Cariotipul uman

Cromozomi = elemente esentiale ale nucleului celular,

suportul genelor.
 Numarul lor intr-un nucleu este fix pentru fiecare specie.

Organism Nr. cromozom

■ OM 46
■ CIMPANZEU 48
■ CAINE 78
■ CAL 64
■ PUI 78
■ PISICA 38
■ SOARECE 40
■ BOVINE 60
■ DROSOPHILA 8
 Perechi autozomi Sex cromozomi
Diploid Nr. de Nr. de X Y
(2n) metacentrici acrocentrici

Pisica 38 16 2 M M
Caine 78 0 38 M A
Porc 38 12 6 M M
Capra 60 0 29 A M
Oaie 54 3 23 A M
Vaca 60 0 29 M M
Cal 64 13 18 M A

M – Metacentric; A – Acrocentric
 Telomeres
■ Telomeres

p arm

■ Centromeres

q arm

Telomeres
 Satelit

CONSTRICTIE
p SECUNDARA

CENTROME
R

TELOMER
morphology of chromosomes.

Satellite

P arm

Centromere
(primary constriction)

q Secondary constriction

telomere

Chromatid
Criterii de identificare, numerotare si clasificare
a cromozomilor.

■ Talia cromozomilor (1,5-10 microni)

L.r.c = p+q/22A+X .1000
■ Pozitia centromerului si lungimea bratelor.
i.c = p/p+q .100
r = q/p
d = q-p
■ Prezenta constrictiilor secundare si a
satelitilor.
TIPURI DE CROMOZOMI
(dupa raportul lungimii bratelor)

■ cromozomi metacentrici q=p

■ cromozomi submetacentrici (p=1/3L)

■ cromozomi acrocentrici (p=1/10L)

q= (lungimea) bratul(ui) lung al cromozomului
p= (lungimea) bratul(ui) scurt al cromozomului
■ Cu ocazia conferintei de citogenetica umana de la Denver-California
din anul 1960 s-a stabilit un sistem unic de clasificare a
cromozomilor omului, numit sistemul Denver.

■ In conformitate cu acest sistem, cei 46 de cromozomi sunt impartiti

in sapte grupe, fiecare dintre ele cuprinzand un numar variabil de
cromozomi.

■ Dupa descoperirea cariotipului uman, cercetarile de citogenetica

umana au luat un mare avant, reusind sa stabileasca nu numai
aspectele normale ale cariotipului ci si o serie de aberatii
cromozomale in cazul unor maladii ereditare, ale tumorilor maligne
etc.
Chromosomes in a somatic cell

autosome
Sex chromosomes
■ Pentru analiza cromozomilor si intocmirea cariotipului
este necesara stimularea diviziunii celulelor prin
cultura celulara in vitro.
■ Tehnica intocmirii cariotipului se face pornind de la
limfocite stimulate cu phytohemaglutinina, diviziunea e
blocata in matafaza cu ajutorul colchicinei ( inhibitorul
fusului de diviziune), celulele sunt supuse apoi
hipotonizarii ( clorura de potasiu) in vederea eliberarii
nucleilor si dispersarii cromozomilor si in final sunt
fixate cu solutie de alcool-acid acetic glacial, etalate pe
lama si colorate.
Metoda citogenetica de rutină foloseste culturi de
limfocite din sângele periferic (produsul cel mai accesibil
pentru studiu).
■ O probă de 0.5 ml sânge heparinat (recoltată steril) este incubată 48-72
ore (la 37o) într-un mediu nutritiv, la care se adaugă ser uman sau de
viţel (pentru a îmbogăţi conţinutul în proteine şi factori de creştere) şi
fitohemaglutinină (pentru a stimula multiplicarea limfocitelor T).
■ Cu puţin timp înainte de terminarea culturii, mitozele sunt blocate în
metafază cu colchicină, substanţă ce inhibă formarea fusului de
diviziune şi trecerea în anafază.
■ Apoi, mediul este înlocuit cu o soluţie salină hipotonă, care "umflă"
celulele şi dispersează cromosomii; Urmează fixarea celulelor, etalarea
lor pe o lama microscopică şi colorarea (cu Giemsa). Preparatele sunt
examinate la microscop, se numără cromosomii (obişnuit 16 metafaze;
32 în cazul suspiciunii unui mozaic cromosomic) şi se analizează
morfologia lor; metafazele selecţionate sunt fotografiate.
■ Cromosomii, din fotografiile obţinute după mărire, sunt decupaţi,
identificaţi şi apoi aranjaţi în cariotip, pe baza criteriilor morfologice, în
perechi de omologi şi grupe. Se analizează atent morfologia şi modelul
în benzi a fiecărui cromosom.
CITOGENETICA
 The
chromosome under high
objective lens,
Chromosomes in a somatic cell
under oil objective lens,
Male karyotype ( 46, XY) female karyotype (46 ,XX)
 GRUPELE DE CROMOZOMI LA OM
■ Grupa A = per 1+ per 2+ per 3
■ per 1 si 3 - metacentrici
■ per 2 – submetacentrici
■ Grupa B (submetacentricii) = per 4 + per 5
■ Grupa C = per 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 + +
cromozomul/cromozomii X, metacentric(i)
■ per 6– metacentric
■ per 7, 8, 9, 10, 11, 12 - submetacentrici
■ Grupa D (acrocentricii) = per 13, 14, 15
■ Grupa E = per 16, 17, 18
■ per 16 - metacentrici
■ per 17, 18 - submetacentrici
■ Grupa F (metacentricii) = per 19, 20
■ Grupa G (acrocentricii) = per 21, 22 + cromozomul Y
■ Cariotiparea (alcatuirea cariotipului) respecta urmatoarele
reguli:
❑ cromozomii sunt asezati in ordinea descrescatoare a
marimii;
❑ cromozomii omologi formeaza perechi;

❑ perechile sunt grupate dupa morfologie.

■ Pentru a descrie un cariotip normal sau anormal, s-a stabilit un
sistem de nomenclatură şi o serie de abrevieri.
■ Formula de bază cuprinde 3 itemuri, separate prin virgulă: primul
precizează numărul de cromosomi, al doilea constituţia (normală /
anormală) a cromosomilor sexuali, iar al treilea (prezent în funcţie
de situaţie) anomaliile de număr sau structură.
■ 46,XX sau 46,XY - cariotip normal feminin sau masculin;
■ Monosomie X 45,X - 45 cromosomi, un singur cromosom X;
■ Trisomie 47,XXY - 47 cromosomi cu doi X şi cu un Y;
■ Trisomie 47,XX,+21 - 47 cromosomi, la o persoană cu
un cromosom 21 suplimentar (trisomie 21);
BANDAREA CROMOZOMILOR
■ Dupa 1970 s-au dezvoltat tehnici moderne de citogenetica care
permit prin metode de bandare identificarea precisa a fiecarui
cromozom.

■ Tehnicile de bandare au ca principiu afinitatea pe care o

manifesta unii coloranti sau agenti fluorescenti fata de AND.

■ Astfel clorhidratul de quinacrina manifesta afinitate fata de AND

bogat in A-T care maresc intensitatea fluorescentei in timp ce
G-C o reduc.

■ S-a observat ca si gradul de condensare al cromatinei

influenteaza intensitate coloratiei benzilor.
Bandarea Q:
- benzile Q se obtin prin colorare cu quinacrina care
se fixeaza preferential pe regiuni ADN bogate in A-T
- prezinta polimorfism ( variatii individuale ca marime
si fluorescenta a benzilor)
Bandarea G:
- a devenit cea mai uzuala tehnica pentru cromozomii
umani
- benzile G se obtin prin digestie enzimatica
controlata cu tripsina urmata de colorarea Giemsa
 Bandarea GTG
■ Soluţii utilizate:
■ Soluţie de atac enzimatic: tripsină 0,02g cu 50 ml PBS 1X;
■ Soluţie de colorare: Giemsa 2% în apă distilată;
■ Apă distilată.
■ Protocolul utilizat pentru realizarea bandării a fost urmatorul:
■ Preparatele au fost introduse direct de pe placa histologică fierbinte în
soluţie de atac enzimatic (aflat la temperatura camerei) timp de 12-15
secunde;
■ Timpii optimi se testează pe o primă lamă pentru fiecare caz în parte;
■ Urmează o trecere rapidă prin soluţia de clătire intermediară rece
(+4˚C);
■ Colorare la temperatura camerei timp de 2-3 minute;
■ Clătire cu apă distilată;
■ Uscare la aer.
■ Bandarea R:
■ se obtine prin denaturare termica controlata ( 85) a preparatelor
intr-o solutie salina inaintea colorarii cu acridin oranje sau Giemsa
■ benzile G negative devin prin aceasta tehnica benzi R pozitive si
invers

■ Bandarea T:
■ evidentiaza telomerele
■ utilizeaza acridin oranje

■ Bandarea C:
■ evidentiaza centromerii cu exceptia cromozomului Y, la care banda
intens colorata e localizata in regiunea distala a bratului q
■ utilizeaza Giemsa
 Benzi G Benzi R Benzi C

Tip de Hetero-cro Eucromatina Heterocro-

cromatina matina matina

Localizare Brate Brate Centromere

cromoz. cromoz.

Compozitie Bogate in Bogate in Bogate in

baze A-T G-C AT, unele in
GC