Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare Informatica si
Microelectronica Departamentul Ingineria
Software si Automatica

RAPORT

Lucrarea de laborator nr.5

Disciplina: Proiectarea sistemelor informaționale
Tema: Descrierea comportamentală a sistemului

A efectuat: Baranov Oleg

st. gr. TI-172

A verificat:
asist. univ. Svetlana Cojocaru

Chișinău 2020
Sarcina lucrării:
Se va face o introducere ce prezintă descrierea comportamentală și pe scurt ce include:
• imaginea generală asupra sistemului; • modelarea vizuală a fluxurilor;
• stările de tranzacție a sistemului (Statechart Diagram, minim 3 diagrame);
• descrierea scenariilor de utilizare a aplicației (Sequence Diagram, minim 3 diagrame);
• fluxurile de mesaje și legăturile dintre componentele sistemului (Collaboration Diagram,
minim 2 diagrame);
Numărul de diagrame depinde de sistemul proiectat, dacă sistemul permite atunci se va
conduce după recomandări.

Elaborarea lucrării:
“Sistem de prezicere a tulburărilor mentale bazat pe arbori de decizie” este un model de
prezicere a tulburărilor mintale prin metoda de colectare a datelor zilnice despre starea
emoțională a utilizatorului, și trecerea testelor specifice. Majoritatea datelor se stochează în cloud
pentru folosirea în viitor a acestora. Utilizatorului îi va fi adus aminte zilnic despre necesitatea de
intra în aplicație și de a-și descrie starea.

Figura 1. Viziune generală asupra sistemului

2
 Modelarea vizuală a fluxurilor
Pentru modelarea vizuală a fluxurilor s-a utilizat diagrama cazurilor de utilizare în sistemul
Enterprise Architect. Un caz de utilizare este un set de evenimente care se produc atunci când un
“actor” utilizează un sistem pentru a finaliza un proces. Un actor este definit ca orice
interacționează cu sistemul (persoană, organizație sau aplicație) din afara sistemului. Așadar, o
diagramă de cazuri de utilizare descrie vizual un set de succesiuni și reprezintă cerințele
funcționale ale sistemului.
În figura 2 este reprezentată diagrama cazurilor de utilizare pentru sistemul de determinare a
tulburărilor mintale. Aici sunt prezentați pașii pe care trebuie să-i treacă utilizatorul pentru a-și
afla starea mintală. Pentru aceasta este întâi nevoie de a loga/înregistra în aplicație, după care
descrierea stării emoționale. Desigur, starea emoțională este un pas opțional, pentru o diagnoză
mult mai veridică.

Figura 2 – Parcurgere fluxurilor aplicației

Stările de tranzacție a sistemului

Pentru modelarea a unor stări de tranzacții a sistemului au fost utilizate diagramele de stare.
Diagramă stare se aplică atunci când comportamentul unui obiect este complex și detaliile sunt
esențiale; ajută la descrierea comportamentului unui obiect și a modului în care se schimbă în
baza evenimentelor interne și externe.
Figura 3 prezintă procesul de descriere a stării emoționale a utilizatorului. Astfel, este
prezentă și setarea anumitor parametri a acestei funcții, de exemplu: setarea orei de notificare
despre necesitatea intrării în aplicație sau descrierea stării emoționale.

3
 Figura 3 – Descrierea stării emoționale
Figura numărul 4 descriere procesul de trecere a testului pentru determinarea tulburărilor
mintale. Procesul are o structură mult mai complexă, legată cu aproape fiecare parte funcțională
a aplicației, fiind desigur, cea mai complexă parte a acesteia.

Figura 4 – Trecerea testului de determinare a stării mintale

Figura 5 – Înregistrarea și logarea în aplicație

4
Descrierea scenariilor de utilizare a aplicației
Pentru descrierea scenariilor de utilizare a aplicației s-au utilizat diagramele secvențiale.
Diagrama secvențială este populară nu numai în comunitatea designerilor, această diagramă este
folosită și pentru prezentarea tuturor tipurilor de procese de afaceri. Aceasta dezvăluie pur și
simplu structura unui sistem, prezentând în mod cronologic esența mesajelor și interacțiunilor
dintre actori și obiecte. Diagramele de secvențe prezintă iterații și ramificații simple.
În figura sub numărul 5 este prezentată diagrama secvențelor pentru înregistrarea și logarea
utilizatorului în aplicație. Diagrama este compusă din utilizator, aplicație și baza de date stocată
în cloud. Cu ajutorul relațiilor de legătură sincrone și asincrone este descris tot procesul pas cu
pas cum are loc procedura. Este prezentată fiecare legătură pentru primirea/stocarea datelor,
comunicarea utilizatorului cu aplicația și aplicația cu cloud.

5
6
 Figura 6 – Schimbarea setărilor aplicație

În figura 6 este descris procesul de accesare a setărilor aplicației. Schimbarea acestora duce
la schimbarea unor aspecte importante ale aplicației, iar datele despre aceasta se stochează în
baza de date pe cloud, pentru a avea mereu acces la ele.
În figura sub numărul 7 este prezentat procesul de vizualizare a statisticii despre starea
utilizatorului. Aici, la fel ca și la fiecare pas, se folosesc datele stocate în cloud. Acestea sunt
stocate în aplicație, după prima extragere, însă nu se salvează aici pentru veridicitatea acestora.

7
 Figura 7 – Afișarea statisticii despre starea utilizatorului

Fluxurile de mesaje și legăturile dintre componentele sistemului

Pentru a exemplifica cum au loc fluxurile de mesaje precum și cum sunt structurate
legăturile dintre componentele sistemului, au fost utilizate diagramele de colaborare. Diagrama
de colaborare, sau cum mai este numită și diagrama comunicare, este similară unei diagrame de
secvențe. Totuși, aceasta pune accent pe comunicarea dintre obiecte. Aceasta prezintă
organizarea obiectelor care participă într-o interacțiune și are iterații și ramificații mai complexe.
În figura sub numărul 8 este descrisă procedura de lucru în modul developer. Fiecare
schimbare introdusă de către developer pe cloud trebuie actualizată direct cu aplicația, pentru
aceasta va răspunde un anumit mecanism di aplicație.

8
 Petru verificarea conexiunii dintre aplicație și cloud este necesar de introdus o comandă în
fereastra developer, iar dacă răspunsul va fi positiv, atunci între aceste două puncte este
conexiune.

Figura 8 – Lucrul cu developer mode

CONCLUZII
Această parte a fost îndreptată spre continuarea familiarizării cu instrumentul Enterprise
Architect, astfel și descrierea comportamentală a sistemului. Consider foarte utilă îndeplinirea

9
procedurii date, deoarece doar în urma utilizării instrumentului suntem în stare să mergem la
următoare lucrare de laborator.
În timpul descrierii comportamentului sistemului a fost foarte important de analizat fiecare
pas din laboratorul precedent, apoi de afundat în logica sistemului ce urmează a fi implementat,
și astfel, într-o mare măsură, au fost mai bine gândite părțile legate procesarea și stocarea datelor
despre starea emoțională și tulburările mintale ale utilizatorului.

10