt subiecte ale raportului de drept const.in cazul acordarii cetateniei sau a azilului
politic.
Pe criteriul subiectelor ce participa la raportul de drept const putem distinge:
-raport de drept const. intre autoritatile public
-raport intre autorit. Publice si persoane fizice sau juridice.
3.Distingeti trasaturile raportului de drept const.
Raporul de drept const. are urmatoarele trasaturi caracteristice:este un raport social-astfel raportul juridic se
stabileste intotdeauna intre oameni fie dintre persoane fizice fie dintre acestea si organel statului sau dintre
organelle statului intreprinderi institutii etc.;O a doua trasatura este ca raportul juridic este un raport de
suprastructura-astfel raportul juridic este influentat si influenteaza celelalte categorii de raporturi sociale si este
prezent in toate domeniile vietii economice, politice, administrative atc.Deasemeneea raportul juridic este un
raport volitional-prin aceasta trasatura se intelege faptul ca el este reglementat de norme juridice care exprima
vointa legiuitorului care in conditiile unui regim democratic poate fi vointa poprului.Raportul juridic este un raport
valoric-acesta aparind valorile esentiale ale societatii.O alta rasatura a raportului juridic este ca el e o categorie
istorica- fiind in strinsa legatura cu dezvoltarea istorica a societatii intro anumita perioada.Deasemenea raportul
juridic este unul ideologic deoarece inainte ca sa se formeze el trece prin constiinta persoanelor, depinde de vointa
acestora are un character subiectiv si tine de constinutul de idei al suprastructturii sociale. Trasaturile specific ale
raportului juridic const. sunt:

1) obiectul de reglementare- rsf din domeniul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii in stat.

2) Pe de o parte ca subiect este statul sau poporul
3) Unele relatii sunt de natura juridica dubla

TEST 3:Normele juridice constitutionale si institutiile juridice constitutionale.

1.Definiti notiunea normei juridice constitutionale si notiunea institutiei juridice constitutionale
Normele dreptului constitutional sunt normele care reglementeaza conduita oamenilor in relaiile sociale
fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat, aceste norme sunt
cuprinse in Constitutie cit si alte acte normative care sunt izvoare ale dreptului constitutional.
Institutia juridica de drept constitutional cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza un
anumit grup sau categorie unitara de relatii sociale fundamentale determinind astfel o sfera aparte de
raporturi juridice.
2.Clasificati normele juridice constitutionale si indicati sistema institutiilor jurice constitutionale.
2
 Normele de drept constitutional se clasifica in norme de aplicatie mijlocita si norme de aplicatie directa.
Normele de aplicatie mijlocita sau indirecta sunt normele care pentru a fi puse in aplicare in cazuri concrete
sunt urmate de reglementari suplimentare prin alte ramuri de drept.
Normele de aplicatie nemijlocita sau directa sunt normele care reglementeaza direct relatiile sociale si nu
au nevoie de a fi precizate printro lege organica sau ordinara.
Exista si alte clasificari a normelor:
Astfel dupa sfera functionala distingem:norme constitutionale de reglementare care reglementeaza
nemijlocit relatiile sociale fundamentale si norme constitutionale de protectie, conservare si asigurare.
Dupa modul de influenta asupra subiectului de drept distingem norme const. Obligatorii;norme const.
Onervative, si norme const.prohibitorii.
Dupa caracterul raporturilor sociale reglementate distingem: norme const. Materiale si norme
const.procesuale.
Iar dupa durata actiunii in timp exista:norme permanente, norme provizorii si norme exceptionale.
Din categoria institutiilor de drept const fac parte:sistemul electoral, cetatenia,controlul constitutionalitatii
legilor, drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale omului si cetateanului, structura de stat, forma
de guvernamint etc
3.Formulati trasaturile caracteristice ale normelor juridice constitutionale si institutiilor juridice
constitutionale.
Trasaturile normei juridice constitutionale:
a) Are forta juridica suprema
b) Reglementeaza relatii fundamentale
c) Unele norme (90% din Constit) fac abatere de la structura logico-interna clasica
d) Structura tehnico-legislativa sub forma de titluri,articole,paragrafe,puncte,etc
e) Multe norme nu au sanctiune deoarece contin relatii fundamentale,asta nu inseamna ca nu este sanctiune,
deoarece sanctiunea o gasim in alte ramuri.
f) Unele norme de dc sint de aplicare mijlocita/indirecta, sint relatii cu natura juridica dubla
g) Sanctiunea consta in privarea de un drept obtinut tot in baza dreptului constitutional
h) Normele juridice const pe linga unele prevederi care reglementeaza nemijlocit unele relatii sociale au si
prevederi care contin formularea unor principii, consfintesc bazele puterii si definesc unele institutii.
i) Majoritatea normelor constitutionale nu contin nici o prevedere concreta care ar stabili sanctiunea in cazul
nerespectarii ei.astfel pentru mai multe dispozitii este prevazuta o singura sanctiune. Sanctiunile in dreptul
const. Sunt specifice precum revocarea mandatului parlamentar, revocarea unui organ de stat, declararea ca
neconstitutional a unui act normativ etc.

Test 4:Izvoarele ramurii dreptului constitutional

Definiti notiunea de izvor, enumerati izvoarele.
Izvor de drept – forma specifica, particulara , de exprimare a normelor juridice care sunt determinate de modul de
adoptare sau de sanctionare a lor de catre stat. Termenul „izvor al drepturlui” are doua sensuri: material si
formal.Izvoarele materiale – sistem de factori sociali, politici,materiali, care determina actiunea legiuitorului sau
dau nastere unor reguli izvorate din necesitatile practice de reglementare prin norme juridice a unor relatii sociale
Izvoarele formale – forma de exprimare a normelor juridice. Dc are doar izvoare formale.Izvoare ale dreptului
const sunt:constitutia, legile constitutionale, organice,ordinare, actele normative ale sefului statului, hotaririle si
deciziile curtii constitutionale,regulamentul parlamentului, ordonantele si hotaririle guvernului, hotaririle
autoritatilor administratiei publice locale, contractul normativ, tratatele internationale, precedentul judiciar,
cutuma, codul regulilor religioase in tarile din sistemul islamic de drept.

3
2.Stabiliti trasaturile si corelatia dintre izvoare.
Trasatura specifica a izvoarelor de drept constitutional este ca ele :Contin reglementari cu privire la relatiile
fundamentale din domeniul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii in stat.
Corelatia: Nici unul din izvoare nu trebuie sa contravina Constitutiei. Ca sa devina izvoar al dreptului national, de
exemplu tratatul international trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:

 Reglementeaza relatii sociale fundamentale

 Trebuie sa fie ratificat si de aplicare directa
Pana la ratificarea tratatului, Constitutia este superioara. Daca tratatul contravine Constitutiei,atunci:
a) Nu se ratifica tratatul
b) Se fac rezerve la tratat in partea care contravine
c) Mai intai se modifica constitutia, pentru a elimina discrepanta dintre Tratat si Constitutie, mai apoi se
ratifica tratatul.
3.Argumentati importanta Constitutiei.
1) Reglementeaza relatiile fundamentale
2) Are forta juridica suprema
3) Este barometrul/etalonul intregului sistem de drept national(normele nu contravin Constitutiei,controlul
constitutionalitatii legii)
4) Este un program al natiunii – contine directii de dezvoltare
5) Arata principiile generale a sistemului de drept.

TEST 5:Locul si rolul dreptului const in sistemul dreptului.

1.Descrieti locul si rolul dreptului const In sistemul dreptului
Pentru a determina locul si rolul ramurii dreptului constitutional in sistemul dreptului, trebuie sa tinem cont de
doua aspecte: importanta relatiilor sociale reglementate prin dreptul constitutional si valoarea formelor juridice,
prin care vointa detinatorilor puterii devine drept(izvoarele de drept).Normele de drept constitutional
reglementeaza cele mai importante relatii sociale, relatiile ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii
puterii de stat. Aceste relatii prezinta cea mai mare importanta pentru popor. De aceea, aceste relatii sociale sunt
reglementate de Constitutie, legea fundamentala a statului, care se situeaza in fruntea sistemului de drept. Din
normele Constitutiei se desprind principiile dupa care celelalte ramuri de drept reglementeaza in domeniile lor de
activitate. Dreptul constitutional guverneaza si orienteaza reglementarea juridica din celelalte ramuri ale dreptului,
ii imprima un anumit continut si o anumita directie.Orice ramura de drept isi gaseste fundamentul juridic in
normele din constitutie.
2.Stabiliti legatura dreptului const. Cu alte ramuri de drept.
Ca factor structurant in sistemul de drept dreptul constitutional guverneaza si orienteaza reglementarea juridica in
celelelate ramuri ale dreptului , imprimindui un anumit continut si o anumita directie.Toate relatiile sociale
reglementate prin normele juridice ce apartin altor ramuri de dreptsunt intrun fel sau altul conditionate de normele
dreptului constitutional , de faptul ca normele dreptului constitutional apar ca norme principiice formeza
fundamentul juridic si determina orientarea actiunii tuturor celorlalte.Dreptul constitutional apare ca factor
structurant al intregului sistem de drept prin aceea ca nirmele ce alcatuiesc celelalate ramuri ale dreptului trebuie
sa fie conforme celor cuprinse in dreptul constitutional si mai presus de toate sa fie conforme normelor cuprinse in
constitutie.Modificarile intervenite in dreptul constitutional impune modificari corespunzatoare ale normelor din
celelalte ramuri de drept .
3.Argumentati locul deosebit al dreptului const in sistemul de drept.
Dreptul constitutional apare in cadrul sistemului de drept intro dubla ipostaza ca ramura de drept si pe de alta parte
ca factor structurant al intregului sistem.
TEST 6:Dreptul constitutional ca stiinta
1.Relatati in linii generale despre dreptul constitutional ca stiinta

4
 Stiinta dreptului constitutional reprezinta un sistem de cunostinte istorice, logic fundamentate capatate in
rezultatul cercetarii dreptului constitutional ca ramura de drept , a relatiilor reglementate de aceasta ramura
precum si a practicii realizarii normelor dreptului constitutional.Cunostintele apar sub forma de definitii,
teorii, descrieri, concluzii, propuneri, argumente, sunt intalnite in manuale, monografii, doctrina. Dreptul
constitutional studiaza fenomene si raporturi politico-juridice care, partial, formeaza obiectul de studiu si al
altor stiinte. Cel mai aproape de stiinta dreptului constitutional sunt acele stiinte juridice care fac parte din
dreptul public: dr administrativ,politienesc,militar,vamal,etc. Toate ramurile stiinte dreptului public au ca
obiectiv cercetarea normelor juridic si a relatiilor sociale reglementate de acestea. Stiinta dreptului
constitutional, procesul de realizare a investigatiilor stiintifice, este conditionata si de aplicarea unor date si
metode specifice unor discipline adiacente cum ar fi: teoria generala a dreptului, istoria statului si
dreptului,drept privat,etc.In mod special, stiinta dreptului constitutional este apropaita de teoria statului si
dreptului, dreptul international public si politologia.
2.Determinati obiectul, metoda si izvoarele stiintei dreptului const.
Obiectul stiintei dreptului constitutional il constituie normele de drept constitutional si relatiile sociale din
domeniul relatiilor ce tin de organizare societatii in stat, reglementarea acestor norme precum si conceptiile
specialistilor in materia dreptului constitutional.Obiectul stiintei dreptului constitutional nu este limitat in
timp si spatiu.Orice teorie negata, orice norma abrogata ramane parte din stiinta.
Metodele stiintei dreptului constitutional sunt:

•metoda logică care reprezintă argumentarea pe calea deductivă;

•metoda comparativă, extrem de utilă în compararea trăsăturilor ramurilor,instituţiilor şi normelor de drept ale
altor state;
•metoda istorică care are la bază dezvăluirea sensului evenimentelor trecute, determinând astfel modificarea şi
ameliorarea sistemului actual;
•metoda sociologică care cuprinde: observaţii, sondaje de opinie, anchetăsociologică, chestionarul, interviul;
•metoda cantitativă care contribuie la sistematizarea şi evidenţalegislativă, stocarea şi sistematizarea informaţiei
ştiinţifice juridice.
Izvoarele stiintei dreptului constitutional sunt cunostinte sistematizate despre obiectul de studiu al
acestei stiinte elucidate in lucrari stiintifice ca monografii articole manuale etc.
3.Estimati rolul si sarcinile de baza ale stiintei dreptului const.
Sarcinile de baza a stiintei:

 Sa explice normele juridice

 Sa asigure armonie intre norme si relatii
 Sa evite reglementari duble
 Sa propruna modificari si proiecte in vederea perfectionarii cadrului legal
 Sa solutioneze contradictiile din relatiile sociale
 Sa proiecteze dezvoltarea normelor si relatiilor in perspectiva
 Sa asigure armonia reglementarii interne si celei internationale

TEST 7:Dezvoltarea stiintei dreptului constitutional

1.Identificati etapele principale si directiile de dezvoltare a stiintei dreptului constittional in lume si in R.M
Notiunea de drept constitutional s-a nascut in Italia. Aici, prima catedra de drept constitutional apare la Ferrara.
Aceasta notiune s-a incetatenit deja in Franta mai tirziu cand a fost creata la Paris cea dintai catedra de drept
constitutional condusa de contele Rossi.In perioada data, dreptul constituional se confunda cu dreptul Constitutiei.
Pe langa notiunea de drept constitutional a fost si mai poate fi intalnita in calitate de sinonim notiunea de drept de

5
stat – a fost utilizata aproape in toate statele socialiste. Odata cu prabusirea regimurilor totalitare, in statele din
Europa si in fostele republici din URSS termenul drept de stat este substituit cu cel de drept constitutional.
In RM, pana la declararea suveranitatii si independentei statale, stiinta dreptului constitutional practic nu
recunostea orientarile doctrinelor occidentale de drept constitutional. In aceasta perioada, stiinta dreptului
constitutional s-a limitat mai mult la proslavirea organelor puterii de stat existente si la analiza lor prin prisma
reglementarilor juridice. Incepand cu anul 1985 ia amploare procesul de renovare si perfectionare a relatiilor
sociale , economice si politice. Sunt intemeiate teorii constitutionale noi influentate de curentele social-
democratice contemporane. In RM este utilizata pe larg notiunea de drept constitutional.Pana la formarea unei
catedre speicale disciplina drept constitutional a fost predata in cadrul catedrei „Disciplini Statale”. Un rol
important in dezvoltarea stiintei dc l-a avut Catedra „Drept Constitutional si Drept Administrativ” din cadrul
USM, care a fost organizata la 5 septembrie 1994.
2.Comparati etapa sovietica si post sovietica de dezvoltere a stiintei dreptului const in R.M
In R.M. pina la declararea suveranitatii si independentei statale stiinta dreptului const. Practic nu recunostea
orientari doctrinale occidentale de drept const.In aceasta perioada stiinta dreptului cont sa limitat mai mult la
proslavirea organelor puterii de stat existente si la analiza lor prin prisma reglementarilor juridice.Dreptul de stat
sovietic era recunoscuta ca ramura de drept fundamentala , ramura ce contine dispozitii si prevederi pentru alte
ramuri de drept.Stiinta in perioada sovietica era cenzurata in argumente, servea ideologiei comuniste. Stiinta era
marcata de unicitatea partidului comunist,alegeri nedemocratice. Drepturile si libertatile omului erau limitate. In
perioada sovietica partidul politic era superior organelor de stat
In perioada post-sovietica era invers – pluralismul politic, separatia si colaborarea puterilor, sistemul democrat,
drepturi si libertati fundamentale, stiinta este autonoma si nu este cenzurata.
3.Formulati directiile principale de dezvoltare a stiintei dreptului const in R.M
Directiile de dezvoltare a stiintei RM azi: asigurarea independentei; puterii judecatoresti; perfectionarea sistemului
electoral in urma caruia reprezentantii sa fie cei mai destoinci; procedura de alegere a sefului de stat. Alte
probleme ar fi perfectionarea statutului deputatilor in parlament in vederea concretizarii obligatiilor si reducerii
imunitatii, precum si alte probleme legate de organizarea partidelor politice.

TEST 8:Corelatia stiintei dreptului const cu alte stiinte

1.Identificati stiintele cu care coreleza dreptul const
Cel mai aproape de stiinta dreptului constitutional sunt acele stiinte juridice care fac parte din dreptul
public cum ar fi:dreptul administrativ, drept informational, drept militar, drept financiar, drept vamal ,
drept ecologic, organizarea si functionarea institutiilor de drept Stiinta dreptului const. In procesul de
realizare a investigatiilor stiintifice este conditionata si de aplicarea unor date si metode specifice unor
discipline adiacente cum ar fi tgd,istoria statului si dreptului, istoria doctrinelor politice si de drept, drept
international public, politologia etc.
2.Stabiliti legatura dreptului const cu alte stiinte juridice
Inn mod special stiinta dreptului const.este apropiata de teoria statului si dreptului , dreptul international
piblic si politologia.
Politologia si dreptul constitutional au obiectele si metode diferite de studiu insa intre ele exista
nenumarate puncte de tangenta.Astfel institutiile politice sunt obiecte de studiu pentru ambele
stiinte.Politologia are o sfera de cuprindere mai larga decit dreptul const, ea analizeaza fenomenele politice
in ansamblul lor din toate laturile, pe cind dreptul constitutional analizeaza indeosebi institutiile politice,
cele prin care se exercita puterea de stat a poporului.
3.Evaluati si argumentati corelatia stiintei dreptului const cu alte stiinte sociale.

6
 TEST 9:Dreprul constitutional ca disciplina de studiu
1.Relatati in linii generale despre dreptul const. A disciplina de studiu
Dreptul constitutional ca disciplina didactica se preda preponderent in cadrul facultatii de drept . Scopul
predarii disciplinei date consta in familiarizare si formarea deprinderilor studentilor in ceea ce priveste
bazele teotiei Const si dezvoltarii ei, bazele organizarii de stat principiile statutului juridc al persoanei etc.
2.Stabiliti legatura disciplinei dr. Cosnt cu alte discipline
3.Evaluati si formulati propuneri privitor la programa disciplinei de studiu dr. Const si metodele de
predare

TEST 10:Notiunea si esenta constitutiei

1.Definiti notiunea Const. Si dterminati trasaturile principale a le ei.
Constitutia-ansamblul de norme juridice chemate să asigure garantarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului posibilă numai în cadrul regimului politic bazat pe principiul separației puterilor
în stat,grație cărui fapt ele sunt stabilite și învestite cu o forță juridică supremă,adoptate după o procedură
specială și prin controlul constituționalității.
Trăsăturile principale ale constituției deriva din definitie:
- Supremația juridică
- Rigiditatea constituțională
- Reglementeaza relatii sociale fundamentale
- Controlul constituționalității legii
- Stabilitatea constituției
2.Argumentati trasaturile principale ale Const.\
Stabilitatea presupune ca normele constitutionale nu trebuie sa fie modificate foarte des, deoarece ele nu
vor mai putea fi considerate stabile, si nu vor fi fixate in constiinta juridica a maselor.......
3.Evaluati viziunile stiinttifice privind esenta Const.
a) Exista viziuni stiintifice conform caror Constitutia este programul unei natiuni
b) Constitutia este expresia vointei clasei dominante
c) Viziunea care o deducem din Declaratia Franceza 1789 in care se specifica ca Constitutia reglementeaza
drepturile si libertatile fundamentale plus separarea si colaborarea puterii
d) Constitutia este un etalon a sistemului de drept national.

TEST 11:Aparitia si dezvoltarea constitutiei

1.Relatati in linii generale despre aparitia si dezvoltarea constitutiei in lume
Aparitia Constitutiei, ca lege suprema este tratata diferit existand 2 opinii:

a) unii autori sustin ca prima Constitutie in sensul de lege suprema a aparut odata cu primele acte cu caracter
constitutional si anume MAGNA Charta Libertatum 1215.
b) Prima Constitutie a aparut odata cu prima Constitutie scrisa – America 1787
Dezvoltarea Constitutiei inseamna raspandirea sau difuzarea Constitutiei care a avut loc dupa anumite
etape,perioadae sau valuri de difuzare.
Deosebim 5 valuri:
1.Evenimentele din SUA soldata cu Declaratia de Independenta (1776),Declaratia Franceza a Drepturilor Omului
(1789).
2.Revolutiile franceze (1830-1848). Constitutia belgiana a inspirat si prima Constitutie in Romania – 1866
3.Caderea Imperiului Austro-Ungar dupa primul razboi mondial,revolutia socialista din Rusia, din care ca
consecinta s-a adoptat prima Constitutie Sovietica Socialista
7
4.Sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial,eliberatul de sub regimul colonial, asa numitele tari de-a lumea a 3-a
si ca urmare unele au luat calea sovietica de dezvoltare
5.Caderea imperiului Sovietic, Zidul de la Berlin, in urma declaratiilor de independenta au aparut pest 100 state
noi care au adoptat Constitutii democratice

2.Determinati trsaturile generale ale primelor const in lume

Primele constitutii cutumiare – Magna Charta Libertatum(1215) contin reglementari fragmentare,adica

reglementeaza doar o parte din relatiile social fundamentale din domeniul instaurarii mentinerii si exercitarii
puterii in stat. Trasaturi:
protejeaza doar unele categorii sociale
procedura de adoptare a primelor Constitutii este cu rezerva – au participat doar reprezentantii nobilimii.
Pentru acea perioada recunoasterea unor drepturi ca fundamentale printr-un act obligatoriu cu putere juridica
suprema a insemnat foarte mult pentru societate, a constituit o dezvoltare a Constitutiei ca lege suprema.
Cuvantul Constitutie a fost utilizat incepand cu perioada antica, avand sensul de act al monarhului. In perioada
feudala avea sensul de regulament pentru membrii manastirii. Tocmai cu adoptarea Magna Charta Libertatum se
capata sensul de lege suprema. Si necatand de neajunsuri, aceasta este parte componenta a Constitutiei Marii
Britanii.Constitutiile scris – 1787 de regula au procedura de adoptare si modificare specifica, cuprinsa de regula
intr-un singur act normativ.Obiectul de reglementare a acestor Constitutii scrise cuprinde ca obiect complex toate
relatiile social fundamentale din domeniul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii in stat. Constitutia scrise se
refera, protejeaza intregul popor.
3.Estimati dezvoltarea const r.m.

Perioada interbelică. a) Constituţia din 1923.

b) Dictatura regală instaurată prin constituţia din 1938.
Constituţiile socialiste.
 a) Constituţia din 1925.
b) Constituţia din 1938.
c) Constituţia din 1941.
d) Constituţia din 1978.
Etapa actuală. Constituţia Republicii Moldova din 1994

TEST 12:Continutul normativ al Constitutiei

1.Determinati si descrieti obiectele de reglementare a Const
Continutul normativ al Constitutiei din majoritatea statelor cuprinde norme ce se refera la: forma de guvernamint,
structura de stat, regimul politic al statului, fundamentele politice, economice, sociale, si religioase ale
statului,statutul juridic al persoanei, separatia puterilor in stat, controlul constitutionalitatii legilor, drepturile si
indatoririle cetatenilor.
2.Stabiliti corelatia dintre obiectele de reglementare a const
Legatura - toate reglementarile din Constitutie se completeaza una pe alta
3.Evaluati constinutul normativ al Const R.M.
Din punct de vedere juridic constituţia este structurată în 143 articole, 7 titluri unele având capitole şi secţiuni.
Titlul I. Principii generale. În primele 13 articole ale prezentului titlu este legiferat fundamentul juridic şi politic al
statului. Art.1 declară Republica Moldova stat suveran, independent, unitar şi indivizibil, cu forma de
guvernământ republicană, stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera
dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.
Celelalte articole din titlu sunt armonios legate cu cel citat, reprezentând o dezvoltare a reglementării date cum ar
fi: suveranitatea naţională aparţine poporului care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative
(art.2); teritoriul este inalienabil, frontierele fiindu-i consfinţite prin lege organică (art.3); democraţia se exercită în
condiţiile pluralismului politic care este incompatibil cu dictatura şi totalitarismul (art.5).
8
O importanţă deosebită o prezintă art.6 care fixează separarea şi colaborarea puterii legislative, executive şi
judecătoreşti în exercitarea prerogativelor ce le revin.
Republica Moldova ca subiect a relaţiilor de drept internaţional se obligă să respecte Carta Naţiunilor Unite şi
tratatele la care este parte, să-şi
Bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.
Art.9 declară proprietatea publică şi privată, iar piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială ca factori de
bază a economiei. Prin acest articol principiul economiei de piaţă ca fiind definitoriu pentru dezvoltarea
economică şi socială a statului.
Important este şi faptul că constituţia recunoaşte şi garantează drepturile tuturor cetăţenilor la păstrarea,
dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
Republica Moldova se proclamă stat neutru şi nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.
Tutlul II. Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale. Acest titlu cuprinde 3 capitole şi 45 articole prin care
sunt consacrate cele mai esenţiale şi inerente drepturi ale omului şi cetăţeanului bineînţeles, fiind indisolubil legate
de îndatoririle pe care le au cetăţenii faţă de stat.
În mod firesc, acest compartiment al constituţiei începe cu consacrarea principiului universalităţii drepturilor şi
îndatoririlor după care urmează principiul egalităţii ceea ce înseamnă că toţi cetăţenii statului sunt egale în faţa
legii. Aceste principii corespund exigenţilor formulate în preambulurile celor două pacte privitoare la drepturile
omului (Pactul relativ la drepturile economice, sociale şi culturale şi Pactul relativ la drepturile civile şi politice)
ratificate de Republica Moldova.
Articolele 17, 18 stabilesc cetăţenia Republicii Moldova, restricţiile şi protecţia ei.
În conformitate cu normele dreptului internaţional cetăţenii străini şi apatrizii beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi
cetăţenii Moldovei, bineînţeles, cu unele excepţii ce ţin de drepturile exclusiv politice care aparţin numai celor
care au calitatea de cetăţean al republicii.
Articolele 20 şi 21 declară accesul liber la justiţie şi prezumţia nevinovăţiei până când vinovăţia va fi dovedită în
mod legal, în cursul unui procesa, în cadrul căruia i sau asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.
Capitolul 2 al prezentului titlu reglementează drepturile şi libertăţile propriu zise care sunt: dreptul la viaţă şi
integritate fizică şi psihică; libertatea individuală şi siguranţa persoanei; dreptul la apărare; dreptul la libera
circulaţie; dreptul la viaţă intimă, familială şi privată; inviolabilitatea domiciliului; secretul corespondenţei;
libertatea conştiinţei; libertatea opiniei şi a exprimării; libertatea creaţiei; dreptul la informaţie; dreptul la
învăţătură; dreptul la ocrotirea sănătăţii; dreptul la un mediu înconjurător sănătos; dreptul de vot şi dreptul de a fi
ales; dreptul la administrare; libertatea întrunirilor; libertatea partidelor şi altor organizaţii social politice şi altele
în total 31 drepturi şi libertăţi care fiind înserate în textul constituţiei au devenit fundamentale.
În capitolul 3 sunt stabilite îndatoririle fundamentale şi anume: exercitarea în sistem a drepturilor şi obligaţiilor;
devotamentul faţă de ţară; apărarea patriei; contribuţii financiare; protecţia mediului înconjurător şi ocrotirea
monumentelor.
Tutlul III. Autorităţile publice. Acest titlu este structurat în 6 capitole, 6 secţiuni şi 65 articole în care sunt stabilite
autorităţilr publice din Republica moldova, limitele competenţelor lor şi raporturile dintre ele.
Capitolul 4 este consacrat Parlamentului în care acesta este calificat ca organ reprezentativ suprem şi unica
autoritate legislativă a statului. Tot aici sunt stabilite principiile de ,bază de constituire a Parlamentului, durata
mandatului de 4 ani, validarea mandatului de către Curtea Constituţională, organizarea internă.
Atribuţiile de bază a puterii legislative sunt redate în art.66, sau într-o altă optică pot fi numite şi limitele
competenţei deoarece Parlamentul nu are dreptul să le depăşească.
Secţiunea a 2-a al capitolului respectiv, legiferează statutul deputaţilor din Parlament, fixând dispoziţia
mandatului reprezentativ, orice mandat imperativ fiind declarat nul., ceea ce trebuie înţeles că deputaţii odată fiind
aleşi se află în serviciul întregului popor şi nu mai pot fi revocaţi.
Secţiunea a 3-a stabileşte categoriile de legi: constituţionale, organice şi ordinare, stabileşte şi procesul adoptării
lor şi intrării în vigoare. Tot aici, prin art.75 este stabilit referendumul ca formă directă de participare a poporului
la exercitarea suveranităţii naţionale (puterii politice).
Capitolul 5 este destinat Preşedintelui Republicii Moldova în care este stabilit modul de alegere, durata
mandatului, incompatibilităţile şi imunităţile precum şi atribuţiile, formele de activitate şi modalităţile de
suspendare din funcţie.

9
Guvernul este reglementat în capitolul 6 care conţine norme privitoare la rolul lui în asigurarea realizării politicii
interne şi externe şi conducerii generale a administraţiei publice, la structura sa, investitură, incompatibilităţi şi
actele care poate să le adopte.
Capitolul 7, realizând principiul separării şi echilibrului puterii în stat, este consacrat raporturilor Parlamentului cu
Guvernul în care se stabilesc mecanismele de influenţă asupra executivului.
Administraţia publică este reglementată în capitolul 8 care o divizează în administraţie publică centrală de
specialitate, din care fac parte ministerele, şi administraţie publică locală din care fac parte consiliile locale,
orăşeneşti, raionale şi primarii aleşi prin vot universal, secret, direct şi liber exprimat şi care activează în baza
principiilor: descentralizării serviciilor publice, autonomiei locale, eligibilităţii autorităţilor publice locale şi
consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.
Capitolul 9 divizat în trei secţiuni şi 12 articole se referă la autoritate judecătorească, stabilind sistemul organelor
judecătoreşti, statutul judecătorilor, caracterul public al dezbaterilor judiciare, folosirea căilor de atac şi altele
necesare bunei funcţionări a puterii judecătoreşti.
Secţiunea a 2-a din acest capitol legiferează un nou organ numit Consiliul Superior al Magistraturii care este
abilitat cu asigurarea numirilor, deplasărilor, promovărilor şi măsurilor disciplinare faţă de judecători.
Procuratura este legiferată de secţiunea a 3-a art.art.124, 125 fiindu-i stabilită structura, atribuţiile precum şi
mandatul procurorilor.
Titlul IV. Economia naţională şi finanţele publice. 8 articole ale acestui titlu sunt destinate:
economiei, care este calificată de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea
publică antrenate în concurenţă liberă;
proprietăţii, prin care proprietatea se garantează în formele solicitate de titular, iar bogăţiile de orice natură a
subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale
platoului continental, căile de comunicaţie, precum şi alte bunuri stabilite de lege sunt declarate ca obiect exclusiv
al proprietăţii publice;
sistemului financiar-creditar, prin care moneda naţională a republicii Moldova este stabilit leul, cu dreptul
exclusid de emisie al Băncii Naţionale;
bugetului public naţional, stabilindui structura şi modalităţile de elaborare şi adoptare;
sistemului fiscal, prevăzut din impozite, taxe şi orice alte venituri cere se stabilesc de autorităţile reprezentative ale
statului.
Art.133 creează Curtea de Conturi care exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de
întrebuinţare a resurselor financiare publice.
Titlul V. Curtea Constituţională cuprinde 7 articole prin care se stabileşte statutul acestui organ de jurisdicţie
constituţională, atribuţiile, structura, independenţa, condiţiile pentru numire, incompatibilităţile şi hotărârile pe
care le adoptă.
Tltlul VI. Revizuirea constituţiei este consacrat modalităţilor şi procedurilor de revizuire (modificare). Art.141 al
acestui titlu stabileşte subiecţii investiţi cu dreptul la iniţiativa revizuirii, art.142 – limitele revizuirii şi art.143
legea privind modificare constituţiei.
Titlul VII. Dispoziţii finale şi tranzitorii. Acesta este ultimul titlu al constituţiei, considerat parte integrantă a ei,
care în 8 articole nominalizate separat, cuprinde reguli referitoare la intrarea în vigoare a constituţiei. Astfel, art.II
prevede că legile şi celelalte acte normative ale statului rămân în vigoare în măsura în care nu contravin
prevederilor constituţiei, iar comisiile permanente ale Parlamentului şi Guvernul sunt obligaţă ca în decursul unui
an, adica până la 27.08.1995, să examineze conformitatea legislaţiei cu constituţia,
Tot în acest titlu se stabileşte statutul instituţiilor care activau la momentul adoptării constituţiei şi a celor viitoare
care urmai a fi create.

TEST 13:Forma si structura constitutiei

1.Definiti notiunea formei si structurii constututiei
Forma – modalitatea de exprimare a Constitutiilor
Structura constitutiei – structura tehnico-legislativa a normelor constitutionale,adica sistematizarea normelor in
cadrul actului normativ

10
2.Determinati formele constitutiilor si comparati-le

Se cunosc mai multe criterii de clasif a const si anume:1)in dependenta de forma de exprimare:*costit scrise*const
nescrise*const mixte.Constit nescrise-sunt compuse din reguli cu privire la organizarea puterii ce nu au forma unui
izvor normative scris,dar exista I realit si se aplica temorar in result unor lovit de stat sau revolutii.Constitutii
scrise-sunt compuse dintr-un singur act normative codificat sau din mai multe legi constitutionale.Constitutii
mixte-se compun atat din texte scrise cat si din cutume constitutionale si precedente judiciare.
2)in dependenta de procedura de revizuire ,constit se impart in :*rigide*flexibile:Constit rigide-acele constitutii
care stabilesc prin normele sale constitutionale o procedura complicata de modificare sau prevad o perioada in acre
o parte sau intreaga Const nu poate fi modificata.Constit flexibile:ele pot fi modif de catre legiuitor printr-o
procedura similara cu cea de modificare a unei legi ordinare.
3)in dependenta de regimul politic:*democratice*autoritare:Constitutiile democratice-prevad drepturile si libert cet
,princip pluripartidismului,separatia puterilor in stat si drept cet de a participa si a alege organelle statale.Constit
autoritare-limiteaza drept cet si promoveaza politica si ideologia unui singur partid
4)in dependenta de durata in timp:*permanente-maj const lumii*temporare-se adopt ape o anumita perioada de
timp,prealabil stabilit in cazuri exceptionale.

3.Estimati forma si structura Const R.M

Structura Const RM: titluri,capitole,sectiuni,articole.

Forma:scrisa, rigida,democratica(titlu I, art 1, alin 3RM stat democratic)

TEST 14:Adoptarea si abrogarea Const

1.Descrieti prevederile generale privind adoptarea si abrogarea const
In general,Constitutia trebuie sa fie un act stabil, statornic pentru a fi constientizat si respectat in
societate.Suprematia Constitutiei determina o procedura speciala de adoptare. Adoptarea Contitutiei determina 3
elemente: 1. Initiativa adoptarii 2. Organul competent sa adopte 3. Moduri de adoptare.
Unele Constitutii prevad, in mod expres, organul care poate initia procesul de elaborare si adoptare a Constitutiei.
Alte Constitutii nu contin asemenea reglementari.Organul competent sa adopte Constitutia este desemnat prin
notiunea de putere constitutionala, care poate fi: a) put constitutionala originara – are menirea de a stabili o
Constitutie noua atunci cand apar state noi.Titularii puterii const pot fi guvernul sau poporul. b) put const derivata
sau instituita – modul de organizare si functionare este prestabilit intr-o Constitutie anterioara. Abrogarea
Constitutiei. Abrogarea – anularea legilor. Deosebim abrogare totala sau partiala. Abrogarea partiala este intalnita
in procesul de revizuire (ex: in 2000 s-a modificat art 78) - textul vechi e inlocuit cu cel nou. Abrogarea totala nu
este sustinuta de stiinta,dar este intalnita in istorie: in caz de complot de stat, crearea de state noi, schimbarea
regimului politic.
2.Clasificati Const. Dupa modul de adoptare
Clasificarea clasica:

a) Constitutia acordata – cunoscuta si sub denumirea de carta concedata,adoptata de catre monarh, care
constrans de anumite imprejurari, recunoaste anumite drepturi fundamentale cetatenesti si se autolimiteaza
prin constituirea unei adunari reprezentative. Carta concedata este un fel de act de capitulare a monarhului
fata de fortele sociale progresiste.Ex:Constitutia lui Ludovic al 18-lea
b) Constitutia plebiscitara(statut) – o varianta mai dezvoltata a const acordate.Este la fel initiata de catre
monarh, dar este ratificata prin plebiscit.La prima vedere,pare o constitutie democrata, insa istoria a aratat

11
 ca plebiscitele s-au desfasurat adeseori in conditii de teroare sau presiuni.Ex: Statutul Albertin, Constitutia
regala a Romaniei din 1938
c) Pactul – contract intre rege si popor. Poporul este reprezentat prin Parlament. Constitutie elaborata printr-
un compromis intervenit intre monarh si adunarea reprezentativa. Ex: Constitutia 1866 si 1923 Romania,
d) Constitutia-conventie – opera unei adunari, numita Conventie. Aceasta adunare este special aleasa pentru a
adopta Constitutia,era considerata deasupra Parlamentului.Exemple: Constitutiile SUA
e) Constitutia parlamentara – Dupa cel de-al 2lea razboi mondial,Constitutiile au fost adoptate, de regula de
Parlament,folosindu-se de urmatoarea procedura:initiativa,elaborarea proiectului,discutarea publica a
proiectului,adoptarea proiectului de catre Parlament cu o majoritate calificata(cel putin2/3 din nrul total),
aprobarea Constitutiei de catre popor prin referendu. Cel mai eficient si mai democratic mod de adoptarea a
Constitutiei.
In dependenta de procedura de adoptare:
a) Adoptate de Parlament cu aprobarea ulterioara de catre popor prin referendum
b) Adoptate de Parlament fara aprobarea ulterioara de catre popor prin referendum
I.Deleanu:
a) Formele monocratice – atunci cand organizarea constitutionala este expresia emanatiei de vointa a unei
singure persoane: monarh sau alt sef de stat.
b) Formele democratice – formele ce au la baza vointa poporului: 1. Conventia 2. Referendum constitutional
3.constituirea insasi a poporului in instanta constitutionala suprema
c) Formele mixte – combinarea celor 2 forme: monocratie si democratie.
3.Argumentati procedura speciala privind adoptarea si abrogarea Const.R.M
Const.R.M se atribuie la categoria constitutiilor parlamentare deoarece a fost adoptata in parlamentul R.M cu votul
a 2/3din numarul total de deputati insa nu a fost aprobata de catre popor prin referendum.Constitutia R.m preede la
dispozitii finale si tranzitorii artI ca intra in vigoare la 27 august 1994, la aceeasi data Const R M din 15 apr 1978
este in intregime abrogata.Procedura de revizuire a Const o putem gasi in TITLU VI Revizuirea CONSt

TEST 15:Revizuirea Const:

1.Descrieti prevederile generale privind revizuirea Const

Orice Constitutie este supusa revizuirii indiferent de forma ei.

In procesul de revizuire a Constitutiei se determina 3 cerinte:
Dreptul de a revizui Constitutia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptat-o
Autoritatea competenta a revizui Constitutia difera dupa felul acesteia
Procedura de revizuire a Constitutiei, este in principiu asemanatoare celei de adoptare.
2.Clasificati Constitutiile dupa modul de revizuire.
1).revizuirea Constit se poate face dupa aceeasi procedura dupa care se modifica legile.In acest caz ,suntem in
prezenta unei Const supple sau flexibile.In sistemul Cosntitutiilor considerate “flexibile”,o simpla lege votata de
parlament este suficienta pt a produce modificarea constitutionala dorita,cu conditia evident ca parlamentul sa
dispuna de o anumita majoritate.Sistemul constitutiilor flexibile este usor ,dar punannd pe picior de egalitate
constitutiile cu legile ordinare,limiteaza semnificatia Constitutiei si a valorii sale de lege juridika
fundamentala.2)daca modificarea Constitutiei se face dupa alte reguli decat cele obisnuite dupa care se modifica
legile ordinare ,ne aflam in fata unei Cosnt rigide .In sistemul constitutiilor rigide orice modificare constit cuprinde
intotdeauna o majoritate constitutionala 2/3 la nivelul intregului Parlament ,dar si un referendum popular,in acre
majorit cet trebuie sa se pronunte in favoarea modif constitutionale.Constit rigide subliniaza valoarea su autorit
suprematiei Constit,promovand un system de valori in cadrul caruia o schimbare constitutionala trebuie efectuata
in anumite forme si proceduri diferite de acelea ale legilor ordinare
3.Argumentati procedura speciala privind revizuirea Const R.M
12
Procedura de revizuire a Constitutiei RM este reglementata in titlul 6 art 141-143. Este o procedura speciala
deoarece are o metoda complicata si rigida de revizuire.Gasim 5 etape pentru revizuire:
1. Initiativa de revizuire
2. Dezbaterea initiative de revizuire de catre autoritatea publica competenta
3. Adoptarea legii de revizuire
4. Promulgarea legii de revizuire
5. Publicarea legii de revizuire
In conformitate cu Const. RM initiativa de revizuire poate apartine:unui numar de cel putin 200 mii
cetateni ai RM cu drept de vot;unui numar de cel putin o treime de deputati in Parlament ;sau
Guvernului.Dezbaterea initiativei de revizuire apartine unei comisii creata de Parlament in care intra
reprezentanti ai tuturor fractiunilor parlamentare sau dezbate acest proiect comisia permanenta sesizata in
fond de competenta careia tine proiectul respectiv.Dezbaterile au loc in 3 lecturi.A treia etapa a revizuirii
constitutiei este adoptarea, in aceasta etapa are loc votarea legii, votare se considera valabila cu votul a 2/3
din numarul deputatilor alesi.A patra etapa este promulgarea legii de catre Presedintele RM,ira dup aceasta
etapa este publicarea legii de revizuire a Const.

Test 16:Clasificarea Constitutiilor

1.Caracterizati in linii generale clasificare const.
Clasificarea constitutiilor semnifica  repartizarea sistematică pe clase sau într-o anumită ordine a
constitutiilor, divizarea dupa anumite criteria.
Importanta clasificarii consta in cunoasterea tipurilor de constitutii dupa modul de adoptare , dupa forma de
exprimare,in dependent de regimul politic asfel cunoscind clasificare noi intelegem tipul constitutiei.
2.Clasificati constitutiile in dependenta de diferite criterii de clasificare
. In dependenta de forma de exprimare avem:
a) Constitutii nescrise
b) Constitutii scrise
c) Constitutii mixte
In dependenta de procedura de revizuire deosebim:
a) Constitutii rigide
b) Constitutii flexibile
In dependenta de regimul politic:
a) Democratice
b) Autoritare
In dependenta de durata in timp avem constitutii:
a) Permanente

13
 b) Temporare
Dupa modul de adoptare deosebim:
a) Constitutie acordata
b) Constitutie statut
c) Pactul
d) Constitutie-conventie
e) Constitutie parlamentara
3.Estimati Const R.M dupa diverse criterii de clasificare

TEST 17:Suprematia Constitutiei

1.Definiti notiunea suprematiei Constitutiei
Suprematia Constitutiei-calitate a constitutiei care o situeaza in varful institutiilor politico-juridice,dintr-o societate
a unui stat,fiind sursa reglemntarilor in domeniile economic,politic,social si juridic, calitatea de superioaritate in
comparatie cu restul normelor din sistemul de drept national, se manifesta prin suprematie
juridica,formala,materiala.
2.Indicati temeiurile care ii confera suprematie constitutiei
Suprematia constitutionala se bazeaza pe constinutull si forma ei:suprematia juridica materiala si formala.
Suprematia juridica – art 7 – Constitutia este Legea Suprema a RM.
Suprematia materiala – intreaga ordine juridica se bazeaza pe Constitutie
Suprematia formala – are o procedura de modificare si adoptare speciala.
Supremtia constitutiei a fost si este fundamentata pe democratism.Constitutia este unul din mijloacele juridice de
realizare a democratismului in organizare activitatii statului.Constitutia este sursa fundamentala a sistemului
politic ca si a sistmului juridic national.
Temeiul de suprematie a Constitutiei se deduc din locul si rolul Constitutiei:
1) Deoarece reglementeaza cele mai importante relatii pe care se bazeaza celelalte relatii,cum ar fi separatia si
colaborarea puterilor,drepturile si libertatile fundamentale
2) Reglementand atributiile autoritatilor publice de fapt constientizeaza aceste autoritati aratand limitele
competentelor
3) Este programul unei natiuni care traseaza directiile de dezvoltare a societatii
4) Contine mecanismul menit sa asigure armonia cu tratatele internationale
Asigurarea suprematiei Constitutiei:
a) Obligatia generala de a respecta Constitutia- art 55
b) Activitatea autoritatilor publice in conformitate cu Constitutia – principiul dreptului constitutional ca se va
actiona numai daca este stabilit in lege
c) Controlul constituionalitatii legii – mecanism legal

14
 3.Argumentati suprematia const. R.M
Const este plasata in fruntea ierarhiei actelor politice si actelor normative, carora le confera legitimitate politica si
juridica in masura in care acestea corespund intru totul normelor si principiilor pe care ea le consacra.Continutul
Const RM reflecta conditiile socila politice si istorice existent la momentul de fata in RM.Suprematie const RM ii
confera si garantiile juridice ale suprematiei Constitutiei si anume:Controlul general al aplicarii Const,controlul
const legilor, indatoririle fundamentale de a repecta const.

TEST 18:Controlul Constitutional

1.Definiti notiunea controlului constitutional
Controlul constitutional – ca o institutie juridica cuprinde o grupa de norme in cadrul ramurii DC ce reglementeaza
instituirea Curtii Constitutionale, mandatul judecatorului CC, atributiile CC,efectul contrulului constitutionalitatii.
Controlul Constitutionalitaii – reprezinta oactivitate specializata dupa procedura stabilita legal pentru a verifica
conformitatea legilor cu Constitutia.
2.Determinati tipurile de control constitutional
doctrina cunoaste mai mute tip ale cotr const legilor.1)in dependenta de timpul in care se efectueaza controlului
constitutionalitatii legilor:*controlul anterior adoptarii legilor se exercita in faza de proiect al legii.*Controlul
posterior adoptarii legilor se exercita asupra legilor deja adoptate

2)In dependenta de forma controlul constit legilor este:*controlul abstract-presupune verificarea unui act normativ
in afara cazului concret.*controlul concret-are loc numai in urma unui process judiciar unde trebuie sa se aplice
unui act normativ a carui constitutionalitate este suspecta.
3)Ind ependenta de modul inscrierii in Constitutie controlul constit legilor se imparte in :*controlul explicit este
prevazut insasi se Constitutie.*Controlul implicit nu este prevazut de Constitutie ,dar rezulta din principiul
legalitatii.
4)In dependenta de spatial de realizare a contr constit legilor:*controlul intern se realizeaza de organul care a emis
actul normative*Controlul extern se realizeaza de o alta autoritate statala.
5)In dependenta de continutul contr constit legilor:*Controlul formal- atrage atentia asupra conditiilor si cerintelor
ce tin de elaborarea si adoptarea unui act normativ.*Controlul material-verifica conformitatea conformitatea
continutului actului cu prevederile constitutionale.
6)Dupa volum:*Controlul general se refera la toate relatiile sociale reglementate de Const*controlul particular se
refera la relatii concrete

Unii autori deosebesc mai multe feluri de controluri:

a) Controlul prin opinia publica
b) Referendum
c) Controlul politic de catre parlament
d) Controlul judecatoresc
e) Controlul specializat

3.Argumentati necesitatea si existenta controlului const,in RM.

Constitutia RM a preluat din practica constitutionala moderna sistemului controlului politico-jurisdictional al

conformitatii legilor cu Constitutia,prin exercitatea obligatory a controlullui de catre Curtea Costitutionala,abilitata
cu dreptul de control asupra constitutionalitatii legilor si a proceselor legate de legalitatea exercitat de catre cele 3
puteri in cadrul statului.

15
In sistemul nostrum de drept, supremtia legii si in primul rind a legii fundamentale a fost ridicata la rangul de
principiu constitutional iar in literature de specialitate sa subliniat ca prin consacrarea acestui principiu intreaga
ordine de drept se bazeaza pe constitutie.Sa demonstrate ca fiind la originea intregii activitati juridice Const este in
mod necesar superioara tutror formelor de activitate deoarece ea singura determina valabilitatea lor.Prin esenta sa
controlul constitutionalitatii reprezinta unul din mijloacele privilegiate de aparare a societatii civile impotriva
dominatiei executivului,si legislativului.

TEST 19:Constitutiile Romaniei care au actionat pe teritoriul RM

1.Descrieti premisele adoptarii const. Romaniei care au actionat pe teritoriul RM

Const 1866 premisile:

existenta statului
unificarea actelor cu caracter international
existent statalitatii prin tratat international
in statele vecine exist adeja o constit
Const 1923 premisele:
reorganizarea structurii teritoriale a statului (unirea 1918)
revolutia socialista din basarabia
necesitatea largirii sferei drepturilor si libertatilor omului
Const 1938 premise:
dorinta monarhului de a concentra puterea in minele lui
modificarea legii fara acordul parlamentului
Premise:
a) Constitutia 1866 – 1.existenta statalitatii si a institutiilor statale organizate 2.era formata ideea ca fiecare
stat sa aiba propria Constitutie 3. Existau Regulamente Organice cu caracter constitutional in Romania,
prin care se reglementa activitatea Parlamentului, iar aceste acte trebuiau unificate prin Constitutie 4. La
acea perioada exista Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris, care prevedea necesitatea adoptarii unei
Constitutii proprii
b) Constitutia 1923 – 1. Numeroase reforme din sistemul economic,agrar urmau sa fie reflectate in Constitutie
2.A avut loc si reorganizarea statala dupa 1918 3. Revolutia socialista din Rusia, din 1918 impunea largirea
drepturilor si libertatilor si in Romania
c) Constitutia 1938 – 1. Pluralismul politic din Romania facea dificila conducerea si existenta monarhiei si
regele a dorit concentratia puterii in mainile monarhului prin limitarea democratiei.
2.Stabiliti trasaturile generale ale const Romaniei care au actionat pe teritoriul RM si corelatia dintre ele.
La aceste 3 constituii forma de guvernamant era identica monarhie constitutionala. Structura de stat este unitara. In
toate 3 era separatia puterii. Dreptul electoral in toate este dupa cenzul de avere. Parlamentul bicameral. Toate erau
rigide dupa procedura de revizuire.

3.Formulati trasaturile distincte ale Const Romaniei

Fiecare const isi are specificul deoarece au actionat in diferite timpuri si diferite regimuri.
Const sdin 1866 proclama suveranitatea, se instituia principiul separării puterilor în stat.
Const din 1923 este numita constituția unificării
Const din 1938 este uzurpearea puterii de catre monarh
. Procedura de adoptare este diferita: primele doua sint pact, iar ultima este statut/plebiscitara. Regimul politic este
diferit: cea mai nedemocratica este a 3-a.
Prima Constitutie oferea posibilitatea oferirii cetateniei doar persoanelor de religie crestina.
(ADAUGATOR DACA O SA RAMIE TIMP)
Caracteristicile Constituției din 1866
este prima constituție internă românească
16
a fost promulgată fără a se cere acordul Marilor Puteri
a fost elaborată după modelul Constituției Belgiene din 1831
este un act de factură liberală
proclama suveranitatea națională
guvernarea era reprezentativă și responsabilă
se instituia principiul separării puterilor în stat
monarhia reprezenta forma de guvernământ în stat și era ereditară
stabilea libertăți și drepturi cetățenești
includea un nou sistem electoral, bazat pe votul cenzitar
este prima realizare a lui Carol I
a fost considerată una din cele mai democratice constituții din Europa
instituțiile centrale ale statului erau:
-Monarhia era ereditară, în familie pe linie bărbătească, moștenitorii tronului urmând să fie crescuți în religia
ortodoxă
-Guvernul reprezinta puterea executivă și era condus de primul ministru; împarte puterea executivă cu monarhul.
Avea ca sarcini prezentarea proiectelor legii Parlamentului și punerea în practică a legilor votate de Parlament
-Parlamentul reprezinta puterea legislativă și era format din Senat și Camera Deputaților structura bicamerala ce
fusese introdusa pentru prima oara de A.I.Cuza in 1864 prin "Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris"
Constituția României din 1923
Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu
teritoriul inalienabil. Constituția unificării, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și are la bază
constituția din 1866, dovadă fiind faptul că din cele 138 de articole, 78 s-au păstrat din cea de la 1866. Regele
Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieții politice. El exercita puterea executivă, numea și
revoca miniștrii, sancționa și promulga legile, era șeful Armatei, avea drept de veto, putea bate monedă, conferea
decorații, avea drept de amnistie și grațiere, convoca și dizolva Parlamentul, încheia tratate (acestea devenind
valabile după ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativă în cadrul regimului
democratic. El era bicameral (Senatul și Adunarea deputaților) și avea rolul de a vota legile, de a le abroga și avea
drept de control asupra activității guvernului.
Constituția României din 1938
Const lui carol II trecea de la sistemul parlamentar la sitemul autoritar cu suprematia executivului. 8 titluri.
Prezenta reprezentantei nationale si camera deputatilor si senatul erau instrument prin care regele isi exercita
puterea. 31.august.1944 este anulata si se restabilesre const din 1923

TEST 20:Constitutiile sovietice care au actionat pe teritorul RM

1.Descrieti premisele
Premisele:
Constitutia 1923 – 1.instaurarea unui sistem socialist care trebuia reflectat intr-o constitutie 2.Uniunea Sovietica
era o federatie;nationalizare paminturilor si intreprinderilor, colectivizarea.N scripnic a cerut adoptarea constitutiei
Constitutia 1938 – 1.s-a realizat unele etape de dezvoltare socialismului – s-au trasat sarcini pentru etapa a doua 2.
S-a adoptat Constitutia la nivelul federatiei si subiectele RSSM a preluat modificarile din Constitutia federala
Constitutia 1941 – 1. RASSM fosta regiune autonoma in cadrul Ucrainei a fost declarata ca subiect independent a
federatiei, adica scoasa din componenta Ucrainei – aceste modificari necesitau reflectare in propria Constitutie 2.
Moldova devine o republica din cele 15 republici ale federatiei URSS
Constitutia 1978 – 1. Stabileste socialismul dezvoltat si se traseaza sarcini program pentru construirea urmatoarei
etape – comunismul.
2.Stabiliti trasaturile generale
Toate const. Sistemul judiciar era compus din judecatoriile norodnice organizate in teritoriu, Judecatoria
principala ce activeaza in baza regulamentului sau si judecatoria suprema a urss ca instanta superioara care
exercita un control general inclusiv si cel administrativ.Toate constitutiile consfinteau prin lege dictatura
proletariatului bazata pe alianta claseu muncitoare si taranimii determinind rolul conducator al partidului
17
 comunist.Ca proprietate socialista era considerata proprietatea de stat si proprietatea cooperatist-
colhoznica.Sistemul sovietelor.Principiul unicitatii puterilor.
3.Formulati trasaturile distincte
Constituţia a RASSM din 1925.
Constitutiea a RASSM avea sapte capitole : 1.Dispozitii generale ,2organele supreme ale puterii de stat ,3 sovietul
comisarilor noroddnici .Un factor tare importatnt e ca , constitutiea din 1925 nu se referea
ladrepturi si libertati , ceea ce nu e compatibil cu denumire deconstiututie . Constit consfintea prin lege dictatura
proletoriatului ,bazata pe alianta clasei muncitoare si taranimei ,determinind rolul conducator al comunistilor.
Const RASSM din 1925 a fost compusa doar cu scopul mentinerii ordinii in RASSM a partidului Comunist si
Armarei Rosii.
Constituţia a RASSM din 1938:
Se refera la orinduirea sociala , drept si oblig cetatenilor,sistemul electoral proced de modific a const. Nu exista
principiul separatiei puterilor in stat. Sovetul suprem era unicul organ legislativ, apare drepul la vot universal,dr la
munca , invatatura, odihna , libertatea cuvintului a presei . libertatea asocierii se limita la un singur partid.
Constituţia a RASSM din 1941:
In capitolul I se declara stat al muncitorilor si taranilor. Un principiu nou era proprietatea privata asupra caselor
mici si inventarului agricol. Capitolul II RSSM se declara stat suveran . ca organ suprem al puterii de stat sovetul
suprem si prezideul sovetului suprem , putere legislativa si partial executiva. Jurisdictia infaptuita de judecatoria
suprema RSSM. Aceasta const renunta la principiul pluralismului politic separatia puter suprematia legiisi a stat de
drept.
Constituţia a RASSM din 1978:
Const I „toata puterea apartine poporului”. Const a pastrat principiul unicitatii si suprematii sovetului. Se prevedea
dubla cetatenie:fiecare cetatean al RSSM este si cetatean al URSS. Const largea dr cetatenilor.

TEST 21:Dezvoltarea Const a RM incepind cu anul 1989 pina in prezent

1.Descrieti premisele adoptarii si enumerati principalele documente adoptate in RM incepind cu anul 1989
si pina in prezent

a)Incepind cu anul 1889 au fost adoptate un sir de acte Declaratia suveranitatii Republicii sovietice socialiste
Moldovenesti 1990; declaratia de independenta a RM 1991; si Constitutia RM 1994.
Drept premise pentru adoptarea acestor acte au fost:
-destramarea URSS
-Dreptul popoarelor la autodeterminare de care si Moldova s-a folosit
-Necesitatea adoptarii unor acte care sa nu cedeze in valoare si utilitate celor din Europa..si imposiblitatea actelor
pina la 1989 de a mai solutiona probleme presente care sau dezvoltat odata cu societatea.

2.Descrieti prevederile generale ale declaratiei de independenta , declaratia de suveranitate Const RM din
1994 si altor acte const adoptate dupa 1989

 Prevederile generale a Declaratiei de suveranitate:

1. Se declara suveranitatea RSSMoldova
2. Poporul este declarat purtatorul suveranitatii
3. Se declara caracterul de stat unitar si indivizibil
4. Se declara dreptul RSSM in rezolvarea problemelor interne si externe
5.In statul RSSM se instituie cetatenia proprie,se declara separatia si colaborarea puterilor

18
6.RSSM recunoaste carta ONU si principiile internationale
7.Se instituie principiul separatiei puterilor in stat
8.Se declara demilitarizare teritoriului

 Prevederile generale ale Declaratiei de Independenta:

1.Transnistria se declara parte componenta a teritoriului RM
2. Denumirea statului poarta oficial numele de RM
3. Se reafirma limba romana ca limba de stat, drapelul tricolor,stema de stat si se proclama statul RM independent
si suveran, democratic, liber sa-si hotarasca prezentul si viitorul fara nici un amestec din afara.La 27 august 1991
Parlamentul Republicii Moldova adoptă Declaraţia de independenţă. Declaraţia de independenţă, practic, a suplinit
neajunsurile din Declaraţia de suveranitate. În Declaraţia de independenţă se regăsesc o serie de precepte, care au
servit drept idei fundamentale (cauze primare) pentru autodeterminare. Menţionarea în acest document a unor idei
precum “alegerile libere şi democratice”, “democratizarea”, “afirmarea libertăţii, independentei si unităţii
naţionale”, “statul de drept” “economia de piaţă” etc., constituie precepte de bază pentru noua orânduire care urma
să fie instaurată. Graţie presiunilor mişcării de eliberare naţională, la 17 martie 1991 Sovietul Suprem al RSSM a
refuzat oficial participarea la referendumul unional, iniţiat de Moscova, prin care se urmărea menţinerea Uniunii
Sovietice.In constitutia din 1994 deja sesizam o tendinta de democratizare a populatiei si formularea a principiilor
generale .Astfel constitutia fiind declarata legea suprema a statului si toti se subordoneaza numai legii.In
constitutie Rm se declara stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Atestam deja si compartimentul
drepturilor .libertatilor si indatoririlor fundamentale ceea ce in constitutiile anterioare nu era. In constitutia din
1994 se reglementeaza organizarea celor 3 puteri in stat astfel fiind un garant ca nici una din puteri nu va putea
detine monopolul asupra populatiei din RM.Desi valabilitatea constitutiei este contestata de unii autori ea totusi
ramine garantul suveranitatii democaratiei si independentei republicii Moldova.

3.Estimati si argumentati importanta Declaratiei de independenta , declaratia de suveranitate ...

Declaratia de suveranitate, declaratia e independenta cit si constitutia RM , sunt niste acte de importanta majora
pentru populatia din RM. In primul rind prin aceste acte se recunoaste independenta Rm , suveranitatea si
inalinienabilitatea ei. Prin aceste acte Republica Moldova solicită „tuturor statelor şi guvernelor lumii
recunoaşterea independenţei sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al Republicii...” Cu alte
cuvinte, Declaraţia de independenţă este unicul document în baza căruia Republica Moldova este recunoscută pe
plan internaţional şi se poate afirma în lume ca stat independent. Constitutia fiind legea suprema demonstreaza ca
RM este un stat modern , democratic si liber asi decide soarta. Prin aceste acte populatia din RM face un pas spre
democratie si liberalism .datorita lor statul poate face parte la diferite organizatii internationale si isi poate apara
teritoriul in cas de atac . Aceste acte au o importanta atit istorica , valorica cit si practica rezolvind diverse
conflicte polititce si intarind idea conform carea populatia dintre prut si nistru este aceaseasi ca si cea de peste prut
si posibil ca in viitor sa se infaputiasca dreptatea si unirea romanilor

TEST 22:Notiunea si esenta statului

1.Definiti notiunea statului, functiile
Statul – institutie politico-juridica ce include 3 elemente: teritoriu,populatia,puterea, prezentand un sistem
institutional organizat care realizeaza in mod suveran conducerea unei societati de pe un anumit teritoriu detinand
monopolul in adoptarea si executarea dreptului.
Functiile statului – directii generale de activitate iar atributiile – activitati nemijlocite si concrete a organelor de
stat pentru realizarea functiilor. Statul are functii:
Interne
Externe
19
Toate functiile interne ale statului la general pot fi numite in functia: legislativa/executiva/judecatoreasca.
2.Comparati diferite conceptii privind esenta statului
Esenta statului este abordata din doua puncte de vedere.Intro prima acceptiune esenta statului consta in
manifestarea intereselor clasei dominante economic si impunerea vointei acesteia intregii societati.A doua
abordare a esentei statului consta in posibilitatea acestuia de a asigura coeziunea societatii de a solution
contradictiile si conflictele aparute.IN doctrina se cunosc mai multe teorii referitor la aparitia statului:teoria
contractului social-datorita careia statul era conceput ca rezultat a unui pact sau contract social in tre guvernati si
guvernanti,teoria claselor-conform careia statul a aparut odata cu aparitia proprietatii private asupra mijloacelor de
productie si cu impartirea societatii in clase.Teoria teocratica-conform careia staul este creatia lui Dumnezeu,iar
seful statului este reprezentatul fortei divine,teoria patriarhala conform careia statul isi trage originea de la
familie,teoria psihologica conform careia in stat sunt doua categorii de oameni cei ce trebuie sa conduca si cei ce
trebuie condusi, teoria juridica a statului natiune-conform acestei teorii statul a aparut datorita tendintelor
persoanelor de a trai impreuna care aveau aceasi limba, obiceiuri, traditii.
3.Evaluati sistema organelor puterii publice in RM

TEST 23:Elementele statului

1.Determinat elementele statului si descrieti trasaturle fiecaruia
Elementele statului sunt:
a) teritoriul
b) populatia
c) puterea
Teritoriul este dimensiunea materiala a statului. In Constitutie este reglementat in art 3 alin1 + art 142. RM este
recunoscut ca subiect de drept international in limitele teritoriului sau. Chiar la momentul declararii de
independenta in textul declaratiei se specifica ca Transnistria este parte componenta a teritoriului si din istori si din
punct de vedere material
Populatia este dimensiunea psihologica a statului., locuitorii unui teritoriu. Poporul sunt toti cetatenii RM
indiferent de locul de trai. Natiunea – comunitate , un grup de indivizi formata istoriceste in timp pe un anumit
teritoriu si are la baza originea etnica comuna, limba,religia,traditii comune. In RM nationalitatea se exprima prin
cetatenie
Minoritatea nationala – grup etnic in minoritatea numeric inferior fata de majoritatea cetatenilor.Constitutia RM nu
opereaza cu cuvintele minoritatea nationala, ci cu cuvantul etnie.
Puterea – relatie sociala dintre 2 elemente unde un element numit subiect impune vointa,iar obiectul accepta vointa
pentru atingerea scopului comun.
Puterea nationala – puterea poporului, iar puterea de stat insumeaza puterile tuturor organelor reprezentative. In
comparatie , puterea nationala este mai mare ca puterea de stat.

2.Indicati trasaturile caracteristice ale puterii publice si corelatia acesteia cu alte elemente ale statului
.Indicati esenta si necesitatea separarii puterilor in stat
Trasaturile puterii publice:
-puterea publica este o putere juridica astfel cei care o exercita sunt impusi sa exercite puterea prin elaborarea si
aplicarea normelor de drept
-poseda calitatile de continuitate si permanenta-prerogativele sale apartin autoritatilor publice
-pretinde sa exprime interesul intregii societati
-puterea publica este unica aceasta apartinind poporului.
-suveranitatea puterii publice
-este o putere organizata in mecanismul de stat
-puterea publica investeste mecanismul de stat cu capacitatea de a conduce societatea
Conform principiului separatiei puetrilor in stat-puterea este distribuita intre cele 3 ramuri ale guvernarii –puterea
legislative, puterea executive si puterea judecatoreasca.Separatia puterilor in sta permite prevenirea uzurparii
puterii, concentrarii ei in minile unei singure personae sau unui singur partid politic, a unui organ de stat.

20
3.Estimati principiul separatiei puterilo in stat.in RM
Principiul separatiei puterilor in stat este consfintit in art 6 al Const RM.Totodata Constitutia consacra principiul
echilibrului puterilor in stat prin crearea unui sistem de garantii m frine si contrabalante care sa excluda dominarea
unei puteri in raport cu alta.Prevederile constitutionale consacra raporturile dintre cele 3 puteri, acordindu-le
fiecareia un statut aparte.Totodta ea stipuleaza sistemul controlului recisproc dintre puteri.Puterea legislative ,
executive si judecatoreasca trebuie sa actioneze numai in limitele prerogativelor proprii fiecare dintre ele fiind
independente cu atributii reglementate strict de prevederile constitutionale.Fiecare autoritate are un domeniiu
special si separat este inzestrata cu putere statala astfel incit niciuna sa nu uzurpe atrubutiile celeilalte.

TEST 24:Caracteristcile statului

1.Descrieti esenta unor asa caracteristici ale statului cum sunt democratic, de drept, social , laic
Stat democratic – autoritatile publice se intemeiaza pe vointa poporului exprimata prin alegeri libere si corecte.
Stat de drept – stat in care se respecta suprematia legii si a Consatitutiei
Stat social – presupune drepturi si libertati economice pentru dezvoltarea multilaterala a persoanei.
Stat laic – stat in care nu este impusa vreo religie nationala
2.Stabiliti caracterele principale ale fiecarei caracteristici ale statului

Stat democratic:
a) Caracterul constitutional al puterii de stat
b) Cetatenie proprie
c) Drept de vot
d) Alegeri libere si corecte
Stat de drept:
a) Suprematia legii si a Constitutiei
b) Egalitatea tuturor in fata legii
c) Dreptul de a-si cunoaste drepturile si obligatiile si conditiile juridice create pentru asta
d) Independenta puterii judecatoresti
Stat social:
a) Dreptul la munca si garantiile acestui drept
b) Protectia persoanelor cu dezabilitati
c) Protectia familiei,tinerilor
d) Stabilirea unui minim garantat de remunerare a muncii
e) Sustinerea din partea statului a pensionarilor
Stat laic:
a) Lipsa religiei oficiale de stat
b) Statul duce evidenta confesiilor religioase si pentru ca ele sa functioneze legal trebuie sa fie inregistrate
c) Egalitate tuturor confesiilor in fata legii si autoritatilor publice
d) Statul este separat de biserica
e) Toate confesiile trebuie sa respecte Constitutia si Legislatia RM
f) Fiecare persoana este libera sa decida asupra credintei sale

3.Evaluati corespunderea realitatii fiecarei dintre caracterisici ale statului in RM

TEST 25:Forma de guvernare

1.DEfiniti notiunea formei de guvernare
Forma de guvernamint-modul in care sunt constituite si functioneaza organele supreme, fiind raportata la
trasaturile definitorii ale sefului de stat si la raporturile acestuia cu puterea legiuitoare.
Monarhia-forma de guvernamint in care puterea suprema apartine unei singure persoane, monarhului.
Republica-forma de guvernamint in care cetatenii detin si exercita puterea suverana prin reprezentantii alesi.

2.Trasaturile generale ale fiecarui tip de forma de guvernare

Monarhiile sunt de mai multe tipuri : absoluta. Constitutionala-dualista sau parlamentara,
21
1.monarhia absoluta- puterea legislativa ,executiva, judecatoreasca in miinele unei persoane
-lipseste organul legislativ
-monarhul poate fi fortat sa abdice de catre familia regala
2.Monarhia constitutionala- imputernicirile monarhului sunt limitate de constitutie
3.Constitutionala dualista-puterea in stat se realizeaza conform principiului separarii puterilor in stat
-puterea legislativa apartine parlamentului. Cea executiva monarhului, la fel si cea judecatoreasca
-detine puterea de a emite decrete si de a dizolva parlamentul
4.Constitutional parlamentara-puterea monarhului nu se extinde in sfera legislativa
-legile se emit de parlament monarhul nu are drept de veto
-orice actiune a monarhului trebuie contrasemnata de catre guvern
Republica-prezidentiala-conducatorul statului este ales fie de un colegiu special fie de cetateni direct
-separarea severa a puterilor
-parlamentul in drept sa acorde drept de neincredere guvernului
-presedintele seful executivului
-ministrii numiti in functie de catre presedinte
-guvernul nu este responsabil in fata parlamentului
Republica parlamentara-seful statului ales de parlament
-guvernul se formeaza in baza parlamentara si poarta raspundere in fata lui
-parlamentul este investit cu dreptul de a exercita control asupra activitatii guvernului
-parlamentul poate dizolva guvernul
Republica semi-prezidentiala- combina particularitatile republicii prezidentiale cu cele parlamentare
-guvernul desemnat de presedinte dar votat de parlament
-guvernul responsabil in fata parlamentului

3.Forma de guvernare in RM
Republica Moldova la etapa actuala este o republica semiprezidentiala. Pina in anul 2000 RM a fost rep.
prezidentiala iar din 2000 pina in present deja semiprezidentiala. Deci seful statului fiind ales de catre parlament
avind atributii in domeniul administrarii dar nu este seful executivului. Avind un rol nu numai protocolar. Dupa
pararea mea Rm ar trebui sa fie schimbata in republica prezidentiala deoarece populatia vede in presedinte
conducatorul suprem dupa care sa se indrume, iar majoritatea pop nefiind la curent de faptul ca presedintele nu
detine puterea executiva , cer de la el actiune care nu tinde competenta sa ,astfel forminduse neincredere in seful
statului si indeferenta fata de alegeri , participari la viata politica etc.

TEST 26:Structura de stat

1.Notiunea structurii de stat
structura de stat-organizarea politico-teritoriala a statului, inclusiv statutul juridico-politic al partilor lui
componente si principalele raporturi dintre organele de stat centrale si regional.
Cunoastem 3forme principale ale structurii de stat : unitara si federative, asociatii de state sau ierarhii de state.
Statul unitar – o singura formatiune statala pe teritoriul cuprins de frontierele acestui stat.
Stat federativ – mai multe formatiuni statale care beneficiaza de un statut de autonomie in materie
constitutionala,administrativa si judecatoreasca si se subordoneaza acestuia.
Asociatii de state si ierarhii – forme asemanatoare federatiilor,dar acestea nu dau nastere unui stat nou format.

2.Trasaturile generale
Caracteristicile statului unitar:
a) Existenta unei Constitutii si a unui singur sistem de drept (de regula)
b) Unicitatea cetateniei – cetatenie unica
c) Un singur rand de autoritati publice
d) Un singur subiect de drept international
e) Organizarea teritoriului din punct de vedere administrativ si subordonarea autoritatilor publice locale fata
de cele centrale

22
Caracterul unitar se refera asupra tuturor elementelor statului (teritoriu,popor,putere).Statul unitar cunoaste o
dezvoltare in exercitarea puterii stabilind autonomie larga fie tuturor unitatilor administrativ-teritoriale si se
numeste stat descentralizat, fie numai unor unitati locale si atunci se numeste relativ descentralizat.
Statul federal se bazeaza pe 2 principii:
a) Autonomiei - fiecare stat membru are largi prerogative in domenii de la legislativ pana la cel economic si
jurisdictional. Fiecare stat are propria structura de guvernare,cetatenie,etc
b) Participarii – participarea statelor componente la procesul general de guvernare
Caracteristici:
a) Statele federative sunt subiecte de drept international, iar statele-membre doar subiecte de drept intern.
b) Populatia detine 2 cetatenii
c) Cadru dublu de autoritati
Asociatiile de state si ierarhiile de state-sunt forme asemanatoare federatiilorinsa ele nu dau nastere unui stat
nou.Principalele forme ale asociatiilor de state sunt confederatiile de state si uniunile de state.Principalele formeale
ierarhiilor de state sunt:statul vassal, satul protejat,dominioanele britanice,teritoriile sub mandate, statetele sub
tutela internationala.
3.Forma organizarii teritoriale a RM
Sub aspectul structurii de stat RM este un stat unitar.Pe teritoriul RM este organizata o singura formatiune statala ,
exista un singur rind de autoritati publice central .Teritoriul tarii este impartit in unitati administrative teritoriale
iar autoritatile publice din aceste unitati sunt subordinate uniform fata de cele centrale,intreaga organizatie statala
este stabilita de constitutie.

TEST 27:Regimul politic

1.Definiti notiunea de regim politic
Regim politic – metode,procedee de instaurare,mentinere si exercitare a puterii in stat.
Deosebim urmatoarele regimuri politice: democratice/antidemocratice.
In lit de specialitate ,constatatm 2 mari tipologii ale reregimurilor politice :in fc de criteriul separatiilor puterilor si
in fc de metodele utilizate la exercitarea puterii.1)In fc de criteriul separatiei puterilor,regimurile politice sunt
clasificate in:*regimul confuziei puterilor*regimul parlamentar*regimul presidential si regimul mixt.2)In fc de
metodele utilizate la exercitarea puterii,regimurile politice se clasifikademocratice si nedemocratice
Democratia – forma de guvernare in care prerogativele puterii apartin poporului si acesta le exercita suveran prin
corpul sau electoral. Nucleul democratiei este principiul suveranitatii poporului.
Totalitarism – lipsa separatiei puterilor in stat si se bazeaza pe utilizarea directa sau indirecta a constrangerii si
forme violente de reprimare a opozitiei de catre grupuri oligarhice restranse.
2.Trasaturile generale.
In lit de specialitate ,constatatm 2 mari tipologii ale reregimurilor politice :in fc de criteriul separatiilor puterilor si
in fc de metodele utilizate la exercitarea puterii.1)In fc de criteriul separatiei puterilor,regimurile politice sunt
clasificate in:*regimul confuziei puterilor*regimul parlamentar*regimul presidential si regimul mixt.regimul
confuziei puterilor consta in detinerea si exercitarea de catre acelasi organ a prerogativelor constitutionale de
natura legislativa si executiva.in cadrul acestui regim se urmareste controlul reciproc intre autoritatile statale care
exercita cele 3 functii traditionale:legislative,executive si judecatoreasca.Regimul presidential are la baza idea
separarii organike accentuate a puterilor in stat.Regimul mixt-sunt produsul unor combinatii de elemente ce apartin
unor regimuri politice diferite,in special regimului presidential si cel parmalentar..
2)In fc de metodele utilizate la exercitarea puterii,regimurile politice se clasifika in democratice si
nedemocratice.Regimurile democratice se intemeiaza pe vointa si interesele maj cetatenilorCat priveste regimurile
antidemocratice acestorale este caracteristika lipsa separatiei puterilor in stat si se bazeaza pe utilizarea directa saiu
indirecta a constrangerii si forme violente de reprimare a opozitiei de catre grupuri oligarhice restranse,ce au drept
consecinte suprimarea pluralismului politic,a drepturilor omului si instituirea unui control total al statului si al
guvernantilor asupra cetatenilor ,iar cet nu au posibilitatea de a influenta deciziile politice impuse prin intimidare
forta sau teroare.
3.Regimul politic in RM
Moldova în prezent este republică parlamentară. Puterea de stat este determinată de Constituţia adoptată de
Parlament la 29 iulie 1994 şi completată la 19 iulie 1996 şi 5 iulie 2000. În conformitate cu prevederile
Constituţiei, Republica Moldova este stat de drept democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile

23
lui, dezvoltarea liberă a personalităţii, dreptatea şi pluralismul politic sunt cele mai înalte valori şi acestea se
garantează.

TEST 28:Notiunea cetateniei RM

1.Definiti notiunea cetateniei RM

Cetățenie: dublu sens-instituție juridică și condiția juridică.Ca instituție juridică – ansamblu de norme juridice ce
reglementează raporturi sociale grupate în jurul necesității de a asigura plenitudinea drepturilor și obligațiilor
prevăzute de Constituție și legi acelor persoane care, prin sentimentele și interesele lor sunt strîns legate de
destinele statului nostru.Ca condiție juridică – statutul ce se creează prin normele juridice acelor persoane care au
calitatea de cetățean.Instituția de cetățenie a fost fondată prin Declarația Suveranității RM din 23.06.1990, unde în
art 8 se stipula: ”În RM se instituie cetățenia republicană”.Întru dezvoltarea acestui document, Parlamentul a
adoptat mai tîrziu Legea cu privire la cetățenia RM.

2.Determinati trasaturile caracteristice…

Cetatenia este reglementata azi in RM prin:

1. Legea cetateniei RM

2. Legea privind taxele consulare

3. Conventia Europeana privind cetatenia

4. Regulamente ale Ministerului Dezvoltarii informationale si comunicatiei

Cetatenia este calitate a persoanei fizice ce desemneaza o legatura politica si juridica permanenta intre
persoana fizica si stat, nelimitata in spatiu si timp si care acorda persoanei fizice posibilitatea sa
beneficieze de toate drepturile si libertatile fundamentale recunoscute si garantate de stat ,si isi asuma
obligatia de a respecta toate indatoririle fundamentale prevazute de Constsi legislatia statului in vigoare.

Relația dintre stat și persoană de supușenie a persoanei este întîlnită în perioada sclavagistă, feudală și se
caracterizează printr-o relație numită pe verticală pe motiv că statul are drepturi, iar persoana obligațiuni, iar în
cadrul cetățeniei și statul și persoana au drepturi și obligațiuni reciproce(pe orizontală).

3.Argumentati corelatia dintre reg, interne si le internatioanle privitor la cetatenie

Cele mai importante tratate la care RM a aderat cu privire la cetățenie:Declarația Universală a Drepturilor omului;
Convenția Europeană cu privire la cetățenie; Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; Pactul
internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.

Art.17 Constituție:

1.Cet se dobîndește,păstrează pierde în cond legii

2.Nimeni nu poate fi lipsit arbitra de cetățenia sa și nici de dreptul de a-și schimba cetățenia

24
TEST 29:Principiile cetateniei RM

1.Definiti notiunea de principii..

Principiile cet RM- reguli de bază ce stabilesc cadrul juridic general de dobîndire, exercitare și de pierdere a
calității de cetățean al RM de către o p.f.
Arseni: principiile cet – idei conducătoare fundamentale cuprinzînd generalizări legale și doctrinare în materie de
cetățenie.
  Articolul 7. Principiile generale ale cetăţeniei
    Regulile asupra cetăţeniei Republicii Moldova se întemeiază pe următoarele principii:
 dreptul fiecărei persoane la o cetăţenie;
 nedescriminarea cetăţenilor, indiferent de temeiurile dobîndirii cetăţeniei;
 inadmisibilitatea privării arbitrare a persoanei de cetăţenia ei şi de dreptul de a-şi schimba cetăţenia;
 evitarea apatridiei;
 neproducerea de efecte, prin schimbarea cetăţeniei unuia dintre soţi, asupra cetăţeniei celuilalt soţ sau
asupra cetăţeniei copilului dacă nu există o cerere scrisă în acest sens a părinţilor.
 Dreptul persoanei de a schimba cetatenia
 Prioritatea reglementarilor internationale privitoare la cetatenie
 Protectia cetatenilor
 (ADAUGATOR)
 1. Principii ce stau la baza dobîndirii cetățeniei(dreptul sîngelui,dreptul locului,naturalizarea)
 2.Principii-drepturi(dreptul fiecăruia la cetățenie)
 3.Principii-garanții(egalitatea în drepturi a cet,nediscriminarea cet,protecția cet, evitarea apatridiei)
 4.Principii exclusive (numai cetățenii unui stat anume sunt titulari ai tuturor drepturilor prevăzute de legi)
 5.Principii specifice(pluralitatea de cetățenii,admiterea dreptului internațional).
2.Determinati trasaturile esentiale ale fiecarui principi

3.Argumentati aplicare si respecatrea fiecarui principiu

TEST 30:Dobindirea cetateniei RM

1.DEterminati apartenenta la cetatenia RM

in lume se cunosc 2 moduri generale de dobindire a cet-niei,: in baza unor efecte de drept si prin intermediul unui
act juridic. Dobindirea cet-niei in baza unor efecte de drept prevede cea mai importanta modalitate de dobindire a
cetateniei prin nastere.Acest mod cunoaste 2 reguli: a) jus sanguinus (dr singelui); si b) jus soli (dr solului). Regula
jus sanguinus este aplicata si in RM, precum si in alte state ale lumii care pastreaza traditia dreptului roman, care
prevede ca copilul prin nastere obtine automat cet-nia parintilor sau a unui din parti daca acestia au cetatenie
diferita. Regula jus soli este utilizata care au sistemul de dr anglo-saxon, prevede acordarea cet-niei persoanei care
s-a nascut pe teritoriul statului respectiv, indiferent de cet-nia pe care o au parintii acestuia. Insa exista tari care
utilixeaza si ambele reguli adika imbinarea dr-lui singelui cu dr-lui solului.
Dobindirea cetateniei prin intermediul unui act juridic cuprinde mai multe modalitati, cum ar fi:a) infiere – infierea
unui copil fara cet-nie sau cet-nie straina atrage dupa sine , dobindirea de catre copil a cet-niei adoptatorului. B)
prin naturalizare – dobindirea cet-niei prin naturalizare are loc la cererea persoanei interesate si in baza deciziei
25
autoritatilor competente ale statului. Insa legislatia prevede si indeplinirea anumitor conditii, de ex: resedinta
solicitantului pe terit statului respectiv (intre 3-10 ani); cunoasterea limbii nationale; dispune de mijloace de
existenta si altele. C) prin optiune , adica in virtutea anumitor circumstante obiective, persoana este inzestrata cu dr
de asi alege cet-nia
2.Modurile de dobindire a cet.

.Moduri de dobandire a cetateniei RM:

1. Nastere
2. Recunoastere
3. Redobandire
4. Infiere
5. Naturalizare
6. In baza tratatelor internationale
Nastere – in doctrina exista 2 principii:
1) Principiul de sange care prevede acordarea cetateniei copilului care este nascut din parinti unde macar un
parinte este cetatean indiferent de locul nasterii
2) Ius-solis (de teritoriu) – cetatenia se va oferi copilului nascut pe teritoriul Moldovei, indiferent de cetatenia
parintilor.
Copilul gasit pe teritoriul Moldove primeste cetatenie dac nu-i dovedit contrariul pana la varsta de 18 ani.
Recunoastere – sint considerati cetateni toate persoanele care au obtinute si detin cetatenia Moldovei in baza
legislatiei anterioare si precedente:
- Persoanele care au locuit pana in 1940 pe teritoriul RASSM Basarabia,Nordul Bucovinei, tinutul Herta si
urmasii lor
- Persoanele deportate sau refugiate de pe teritoriul RM incepand cu 28.06.1940, precum si urmasii lor
- Persoanele care la data de 23 iunie 1990 lociuau legal si obisnuit pe teritoriul RM si care continua sa locuiasca
si in prezent
- Persoanele nascute pe teritoriul RM sau persoanele unul dintre ai caror parinti sau bunei s-a nascut pe teritoriul
numit
Infierea - notiunea de copil conform legislatiei – persoana pana la 18 ani. Conform art 13 din Legea cetateniei
sunt 2 aspecte:
1) Copilul apatrid infiat de parinti unul cetatean al RM iar celalat cetatean sau apatrid atunci automat va primi
cetatenia RM
2) Copilul apatrid infiat de un cetatea RM si celalalt cetatean strain,i se va acorda cetatenia RM la acordul
comun al partilor, iar de la 14 ani copilul prezinta si el acordul in scris, autentificat.Daca parintii nu ajung
la o decizie comuna atunci hotaraste instanta de judecata in favoarea copilului.
Copilul infiat cu cetatenia unui alt stat va putea primi cetatenia prin infiere numai daca renunta la cetatenia
straina. In cazul cand actul de infiere este anulat si declarat ilegal atunci un copil a primit cetatenie prin infiere
pot fi 2 urmari:
a) Daca copilul continua sa locuiasca pe teritoriul RM dupa nulitatea actului de infiere i se mentine cetatenia
RM
b) Daca copilul pleaca ptru a trai permanent peste hotarele tarii se considera ca nu a fost cetatean al RM
Locul de trai legal si obisnuit – locul de trai permanent legalizat pe teritoriul RM.Sectia de pasapoarte
inregistreaza legal.
Tutela – este in aceleasi conditii ca la acordarea cetateniei prin infiere
Naturalizare – acordarea cetateniei la cererea persoanei care locuieste legal si obisnuit pe teritoriul RM si
intruneste conditiile stabilite din art 17 Legea cetateniei.
Conditiile sunt:
a) Persoana poate inainta cererea dupa 18 ani
26
 b) Cenzul de trai legal si obisnuit: 1. 3 ani pentru persoanele care copiii traiesc la printi cetateni sau invers si
pentru persoanele straine daca sunt casatorite cu cetateni ai RM 2. 5 ani pentru persoanele care locuiesc
pana la 18 ani; fostii cetateni carora li s-a retras cetatenia ca pedeapsa 3. Domiciliaza legal si obisnuit aici
cel putin in ultimii 10 ani 4. Daca este apatrid si domiciliaza legal cel putin 8 ani pe teritoriul RM
c) Are surse legale de existenta si trai
d) Cunoaste si respecta prevederile Constitutiei
e) Cunoaste limba de stat in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala
Redobandire – acordarea cetateniei persoanelor care anterior au detinut cetatenia dar din motive personale au
pierdut-o. Persoanele fosti cetateni ai RM pot la cerere sa redobandeasca cetatenia RM si sa obtina cetatenia
actuala cu conditia ca nu cad sub incidenta temeiurilor de refuz in acordarea cetatenilor . Persoanele care au
pierdut cetatenia ca pedeapsa prin retragerea pe motivul ca a comis o crima deosebit de grava contra statului nu
poate dobandi cetatenia, in restul cazurilor poate redobandi prin naturalizare.

3.Evaluati institutia pluralitatii de cetatenii in RM

:Dubla cet-nie apare in cazul lipsei de concordanta intre legislatiile statelor, pe 2 cai : in situatia dobindirii cet-niei
prin nastere si in cazul naturalizarii.Din punct de vedere istoric , rezultatul cuceririi Basarabiei de catre URSS in
anul 1940, populatia de pe acest terit fiind cet-ni ai Romaniei, au devenit fara vointa lor si cet-ni ai URSS si
ulterior ai RSSM. Si in prezent toti descendentii acelor cet-ni romani de pina la 1940 au dr la cet-nia romana. Din
acest motiv, majoritatea popilatiei RM poate obtine cet-a romana, numai ca trebuie sa dovedeasca ca stramosii lor
au fost cet-ni ai Romaniei. Persoanele care apartin statului RM au o singura cet-nie,cea a RM. Acest principiu
decurge din caracterul unitar al statului.insa din legea cet-niei reese ca cet-nii RM pot avea si o alta cet-nie .C-tia
RM interzice cet-lor RM sa aiba si cet-nia altor state, cu exceptia cazurilor cind intre RM si un alt stat exista un
acord prin care este admisa cet-nia dubla. Pers care are cet-nia altui stat este obligata sa prezinte odata cu
depunerea cererii de acordare a cet-niei RM un act care sa dovedeasca ca pers respectiva a renuntat la cet-nia
straina.in legea cet-niei sint prevazute unele cazuri care admit pluralitatea de cet-nii, ca de ex: copii care au
dobindit la nastere cet-nia RM si cet-nia altui stat.; cetatenii RM care detin si cet-nia unui alt stat, daca aceasta cet-
nie este obtinuta prin casatorie; daca pluralitatea rezulta din prevederile acordurilor internationale la care RM este
parte. Admiterea pluralitatii de cet-nii RM a fost conditionata de semnarea la Strasbourg,care prevede acordarea
dreptului dublei cet-ni in cazurile casatoriilor mixte, nasterii copiilor din casatorii mixte, infierii copiilor, cetateni
ai RM, de catre cet-ni straini.Rm trebuie sa adopte legea cu privire la cet-nia multimpla si sa o includa in C-tie cu
prevederea ca Statul recunoaste pluralitatea de cet-nii, si ca cet-nia obtinuta prin nastere nu poate fi retrasa.

TEST 31:Pierderea cetateniei RM

1.Modurile de pierdere a cetateniei
.Pierderea cetateniei poate avea loc prin renuntare sau retragere.
Pierderea cet poate avea loc numai in cond prevazute de legislatia nationala.In practica constitutionala fiind
cunoscute urmatoarele modalitati:renuntarea la cerere potrivit unei proceduri determinate-renuntarea
voluntara,retragerea cet in temeiul legii sau al unei hot judecatoresti cu caracter de sanctiune pt conditia cauzatoare
de prejudicii intereselor statului sau,cand naturalizarea a fost obtinuta prin frauda.Pierderea cet poate sa intervina
si in legatura cu dobandirea unei altei cet,de ex prin infiere sau casatorie
2.Restrictiile
Cererea de renuntare la cetatenia RM poate fi inaintata de la 18 ani si cu intrunirea anumitor conditii:
1) Se prezinta adeverinta de detinerea sau dobandirea cetateniei altui stat sau garantia ca va dobandi alta
cetatenie.
2) Sa nu aiba datorii fata de stat (ex: serviciu militar)
Daca persoanei i s-a acceptat renuntarea la cetatenia RM,iar ulterior devine apatrida,atunci decretul presedintelui
se abroga in partea renuntarii la cetatenie si persoana se considera cetatean mai departe.Se respecta principiul
evitarea apatridiei.

27
3.Estimati cazuriel prevazute de lege…..
Cazurile:
1) A dobandit cetatenia in mod fraudulos (informatie falsa sau ascunderea unui fapt important)
2) S-a inrolat in forte armate a unui stat strain
3) A savarsit fapte deosebit de grave prin care a adus prejudicii esentiale statului
In primul caz se va retrage cetatenia indiferent daca persoana este apatrida.
In al doilea si al treilea caz nu se va retrage cetatenia daca persoana in rezultat va deveni apatrida. Se respecta
principiul evitarea apatridiei.
Retragerea cetateniei unei persoane nu va produce efecte asupra cetateniei copiilor si celuilalt sot.

TEST 32:Procedura dobindirii si pierderii cetateniei RM

1.Descrieti procedura solutionarii cauzelor cu privire la cetatenie
Este descrisa in capitolul 6 a Legii cetateniei RM:
Se inainteaza o cerere intocmita dupa un formular stabilit de Guvern de catre persoana de 18 ani, iar daca e mai
mica de 18 ani de reprezentantul legal.Daca copilul are 14-18 ani atunci si acordul copilului autentificat notarial.
Locul depunerii cererii depinde de locul de trai al persoanei.Persoanele cu domiciliul legal pe teritoriul Moldovei
inainteaza cererea in organul teritorial al MTIC.Persoanele cu domiciliul in strainatate depun cererea la misiunile
diplomatice sau institutiile consulare. Cererea poate fi depusa fie persoanl fie prin mandatar. Daca in tara nu exista
misiune diplomatica sau consulara a RM atunci cererea se depune la MAE si Integrarii Europene.
Propunerea privind retragerea cetateniei,daca persoana locuieste pe teritoriul RM vine din partea MTIC.La cererea
se anexeaza si documente.
Inaintarea dosarului pentru examinarea efectiv se ocupa presedintelui RM.Legislatia determina termenul de
examinare de un an de zile. Anul incepe sa fie calculat din momentul in care s-a prezentat ultimul document
solicitat. Daca se acorda cetatenia persoanei,presedintele emite un decret care se publica in Monitorul Oficial.
Daca presedintele nu acorda cetatenia din motive: pedeapsa penala atunci se da un raspuns argumentat persoanei.
Daca persoanei i s-a acordat cetatenia prin decret a presedintelui atunci persoana trebuie sa depuna juramantul in
termenul de 6 luni de la intrarea in vigoare a decretului.Juramantul se depune in fata primarului sau a presedintelui
de raion (daca locul de trai este in RM).Daca locul de trai e peste hotare – in fata sefului delegatiei consulare.

2.Determinati autorit publice.

 Presedintele RM :
1. Solutioneaza problemele cetateniei
2. Emite decrete – in cazul: acordarii,redobandirii,renuntarii,retragerii cetateniei,iar in cazul refuzului in
acordarea cetateniei da un raspuns argumentat
 Comisia pentru problemele cetateniei si acordarii de azil politic de pe langa Presedintele RM: pentru
examinarea prealabila a problemelor cetateniei RM
 Ministerul Tehnologiei Informationale si Comunicatiilor si organele lui:
1. Primeste cererile privitoare la cetatenie depuse de persoane care domiciliaza pe teritoriul RM
2. Aduna informatie despre solicitanti si impreauna cu avizele altor autoritati cum sant MAI inainteaza
dosarele Presedintelui RM
3. Determina apartenenta la cetatenia RM pentru persoanele care domiciliaza in RM
4. Pregatesc materialele de retragere a cetateniei
5. Elibereaza acte ce dobandesc cetatenia
6. Tin evidenta persoanelor care pierd cetatenia
7. Executa decretele presedintelui
 Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene si institutiile acestui minister:
1. Primesc cereri legate de cetatenie de la persoanele cu domiciliu peste hotare
2. Aduna informatie despre solicitanti si expediaza dosare presedintelui RM

28
 3. Determina apartenenta persoanelor cu domiciliu in strainatate
4. Elibereaza acte oficiale pentru persoanele cu domiciul peste hotare
5. Executa decretele presedintelui in raport cu persoanele ce domciliaza peste hotare
 Ministerul Afacerilor interne:
1. Aduna informatie despre solicitant
2. Efectueaza controale pentru a stabili temeiuri de refuz in acordarea cetateniei
3. Intocmeste avize pentru acordarea sau pierderea cetateniei
4. Inainteaza propuneri privind retragera cetateniei

3.Evaluati lista documentelor necesare.

.Documentele necesare pentru dobandirea cetateniei:
a) Cererea
b) Autobiografia
c) Domiciliul si componenta familiei
d) Fotografii
e) Adeverinta despre renuntarea la cetatenia altui stat
Lista actelor nu este enumerata exhaustiv.
Documentele necesare pentru renuntarea la cetatenia RM:
a) Cerere
b) Autobiografia
c) Domiciliul si componenta familiei
d) Adeverinta detinerii sau dobandirii unei altei cetatenii sau garantia dobandirii unei alte cetatenii
Legislatia stabileste reguli prin care persoana sa-si protejeze drepturile in raport cu eventualele abuzuri a
autoritatilor cu atributii in problemele cetateniei.
Decretul presedintelui poate fi atacat in Curtea Suprema de Justitie timp de 6 luni de la momentul intrarii in
vigoare. Persoana poate ataca in contencios administrativ actiunile sau inactiunile autoritatilor cu atributii in
domeniul cetateniei:
- Refuzul de a primi cererea
- Trecerea termenului de executare

TEST 33:Notiunea drepturilor si libertatilor

1.Definiti notiunea..
Drepturile si libertatile fundamentale – drepturi subiective esentiale pentru viata si dezvoltarea multilaterala a
persoanei, cuprinse prioritar pentru viata multilaterala a persoanei,asigurate si garantate de catre stat.
Trasaturile lor caracteristice:
a) Sunt drepturi subiective
b) Sunt drepturi esentiale pentru cetateni
c) Datorita importantei sunt inscrise in acte deosebite (constitutii,Legi fundamentale)

2.Determinati corelatia
Reglementarile interne sunt copia exacta a reglementarilor internationale cu privire la drepturile si libertatile
fundamentale ale cetateanului.
La 27 august 1991 Parlamentul RM a adoptat Declarația de independență a RM.Imediat după aceasta,tînărul stat s-
a adresat Organizației Națiunilor Unite cu rugămintea să fie acceptat în calitate de membru cu drepturi depline al
comunității mondiale și organismelor ei speicalizate.În calitate de stat suveran și independent, RM, prin organul
său legislativ suprem, și-a exprimat dorința de a se asocia la Actul final al Conferinței pentru securitate și

29
cooperare în Europa de la Helsinki(1975), la actele adoptate ulterior, precum și la Carta de la Paris din 1990,
solicitînd totodată să fie admisă ca membru cu drepturi egale la Conferința pentru securitate și cooperare în
Europa, precum și în organele acesteia. În aceeași Declarație Republica Moldova garanta respectarea drepturilor
sociale,economice,culturale și libertățile politice ale tuturor cetățenilor săi, inclusiv ale grupurilor naționale,
etnice,religioase și de limbă în conformitate cu prevederile acestor acte.

3.Estimati gradul de respecatre

TEST 34:Principiile generale privind statutul juridic al persoanei

1.Definiti
Principii generale – reguli ce stabilesc direcția dezvoltării instituției statutului juridic al persoanei, precum și
cadrul juridic și politic general a statutului juridic al unei p. Principiile sunt curpinse in Constitutie in titlu 2
capitolul 1.
Principiile:
Universalitatea – DUDO,art 15 Constituție
Egalitatea în drepturi – art 16
Non-discriminarea – art 16 alin 2
Protecția cetățenilor RM în străinătate – art 18 alin 1
Protecția cet străini și apatrizi – art 19
Inadmisibilitatea extrădării sau expulzării cet RM – art 18 al 2
Accesul liber la justiție – art 20
Neretroactivitatea legii – art22
Prioritatea reglementărilor internaționale în materia drepturilor omului – art 4
Caracterul de excepție al restrîngerii exercițiului unor drepturi sau libertăți – art 54

2.Trasaturile
P 274 cirnat despre fiecare principiu.
3.Estimati respectarea

TEST 35:Clasificare drepturilor si libertatilor

1.Descrieti in linii generale..
Necesitatea clasificarii dr. Fundamentale a aparut numai dupa ce acestea au fost proclamate prin declaratia de
drepturi si mai ales prin constitutii.

2.Clasificati..
După conținutul material al reglementărilor deosebim:
1) Drepturi individuale: dreptul la viață, integritate fizică și psihică,informație,etc
2) Libertăți individuale: libertatea de exprimare, libertatea întrunirilor,etc
În conformitate cu actele internaționale și în dependență de conținutul lor juridic, deosebim:
1. Drepturi civile
2. Drepturi politice
3. Dr economice
4. Dr sociale
5. Dr culturale
În dependență de conținutul lor juridic:
1. Inviolabilități – de la viață, integritate fizică și psihică, inviolabilitatea domiciliului
2. Drepturi social-economice și culturale – muncă, odihnă,învățătură,proprietate
30
 3. Drepturi politice – drepturile electorale ale cetățenilor
4. Drepturi social-politice – libertatea conștiinței, libertatea întrunirilor, dreptul la informare, secretul
corespondenței,etc
5. Drepturile-garanții – dreptul la petiționare

3.Dezvoltati...
P 239 cirnat de la”valorificind..”

TEST 36:Indatoririle fundamentale

1.Definiti notiunea indatoririlor
Indatoririle fundamentale sint obligatiuni considerate din majoritate de societate fiind necesare esentiale pentru
atingerea scopului comun,sint consfintite in Constitutie si garantate de catre stat.
Trasaturi:
1) Obligatiunile au un caracter imperativ, nu au nimic comun cu metoda permisiva
2) Majoritatea considera ca trebuie sa includa un scop comun(ordine publica,securitatea persoanala si
patrimoniala, conditii de buna dezvoltare, sanatate publica)
2.stabiliti corelatia
Existenta indatoririlor fundamentale se impune doarece este de neconceput camembrii unei colectivitati umane sa
nu aiba alaturi de drepturi si anumite indatoriri, anumite obligatii fata de societatea in care traiesc.
Indatoririle fundamentalemobilizeaza oamenii la realizarea scopurilor societatii, constituind in  acelasi timp
garantia, printre alte garantii, ca drepturile fundamentale se pot realiza efectiv.
Corelatia :
a) Este stransa deoarece se determina una pe alta
b) Drepturile nu sant nelimitate,adica sfera drepturilor unei persoane se termina acolo unde incep drepturile
altei persoane
c) Indatoririle fundamentale asigura garantarea drepturilor fundamentale (ex: obligatia de contributii
financiare,ca mai apoi statul sa sustina financiar persoanele social vulnerabile)

3.Estimati...
Indatoririle fundamentale sint reglementate in titlu 2 capit 3 art 55-59.
Unii autori clasifica in 2 grupe:
1) Indatoriri specifice numai cetatenilor RM – obligati sa respecte istoria,limba, simbolurile de stat,
Constitutia si legea, depunerea juramantului.Apararea patriei – indatorire fundamentala pentru toti care
detin cetatenia. Serviciul militar doar pentru barbati.
2) Restul indatoririlor – pentru toti care domiciliaza pe teritoriul RM : a) sa respecte Constitutia si legile tarii
b) de a exercita drepturile cu buna-credinta,adica de a respecta drepturile altei persoane.

Aceste indatoriri includ:

 a) Îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile;
 b) Îndatorirea de fidelitate faţă  de ţară ;
 c)Îndatorirea de apărare a patriei;
 d)Îndatorirea de a satisface serviciul militar;
e) Îndatorirea de a contribui la cheltuielile publice;
 f) Îndatorirea de exercitare cu bună credinţă a drepturilor şi libertăţilor şide a respecta drepturile şi libertăţile
celorlalţi.

31
TEST 37:Statutul juridic al cetatenilor straini si apatrizilor in RM
1.Relatati in linii generale
. Legea cu privire la statutul juridic al cet străini și apatrizilor:
Art 1 – cet străin este persoana care nu deține cet RM, dar are dovada apartenenței sale la alt stat
Art 2 – apatridul este persoana care nu este considerată cetățean al niciunui stat, conform legislației acestora.
Drepturile si obligatiile strainilor si apatrizilor conform art 19 Constitutie – strainii si apatrizii au aceleasi drepturi
si indatoriri ca si cetatenii, cu exceptiile prevazute de lege.
Strainii si apatrizii nu au drepturi exclusiv politice,adica nu au dreptul de vot, nu au drepturi de a fi alesi, nu au
dreptul la administrare ( referendum sau initiativa populara) nu au dreptul sa se intruneasca la partidele politice,sa
finanteze partidele politice.
Pentru exercitarea anumitor drepturi si libertati pentru straini sunt stabilite conditii specifice, de ex: taxa de studii
pentru straini si apatrizi este dubla,libertatea circulatiei pentru straini sint conditii cum ar fi viza sau inregistrarea
aflarii pe teritoriul Moldovei.
Strainii si apatrizii au dreptul de azil politic. Azilul este o protectie a statului oferita in baza suveranitatii strainilor
si apatrizilor pe motiv de:
Persecutare si amenintare reala in tara de origine pentru activitati democratice.
Deosebim 3 forme ale azilului:
1) Statutul de refugiat - individuala
2) Protectie umanitara – colectiva
3) Protectie temporara – colectiva
Strainii si apatrizii nu au indatoriri fundamentale de aparare a patriei si devotamentul fata de tara, dar au alte
obligatiuni: sa-si legalizeze intrarea, aflarea pe teritoriul RM, sa paraseasca teritoriul la expirarea termenului de
aflare, sa efectueze controlul medical.

2.Determinati
Drepturile strainilor si apatrizilor care se afla temporar in tara si celor care domiciliaza lega si obisnuit pe teritoriul
Moldovei:
Strainii si apatrizii care se afla temporar pe teritoriul Moldovei au statut de emigrant. Deosebirea este in
legalizarea intrarii si sederii pe teritoriul RM
Sederea provizorie a strainilor poate fi acordata:
1. Pentru emigrare la munca
2. Pentru studii
3. Pentru reintegrarea familiei
4. Pentru activitati umanitare sau religioase
5. Pentru tratament medical
Dreptul de sedere provizoriu este conditie pentru detinerea dreptului de sedere permanenta.

3.Argumentati..
.Expulzarea inseamna respingerea strainului de la frontiera din teritoriul RM pe motivul ca a incalcat regulile de
intrare,sedere pe teritoriul RM
Extradarea – transmiterea strainului la cererea unui alt stat. Constitutia stabileste conditii:
1. In baza unei conventii internationale sau asistenta juridica reciproca intre state
2. Exista hotarare de judecata
Printre probleme se numără şi lipsa, la momentul actual, a unei instituţiispecializate de amplasare a acestei categorii de persoane. Deşi
există hotărîreaguvernului, care prevede crearea Centrului de plasament temporar al străinilor, însă pînăîn prezent, nu este stabilit
un loc de amplasare a acestuia. De asemenea, deşi Legea cu privire la migraţiune prevede suportarea cheltuielilor pentru expulzarea
32
străinului dincontul fondului de expulzare, un astfel de fond în prezent nu este instituit şi nu estedeterminată modalitatea acumulării
surselor financiare în acest scop. 

TEST 38:Notiunea si importanta alegerilor

1.Definiti
Alegeri – acțiune prin care cetățenii selectează și desemnează prin vot, în conformitate cu anumite proceduri,
persoanele care urmează să facă parte din organele de conducere ale unui stat,unitate teritorial-administrativă sau
ale unei organizații sau un partid politic sau organ colegial.

2.Clasificati
alegerile sint de diferite tipuri: * directe- votare in care intre alegator si candidatul la postul electiv nu exista
instante intermediare care ar media exprimarea vointei alegatorului.Alegatorul voteaza direct pu candidatul la
postul electiv. * indirecte – electoratul alege doar reprezentanti sau delegati care, la rindul lor, aleg candidatii
propusi. * generale – cind se aleg reprezentantii pu toate locurile din organismele reprezentative sau orice tip de
alegeri care au loc intro singura zi, de duminica sau in oricare alta zi indicata in actul de stabilire a alegerilor, pe
intreg teritoriul tarii. * partiale sau suplimentare – se desfasoara pu a completa o parte din locuri. * nationale – se
desfasoara in toata tara. * ordinare – se desf in termenele prevazute de constitutie sau lege, de regula in legatura cu
expirarea termenului imputernicirilor; * anticipate – se desf in cazul dezvoltarii anticipate a Parlamentului,
alegerea organului electiv in cazul incetarii inaite de termen a mandatului sau dizolvarii acestuia ori in cazul
reorganizarii administrativ- teritoriale. * alegeri desfasurate intr-un singur scrutin – cind rezultatele alegerilor
stabilesc dupa votarea unica a alegatorilor, avind caracter difinitivat; * alegeri desfasurate in 2 sau mai multe
scrutine – cind este necesar de 2 sau mai multe votari in scopul determinarii invingatorilor din nr candidatilor la
postul electiv. * repetate – se desfasoara in cazurile in care alegerile deja efectuate se dovedesc a fi nevalabile, din
cauza incalcarii legislatiei cu privire la alegeri.
Exista doua mari categ de sisteme (scrutine) electorale: sistemul majoritar si sistemul electoral al reprezentarii
proportionale. Toate celelalte tipuri sunt considerate combinatii in diverse proportii ale acestora, fiind numite
sisteme electorale mixte.
3.Evaluati
revocarea este notiunea prin care se intelege retragerea de catre instanta de judecata a mandatului persoanei care
ocupa o functie publica eligibila, precum si retragere a mandatului primarului prin referendum local. Revocarea
are loc atunci cind un nr de semnaturi pe o petitie ( de la 20% pina la 30%) cere organizarea si desfasurarea
alegerilor speciale pu indepartarea din functie a unei anumite oficialitati alese in prealabil. Motivele pu care se
cere indepartarea din functie variaza de la actiuni contrare legii pina la nemultumirea publica a alegatorilor. In RM
revocarea , ca forma de manifestare a democratiei poate fi aplicata doar in raport cu primarii.

TEST 39:principiile dreptului electoral

1.Definiti
Principiile electorale reprezinta oserie de standarde general acceptate, fundamentale care reflecta natura
democratica a alegerilor in calitate de fundament constitutional al puterii publice.
Principiile electorale din rm se clasifica in :1.princ.organizarii si desfasurarii alegerilor2.Principiile participarii
cetatenilor RM la alegeri
2.Argumentati
P347 cirnat –pina la 349 fiecare principiu
3.Estimati

33
Test 40:Modalitati de scrutin
1.Def
scrutinul este o notiune ce defineste un act practic, acela de a vota, iar modurile de scrutin repr diferite modalitati
de prelucrare (procesare) a voturilor depuse, in urma acestei prelucrari aparind rezultatele votului. In fiecare tip de
sistem, distingem diferite modalitati de scrutin.Deosebim doua forme principale ale sistemului majoritar:
majoritate absoluta si majoritate relativa.In sistemul reprezentarii proportionale, scrutinul de lista se diferentiaza in
functie de modul de reprezentare a locurilor in Parlament, principalele formule fiind: metoda celor mai mari
resturi, met celei mai mari medii, metoda lui d’Hondt, metoda unui singur vot netransferabil, met votului
cumulativ sau cea a votului limi
2.Determinati
:Sist majoritar :deosebim 2 forme principale ale sistemului majoritar : majoritate absoluta si majoritate relativa.
Sistemul majoritar relativ este cel mai simplu sistem electoral , conform caruia este considerat ales candidatul
care a intrunit cel mai mare nr de voturi fata de orice adversar. Iar sistemul majoritar absolut in cadrul caruia pu
obtinerea mandatului reprezentativ este necesara acumularea majoritatii absolute de voturi(50+1). In acest sistem
elect, de obicei se stabileste nivelul minim de participare a alegatorilor la alegeri. Daca acest nivel de participare
nu este atins , se considera ca alegerile nu au avut loc sau nu sunt valabile.De obicei in urma efectuarii alegerilor,
nici un candidat nu obtine majoritatea necesara de voturi. In asa caz se utilizeazascrutinul in 2 tururi si votarea
alternativa.In sistemul majoritar exista : 1) scrutin uninominal- cind votul este acordat unui singur candidat, intr-o
singura circumscriptie electorala. Acest sistem prevede o organizare mai simpla, dar putind fi practicat intr-unul
sau doua tururi de scrutin. 2)Scrutin plurinominal presupune ca electoratul alege mai multi candidati. In scrutinul
de lista,fiecare alegator voteaza un nr de candidati egal cu nr de mandate de care dispune organul reprezentativ.
Scrutinul de lista poate fi complicat prin aplicarea panasatului si al votului preferential. Panasatul este
posibilitatea alegatorului de a intocmi chiar el lista candidatilor alegind din mai multe liste prezentate,iar votul
preferential numitul si vot trensferabil ofera posibilitatea de a modifica ordinea numerelor de pe lista de candidati.
Atunci cind nu este acceptat nici panasatul si nici votul preferential, sistem in prezenta unei liste blocate si
alegatorul nu o poate modifica si este obligat sa voteze lista in intregime. In sistemul reprezentarii proportionale,
scrutinul de lista se diferentiaza in functie de modul de reprezentare a locurilor in Parlament, principalele formule
fiind: met celor mai mari resturi,met celei mai mari medii, met d’Hondt,met unui singur vot transferabil,met
votului cumulativ sau cea a votului limitat. Sistemul electorala al reprezentarii proportionale este cea mai
democrata metoda de determinare a rezultatelor alegerilor. Conform acestui sistem , mandatele din fiecare
circumscriptie electorala se repartizeaza intre partide in corespudere cu nr de voturi acumulat de fiecare partid.
Sistemul elect proportional se poate aplica doar in circumscriptiile electorale cu mai multe mandate : cu cit e mai
mare circumscriptia , cu atit un mai inalt grad de proportionalitate poate fi obtinut.

3.Evaluati

TEST 41:Organele electorale, circumscriptiile electorale si sectiile de votare

1. circumscripţie electorală  - unitate electorală  administrativă  în care se organizează şi se desfăşoară alegerile şi
referendumurile;

Prima operaţiune electorală, după fixarea datei alegerilor, este stabilirea circumscripţiilor electorale, altfel spus,
a cadrului organizatoric şi teritorial în care se vor desfăşura operaţiunile electorale . Circumscripţia electorală
mai estedefinită şi teritoriu ce cuprinde numărul de locuitori, identificaţi după un anumitcriteriu,
de regulă domiciliul, având dreptul să fie reprezentaţi
în unul dinorganele pentru care se fac alegerile.Cu alte cuvinte, stabilireacircumscripţiei electorale presupune o an
umită divizare a teritoriului şi populaţiei după anumite criterii.

 organe electorale  - organe care organizează desfăşurarea alegerilor Parlamentului, în autorităţile administraţiei
publice locale, precum şi desfăşurarea referendumurilor;

34
Un rol aparte în organizarea şi desfăşurarea alegerilor îl au organele electorale. Prin funcţionarea lor corectă
organismele electorale contribuie esenţial la respectarea primului criteriu al oricărei democraţii moderne: existenţa
unor alegeri libere şi corecte.

Secţia de votare reprezintă locul în care este exercitat efectiv dreptul devot. Practic fiind dificilă şi tehnic aproape
imposibilă realizarea condiţiilor  pentru ca alegătorii unei unităţi administrativ-teritoriale să voteze într-
un singur loc şi într-o singură zi, aceştia sunt grupaţi după anumite norme, stabilite delege, iar pentru fiecare grup
se amenajează un loc special în care el îşi exercităvotul. 

2. Sistemul organelor electorale în Republica Moldova:

Comisia Electorală Centrală – organ de stat, care activează permanent şi care este constituit pentru realizarea
politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor la nivel central. Comisia este constituită din 9 membri cu
vot deliberativ: un membru este desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, unul - de către Guvern şi 7 –
de către Parlament.

Consiliile electorale de circumscripţie – organe electorale constituite cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri de
către Comisia Electorală Centrală. Hotarele consiliilor electorale de circumscripţie corespund hotarelor unităţilor
administrativ-teritoriale de nivelul doi. Consiliile electorale de circumscripţie se constituie în componenţa a 7-11
membri cu drept de vot deliberativ, dintre care cel puţin 3 persoane au studii juridice superioare sau studii în
domeniul administraţiei publice.

Birourile electorale ale secţiilor de votare – organe electorale constituite de către consiliile electorale de
circumscripţie, la nivel local, cu cel puţin 20 de zile înainte de alegeri din 5-11 membri cu drept de vot deliberativ.

3. Atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale

Comisia Electorală Centrală:
a) studiază organizarea şi desfăşurarea alegerilor cu scopul de a perfecţiona legislaţia şi procedurile electorale;
b) înaintează Guvernului şi Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea operării unor modificări în
legislaţia electorală;
c) elaborează regulamente şi instrucţiuni menite să perfecţioneze procedurile electorale;
d) exercită controlul asupra întocmirii şi verificării în termen a listelor electorale, colaborînd în acest scop cu
organele administraţiei publice centrale şi locale;
e) ţine evidenţa cadrelor care au participat la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, inclusiv a lucrătorilor calificaţi
care pot fi desemnaţi în consiliile electorale de circumscripţie şi în birourile electorale ale secţiilor de votare;
f) constituie consilii electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare la desfăşurarea
alegerilor parţiale ale consiliilor locale sau alegerilor pentru funcţia de primar;
g) conlucrează, în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor cu:
- Ministerul Dezvoltării Informaţionale, la asigurarea evidenţei alegătorilor, inclusiv a celor aflaţi peste hotarele
ţării, în temeiul Registrului alegătorilor, format în baza Registrului de stat al populaţiei;
- autorităţile administraţiei publice locale, în problemele selectării cadrelor calificate antrenate în activitatea
organelor electorale, ale asigurării localurilor secţiilor de votare cu cabine, urne de vot, computere şi alte mijloace
tehnico-materiale;
- Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea pazei secţiilor de votare şi a materialelor electorale;
- întreprinderile şi instituţiile de stat, la încheierea contractelor pentru servicii de tipărire a buletinelor de vot şi de
aprovizionare cu echipament;
- mijloacele de informare în masă şi asociaţiile obşteşti, la organizarea manifestărilor ce ţin de educaţia civică a
alegătorului şi informarea populaţiei asupra desfăşurării procesului electoral;
h) analizează structura circumscripţiilor electorale din punctul de vedere al organizării administrativ-teritoriale a
republicii;
i) implementează programe de educaţie civică în perioada dintre alegeri;
35
j) pregăteşte programe de informare a alegătorilor în perioada electorală;
k) oferă mijloacelor de informare în masă informaţii cu privire la desfăşurarea alegerilor şi la practica
administrativă utilizată în acest sens;
l) prezintă anual rapoarte Parlamentului şi, la cerere, Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi
Guvernului;
m) oferă spre dezbatere mijloacelor de informare în masă şi publicului chestiuni electorale;
n) stabileşte contacte cu partidele, cu alte organizaţii social-politice şi neguvernamentale care au dreptul de a
desemna candidaţi pentru funcţii publice, asigurîndu-le participarea plenară la procesul electoral;
o) consultă asociaţiile obşteşti locale interesate să desfăşoare în cadrul alegerilor activităţi ce ţin de educaţia civică;
p) organizează cursuri de instruire şi seminare pentru persoanele care vor lua parte la procesul electoral în calitate
de membri ai consiliilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare, în calitate de
membri reprezentanţi ai partidelor şi ai altor organizaţii social-politice sau ai potenţialilor candidaţi, în calitate de
funcţionari ai aparatului consiliilor electorale, de membri ai grupului de iniţiativă;
q) analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi ia măsuri
pentru prevenirea lor; informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni, în conformitate
cu legislaţia electorală;
r) organizează consultări prealabile cu partidele, cu alte organizaţii social-politice şi cu reprezentanţii mass-media
şi asigură semnarea de către aceştia a Codului de conduită pînă la începerea campaniei electorale.

Atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie

Consiliul electoral de circumscripţie are următoarele atribuţii:
a) exercită controlul asupra executării prevederilor prezentului cod şi a altor legi care conţin prevederi referitoare
la desfăşurarea alegerilor;
b) constituie birourile electorale ale secţiilor de votare şi supraveghează activitatea lor, organizează instructaje
pentru membrii acestora, propagă procedura votării şi importanţa votului;
c) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare mijloace financiare;
d) examinează comunicările ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, sosite din partea autorităţilor
administraţiei publice locale, a şefilor de întreprinderi, instituţii şi organizaţii;
e) exercită controlul asupra întocmirii şi verificării în termen a listelor electorale, colaborînd în acest scop cu
organele administraţiei publice centrale şi locale şi cu organele teritoriale ale Ministerului Dezvoltării
Informaţionale;
f) asigură aprovizionarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu formulare pentru listele electorale şi
procesele-verbale, cu buletine de vot etc.;
g) înregistrează candidaţii independenţi şi listele de candidaţi din partea partidelor şi altor organizaţii social-
politice, aduce la cunoştinţă publică informaţii despre aceştia;
h) asigură accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale candidaţilor în alegerile locale;
i) decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor consiliilor şi birourilor electorale
pe perioada activităţii lor în componenţa acestora;
j) totalizează rezultatele alegerilor din circumscripţie, prezintă Comisiei Electorale Centrale actele respective şi
asigură publicarea în presa locală a rezultatelor votării;
k) adună informaţii de la birourile electorale ale secţiilor de votare privind prezentarea alegătorilor la votare,
totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor şi le remite Comisiei Electorale Centrale;
l) examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi
adoptă hotărîri executorii în privinţa lor;
m) exercită alte acţiuni ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
Atribuţiile biroului electoral al secţiei de votare
Biroul electoral al secţiei de votare:
a) verifică listele electorale împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, asigură integritatea acestora şi a
buletinelor de vot şi este responsabil de întocmirea lor corectă şi deplină;
b) examinează cererile în legătură cu incorectitudinile din listele electorale, efectuează modificările necesare şi
eliberează certificate pentru drept de vot alegătorilor care nu se vor afla la domiciliu în ziua alegerilor;

36
c) întocmeşte listele electorale suplimentare, înscriind în ele persoanele care votează în baza certificatelor pentru
drept de vot, precum şi persoanele care, din anumite cauze, nu au fost înscrise în listele electorale principale;
d) comunică populaţiei care locuieşte pe teritoriul secţiei de votare data şi locul votării, asigură pregătirea localului
pentru votare, instalarea urnelor şi a cabinelor de vot, organizează votarea în ziua stabilită, ia măsuri pentru a
asigura ordinea în localul secţiilor de votare;
e) totalizează rezultatele alegerilor în secţia de votare, întocmeşte procesele-verbale şi rapoartele şi le remite,
împreună cu toate buletinele de vot, consiliului electoral de circumscripţie;
f) examinează cererile şi contestaţiile ce vizează organizarea şi desfăşurarea alegerilor, adoptînd hotărîri asupra
lor, care se anexează la procesele-verbale ale şedinţelor biroului;
g) remite consiliului electoral de circumscripţie datele privind prezentarea cetăţenilor la votare, precum şi datele
necesare pentru totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor;
h) exercită şi alte atribuţii în condiţiile prezentului cod.

TEST 42:Procesul electoral

1.Relatati

2.caracterizati

3.Evaluati

TEST 43:organizare si desfasurarea referendumului republican

1.
Referendumul este o formă a democraţiei directe, prin care se realizeazăsuveranitatea poporului în cele mai
importante probleme de interes naţional şi social, având dreptscop soluţionarea acestora, precum şi consultarea
cetăţenilor în probleme locale de interes deosebitşi revocarea primarului satului (comunei), sectorului, oraşului
(municipiului).
1)In dependenţă de obiect,avem următoarele tipuri de referendum:
-constituţional - dacă cu ajutorul referendumului dat se aprobă Constituţia sau amendamentele laea;
-legislativ - dacă un act al legislaţiei în vigoare este supus votării de către alegători. Acest tip dcreferendum se
organizează pentru adoptarea unei legi sau modificarea acesteia;
-de drept internaţional - se organizează în cazul aderării la Uniunea Europeană sau NATO(Organizaţia Tratatului
Atlanticului de Nord), de reunificarea unor părţi de teritorii;
-de drept administrativ - soluţionează probleme legate de administrarea statului;
-pe probleme morale - interzicerea avorturilor, divorţurilor, băuturilor alcoolice, drogurilor etc.
2)In funcţie de puterea juridică,referendum-urile se clasifică în:
-imperative - executarea lor este obligatorie pentru toţi. Documentul este supus votăriialegătorilor pentru
soluţionarea definitivă a destinului acestuia. Referendumul decisiv poate fi deaprobare (dacă alegătorilor li se
propune aprobarea documentului respectiv) şi de respingere (dacăalegătorilor li se propune anularea actului).
-consultativ-poartă un caracter de recomandare. Se desfăşoară doar cu scopul elucidării opinieia legătorilor într-o
anumită problemă, iar soluţionarea problemei respective rămâne pe seamaorganelor statului;
3)După criteriul teritorial referendum-urile pot fi :
-naţionale( republicane);
-regionale;
-locale.
2. Articolul 144. Iniţierea referendumului republican
(1) Referendumul republican poate fi iniţiat de:
a) un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. În cazul referendumului
constituţional, se aplică prevederile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie;
b) un număr de cel puţin o treime din deputaţii în Parlament;
c) Preşedintele Republicii Moldova;
d) Guvern.
37
(2) Subiecţii menţionaţi la alin.(1) pot iniţia orice tip de referendum prevăzut la art.143.
(3) În cazul în care referendumul este iniţiat de subiecţii prevăzuţi la alin.(1) lit.a), la propunerea privind
desfăşurarea referendumului se anexează şi listele de subscripţie.
(4) Propunerea privind desfăşurarea referendumului trebuie să includă problemele ce urmează să fie supuse
referendumului, expuse clar, excluzîndu-se interpretarea lor ambiguă, precum şi scopul desfăşurării, data
preconizată pentru desfăşurarea lui. Nu pot fi supuse referendumului probleme care se exclud reciproc.
Articolul 146. Problemele supuse referendumului republican
(1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind:
a) adoptarea Constituţiei Republicii Moldova;
b) aprobarea legilor constituţionale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispoziţiilor privind caracterul
suveran, independent şi unitar al statului, precum şi a celor privind neutralitatea permanentă a statului;
c) alte probleme importante ale societăţii şi ale statului.
(2) Organizarea şi desfăşurarea referendumului privind problemele indicate la alin.(1) lit.b) sînt obligatorii.

3.legislatia este destul de complete

TEST 44*46:Parlamentul RM
1.Parlamentul –organul reprezentativ suprem si unica autoritate legislativa.
Parlamentul are 2 functii:
1) Functia de organ suprem reprezentativ al poporului RM
2) Unicul organ legislativ in stat
Numai Parlamentul reprezinta intregul popor, pentru ca este unicul organ format direct de catre popor. Celelalte
organe – Guvernul.. sunt formate derivat.
Parlamentul este format din 101 deputati. Alegerile sint confirmate, mandatul este validat,durata de mandat este de
4 ani.

38