Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- angiocolitele sunt inflamatii ale cailor biliare extrahepatice sau intrahepatice fara
afectarea vezicii biliare
- colecistitele sunt inflamatii ale vezicii biliare acute sau cronice
- diskineziile biliare sunt tulburari functionale ale cailorbiliare extrahepatice
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
- Incidenta maxima la femei intre 30-50 ani
- Paciente cu tuburari neuroendocrine
SEMNE SI SIMPTOME
- In angiocolecistita
o Febra 39-40°C
- este o ulceratie pe
-stomac
-portiunea inferioara a esofagului
-duoden
- intereseaza intregul organism
- e favorizata de secretia gastrica crescuta de suc gastric si aproape intodeauna da infectia
locala cu H. Pylori
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
persoane
MASURI DE PROFILAXIE
MASURI DE PROFILAXIE PRIMARA
- vizeaza in reducerea numarului de cazuri noi de imbolnavire
- consta in
o dispensarizarea persoanelor cu
risc crescut
simptome nespecifice
o educarea populatiei privind
igiena bucala
igiena alimentatiei
o alimentatie echilibrata
cantitativ
calitativ
o orarul alimentatiei
mese regulate
o igiena psihonervoasa
servirea mesei in conditii de relaxare nervoasa si ambianta placuta
o educarea populatiei privind abandonarea obiceiurilor daunatoare
alcolismul
fumatul
MASURI DE PROFILAXIE SECUNDARA
- urmareste ca prin evolutia bolilor digestive deja existente sa nu apara complicatii
- se realizeaza prin dispensarizarea bolnavilor digestivi
MASURI DE PROFILAXIE TERTIARA
- se realizeaza prin actiuni destinate diminuarii incapacitatiilor cronice de reeducare a
invaliditatiilor functionale ale bolnaviilor
ALIMENTATIA
- rol important
- fiecare boala are regimul propiu
- trebuie fractionata in cantitati mici si dese
- sa fie usor digerabile
- sa nu fie iritanta sau cu multe reziduri
- bogate in vitamine
- preferintele bolnavului trebuie respectate dar sa nu fie contrindicate
- in perioada explorarilor va fi supus unor regimuri de proba pentru studiul digestiei
- alimentatia bolnavilor inapetenti cere multa rabdare si putere de convingere din partea
asistentei
SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR
GASTROENTEROLOGIE SI
NURSING IN GASTROENTEROLOGIE
Specializarea ASISTENT MEDICAL GENERALIST
ANUL II
Anatomia si fiziologia aparatului digestiv
Cavitatea bucala este portiunea initiala a tubului digestiv.
Cavitatea bucala este captusita cu mucoasa bucala .
Se gasesc doua arcade dentare : una superioara si una inferioara in care sunt amplasate 32
dinti :
- 8 incisivi
- 4 canini
- 8 premolari
- 12 molari
Limba este un organ musculos.
tahicardie
rareori ascita , revarsat pleural
PROBLEME
discomfort abdominal
alterarea eliminarii intestinale
risc de deshidratare
hipertermie
risc de soc hipovolemic
OBIECTIVE
sa se amelioreze durerile abdominale
sa fie echilibrat hidroelectrolitic
sa prezinte eliminari intestinale normale
INTERVENTII
asigura repaus la pat postalimentar si de lichide
aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica
aplica la indicatia medicului ubstitutia volemica parenterala
reia alimentatia naturala dupa 3-10 zile de la incetarea durerilor
o 400-500ml ceai/24 ore
o supa zarzavat strecurata
o biscuiti
o cafeaua, alcoolul si grasimile sunt interzise
administreaza tratamentul prescris
o antialgic
o antiinflamator
o antihemoragic
o antienzimatic
urmareste ingestia/excretia
monitorizeaza semnele vitale
monitorizeaza presiunea venoasa centrala
MASURAREA PRESIUNII VENOASE CENTRALE
Reprezinta presiunea sangelui la jonctiunea venelor cave cu atriul drept; ofera informatii
despre volumul sanguin si functia cordului drept
INDICATII
terapia volemica care nu raspunde la tratamentul initial
FACTORI DETERMINANTI
volum intravascular
tonus vascular intrinsec
capacitatea functionala cord drept
modificarea presiunii intraabdominale, toracice
terapia vasopresoare
MATERIALE
cateter venos central (VCS, tr brahiocefalic, AD)
robinet 3 cai
punga NaCl 0,9% 500ml + Heparina 500 UI + manseta presionala
sistem tubular intre CVC si camera de presiune a traductorului electronic
monitor ECG cu canal presional ptr PVC
TEHNICA
Abord: CVC jugulara, subclaviculara
Pct 0: stabilire punct 0 (corespunzator AD)
fixarea traductorului presional electronic pe un stativ, la nivelul 0
umplerea sistemului de tuburi cu solutie salina si racordarea la CVC
stabilirea pct 0 pe monitor
Masurarea PVC: deschiderea robinetului cu trei cai catre trusa de perfuzie
COMPLICATII
Cele legate de abordul venos central:
- malpozitie cateter
- tulburari de ritm (cateter in cord)
INTERPRETARE
masuratori in dinamica ptr aprecierea corecta a valorilor PVC
variatii minime sincrone cu respiratia
valori normale: 2-7 mmHg
valori fals crescute:
-hidro/hemo/pneumotorace;
-cateter obstruat sau cudat valorile nu se modifica de la o determinare la alta
pulsatii ample sincrone cu activitatea cardiaca:
-CVC in VD
-insuficienta cardiaca dreapta severa
-insuficienata tricuspidiana
PVC TA CAUZA
normal normal Normovolemie
crescuta crescuta Hipervolemie
scazuta scazuta Hipovolemie
scazuta normal Hipovolemie compensata
crescuta scazuta Insuficienta cardiaca
RECOMANDARI
Masurarea PVC la un pacient ventilat mecanic trebuie sa se faca mereu in aceleasi
conditii (parametrii ventilatori neschimbati).
De evitat:
- punctia bilaterala la nivelul vaselor intratoracice
- punctia controlaterala in caz de pneumototax
- punctia subclaviculara la un bolnav ventilat
instaleaza sonda vezicala permanenta si urmareste diureza
introduce sonda gastrica pentru aspiratia continua
recolteaza singe si urina
o glicemie
o amilazemie
o uree
o creatinina
o teste de coagulare
o amilazurie din urina
pregateste pacientul pentru ecografie, radiogeafie toracica
pregateste pacientul pentru interventie chirurgicala
educa pacientul sa evite prinzurle copioase , alcoolismul
sa combata obezitatea
sa faca tratament corect in cazul tuturor infectiilor
ANTIVOMITIVE, LAXATIVE, PURGATIVE, ANTIDIAREICE
Antivomitive antidopaminice
Metoclopramida, Domperidon, Cisaprida
- propulsive gastro – intestinale
- stimuleaza motilitatea gastro – intestinala
Metoclopramida
- Se administreaza oral si injectabil
- traverseaza bariera hematoencefalica si placenta
- antivomitiv eficace
- stimuleaza peristaltismul gastric
- relaxeaza sfincterul piloric
- grabeste golirea stomacului
- efecte adverse
- somnolenta
- nervozitate
- diaree
- dureri abdominale
- spasm tetanic
- miscari distonice ale limbii
- galactoree
- ginecomastie
- reactii extrapiramidale (rigiditate musculara)
Domperidon - motilium
- administrat oral
- antivomitiv moderat
- creste secretia de prolactina
Cisaprida
- actiune prochinetica
- stimuleaza in plus si motolitatea colonului
- util in constipatia cronica idiopatica
- nu se utilizeaza ca antiemetic
Fenotiazidele
Clorpromazina, Proclorpromazina,Tietilperazina
- antivomitive foarte eficace
Antivomitive antiserotoninice
Odansetron, Granisetron,Tropisetron
- antivomitive eficace
- de electie
- profilaxia gretei si vomei induse de anticanceroase si radioterapie
- efecte adverse
o constipatie
o cefalee
o nu determina efecte extrapiramidale
Antihistaminice H1
Prometazina
- utilizat in raul de miscare
- are si efect antihistaminic si sedativ
Parasimpaticolitice
Scopolamina
- antivomitiv cu efect anticolinergic central
- sedativ psihomotor
- de electie in profilaxia raului de miscare
- produce xerostomie (senzatia de uscaciune exagerata a gurii) si sedare
-
Laxative si purgatve
- Medicamente care actioneaza local la nivelul intestinului
- Utile in constipatie
- Purgativele
o Grabesc tranzitul intestinal
o Provoaca eliminarea intregului continut intestinal prin scaune voluminoase
, apoase
- Laxativele
o Au actiune mai blinda
o Produc un scaun normal
- Clasificare – dupa mecanismul de actiune
o Laxative de volum
Cuprind fibre vegetale nedigerabile
Cresc peristaltismul
Nu se digera
Nu sunt toxice
Se indica in constipatia functionala
Sunt piinea integrala, fructe (prune, curmale), seminte de in,
mamaliga, tarite, agarul
Galgorin granule
o Laxative prin inmuierea scaunului
Sunt substante care patrund in scaun si il inmoaie
Se utilizeaza la batrini, bolnavi la pat, in afectiuni anorectale
DECUSATUL SODIC
Efect laxativ slab
hepatotoxic
ULEIUL DE PARAFINA
Amestec purificat de hidrocarburi alifatice
Nedigerabil
Patrunde in bol
Favorizeaza inmuierea, progresia si expulzia
Scade absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E, K)
o Purgative osmotice ( SALINE)
Saruri hidrosolubile
Au absorbtie redusa
Cresc peristaltismul
Efect laxativ in doze mici
Efect purgativ in doze mari
Utilizate cind e nevoie evacuarea rapida a intestinului
Intoxicatii alimentare
Medicamentoase
Examen radiologic
Efecte adverse
Hipermagnezemie
Hipernatremie
Hipercalcemie
Greturi
varsaturi
reprezentanti
sulfatul de magneziu
oxidul de magneziu
sulfatul de sodiu
o Purgative iritante
Substante care au actiune directa asupra mucoasei intestinale
Cresc peristaltismul
Fluidifica continutul
Favorizeaza eliminarea
Utilizate cind e nevoie evacuarea rapida a intestinului
Reprezentanti
Ulei de ricin
Purgative antrachinonice
o Frangula
o Aloe
o Rubarba
Antidiareicele
- substante care reduc volumul si numarul scaunelor
- produc o scadere a motricitatii
- clasificare
o antidiareice simptomatice
cresc tonusul muschilor netezi intestinali
reduc peristaltismul stomacului si intestinului
reprezentanti
difenoxilatul
o reduce motilitatea
o util in diareea acuta si cronica
o nu dezvolta dependenta decit dupa administrare
indelungata
loperamida (imodium)
o actiune antidiareica de tip opioid
o efect intens mai prelungit
o nu dezvolta dependenta
o antidiareice etiologice
sunt antibiotice si chimioterapice eficace in sindroama diareice
infectioase
reprezentanti
streptomicina
kanamicina
salazopirina
colistin
furazolidon
saprosan
nistatin
miconazol
o antidiareice adsorbante
fixeaza excesul de gaze
formeaza un strat protector
reprezentanti
diosmectita
o este un silicat natural
o are putere mare de acoperire a mucoasei intestinale
o creste rezistenta barierei de mucus
o normalizeaza tranzitul intestinal fara a interfera
peristaltismul
carbune medicinal
o absoarbe secretii si substante nocive din tubul
digestiv
o antidiareice de substitutie
cuprind solutii de electroliti pentru rehidratare si microorganisme
antidiareice sintetizatoare de acid lactic
lactobacilus acidophilus
MEDICATIA ANTIULCEROASA
- intervin in
o scaderea secretiei gastrice
o protectia mucoasei gastrice
o eradicarea infectiei cu helicobacter pylori
- antiacide sistemice – alcalinizantele
o bicarbonatul de sodiu
actiune antiacida rapida si de scurta durata
in exces alcalinizeaza continutul gastric
poate produce alcaloza
o fosfatul de sodiu
o carbonatul de calciu
o citratul de sodiu
sunt solubile in apa
se absorb rapid
neutralizeaza rapid acidul clorhidric din sucul gastric
pot produce efecte sistemice si fenomene de rebound (reaparitia la
sfarsitul tratamentului a simptomelor ce trebuiau eliminate.)
- antiacide nesistemice – neutralizante si adsorbante
o hidroxidul de aluminiu
actioneaza lent dar persistent
indicate in
gastrita hiperacida
ulcer gastric si duodenal
esofagita de reflux
in asociere cu AINS pentru cresterea tolerantei acestora
efecte adverse
reboundul secretiei acide
efect secundar comun
scad/inactiveaza activitatea pepsinei
efect secundar propriu
alacalinizantele- pot fi cauza de alcaloza metabolica si
litiaza urinara
neutralizantele- influienteaza motilitatea intestinala
producind constipatie sau efect laxativ
o fosfatul de aluminiu
o silicatul de aluminiu si magneziu
o carbonatul bazic de bismut
o reprezentanti
dicarbocalm
almagel
malox
ulcerotrat
o c.i.
abdomen acut
hemoragii
perforatii gastrice
- inhibitoare ale secretiei gastrice
o realizeaza inhibarea/ blocarea secretiei gastrice acide
o antihistaminicele H2
reprezentanti
cimetidina
ranitidina
axid
caracteristici
administrare pe cale orala sau iv
metabolizare hepatica
difuzeaza bine in organe si urina
utilizari
ulcer duodenal si gastric
esofagita de reflux
efecte adverse
sunt bine suportate
cimetidina
o greata
o varsaturi
o ameteli
o cefalee
o constipatie
o dureri musculare
o uscaciunea gurii
o eruptii cutanate
o ginecomastie
o galactoree
o tulburari neuropsihice
c.i.
cancer gastric
sarcina
- blocantele receptorilor muscarinici
o gastrozepin
o sunt eficace in ulcer duodenal si gastric
o diminueaza secretia gastrica
o efect antispastic prin relaxarea muschilor netezi gastrointestinali
o efecte adverse
uscaciunea gurii
constipatie
tulburari de vedere
crestera presiunii intraoculare
- inhibitoarele anhidrazei carbonice
o acetazolamida
inhiba secretia gastrica acida bazala
are si alte efecte
efect diuretic cu alcalinizarea urinei
actiune entiepileptica
reactii adverse
acidoza hipercloremica si hipokalemianta
parestezii ale extremitatiilor
astenie
somnolenta
- blocantele pompei de protoni
o omeprazol, pantoprazol, losec
o antiulceroase intense
o efect inhibitor foarte activ al secretiei gastrice acide
- analogi ai prostaglandinei
o misoprostol, enprostil
o se absorb rapid dupa administrare orala
o efect antisecretor
o efect citoprotector
o efect ocotocic
o c.i. la gravide
- protectoare ale mucoasei si stimulatoare al regenerarii
o sunt eficace in ulcer datorita
protearii directe a mucoasei
stimularii factorilor fiziologici de protectie si aparare locala
o sucralfatul
nu se asociaza cu antiacidele
o subcitrat de bismut coloidal
actiune antibacteriana fata de H. Pylori
citoprotector la leziunea ulceroasa
stimuleaza secretia de prostaglandine si mucus
- eradicarea infectiei cu helicobacter pylori
o e un bacil gram negativ prezent in mucusul gastric
o e incriminat in patologia bolii ulceroase
o schema de tratament
tripla terapie timp de 7 zile cu
omeprazol
amoxicilina
claritromicina sau metronidazol
BIBLIOGRAFIE
1. CAROL, MOZES: Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală,
Bucureşti 1999.
2. IRWIN, R.S.; RIPPE, J.M.: Intensive care medicine, 2nd Edition,
Lippincott Williams and Wilkins 2003.
3. COMAN, O.A.; et al.: Agenda Medicală 2003, Editura Medicală,
Bucureşti 2003.
4. HALL, J.B.; SCHMIDT, G.A.; WOOD, L.D.H.: Principles of critical
care, 2nd Edition, McGraw-Hill 1998.
5. LUCREŢIA TITIRCĂ: TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI
ACORDATE DE ASISTENŢII MEDICALI – Editura Viaţa Medicală
Românească
6. LUCREŢIA TITIRCĂ: GHID DE NURSING - Editura Viaţa
Medicală Românească
7. GEORGETA BALTĂ: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE GENERALĂ A
BOLNAVILOR – Editura didactică şi pedagogică
8. CORNEL BORUNDEL: MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE
MEDII
Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți
către Pinterest
- angiocolitele sunt inflamatii ale cailor biliare extrahepatice sau intrahepatice fara
afectarea vezicii biliare
- colecistitele sunt inflamatii ale vezicii biliare acute sau cronice
- diskineziile biliare sunt tulburari functionale ale cailorbiliare extrahepatice
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
- Incidenta maxima la femei intre 30-50 ani
- Paciente cu tuburari neuroendocrine
SEMNE SI SIMPTOME
- In angiocolecistita
o Febra 39-40°C
o Frison
o Dureri colicative
o Subicter sau icter la 1-2 zile de la debut
- In colecistite acute
o Febra 39-40°C
o Frison
o Stare generala alterata
o Durere intensa in hipocondrul drept, cu iradiere in umarul drept sau in
spate
o Varsaturi biliare
o icter
- In diskinezie biliara hipokinetica
o Greturi
o Varsaturi biliare
o Constipatie
o Depresii
o Inapetenta
o Senzatie de plenitudine in hipocondrul drept
- In diskinezie biliara hiperkinetica
o Dureri repetate sub forma de colici in hipocondrul drept
PROBLEME
- Alterarea confortului
- Hipertermie
- Risc de deshidratare
- anxietate
OBIECTIVE
- aeliorarea confortului
- echilibrare hidroelectrolitica
- combaterea hipertermiei
INTERVENTII
- asigura repausul fizic, psihic si alimentar
- supravegheaza varsaturile cantitativ si calitativ
- reechilibreaza hidroelectrolitic cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic ,
glucoza bicarbonat de sodiu dupa ionograma
- asigura alimentatia
o in perioade dureroase
regim hidric imbogatit cu fainoase, supe de zarzavat, brinza de vaci
o in perioade de liniste
sunt contraindicate alimentele grase
- pregateste pacientul pentru examenele radiologice si ecografice
- recolteaza singe pentru laborator
o VSH
o Hemograma
o bilirubina
- administreaza tratamentul prescris
o antispastic
papaverina
scobutil
atropina
no spa
o antiemetic
emetiral
metocloramid
o antiinfectios neopiaceu
ampicilina
gentamicina
Niciun comentariu:
- 8 incisivi
- 4 canini
- 8 premolari
- 12 molari
Limba este un organ musculos.
La suprafata prezinta papile filiforme, fungiforme, circumvoalate si gustative.
Gusturile acru, amar, dulce si sarat sunt percepute in anumite zone ale limbii.
Limba impreuna cu arcadele dentare are rol in masticatie si formarea bolului alimentar.
Faringele este o portiune comuna a aparatului digestiv si respirator. Aici se afla
- mucoasa
Stomacul este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, este situat in abdomen, in loja
gastrica. In pozitie verticala stomacul are forma literei J.
GASTROENTEROLOGIE SI
NURSING IN GASTROENTEROLOGIE
Specializarea ASISTENT MEDICAL GENERALIST
ANUL II
Anatomia si fiziologia aparatului digestiv
Cavitatea bucala este portiunea initiala a tubului digestiv.
Cavitatea bucala este captusita cu mucoasa bucala .
Se gasesc doua arcade dentare : una superioara si una inferioara in care sunt amplasate 32
dinti :
- 8 incisivi
- 4 canini
- 8 premolari
- 12 molari
Limba este un organ musculos.
La suprafata prezinta papile filiforme, fungiforme, circumvoalate si gustative.
Gusturile acru, amar, dulce si sarat sunt percepute in anumite zone ale limbii.
Limba impreuna cu arcadele dentare are rol in masticatie si formarea bolului alimentar.
Faringele este o portiune comuna a aparatului digestiv si respirator. Aici se afla
- mucoasa
Stomacul este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, este situat in abdomen, in loja
gastrica. In pozitie verticala stomacul are forma literei J.
bolnavului
- asistenta va anunta bolnavul ca i se suspenda
terapia medicamentoasa cu 24-48 ore inainte
de executarea testului
- bolnavul trebuie sa nu manince , bea si fumeze
cu 12 ore inainte si nici in dimineata
examinarii
- se linisteste si se pregateste bolnavul
Introducerea sondei Asistenta va avea grija ca sonda sa ajunga in partea cea mai
decliva a stomacului (poate fi controlat radiologic)
- dupa introducerea sondei (45-50 cm) bolnavul
este asezat in decubit lateral sting
- la capatul distal al sondei se ataseaza o seringa
de 20 ml
Extragerea sucului
gastric (lichidul de
staza si 4 esantioane)
pe timp de 1 ora
- se extrage toata cantitatea de suc gastric
existenta in momentul respectiv in stomac ,
acesta se colecteaza separat , se masoara si se
noteaza volumul
- se continua apoi extragerea secretiei gastrice
timp de 1 ora in felul urmator: timp de 15 min
se colecteaza intr-o epribeta sau grup de
eprubete esantionul I intre 0-15 min
- este preferabil ca aspiratiile de suc gastric sa
fie din 3 in 3 minute sau continue
- in continuare se extrage sucul gastric extras se
colecteaza in a doua eprubeta, tot pe periada de
15 min (esantionul II intre 15 -30 min)
- apoi se injecteaza bolnavului i.m. un
antihistaminic de sinteza in doza de 50-100 mg
- acesta se administreaza inainte cu 30 min de
administrarea Histaminei, pentru prevenirea
unor eventuale fenomene alergice
- se continua aspiratia sucului timp de 30 min,
probele fiind colectate in 2 esantioane tot la 15
min interval respectiv esantionul III (intre 30 -
45 min) si IV (intre 45-60 min)
Aceste 4 esantioane care reprezinta cantitatea de secretie gastrica spontana pe un
interval de 1 ora poarta denumirea de debit acid bazal (DAB) sau debit oral bazal (DOB)
care in conditii normale este 60-80 ml.
Injectarea
Histaminei
La terminarea extragerii bazale (timp de 1 ora) se injecteaza
subcutan 0,5 mg Histamina, dupa care se continua aspirarea
sucului gastric
Recoltarea sucului
gastric dupa
administrarea de
histamina
Timp de inca 1 ora se colecteaza secretie gastrica in 4 probe
separate , la 15 min interval, obtinind inca 4 esntioane de suc
gastric
Aceste 4 probe reprezinta secretia gastrica pe o perioada de 1 ora si poarta
denumirea de debit orar sercretor posthistamina (DOH) sau debit acid maximal (DAM) in
conditii normale este 130-140 ml.
Sucul gastric recoltat in cele 8 epribete se determina volumetric obligatoriu.
Extragerea sondei
Trimiterea probelor
la laborator
Toate cele 8 probe obtinute se trimit la laborator etichetate.
La laborator se dozeaza acidul clorhidric , rezultatele fiind
exprimate in mEq‰. VN = concentratia de HCl atinge 40-60
Eq‰.
Tubajul matinal a jeune
- dimineata pe nemincate se introduce sonda Einhorn in stomac
- se aspira continutul gastric si se arunca
- apoi timp de 1 ora va fi extrasa secretia gastrica din 3 in 3 min si va fi
repartizata in 4 eprubete, reprezentind secretia din 15 in 15 min
Tubajul gastric nocturn
- determinarea secretiei acide bazale pe timpul noptii
- bolnavul nu primeste nici un aliment sau apa de la prinz, ora 13
- la ora 19 se introduce sonda Einhorn in stomac si se extrage sucul
gastric din ora in ora pina la 7 dimineata fara introducerea unui
excitant al secretiei
- cele 12 esantioane se trimit la laborator pentru determinarea debitului
acid
- in mod normal intre 23 si 4 dimineata exista o pauza secretorie de HCl
liber.
Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți
către Pinterest
Gastroenterologie si nursing în gastroenterologie, 4 EXPLORAREA
FUNCTIONALA A FICATULUI
glutamicooxal-acetica)
ASAT
(aspartaminotransferaza)
Din acelas singe 5-17 UI
25 UK
Aldolazele Din acelasi singe 1-2 USL
Sideremia 10 ml singe 90-140μg%
EXPLORAREA SINDROMULUI DE DEFICIT FUNCTIONAL HEPATIC SAU
SINDROMUL HEPATOPRIV
Teste care evalueaza activitatea metabolica si de sinteza
Teste Recoltare Valori normale
Teste ce se refera la
metabolismul protidic
-determinarea proteinelor
5-6 ml singe 7-8 g%
Teste de coagulare
-timpul Quick
-timpul Howel
-0,5 ml oxalat de sodiu+4,5
ml singe
TQ 12''- 16''
TH 60''- 120''
Testul Koller precizeaza
daca alterarea TQ se
datoreaza unei insuficiente
hapatice ori unei cauze
extrahepatice
Testul poate diferentia un
icter mecanic de unul
parenchimatos.
Dupa 24 ore de la
administrarea vit K (30 mg
im) se recolteaza singe
pentru TQ
Dozarea fibrinogenului 0,5 ml citrat de
sodiu+4,5ml singe
200-400 mg%
Determinarea colinesterazei
serice
180-280 U/mol/ml/h
(metoda huerga)
3-8 U/ml/min (metoda
Ellman)
Amonemia (reflecta functia
ureogenetica a ficatului)
14+/-4 Ug% in plasma
Teste care se referea la
metabolismul glucidic
Testul hiperglicemiei
provocate (testul tolerantei
la glicemie)
Testul tolerantei la galactoza
, se bazeaza pe capacitatea
ficatului de a maetaboliza
galactoza fara interventia
insulinei, excesul de
galactoza se elimina prin
urina
Bolnavul nu maninca
dimineata , isi goleste
vezica urinara si ingera 40
g galactoza in 300 ml apa,
se recolteaza urina la 2 si la
5 ore de la administrare
Interpretare : in conditii
normale , in prima urina
poate aparea galactoza, in a
doua nu
Teste ce se refera la
metabolismul lipidic
Determinarea lipidemiei
2-4 ml singe 500-700 mg%
Determinarea colesterolului Din acelasi singe 150-250 mg%
15
4,7-6,7 mmol/l
120-160 mg%
(esterificarea se face in
ficat)
Lipidiograma
Alfalipoproteine
Betalipoproteine
Din acelasi singe
1,80-2,30 g%(25-45%)
3,40-4,50 g%(55-58%)
Teste care exploreaza fenomenele metabolice excretorii si circulatorii
- capacitatea ficatului de a epura plasma poate fi cercetata prin:
Determinari Timpi de executie Rezultate
Testul cu BSP
(bromsulftaleina) sau
retentia de BSP
1. se recolteaza ~ 5 ml
singe proba martor
2. prin acelasi ac se
injecteaza 1 ml BSP
0,5% / 10kgcorp
3. se recolteaza singe
din bratul opus la 5
si 45 min
la laborator se dozeaza
colorimetric
Interpretare : normal la 45
min retentia de BSP este sub
5% din doza administrata
Clearance-ul BSP Se administreaza i.v. o
doza standard de BSP
(270 mg la barbat si
240 mg la femei), apoi
se recolteaza singe 3-4
ml la 8, 15, 45 si 90
min de la injectare
pentru
urmarireadescresterii
colorantului in singe.
Proba necesita si
efectuarea unui tubaj
duodenal pentru a se
putea urmari aparitia si
concentratia BSP in
bila.
Se mai poate explora
eliminarea urinara
In mod normal volumul de
plasma epurat de celule
hepatice intr-un minut
reprezinta 14,5% din
volumul sanguin si scade in
afectiuni hepatice.
Numai in bila BSP apare la
5-15 min.
Dupa injectare eliminarea
urinara a BSP in mod
normal se face numai in
primele ore.
Clearance-ul cu roz
Bengal131 si cu aur coloidal
Se injecteaza
bolnavului o cantitate
de izotop dupa care, se
preleva singe in care se
determina
radioactivitatea
EXPLORAREA SINDROMULUI DE INFLAMATIE SAU DE REACTIE
MEZENCHIMALA
Determinari Recoltare Valori normale
VSH 0,4 ml citrat de sodiu+1,6
ml singe
5-10 la 1 ora
10-20 la 2 ore
Teste de disproteinemie (R.
Takata-Ara, R. Gross, R.
Kunkel, banda de coagulare
Weltman, reactia de
turbiditate cu Timol, R. Sia).
Cel mai des se pactica
R.Timol
2 ml singe 0,2 u. Mc Lagen
0.20 u fotometrice
Electroforeza 2-3 ml singe Albumine 60%
Globuline 40%
Din care :
ά1=6%
ά2=9%
β=14%
γ=15-18%
Imunoelectroforeza 2-3 ml singe IgG=1200μg/100ml
IgA=140-420μg/100ml
IgE=0,01-0,4μg/100ml
IgD=3-40μg/100ml
IgM=5-150μg/100ml
EXPLORAREA SINDROMULUI COLESTATIC (EXCRETOBILIAR,
BILIOOBSTRUCTIV)
Determinari Recoltare Valori normale
Determinarea bilirubinei 2 ml singe 1 mg%
bilirubinemia conjugata
(directa)= 0-0,2 mg%
bilirubinemia neconjugata
(indirecta)=70% din totala
Determinari enzimatice
Fosfataza alcalina
2-3 ml singe
2-6 u Bodanschi= 15-35 uI/l
Determinari urinare
bilirubina
urobilinogenul
50-100 ml urina Examen sumar de urina
EXPLORARI MORFOLOGICE
- laparascopie
- punctie bioptica hapatica
- sintigrafie hepatica
-ecografia
EXPLORARI FUNCTIONALE CU SEMNIFICATIE ETIOPATOGENICA
1. Ag. HBs (antigenul australia) – prezent in singele bolnavilor in hepatita virala B
2. Ac. HBs (anticorpul anti AgHBs) – aparitia anticorpilor are o semnificatie
favorabila pentru evolutia procesului hepatic
3. complementul seric
4. alfa feto proteina – este prevazuta in procent de 70% la bolnavii cu cancer
primitiv hapatic
5. IDR Casoni pentru chist hidatic
6. testul Coombs pentru anticorpii antihematie
EXPLORAREA FUNCTIONALA A CAILOR BILIARE
- TUBAJUL DUODENAL este cel mai folosit mijloc de explorare a cailor biliare si poate
fi efectuat prin metoda Meltzer- Lyon sau prin metoda tubajului minutat.
TUBAJUL DUODENAL MELTZER- LYON
lipsa de scurgere a bilei A
o cu toate ca sonda este in duoden
o indica un sfincter Oddi inchis ( obstacol pe canalul coledoc: spasm, litiaza,
neoplasm)
o normal bila este de aspect clar
o patologic bila A este
viscoasa
tulbure in angiocolit si coledocite
lipsa de scurgere a bilei B
o dupa instilare sulfatului de magneziu pledeaza pentru un obstacol al
colului vezicii biliare, respectiv al canalului cistic (calcul, tumora)
o evacuarea bilei in cantitate mare , colorata inchis , urmata de ameliorarea
starii bolnavului sunt semnele hipotoniei biliare
o aparitia tardiva a bile B in cantitate mica, slab colorata, asociata cu dureri
in hipocondrul drept , orienteaza spre o hipertonie a cailor biliare
lipsa bilei C
o survine in obstructia canalului hepatic comun
Examenul citologic al bilei A.B.C trebuie efectuat imediat dupa recoltare
evitindu-se autoliza elementelor sau moartea eventualilor paraziti
In sediment se pot evidentia la microscop celule epiteliale, leucocite in
cantitate mare, ceea ce pledeaza pentru un proces inflamator .
TUBAJUL DUODENAL MINUTAT
- prin aceasta metoda se urmareste debitul biliar, notindu-se din 5 in 5 minute
reactia bolnavului si caracterele bilei recoltate
- tubajul minutat are 5 timpi
o timpul I – coledocian
se scurge un amestec de bila coledociana, pancretic si duodenal
in cantitate de 10-15 ml
dupa 5 min se introduc 40 ml de ulei de masline
o timpul II – oddi inchis
apare la 4 min de la introducerea uleiului de masline si dureaza
3-6 min (nu se scurge bila)
o timpul III – scurgerea bilei A
dureaza 3 min
o timpul IV – vezicular
apare bila B
dureaza 20-25 min
se scurg 25-30 ml bila
o timpul V – hepatic
incepe cu aparitia bilei C
- la sfirsit se administreaza pe sonda 30 ml sulfat de magneziu 33% pentru a
verifica daca vezicula s-a evacuat complet
Etape de executie Timpi de executie
Pregatirea
materilului
Aceleasi ca si pentru metoda Meltzer –Lyon
In plus se adauga 50 ml ulei de masline
Un stativ cu 2 rinduri de 8 eprubete
Pregatirea
bolnavului si
introducerea sondei
Administrarea
uleiului de masline
Dupa 5 min de la aparitia bilei a se adapteaza seringa la sonda
Se injecteaza 40 ml ulei de masline
Se penseaza sonda timp de 5 min
Recoltarea sucului in
primele 8 eprubete
Se procedeaza la fel ca si dupa injectarea sulfatului de magneziu
utilizind a doua serie de 8 eprubete
Extragerea sondei
Trimiterea probelor
la laborator
Se noteaza intr-un tabel cantitatea sucului recoltat, culoarea la
emisie, precum si senzatiile dureroase
Cele 2 serii de eprubete etichetate cu monstrele de bila vor fi
trimise la laborator
EXPLORAREA FUNCTIONALA A PANCREASULUI EXOCRIN
METODE DIRECTE
- se cerceteaza enzimele (fermentii) pancreatice din singe si urina si sucul
duodenal
A.CERCETAREA ENZIMELOR DIN SINGE SI URINA
- amilaza
o 6 ml singe dimineata pe nemincate fara sunbstanta anticoagulanta
o valoare normala 16-32 U Wohlgemut
o utila in pancreatitele acute cind creste mult
o pentru amilaza din urina se trimit la laborator 50 ml urina din prima
emisie de dimineata
o valori normale 32-64 U Wohlgemut
B. CERCETAREA ENZIMELOR (TRIPSINA, LIPAZA, AMILAZA) IN SUCUL
DUODENAL
- recoltarea sucului duodenal pentru dozarea enzimelor se face prin tubaj
duodenal
- recoltarea se face dupa stimularea secretiei pancreatice cu eter 2-3 ml
introdus pe sonda duodenala
- mai recent se folosesc stimulari hormonale cu secretina si pancreozimina
injectate intravenos
ETAPE DE
EXECUTIE
TIMPI DE EXECUTIE
Pregatirea
materialului
Acelasi ca pentru tubajul dudenal
In plus substanta excitanta a secretiei pancreatice
Ace
Seringi
Pregatirea bolnavului
si introducerea
sondei
Evacuarea bilei A si
B
Se recolteaza bila A si B stimulata cu sulfat de magneziu
Recoltarea sucului
dupa stimularea
secretiei pancreatice:
a. stimularea cu
eter
b. stimularea cu
secretina
Dupa evacuarea bilei A si B se adapteaza la capatul liber al
sondei o seringa si se introduce eterul 2-3 ml
Se recolteaza in continuare un suc mai bogat in enzime
pancreatice
ATENTIE!!!continutul primei eprubete , fiind amestecat cu eter, se arunca, iar
restul se aduna intr-un balon spalat cu apa distilata si uscat
Dupa evacuarea bilei A si B si dupa efectuarea testarii
sensibilitatii organismului la secretina , se injecteaza intravenos
secretina 1 U/kg corp
Se recolteaza apoi 4 probe de suc pancreatic din 10 in 10 minute
DACA SE FOLOSESTE STIMULAREA CU PANCREOZIMINA , DOZA
INJECTATA I.V. ESTE DE CIRCA 100 UNITATI.
Extragerea sondei si
trimiterea probelor la
laborator
Probele sunt trimise la laborator insotite de biletul de trimitere
pentru dozarea amilazei
METODE INDIRECTE
- examenul materilor fecale
o se executa dupa ce pacientul timp de 3 zile a urmat dieta SCHMIDTSTRASSBURGER
o examenul coprologic ofera date orientative importante privind
consecinta unei afectiuni pancreatice asupra digestiei intestinale
o in suferinta pancreatica se constata urmatoarele
examenul macroscopic
cantitate abundenta
aspect lucios, sticlos
culoare deschisa
fara miros deosebit
examenul microscopic
pune in evidenta multe grasimi neutre, fibre musculare
examenul chimic
evidentiaza lipide peste 10-50 g/zi = steatoree neta
normal nu depaseste 5 g/zi
in insuficienta pancreatica 70-80 % din grasimi se
regasesc in materile fecale
cantitatea de azot creste peste 3g/zi
- alte metode indirecte
o explorare cu izotopi radioactivi
o scintigrafia pancreatica
EXAMENUL MATERILOR FECALE
- ofera date orientative asupra digestiei si absorbtiei
- intrucit alimentatia influienteaza cantitatea si calitatea fecalelor fecoltarea se
face dupa un regim care sa contina toate principile alimentare – regim
standard prinzul Schmidt- Strassburger compus din 125 g proteine, 200 g
hidrati de carbon, 100 g grasimi
- acestea pot rezulta din meniul urmator
o dimineata
500 ml lapte, piine cu unt sau un ou moale
o prinz
125 g carne tocata si pregatita
supa de carne sau legume
250 g piure de cartofi cu 100 ml lapte , 20 g unt
o seara
lapte sau ceai
cartofi copti
unt 20 g
sunca fiarta
- la orele 10 si 17 sa mai poate adauga lapte
- in mod practic acest regim se compune din 200-300 g cartofi, 50-60 g unt,
200 g carne si 500-800 ml lapte
- acest regim este urmat 3 zile
- a treia zi se recolteaza materile fecale
- se exclud medicamentele cu influienta asupra proceselor digestive
ATENTIE!!!!!
- recoltarea scaunului pentru hemoragii oculte impune respectarea unor indicatii privind
alimentatia
- inainte de recoltarea fecalelor i se va administra 3 zile regim alimentar compus din
fainoase si lapte
- alimentatia va fi lipsita de : carne, alimente care contin singe, fructe, legume verzi,
cacao, ciocolata
ALTE RECOMANDARI
- nu sunt permise medicamente pe baza de fier sau hemoglobina
- nu se fac extractii dentare
- se verifica daca bolnavul nu prezinta gingivoragii, epistaxis
H.O. apar in caz de singerari gastrointestinale
MEDICAL
- infectii
o virale
o bacteriene
o pelagra
o scorbut
o leucemie
- in intoxicatii
o plumb
o mercur
o arsenic
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
mercur
MANIFESTARI
roseata
ulceratii
leziuni necrotice
dureri la
o masticatie
o deglutitie
salivatie abundenta
gingivoragii
febra
alterarea starii generale
OBIECTIVE
PROBLEMELE PACIENTULUI
risc de suprainfectii
INTERVENTII
efecueaza
o spalaturi bucale
o gargarisme
bucale
o alcool
o fumat
- este o ulceratie pe
-stomac
-portiunea inferioara a esofagului
-duoden
- intereseaza intregul organism
- e favorizata de secretia gastrica crescuta de suc gastric si aproape intodeauna da infectia
locala cu H. Pylori
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
persoane
Trimiteți un comentariu
- inapetenta
- cefalee
- neliniste
- dureri abdominale
- balonare
- varsaturi alimentare
- scaune lichide sau sangvinolente 5-30/zi
- tenesme (contracturi spasmodice dureroase ale sfincterelor anal sau vezical,
însoţite de arsuri, senzaţie penibilă de tensiune şi senzaţia imperioasă şi
continuă de urinare sau defecare)
- febra
- frisoane
PROBLEME
- deshidratare
- discomfort abdominal
- hipertermie
- riscul raspindirii infectiei
OBIECTIVE
- sa fie echilibrat hidroelectrolitic
- sa prezinte stare de confort fizic
- sa prezinte temperatura corpului in limite normale
- sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane
INTERVENTII
ASISTENTA
- asigura repausul fizic si psihic
- mentine igiena tegumentelor si a lenjeriei
32
- reechilibreaza hidroelectrolitic
o prin regim hidric 24-48 ore ( apa+zeama de orez)
o apoi regim de tranzitie
orez fiert in apa
supa de zarzavat sarata
brinza de vaci
carne fiarta
ou fiert moale
pireuri
soteuri
o dupa 8-10 zile se pot introduce laptele si mezelurile
- supravegheaza scaunul
o frecventa
o cantitatea
- recolteaza scaunul
o pentru examen bacteriologic
- recolteaza singe
o ionograma
- supravegheaza semnele de deshidratare
o piele uscata
o oligurie
o tahicardie (Accelerare a frecventei batailor inimii peste 90 de pulsatii pe
minut.)
o HTA
- Supravegheaza durerile abdominale si caracteristicile ei
- Recomanda pacientului pozitia antalgicapentru diminuarea durerilor
- Administreaza tratamentul antispstic si antiinfectios recomandat de medic
- respecta masurile de prevenire a infectiilor nosocomiale
INGRIJIREA BOLNAVILOR CU DIAREE
poate aparea singura sau insotita de varsaturi
constituie urgenta datorita tulburarilor hidroelectrolitice
materiale necesare
o musama
o aleza
o plosti
o material necesar
pentru toaleta regiunii anale
pentru recoltarea scaunului si singelui
echilibrare hidroelectrolitica
o paravan
o paturi
o material pentru
hemocultura
coprocultura
33
obiective masuri de realizat
pregatirea conditiilor de ingrijire va fi plasat intr-o rezerva
patul se acopera cu musama si
traversa
in caz de incontinenta de materii
fecale se va aseza o plosca
pneumatica de cauciuc care se va
schimba periodic
vor fi pregatite suficiente aleze si
comprese pentru a fi la dispozitie
supravegherea tranzitului intestinal
si a igienei locale
daca numarul scaunelor este mic si
starea este buna, bolnavul va fi
insotit la toaleta de infirmiera
numarul scaunelor poate ajunge la
10-20 / zi , insotite de dureri ( in
holera poate ajunge la peste 100)
va fi servit cu plosca la pat
asistenta noteaza numarul si
caracterul scaunelor
pentru analiza unele emisii vor fi
captate in bazinet
la cei cu incontinenta sau cu diaree
intensa sa li se aseze comprese
uscate in regiune anala pentru ca
materile fecale sa nu se imprastie
schimbarea acestora se face de cite
ori este nevoie
toaleta anusului se face de mai
multe ori pe zi si se dezinfecteaza
cu acid boric 2-3%
corectarea tulburarilor
hidroelectrolitice , recoltarea de
produse biologice si urmarirea
functiilor vitale si vegetative
in diareei hidratatrea se poate face
si oral, completata cu perfuzii
se urmareste inlocuirea pierderilor
prin ioni
prin diaree se pirde mai mult sodiu
si potasiu
in caz de infectii se recolteaza singe
pentru hemocultura si scaun pentru
coprocultura
asigurarea repausului si mentinerea
temperaturii constante
repausul la pat se impune in
cazurile cu stare generala alterata
diareea intensa duce la mari pierderi
de energie calorica
bolnavii vor fi incalziti cu
34
termofoare, paturi, perna electrica
pe abdomen
asigurarea alimentatiei in primele 24-48 ore consta in dieta
hidrica
-ceai neindulcit(menta, coarne, afine
sau musetel)
-supa de morcovi strecurata
-zeama de orez
-mere crude rase
treptat se introduc cantitati mici de
carne slaba fiarta
-brinza de vaci
-piine alba prajita
-supe strecurate de legume cu paste
fainoase
-oua fierte moi
dupa 4-5 zile se ajunge la o
alimentatie completa
ATENTIE: se interzic pentru o
perioada de timp : laptele,
dulciurile, legume bogate in
celuloza, grasimi prajite,
conservele, condimentele,
ciocolata
Tratament medicamentos Asistenta pregateste medicamentele
pe care la indicatia medicului le
administreaza
Pentru tratament simptomatic
- preparate de bismut
- calciu carbonic
- spasmolitice (atropina,
papverina, scobutil)
- opiaceele se administreeaza
numai in diareeile severe si
numai pentru o perioada scurta
dupa ce s-au epuizat alte
mijloace terapeutice
Pentru tratament antimicrobian
- sulfamide
- antibiotice
- furazolidon
- saprosan
- fermenti digestivi
Niciun comentariu:
Gastroenterologie si nursing în gastroenterologie , 12 INGRIJIREA
PACIENTULUI CU CIROZA HEPATICA
- in peioada de debut
o fatigabilitate (Reprezinta scaderea anormal de rapida a fortei musculare)
o depresie
o scaderea capacitatii de effort
o inapetenta
o greturi
o balonare postprandiala
- in perioada de stare
o stelute vasculare
o eritem palmar
o limba lucioasa rosie
o icter
o edeme
o ascita
o scadere marcata in greutate
o ginecomastie (dezvlotarea excesiva a sanilor la barbati)
o somnolenta
41
o coma
o encefalopatie portala
PROBLEME
- discomfort abdominal
- deficit de volum rahidian
- lipsa autonomiei in ingrijirile personale
- risc de alterare a integritatii tegumentelor
- ascita
- epistaxis
- HDS
- Coma hepatica
OBIECTIVE
- Sa prezinte stare de confort
- Sa se poata alimenta
- Tegumentele sa fie curate, integre, fara leziuni de grataj
- Sa cunoasca modul de viata
- Sa fie ferit de complicatii
INTERVENTII
- Asigura repausul la pat 16-18 ore in decubit dorsal sau in pozitie adoptata de
pacient cu ascita masiva care sa il ajute la respiratie
- Reduce la maxim efortul fizic
- Mentine igiena
- Ingrijeste cavitatea bucala
- Recolteaza singe, urina
- Supravegheaza urina, scaunul, icterul tegumentar, greutatea corporala
- Hidrateaza pe cale orala cind e permis si pe cale parenterala in celelalte
situatii cu solutii de glucoza tamponata cu insulina
- Alimenteaza pacientul cu produse lactate, zarzavaturi, fructe fierte, supe,
pireuri
- Alimentele sunt desodate
- Educa pentru respectarea alimentatiei si normelor de viata
- Respecta normele de prevemire a infectiilor nosocomiale
42
- Pregateste pentru punctia abdominala exploratorie sau evacuatorie
- Supravegheaza pacientul
- Administreaza medicatia
o Hepatoprotectoare
o Corticoterapia
o Calmanta a pruritului
- Pregateste pacientul in vederea interventiei chirurgicale pentru transplant
hepatic la indicatia medicului
Niciun comentariu:
- angiocolitele sunt inflamatii ale cailor biliare extrahepatice sau intrahepatice fara
afectarea vezicii biliare
- colecistitele sunt inflamatii ale vezicii biliare acute sau cronice
- diskineziile biliare sunt tulburari functionale ale cailorbiliare extrahepatice
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
- Incidenta maxima la femei intre 30-50 ani
- Paciente cu tuburari neuroendocrine
SEMNE SI SIMPTOME
- In angiocolecistita
o Febra 39-40°C
o Frison
o Dureri colicative
o Subicter sau icter la 1-2 zile de la debut
- In colecistite acute
o Febra 39-40°C
o Frison
o Stare generala alterata
o Durere intensa in hipocondrul drept, cu iradiere in umarul drept sau in
spate
o Varsaturi biliare
o icter
- In diskinezie biliara hipokinetica
o Greturi
o Varsaturi biliare
o Constipatie
o Depresii
o Inapetenta
o Senzatie de plenitudine in hipocondrul drept
- In diskinezie biliara hiperkinetica
o Dureri repetate sub forma de colici in hipocondrul drept
PROBLEME
- Alterarea confortului
- Hipertermie
- Risc de deshidratare
- anxietate
OBIECTIVE
- aeliorarea confortului
- echilibrare hidroelectrolitica
- combaterea hipertermiei
INTERVENTII
- asigura repausul fizic, psihic si alimentar
- supravegheaza varsaturile cantitativ si calitativ
- reechilibreaza hidroelectrolitic cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic ,
glucoza bicarbonat de sodiu dupa ionograma
- asigura alimentatia
o in perioade dureroase
regim hidric imbogatit cu fainoase, supe de zarzavat, brinza de vaci
o in perioade de liniste
sunt contraindicate alimentele grase
- pregateste pacientul pentru examenele radiologice si ecografice
- recolteaza singe pentru laborator
o VSH
o Hemograma
o bilirubina
- administreaza tratamentul prescris
o antispastic
papaverina
scobutil
atropina
no spa
o antiemetic
emetiral
metocloramid
o antiinfectios neopiaceu
ampicilina
gentamicina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
tahicardie
rareori ascita , revarsat pleural
PROBLEME
discomfort abdominal
alterarea eliminarii intestinale
risc de deshidratare
hipertermie
risc de soc hipovolemic
OBIECTIVE
sa se amelioreze durerile abdominale
sa fie echilibrat hidroelectrolitic
sa prezinte eliminari intestinale normale
INTERVENTII
asigura repaus la pat postalimentar si de lichide
aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica
aplica la indicatia medicului ubstitutia volemica parenterala
reia alimentatia naturala dupa 3-10 zile de la incetarea durerilor
o 400-500ml ceai/24 ore
o supa zarzavat strecurata
o biscuiti
o cafeaua, alcoolul si grasimile sunt interzise
administreaza tratamentul prescris
o antialgic
o antiinflamator
o antihemoragic
o antienzimatic
urmareste ingestia/excretia
monitorizeaza semnele vitale
monitorizeaza presiunea venoasa centrala
MASURAREA PRESIUNII VENOASE CENTRALE
Reprezinta presiunea sangelui la jonctiunea venelor cave cu atriul drept; ofera informatii
despre volumul sanguin si functia cordului drept
INDICATII
terapia volemica care nu raspunde la tratamentul initial
FACTORI DETERMINANTI
volum intravascular
tonus vascular intrinsec
capacitatea functionala cord drept
modificarea presiunii intraabdominale, toracice
terapia vasopresoare
MATERIALE
cateter venos central (VCS, tr brahiocefalic, AD)
robinet 3 cai
punga NaCl 0,9% 500ml + Heparina 500 UI + manseta presionala
sistem tubular intre CVC si camera de presiune a traductorului electronic
monitor ECG cu canal presional ptr PVC
TEHNICA
Abord: CVC jugulara, subclaviculara
Pct 0: stabilire punct 0 (corespunzator AD)
fixarea traductorului presional electronic pe un stativ, la nivelul 0
umplerea sistemului de tuburi cu solutie salina si racordarea la CVC
stabilirea pct 0 pe monitor
Masurarea PVC: deschiderea robinetului cu trei cai catre trusa de perfuzie
COMPLICATII
Cele legate de abordul venos central:
- malpozitie cateter
- tulburari de ritm (cateter in cord)
INTERPRETARE
masuratori in dinamica ptr aprecierea corecta a valorilor PVC
variatii minime sincrone cu respiratia
valori normale: 2-7 mmHg
valori fals crescute:
-hidro/hemo/pneumotorace;
-cateter obstruat sau cudat valorile nu se modifica de la o determinare la alta
pulsatii ample sincrone cu activitatea cardiaca:
-CVC in VD
-insuficienta cardiaca dreapta severa
-insuficienata tricuspidiana
PVC TA CAUZA
normal normal Normovolemie
crescuta crescuta Hipervolemie
scazuta scazuta Hipovolemie
scazuta normal Hipovolemie compensata
crescuta scazuta Insuficienta cardiaca
RECOMANDARI
Masurarea PVC la un pacient ventilat mecanic trebuie sa se faca mereu in aceleasi
conditii (parametrii ventilatori neschimbati).
De evitat:
- punctia bilaterala la nivelul vaselor intratoracice
- punctia controlaterala in caz de pneumototax
- punctia subclaviculara la un bolnav ventilat
instaleaza sonda vezicala permanenta si urmareste diureza
introduce sonda gastrica pentru aspiratia continua
recolteaza singe si urina
o glicemie
o amilazemie
o uree
o creatinina
o teste de coagulare
o amilazurie din urina
pregateste pacientul pentru ecografie, radiogeafie toracica
pregateste pacientul pentru interventie chirurgicala
educa pacientul sa evite prinzurle copioase , alcoolismul
sa combata obezitatea
sa faca tratament corect in cazul tuturor infectiilor
ANTIVOMITIVE, LAXATIVE, PURGATIVE, ANTIDIAREICE
Antivomitive antidopaminice
Metoclopramida, Domperidon, Cisaprida
- propulsive gastro – intestinale
- stimuleaza motilitatea gastro – intestinala
Metoclopramida
- Se administreaza oral si injectabil
- traverseaza bariera hematoencefalica si placenta
- antivomitiv eficace
- stimuleaza peristaltismul gastric
- relaxeaza sfincterul piloric
- grabeste golirea stomacului
- efecte adverse
- somnolenta
- nervozitate
- diaree
- dureri abdominale
- spasm tetanic
- miscari distonice ale limbii
- galactoree
- ginecomastie
- reactii extrapiramidale (rigiditate musculara)
Domperidon - motilium
- administrat oral
- antivomitiv moderat
- creste secretia de prolactina
Cisaprida
- actiune prochinetica
- stimuleaza in plus si motolitatea colonului
- util in constipatia cronica idiopatica
- nu se utilizeaza ca antiemetic
Fenotiazidele
Clorpromazina, Proclorpromazina,Tietilperazina
- antivomitive foarte eficace
Antivomitive antiserotoninice
Odansetron, Granisetron,Tropisetron
- antivomitive eficace
- de electie
- profilaxia gretei si vomei induse de anticanceroase si radioterapie
- efecte adverse
o constipatie
o cefalee
o nu determina efecte extrapiramidale
Antihistaminice H1
Prometazina
- utilizat in raul de miscare
- are si efect antihistaminic si sedativ
Parasimpaticolitice
Scopolamina
- antivomitiv cu efect anticolinergic central
- sedativ psihomotor
- de electie in profilaxia raului de miscare
- produce xerostomie (senzatia de uscaciune exagerata a gurii) si sedare
-
Laxative si purgatve
- Medicamente care actioneaza local la nivelul intestinului
- Utile in constipatie
- Purgativele
o Grabesc tranzitul intestinal
o Provoaca eliminarea intregului continut intestinal prin scaune voluminoase
, apoase
- Laxativele
o Au actiune mai blinda
o Produc un scaun normal
- Clasificare – dupa mecanismul de actiune
o Laxative de volum
Cuprind fibre vegetale nedigerabile
Cresc peristaltismul
Nu se digera
Nu sunt toxice
Se indica in constipatia functionala
Sunt piinea integrala, fructe (prune, curmale), seminte de in,
mamaliga, tarite, agarul
Galgorin granule
o Laxative prin inmuierea scaunului
Sunt substante care patrund in scaun si il inmoaie
Se utilizeaza la batrini, bolnavi la pat, in afectiuni anorectale
DECUSATUL SODIC
Efect laxativ slab
hepatotoxic
ULEIUL DE PARAFINA
Amestec purificat de hidrocarburi alifatice
Nedigerabil
Patrunde in bol
Favorizeaza inmuierea, progresia si expulzia
Scade absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E, K)
o Purgative osmotice ( SALINE)
Saruri hidrosolubile
Au absorbtie redusa
Cresc peristaltismul
Efect laxativ in doze mici
Efect purgativ in doze mari
Utilizate cind e nevoie evacuarea rapida a intestinului
Intoxicatii alimentare
Medicamentoase
Examen radiologic
Efecte adverse
Hipermagnezemie
Hipernatremie
Hipercalcemie
Greturi
varsaturi
reprezentanti
sulfatul de magneziu
oxidul de magneziu
sulfatul de sodiu
o Purgative iritante
Substante care au actiune directa asupra mucoasei intestinale
Cresc peristaltismul
Fluidifica continutul
Favorizeaza eliminarea
Utilizate cind e nevoie evacuarea rapida a intestinului
Reprezentanti
Ulei de ricin
Purgative antrachinonice
o Frangula
o Aloe
o Rubarba
Antidiareicele
- substante care reduc volumul si numarul scaunelor
- produc o scadere a motricitatii
- clasificare
o antidiareice simptomatice
cresc tonusul muschilor netezi intestinali
reduc peristaltismul stomacului si intestinului
reprezentanti
difenoxilatul
o reduce motilitatea
o util in diareea acuta si cronica
o nu dezvolta dependenta decit dupa administrare
indelungata
loperamida (imodium)
o actiune antidiareica de tip opioid
o efect intens mai prelungit
o nu dezvolta dependenta
o antidiareice etiologice
sunt antibiotice si chimioterapice eficace in sindroama diareice
infectioase
reprezentanti
streptomicina
kanamicina
salazopirina
colistin
furazolidon
saprosan
nistatin
miconazol
o antidiareice adsorbante
fixeaza excesul de gaze
formeaza un strat protector
reprezentanti
diosmectita
o este un silicat natural
o are putere mare de acoperire a mucoasei intestinale
o creste rezistenta barierei de mucus
o normalizeaza tranzitul intestinal fara a interfera
peristaltismul
carbune medicinal
o absoarbe secretii si substante nocive din tubul
digestiv
o antidiareice de substitutie
cuprind solutii de electroliti pentru rehidratare si microorganisme
antidiareice sintetizatoare de acid lactic
lactobacilus acidophilus
MEDICATIA ANTIULCEROASA
- intervin in
o scaderea secretiei gastrice
o protectia mucoasei gastrice
o eradicarea infectiei cu helicobacter pylori
- antiacide sistemice – alcalinizantele
o bicarbonatul de sodiu
actiune antiacida rapida si de scurta durata
in exces alcalinizeaza continutul gastric
poate produce alcaloza
o fosfatul de sodiu
o carbonatul de calciu
o citratul de sodiu
sunt solubile in apa
se absorb rapid
neutralizeaza rapid acidul clorhidric din sucul gastric
pot produce efecte sistemice si fenomene de rebound (reaparitia la
sfarsitul tratamentului a simptomelor ce trebuiau eliminate.)
- antiacide nesistemice – neutralizante si adsorbante
o hidroxidul de aluminiu
actioneaza lent dar persistent
indicate in
gastrita hiperacida
ulcer gastric si duodenal
esofagita de reflux
in asociere cu AINS pentru cresterea tolerantei acestora
efecte adverse
reboundul secretiei acide
efect secundar comun
scad/inactiveaza activitatea pepsinei
efect secundar propriu
alacalinizantele- pot fi cauza de alcaloza metabolica si
litiaza urinara
neutralizantele- influienteaza motilitatea intestinala
producind constipatie sau efect laxativ
o fosfatul de aluminiu
o silicatul de aluminiu si magneziu
o carbonatul bazic de bismut
o reprezentanti
dicarbocalm
almagel
malox
ulcerotrat
o c.i.
abdomen acut
hemoragii
perforatii gastrice
- inhibitoare ale secretiei gastrice
o realizeaza inhibarea/ blocarea secretiei gastrice acide
o antihistaminicele H2
reprezentanti
cimetidina
ranitidina
axid
caracteristici
administrare pe cale orala sau iv
metabolizare hepatica
difuzeaza bine in organe si urina
utilizari
ulcer duodenal si gastric
esofagita de reflux
efecte adverse
sunt bine suportate
cimetidina
o greata
o varsaturi
o ameteli
o cefalee
o constipatie
o dureri musculare
o uscaciunea gurii
o eruptii cutanate
o ginecomastie
o galactoree
o tulburari neuropsihice
c.i.
cancer gastric
sarcina
- blocantele receptorilor muscarinici
o gastrozepin
o sunt eficace in ulcer duodenal si gastric
o diminueaza secretia gastrica
o efect antispastic prin relaxarea muschilor netezi gastrointestinali
o efecte adverse
uscaciunea gurii
constipatie
tulburari de vedere
crestera presiunii intraoculare
- inhibitoarele anhidrazei carbonice
o acetazolamida
inhiba secretia gastrica acida bazala
are si alte efecte
efect diuretic cu alcalinizarea urinei
actiune entiepileptica
reactii adverse
acidoza hipercloremica si hipokalemianta
parestezii ale extremitatiilor
astenie
somnolenta
- blocantele pompei de protoni
o omeprazol, pantoprazol, losec
o antiulceroase intense
o efect inhibitor foarte activ al secretiei gastrice acide
- analogi ai prostaglandinei
o misoprostol, enprostil
o se absorb rapid dupa administrare orala
o efect antisecretor
o efect citoprotector
o efect ocotocic
o c.i. la gravide
- protectoare ale mucoasei si stimulatoare al regenerarii
o sunt eficace in ulcer datorita
protearii directe a mucoasei
stimularii factorilor fiziologici de protectie si aparare locala
o sucralfatul
nu se asociaza cu antiacidele
o subcitrat de bismut coloidal
actiune antibacteriana fata de H. Pylori
citoprotector la leziunea ulceroasa
stimuleaza secretia de prostaglandine si mucus
- eradicarea infectiei cu helicobacter pylori
o e un bacil gram negativ prezent in mucusul gastric
o e incriminat in patologia bolii ulceroase
o schema de tratament
tripla terapie timp de 7 zile cu
omeprazol
amoxicilina
claritromicina sau metronidazol
BIBLIOGRAFIE
1. CAROL, MOZES: Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală,
Bucureşti 1999.
2. IRWIN, R.S.; RIPPE, J.M.: Intensive care medicine, 2nd Edition,
Lippincott Williams and Wilkins 2003.
3. COMAN, O.A.; et al.: Agenda Medicală 2003, Editura Medicală,
Bucureşti 2003.
4. HALL, J.B.; SCHMIDT, G.A.; WOOD, L.D.H.: Principles of critical
care, 2nd Edition, McGraw-Hill 1998.
5. LUCREŢIA TITIRCĂ: TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI
ACORDATE DE ASISTENŢII MEDICALI – Editura Viaţa Medicală
Românească
6. LUCREŢIA TITIRCĂ: GHID DE NURSING - Editura Viaţa
Medicală Românească
7. GEORGETA BALTĂ: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE GENERALĂ A
BOLNAVILOR – Editura didactică şi pedagogică
8. CORNEL BORUNDEL: MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE
MEDII
Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți
către Pinterest
o Frison
o Dureri colicative
o Subicter sau icter la 1-2 zile de la debut
- In colecistite acute
o Febra 39-40°C
o Frison
o Stare generala alterata
o Durere intensa in hipocondrul drept, cu iradiere in umarul drept sau in
spate
o Varsaturi biliare
o icter
- In diskinezie biliara hipokinetica
o Greturi
o Varsaturi biliare
o Constipatie
o Depresii
o Inapetenta
o Senzatie de plenitudine in hipocondrul drept
- In diskinezie biliara hiperkinetica
o Dureri repetate sub forma de colici in hipocondrul drept
PROBLEME
- Alterarea confortului
- Hipertermie
- Risc de deshidratare
- anxietate
OBIECTIVE
- aeliorarea confortului
- echilibrare hidroelectrolitica
- combaterea hipertermiei
INTERVENTII
- asigura repausul fizic, psihic si alimentar
- supravegheaza varsaturile cantitativ si calitativ
- reechilibreaza hidroelectrolitic cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic ,
glucoza bicarbonat de sodiu dupa ionograma
- asigura alimentatia
o in perioade dureroase
regim hidric imbogatit cu fainoase, supe de zarzavat, brinza de vaci
o in perioade de liniste
sunt contraindicate alimentele grase
- pregateste pacientul pentru examenele radiologice si ecografice
- recolteaza singe pentru laborator
o VSH
o Hemograma
o bilirubina
- administreaza tratamentul prescris
o antispastic
papaverina
scobutil
atropina
no spa
o antiemetic
emetiral
metocloramid
o antiinfectios neopiaceu
ampicilina
gentamicina
- supravegheaza durerea notind caracteristicile si mijloacele nefarmaceutice
folosite pentru diminuarea durerii
- monitorizeaza temperatura corporala, pulsul si TA
- instruieste pacientul privind regimul de viata
- pregateste pacientul in vederea interventiei chirurgicale atunci cind medicul
hotareste
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
tahicardie
rareori ascita , revarsat pleural
PROBLEME
discomfort abdominal
alterarea eliminarii intestinale
risc de deshidratare
hipertermie
risc de soc hipovolemic
OBIECTIVE
sa se amelioreze durerile abdominale
sa fie echilibrat hidroelectrolitic
sa prezinte eliminari intestinale normale
INTERVENTII
asigura repaus la pat postalimentar si de lichide
aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica
aplica la indicatia medicului ubstitutia volemica parenterala
reia alimentatia naturala dupa 3-10 zile de la incetarea durerilor
o 400-500ml ceai/24 ore
o supa zarzavat strecurata
o biscuiti
o cafeaua, alcoolul si grasimile sunt interzise
administreaza tratamentul prescris
o antialgic
o antiinflamator
o antihemoragic
o antienzimatic
urmareste ingestia/excretia
monitorizeaza semnele vitale
monitorizeaza presiunea venoasa centrala
MASURAREA PRESIUNII VENOASE CENTRALE
Reprezinta presiunea sangelui la jonctiunea venelor cave cu atriul drept; ofera informatii
despre volumul sanguin si functia cordului drept
INDICATII
terapia volemica care nu raspunde la tratamentul initial
FACTORI DETERMINANTI
volum intravascular
tonus vascular intrinsec
capacitatea functionala cord drept
modificarea presiunii intraabdominale, toracice
terapia vasopresoare
MATERIALE
cateter venos central (VCS, tr brahiocefalic, AD)
robinet 3 cai
punga NaCl 0,9% 500ml + Heparina 500 UI + manseta presionala
sistem tubular intre CVC si camera de presiune a traductorului electronic
monitor ECG cu canal presional ptr PVC
TEHNICA
Abord: CVC jugulara, subclaviculara
Pct 0: stabilire punct 0 (corespunzator AD)
fixarea traductorului presional electronic pe un stativ, la nivelul 0
umplerea sistemului de tuburi cu solutie salina si racordarea la CVC
stabilirea pct 0 pe monitor
Masurarea PVC: deschiderea robinetului cu trei cai catre trusa de perfuzie
COMPLICATII
Cele legate de abordul venos central:
- malpozitie cateter
- tulburari de ritm (cateter in cord)
INTERPRETARE
masuratori in dinamica ptr aprecierea corecta a valorilor PVC
variatii minime sincrone cu respiratia
valori normale: 2-7 mmHg
valori fals crescute:
-hidro/hemo/pneumotorace;
-cateter obstruat sau cudat valorile nu se modifica de la o determinare la alta
pulsatii ample sincrone cu activitatea cardiaca:
-CVC in VD
-insuficienta cardiaca dreapta severa
-insuficienata tricuspidiana
PVC TA CAUZA
normal normal Normovolemie
crescuta crescuta Hipervolemie
scazuta scazuta Hipovolemie
scazuta normal Hipovolemie compensata
crescuta scazuta Insuficienta cardiaca
RECOMANDARI
Masurarea PVC la un pacient ventilat mecanic trebuie sa se faca mereu in aceleasi
conditii (parametrii ventilatori neschimbati).
De evitat:
- punctia bilaterala la nivelul vaselor intratoracice
- punctia controlaterala in caz de pneumototax
- punctia subclaviculara la un bolnav ventilat
instaleaza sonda vezicala permanenta si urmareste diureza
introduce sonda gastrica pentru aspiratia continua
recolteaza singe si urina
o glicemie
o amilazemie
o uree
o creatinina
o teste de coagulare
o amilazurie din urina
pregateste pacientul pentru ecografie, radiogeafie toracica
pregateste pacientul pentru interventie chirurgicala
educa pacientul sa evite prinzurle copioase , alcoolismul
sa combata obezitatea
sa faca tratament corect in cazul tuturor infectiilor
ANTIVOMITIVE, LAXATIVE, PURGATIVE, ANTIDIAREICE
Antivomitive antidopaminice
Metoclopramida, Domperidon, Cisaprida
- propulsive gastro – intestinale
- stimuleaza motilitatea gastro – intestinala
Metoclopramida
- Se administreaza oral si injectabil
- traverseaza bariera hematoencefalica si placenta
- antivomitiv eficace
- stimuleaza peristaltismul gastric
- relaxeaza sfincterul piloric
- grabeste golirea stomacului
- efecte adverse
- somnolenta
- nervozitate
- diaree
- dureri abdominale
- spasm tetanic
- miscari distonice ale limbii
- galactoree
- ginecomastie
- reactii extrapiramidale (rigiditate musculara)
Domperidon - motilium
- administrat oral
- antivomitiv moderat
- creste secretia de prolactina
Cisaprida
- actiune prochinetica
- stimuleaza in plus si motolitatea colonului
- util in constipatia cronica idiopatica
- nu se utilizeaza ca antiemetic
Fenotiazidele
Clorpromazina, Proclorpromazina,Tietilperazina
- antivomitive foarte eficace
Antivomitive antiserotoninice
Odansetron, Granisetron,Tropisetron
- antivomitive eficace
- de electie
- profilaxia gretei si vomei induse de anticanceroase si radioterapie
- efecte adverse
o constipatie
o cefalee
o nu determina efecte extrapiramidale
Antihistaminice H1
Prometazina
- utilizat in raul de miscare
- are si efect antihistaminic si sedativ
Parasimpaticolitice
Scopolamina
- antivomitiv cu efect anticolinergic central
- sedativ psihomotor
- de electie in profilaxia raului de miscare
- produce xerostomie (senzatia de uscaciune exagerata a gurii) si sedare
-
Laxative si purgatve
- Medicamente care actioneaza local la nivelul intestinului
- Utile in constipatie
- Purgativele
o Grabesc tranzitul intestinal
o Provoaca eliminarea intregului continut intestinal prin scaune voluminoase
, apoase
- Laxativele
o Au actiune mai blinda
o Produc un scaun normal
- Clasificare – dupa mecanismul de actiune
o Laxative de volum
Cuprind fibre vegetale nedigerabile
Cresc peristaltismul
Nu se digera
Nu sunt toxice
Se indica in constipatia functionala
Sunt piinea integrala, fructe (prune, curmale), seminte de in,
mamaliga, tarite, agarul
Galgorin granule
o Laxative prin inmuierea scaunului
Sunt substante care patrund in scaun si il inmoaie
Se utilizeaza la batrini, bolnavi la pat, in afectiuni anorectale
DECUSATUL SODIC
Efect laxativ slab
hepatotoxic
ULEIUL DE PARAFINA
Amestec purificat de hidrocarburi alifatice
Nedigerabil
Patrunde in bol
Favorizeaza inmuierea, progresia si expulzia
Scade absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E, K)
o Purgative osmotice ( SALINE)
Saruri hidrosolubile
Au absorbtie redusa
Cresc peristaltismul
Efect laxativ in doze mici
Efect purgativ in doze mari
Utilizate cind e nevoie evacuarea rapida a intestinului
Intoxicatii alimentare
Medicamentoase
Examen radiologic
Efecte adverse
Hipermagnezemie
Hipernatremie
Hipercalcemie
Greturi
varsaturi
reprezentanti
sulfatul de magneziu
oxidul de magneziu
sulfatul de sodiu
o Purgative iritante
Substante care au actiune directa asupra mucoasei intestinale
Cresc peristaltismul
Fluidifica continutul
Favorizeaza eliminarea
Utilizate cind e nevoie evacuarea rapida a intestinului
Reprezentanti
Ulei de ricin
Purgative antrachinonice
o Frangula
o Aloe
o Rubarba
Antidiareicele
- substante care reduc volumul si numarul scaunelor
- produc o scadere a motricitatii
- clasificare
o antidiareice simptomatice
cresc tonusul muschilor netezi intestinali
reduc peristaltismul stomacului si intestinului
reprezentanti
difenoxilatul
o reduce motilitatea
o util in diareea acuta si cronica
o nu dezvolta dependenta decit dupa administrare
indelungata
loperamida (imodium)
o actiune antidiareica de tip opioid
o efect intens mai prelungit
o nu dezvolta dependenta
o antidiareice etiologice
sunt antibiotice si chimioterapice eficace in sindroama diareice
infectioase
reprezentanti
streptomicina
kanamicina
salazopirina
colistin
furazolidon
saprosan
nistatin
miconazol
o antidiareice adsorbante
fixeaza excesul de gaze
formeaza un strat protector
reprezentanti
diosmectita
o este un silicat natural
o are putere mare de acoperire a mucoasei intestinale
o creste rezistenta barierei de mucus
o normalizeaza tranzitul intestinal fara a interfera
peristaltismul
carbune medicinal
o absoarbe secretii si substante nocive din tubul
digestiv
o antidiareice de substitutie
cuprind solutii de electroliti pentru rehidratare si microorganisme
antidiareice sintetizatoare de acid lactic
lactobacilus acidophilus
MEDICATIA ANTIULCEROASA
- intervin in
o scaderea secretiei gastrice
o protectia mucoasei gastrice
o eradicarea infectiei cu helicobacter pylori
- antiacide sistemice – alcalinizantele
o bicarbonatul de sodiu
actiune antiacida rapida si de scurta durata
in exces alcalinizeaza continutul gastric
poate produce alcaloza
o fosfatul de sodiu
o carbonatul de calciu
o citratul de sodiu
sunt solubile in apa
se absorb rapid
neutralizeaza rapid acidul clorhidric din sucul gastric
pot produce efecte sistemice si fenomene de rebound (reaparitia la
sfarsitul tratamentului a simptomelor ce trebuiau eliminate.)
- antiacide nesistemice – neutralizante si adsorbante
o hidroxidul de aluminiu
actioneaza lent dar persistent
indicate in
gastrita hiperacida
ulcer gastric si duodenal
esofagita de reflux
in asociere cu AINS pentru cresterea tolerantei acestora
efecte adverse
reboundul secretiei acide
efect secundar comun
scad/inactiveaza activitatea pepsinei
efect secundar propriu
alacalinizantele- pot fi cauza de alcaloza metabolica si
litiaza urinara
neutralizantele- influienteaza motilitatea intestinala
producind constipatie sau efect laxativ
o fosfatul de aluminiu
o silicatul de aluminiu si magneziu
o carbonatul bazic de bismut
o reprezentanti
dicarbocalm
almagel
malox
ulcerotrat
o c.i.
abdomen acut
hemoragii
perforatii gastrice
- inhibitoare ale secretiei gastrice
o realizeaza inhibarea/ blocarea secretiei gastrice acide
o antihistaminicele H2
reprezentanti
cimetidina
ranitidina
axid
caracteristici
administrare pe cale orala sau iv
metabolizare hepatica
difuzeaza bine in organe si urina
utilizari
ulcer duodenal si gastric
esofagita de reflux
efecte adverse
sunt bine suportate
cimetidina
o greata
o varsaturi
o ameteli
o cefalee
o constipatie
o dureri musculare
o uscaciunea gurii
o eruptii cutanate
o ginecomastie
o galactoree
o tulburari neuropsihice
c.i.
cancer gastric
sarcina
- blocantele receptorilor muscarinici
o gastrozepin
o sunt eficace in ulcer duodenal si gastric
o diminueaza secretia gastrica
o efect antispastic prin relaxarea muschilor netezi gastrointestinali
o efecte adverse
uscaciunea gurii
constipatie
tulburari de vedere
crestera presiunii intraoculare
- inhibitoarele anhidrazei carbonice
o acetazolamida
inhiba secretia gastrica acida bazala
are si alte efecte
efect diuretic cu alcalinizarea urinei
actiune entiepileptica
reactii adverse
acidoza hipercloremica si hipokalemianta
parestezii ale extremitatiilor
astenie
somnolenta
- blocantele pompei de protoni
o omeprazol, pantoprazol, losec
o antiulceroase intense
o efect inhibitor foarte activ al secretiei gastrice acide
- analogi ai prostaglandinei
o misoprostol, enprostil
o se absorb rapid dupa administrare orala
o efect antisecretor
o efect citoprotector
o efect ocotocic
o c.i. la gravide
- protectoare ale mucoasei si stimulatoare al regenerarii
o sunt eficace in ulcer datorita
protearii directe a mucoasei
stimularii factorilor fiziologici de protectie si aparare locala
o sucralfatul
nu se asociaza cu antiacidele
o subcitrat de bismut coloidal
actiune antibacteriana fata de H. Pylori
citoprotector la leziunea ulceroasa
stimuleaza secretia de prostaglandine si mucus
- eradicarea infectiei cu helicobacter pylori
o e un bacil gram negativ prezent in mucusul gastric
o e incriminat in patologia bolii ulceroase
o schema de tratament
tripla terapie timp de 7 zile cu
omeprazol
amoxicilina
claritromicina sau metronidazol
BIBLIOGRAFIE
1. CAROL, MOZES: Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală,
Bucureşti 1999.
2. IRWIN, R.S.; RIPPE, J.M.: Intensive care medicine, 2nd Edition,
Lippincott Williams and Wilkins 2003.
3. COMAN, O.A.; et al.: Agenda Medicală 2003, Editura Medicală,
Bucureşti 2003.
4. HALL, J.B.; SCHMIDT, G.A.; WOOD, L.D.H.: Principles of critical
care, 2nd Edition, McGraw-Hill 1998.
5. LUCREŢIA TITIRCĂ: TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI
ACORDATE DE ASISTENŢII MEDICALI – Editura Viaţa Medicală
Românească
6. LUCREŢIA TITIRCĂ: GHID DE NURSING - Editura Viaţa
Medicală Românească
7. GEORGETA BALTĂ: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE GENERALĂ A
BOLNAVILOR – Editura didactică şi pedagogică
8. CORNEL BORUNDEL: MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE
MEDII
Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți
către Pinterest