CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................pag3
CAPITOLUL I – Notiuni de anatomie si fiziologie legate de aparat. pag4
1.1–Anatomia laringelui.......................................................................pag4
1.2–Fiziologia laringelui.......................................................................pag5
CAPITOLUL II –Laringita acuta…………………………………….pag8
2.1-Definiție..........................................................................................pag8
2.2-Etiologie………………………………………………………… .pag8
2.3–Clasificare.......................................................................................pag9
2.4–Semne si simptome.........................................................................pag9
2.5-Tratament………………………………………………………….pag10
2.6-Evolutie si complicatii…………………………………………….pag12
CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu laringita
acuta........................................................................................................pag14
CAPITOLUL IV-Studiu de caz……………………………………….pag19
4.1–Cazul I............................................................................................pag19
4.2-Cazul II............................................................................................pag26
4.3–Cazul III..........................................................................................pag32
CONCLUZII............................................................................................pag37
BIBLIOGRAFIE......................................................................................pag38

2
 INTRODUCERE

Nursingul, parte integrantă a sistemului de îngrijre a sănătăţii, cuprinde

promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor şi îngrijirea bolnavului, psihic
şi fizic.
Nursingul, arta de îngrijiri, impune din ce în ce mai mult la o practică
diferenţiată faţă de arta de a vindeca, reprezentând nivelul de creştere calitativă
a îngrijirilor, având la bază compensarea lipsei de autonomie a pacienţilor.
„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave,
sǎnǎtoase şi sǎ recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele sale clipe, prin
îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ ar fi avut voinţǎ,
putere şi cunoştinţele necesare sǎ îndeplineascǎ aceste funcţii, astfel încât acesta
sǎ-şi recapete independenţa cât mai repede posibil.
Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice ale
medicului. Ea este conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi pentru
cel ce a gândit la suicid, membru pentru cel cǎruia i-a fost amputat, ochi pentru
cel ce a orbit de curând, mijloc de locomoţie pentru copilul mic, încrederea
pentru tânǎra mamǎ, vocea celor slabi pentru a se putea exprima.”

Virginia Henderson

3
 CAPITOLUI I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE LEGATE DE
APARAT
1.1Anatomia laringelui
Organ impar şi median situat vertical în regiunea anterioarǎ a gâtului,
laringele este porţiunea iniţialǎ, diferenţialǎ a conductului laringo-traheo-
bronşic şi se constituie punctul de unire al cǎilor aeriene superioare cu cele
inferioare.Proiectat pe coloana cervicalǎ, la nivelul vertebrei 3-6 (mai sus la
nou-nǎscut) şi având forma unui trunchi de piramidǎ triunghiularǎ, cu baza în
sus, cǎtre faringe, continuându-se cu traheea, laringele este constituit dintr-un
schelet vibro-cartilaginos acoperit cu muşchi şi cǎptuşit cu o membranǎ
mucoasǎ.
Scheletul laringian este constituit din cartilajele:
-cricoid;
-tiroid;
-aritenoide;
-epiglota
-cartilaje accesorii Santorini şi Wrisberg.
Cartilajele sunt unite între ele de ligamente şi membrane laringiene.
Membranele principale ale laringelui sunt:
-membrana tirahioidianǎ;
-membrana crico-tiroidianǎ;
Împreunǎ cu cartilajele ele conferǎ laringelui forma de tub.
Ligamentul cricotraheal este cel mai important ligament al laringelui.
Coarda vocalǎ cuprinde ligamentul vocal, muşchiul vocal şi mucoasa care
le acoperǎ. Lungimea corzii vocale este de 0,7 cm la nou-nǎscut, 1,6–2 cm la
femei, 2- 2,4 cm la bǎrbaţi.

4
 Spaţiul determinat de cele douǎ corzi vocale se numeşte glota.
Glota are douǎ porţiuni:-glota membranoasǎ sau porţiunea anterioarǎ a
glotei;-glota cartilaginoasǎ sau posterioarǎ cuprinsǎ între cele douǎ cartilaje
aritenoide.
Limita superioarǎ a laringelui este formatǎ de:
-marginea liberǎ a epiglotei;
-rapliul ari-epiglotic;
-spaţiul inter aritehoidian.
La acest nivel se determinǎ hipofaringele şi se aflǎ încrucişarea cǎilor
aerodigestive superioare. Limita inferioarǎ a laringelui este la nivelul marginii
inferioare a cricoidului. De la acest nivel în jos începe traheea.
Muşchii laringelui formeazǎ douǎ grupe, una extrinsecǎ şi alta intrinsecǎ,
care din punct de vedere funcţional reprezintǎ o singurǎ unitate.
Muşchii laringelui funcţioneazǎ sinergic sau ontogonic pentru închiderea
glotei şi pentru punerea în tensiune a corzii vocale.
Un singur muşchi asigurǎ deschiderea glotei (abducţia). Acesta este
muşchiul crico-aritenoidian posterior.
Inervaţia musculaturii laringiene provine din ramura externǎ a nervului
laringian superior care provine din pneumagastru.
Nervul laringian superior are o ramurǎ internǎ care inerveazǎ
endolaringele şi o ramurǎ externǎ motorie care enerveazǎ muşchiul
cricotiroidian.
Nervul recurent asigurǎ inervaţia motorie a tuturor muşchilor laringieni
intrinseci şi a muşchiului interaritenoidian. Din punct de vedere senzitiv asigurǎ
inervaţia mucoasei laringiene subglotice.
Vascularizarea laringelui are douǎ teritorii distincte:
-supraglotic prin artera laringianǎ superioarǎ, ramura din carotida externǎ;

5
 -subglotic din trunchiul arterial al arterei laringelui inferior – ramura din
trunchiul tirocervical al arterei subclaviculare.
Drenajul limfatic al laringelui se face în ganglionii limfatici jugulari
profunzi, superiori şi inferiori.
1.2Fiziologia laringelui
Funcţiile laringelui:
-funcţia de fonaţie;
-funcţia respiratorie;
-funcţia de protecţie a cǎilor respiratorii inferioare; închiderea epilaringelui,
închiderea glotei, oprirea reflexǎ a respiraţiei, reflexul de tuse;
-funcţia sfincterianǎ
-funcţia reflexǎ.
Funcţia fonatorie:Sunetul de bazǎ, format în timpul fonaţiei poartǎ
numele de tonalitate.Tonul produs de laringe este modificat de traversarea
cavitǎţii faringiene, cavitǎţii bucale şi buze.
Funcţia respiratorie:În timpul inspirului glota se deschide prin
îndepǎrtarea corzilor vocale. Închiderea şi deschiderea glotei este un act reflex
dependent de schimbul gazos şi echilibrul acido-bazic.
Funcţia de protecţie a cǎilor aeriene inferioare:. Contractarea simultanǎ
a muşchilor suprahiodieni cu tragerea laringelui în sus şi înainte asigurǎ
dirijarea bolului alimentar spre esofag şi feresc perfect traheea şi arborele de
pǎtrunderea alimentelor.
Funcţia de fixare a toracelui:
-închiderea glotei;
-blocarea sistemului respirator;
-fixarea toracelui;
-blocarea diafragmei în timpul tusei, actului de defecaţie, micţiune, expulzarea
fǎtului, vomisment.

6
 Funcţia reflexǎ:Laringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea
mecanicǎ a feţei interne a laringelui poate declanşa aritmie, bradicardie, stop
cardiac. Reflexul vagal poate fi blocat prin atropinǎ, el este foarte puternic la
fumǎtori.

7
 CAPITOLUL II
LARINGITE ACUTE
2.1. Definiţie
Laringitele sunt inflamaţii ale mucoasei laringiene, au o etiologie
poliformǎ şi un aspect simptomatic variabil, survin rareori izolat, de obicei
integreazǎ într-un tablou inflamator mai larg rino-faringo-laringo-traheobronşic.
2.2Etiologie:
Etiologia variazǎ în funcţie de formele antomo-chimice ale laringitelor
acute.
O clasificare a factorilor etiologiei cuprinde:
1. Factorii favorizanţi.
2. Factorii predispozanţi.
3. Cauze determinante.
În faringita cataralǎ acutǎ:
Este o inflamaţie banalǎ a mucoasei laringelui. Factorii favorizanţi sunt:
frigul, umeazeala;expunerea la curenţii de aer rece;factorii nocivi de
microclimat din locuinţe; aerul aupraîncǎlzit şi uscat;vaporii sau gazele iritante,
pulberile.
Laringita acutǎ subgloticǎ la copii:
Este o inflamaţie a mucoasei laringiene al cǎrei simptom principal este
dispneea.Factori favorizanţi:sezonul rece;rinofaringitele acute;alimentaţia
artificialǎ;carenţe vitaminice.
Laringita edematoasǎ a adultului este caracterizatǎ prin edem al
submucoasei laringiene. Este o formǎ dispneizantǎ.Factori favorizanţi:starea
generalǎ alteratǎ: diabet, avitaminoze;boli infecţioase: gripa, scarlatina, erezipal;
boli locale: rinosinuzita, rinofaringita;umezeala, frigul;tulburǎri endocrine,
metabolice.

8
 2.3. Clasificare
Varietatea laringitelor acute face dificilǎ clasificarea lor dupǎ un criteriu
strict.Cele principale se descriu în urmǎtoarea succesiune:
-laringita acutǎ a copilului;
-laringita cataralǎ;
-edemul laringian acut;
-laringita flegmonoasǎ
-laringitele acute din bolile infuzo-contagioase virale şi generale şi
laringitele din unele boli generale;-laringita cronicǎ cataralǎ;
-laringita cronicǎ profesionalA
-laringita pahidermicǎ roşie;
-laringita cronicǎ pahidermicǎ albǎ;
-laringita cronicǎ atropicǎ uscatǎ;
-laringita cronicǎ a copilului.
2.3.Semne, simptome
Tabloul clinic al laringitei este realizat de îmbinarea simptomelor de
infecţie generalǎ cu simptome de afectare laringianǎ. Aceasta diferǎ în funcţie
de forma clinicǎ de laringita având unele caractere particulare la copil şi adult.
Tabloul clinic al laringitei catarale variazǎ în funcţie cu vârsta şi cu
leziunile anatomopatologice, fiind în general mai accentuat la sugar şi copilul
mic.Debutul bolii este de obicei brusc în plinǎ stare de sǎnǎtate (pânǎ sǎ fi
prezentat vreun semn premonitoriu, sau fiind de 2-3 zile subfebril şi cu nasul
obstruat) copilul sau adultul se scoalǎ de dimineaţǎ rǎguşit sau în cazul
sugarului se trezeşte noaptea sufocat. La aceste simptome se adaugǎ o tuse
iritativǎ precum şi senzaţia de uscaciune şi de corp strǎin în fundul gâtului.
Tabloul clinic al laringitei edemantoasǎ subglotice.este caracteristic, boala
debutând de cele mai multe ori brusc, de obicei în timpul nopţii cu dispnee
inspiratorie accentuatǎ însoţitǎ de tiraj şi cornaj şi cu stare de agitaţie şi cianozǎ.

9
Alteori se instaleazǎ treptat la un copil care cu câteva zile înainte prezentase
fenomen de rinoadenoiditǎ acutǎ. Accesele de dispnee la început paraxistie pot
deveni subintrante, starea copilului continuând sǎ se agraveze. Copilul prezintǎ
o tuse lǎtrǎtoare.Febra poate fi moderatǎ sau foarte ridicatǎ – dupǎ natura
agentului patogen în cauzǎ. În formele grave de laringitǎ viroticǎ copilul poate
avea 40-41°C, la care se asociazǎ o stare generalǎ profund alteratǎ cu facies
toxic, agitaţie extremǎ, deshidratare şi uneori epistaxuri repetate.
În laringita edemantoasǎ simptomele se descriu:Starea generalǎ alteratǎ,
febrǎ ridicatǎ, însoţitǎ de frisoane care apar brusc sau progresiv.Vocea este
puţin alteratǎ, dacǎ articulaţiile crico-aritenoidiene sunt indemne sau dacǎ
spaţiul suprafeţei nu este îngust. Se constatǎ rǎguşealǎ sau chiar afonie completǎ
atunci când edemul este accentuat.Se adaugǎ senzaţia de tensiune la nivelul
laringelui şi la baza gâtului. Durerile sunt accentuate şi continue.Tusea uscatǎ
spasmaticǎ exacerbeazǎ jenǎ dureroasǎ.Bolnavul este anxios agitat, are sete de
aer.
Laringita striduloasǎ debuteazǎ brusc în timpul nopţii cu o crizǎ de
dispnee însoţitǎ de tiraj şi cornaj, tuse lǎtrǎtoare, agitaţie intensǎ şi cianozǎ.
2.5. Tratament:
Actul terapeutic trebuie să ţină seama de doi factori:-aspectul clinic al
bolnavului si de leziunile anatomopatologice.
În funcţie de aceşti factori, se instituie:
-tratament igeno-dieteic;
-tratamentul edemului inflamator;
-tratamentul infecţiei;
-traheostomia şi intubaţia traheală.
Tratamentul laringitei acute variazǎ în funcţie de formele clinice ale
acestora.Tratamentul general al laringitei acute catarale va avea ca obiect sǎ

10
combatǎ durerea, tusea, sǎ fluidifice şi sǎ favorizeze expulzarea secreţiilor şi
diminuarea lor cantitativǎ.
Împotriva rǎguşelii se va recomanda o inhalaţie cu flori de nalbe şi tei,
câteva înghiţituri de zeamǎ de lǎmâie şi câte 2- picǎturi de soluţie alcoolicǎ de
rǎdǎcinǎ de aconit într-o infuzie de ceai de tei cǎlduţ.
Tratamentul local constǎ din recomandarea unei revulsii cutanate prin
aplicarea de prişniţe alcoolizate calde prelaringiene. Se vor prescrie inhalaţii
neiritante cu substanţe volatile (acidul fenic 5-10 picǎturi în 250 ml apǎ) sau
substanţe balsamice. Se va evita mentolul. Vaporizanţii sau aerosoli la
temperatura corpului cu un AB cu spectru larg, asociaţi cu hidrocortizon.
Cura de tǎcere este una din cele mai bune metode terapeutice. La ea se
adaugǎ repausul în camerǎ încǎlzitǎ, bǎuturi calde (infuzie de ceai). Se va
interzice fumatul, bǎuturile alcoolice şi alimentaţia condimentatǎ.
Tratamentul laringitei acute edemantoase subglotice a sugarului şi a
copilului mic are douǎ obiecte: restabilirea respiraţiei şi stimularea forţelor de
apǎrare a organismului contra agentului patogen.
Primul obiectiv trebuie sǎ fie realizat prin permeabilizarea laringelui cu
mijloace conservatoare ce constǎ în: revulsie laringianǎ prin comprese calde în
jurul gâtuluişi bǎi fierbinţi la picioare, drenarea secreţiilor care obtureazǎ spaţiul
glotic prin aspiraţie, decongestionare prin inhalaţii de 2-3 ori/zi cu soluţii
balsamice, aerosoli şi inhalaţii cu soluţie de efedrinǎ 1-2% dupǎ vârstǎ, şi prin
corticoterapie (acetat de hidrocortizon în aerosoli) sau generalǎ (HHC - IV) şi
administrarea de clorurǎ de Calciu şi Romergon. Acest tratament se va aplica
asigurându-se copilului o poziţie corectǎ, cu capul şi trunchiul ridicate.
Dacă mijloacele terapeutice nu mai au timp să acţioneze asupra edemului
mucoasei din cauza iminentei de asfixie în care este adus copilul la clinicǎ se va
efectua permeabilizarea cǎilor aeriene inferioare prin introducerea sondei de
intubaţie sau participarea de urgenţǎ a traheostomiei. În aceste cazuri la

11
tratament conservator se vor adǎuga pansamentele traheostomice şi aspiraţia
secreţiilor. Importantǎ este şi combaterea infecţiilor, care se face prin
administrarea de antibiotice: penicilina G, polidin, eritromicinǎ.
Tratamentul laringitei edematoase vizeazǎ:
În primul rând combaterea tulburǎrilor respective, care prin agravarea lor
pot ameninţa în orice moment viaţa bolnavilor. Deoarece acest fapt este
subestimat, se recomandǎ spitalizarea acestor cazuri, traheostomia devenind
necesarǎ atunci când edemul progreseazǎ repede. Dacǎ dispneea este moderatǎ
se va administra HHC, la care se asociazǎ calciu, vitamina C.
Bolnavul stând în poziţie şezândǎ i se aplicǎ comprese fierbinţi în jurul
gâtului. În apropierea lui se fac vaporizǎri medicamentoase, iar local se aplicǎ
aerosole sau instalaţii repetate cu soluţie de adrenalinǎ cu 1/10.000 sau efedrinǎ
3%. Pentru a calma anxietatea, durerile şi tusea spasmaticǎ se administreazǎ
barbiturice şi sedative. Alimentaţia va fi lichidǎ sau semisolidǎ. Se mai
administreazǎ antiinflamatoare, antihistamatice şi se restrânge aportul de sare.

2.6. Evoluţie. Complicaţii.

Evoluţia laringitei acute diferǎ de la o formǎ clinicǎ la alta. Astfel
evoluţia laringitei catarale este de obicei benignǎ fenomenele funcţionale şi
fizice retrocedând în 4-5 zile. Chiar dacǎ procesul cataral se poate extinde şi la
arborele traheobronşic, dând o traheobronşitǎ descendentǎ, prognosticul rǎmâne
favorabil, acestǎ uşoarǎ complicaţie vindecându-se dupǎ câteva zile. Mai
neplǎcutǎ este însǎ cronicizarea laringitei determinatǎ de persistenţa factorilor
etologici favorizanţi.
Evoluţia laringitei acute edematoase este variabilǎ în raport cu
precocitatea diagnosticului şi a tratamentului, cu virulenţa agentului patogen şi
cu puterea de rezistenţǎ a organismului individului. Ea poate varia de la 5 la 7
zile terminându-se prin vindecare în cazurile precoce şi corect tratate, sau se

12
poate prelungi sǎptǎmâni sau chiar luni de zile dacǎ masivitatea infecţiei,
tratamentul insuficient şi lipsa de apǎrare a organismului au permis extinderea
procesului edematos la întregul arbore traheobronşic şi instalarea unor
complicaţii grave ca bronhopneumonia.
Evoluţia laringitei striduloase este tipicǎ. Dupǎ debutul zgomotos foarte
alarmat pentru familie, accesul de sufocare tratat sau chiar netratat cedeazǎ în
mai puţin de o orǎ şi copilul ostenit din criza prin care a trecut, adoarme liniştit
dar uşorul sforǎit care îi însoţeşte somnul dovedeşte prezenţa obstrucţiei care
nerezolvatǎ mai poate sǎ favorizeze în nopţile urmǎtoare reapariţia unor crize
similare.Pronostic spre vindecare.
Complicaţiile laringitei acute apar ca urmare a netratǎrii acestora la timp
sau tratamentul incorect dar şi a lipsei de apǎrare a organismului supus
infecţiilor repetate determinate de agenţi patogeni.
În laringita cataralǎ complicaţiile apar la boli cu o stare generalǎ alteratǎ
sau dupǎ boli infecţioase - febra tifoida, tifos exantematic. Ele sunt produse prin
extinderea inflamaţiilor în straturile submucoase unde determinǎ edeme, abcese,
flegmon. De obicei acestea sunt determinate de infecţiile streptocoase. La copii
apare un edem subglotic.
Complicaţiile generale sunt urmarea extinderii procesului toxiinfecţiilor
la alte organe, se pot întâlni suprarenalite, miocardite ce determinǎ
decompensǎri cardiace sau edem pulmonar alteori toxiinfecţioase, hepatice şi
renale, neorite, paralizii.

13
 Capitolul III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

PACIENTILOR CU LARINGITA ACUTA

Asistenta medicalǎ îşi îndreaptǎ atenţia asupra bolnavilor, ele au

responsabilitatea de a crea un mijloc psihic, social şi spiritual favorabil
vindecǎrii şi se strǎduiesc prin pregǎtire şi exemple sǎ previnǎ bolile şi sǎ
promoveze sǎnǎtatea.
Asistenta are trei responsabilitǎţi principale:
-pǎstrarea vieţii;
-alinarea suferinţei;
-promovarea sǎnǎtǎţii.
Asistenta are obligaţia de a executa prescripţiile medicului cu inteligenţǎ
şi loialitate.
Asistenta trebuie sǎ stimuleze şi sǎ încurajeze încrederea faţǎ de medic şi
de ceilalţi membrii ai echipei sanitare.
Ea trebuie sǎ coopereze cu colegii sǎi şi sǎ menţinǎ cu ei relaţii
armonioase.
Asistenta trebuie sǎ facǎ dovada unei moralitǎţi care sǎ onoreze profesia
sa.
Asistenta împarte resposabilitǎţile şi se alǎturǎ acţiunii concetǎţenilor şi
altor membrii ai echipei sanitare în vederea de a rǎspunde nevoilor publicului în
domiciliul sǎnǎtǎţii pe plan local, naţional şi internaţional.
Asigurarea condiţiilor de spitalizare
Mucoasa laringelui este mai sensibilǎ la factori nocivi de mediu extern,
de aceea aerul din camera bolnavului trebuie sǎ fie proaspǎt şi curat, umed şi

14
prea cald. Temperatura aerului cea mai potrivitǎ pentru cei cu afecţiuni
laringiene este de 18-20°C, iar umiditatea 50%.
Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continuǎ, dacǎ temperatura
permite sau împrospǎteazǎ aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea
ferestrelor, timp în care pacienţii vor fi bine înveliţi.
Bolnavii ce prezintǎ boli cu caracter infecţios vor fi amplasaţi separat,
evitându-se mai ales asocierea cu persoanele care mai au şi alte boli.
Asigurarea repausului fizic şi psihic
Repausul fizic este obligatoriu şi indispensabil în perioada acutǎ apoi
alterneazǎ cu un efort dozat în funcţie de stadiul bolii şi starea bolnavului.
Alimentarea
Va fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii. În perioada febrilǎ regimul
hidro-zaharat, iar când fenomenele acute dispar se va trece la o alimentaţie
echilibratǎ. În perioada febrilǎ regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte,
suc de fructe) sau alimente lichide (supǎ de legume cu orez şi griş).
Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative
Temperatura – se urmǎreşte cu atenţie. Se mǎsoarǎ dimineaţa şi seara şi
se noteazǎ în funcţie de temperaturǎ. Febra se combate cu antipiretice. Se aplicǎ
comprese sau împachetǎri reci.
Pulsul – se mǎsoarǎ de 2-3 ori/zi. Înainte ca pulsul sǎ fie mǎsurat
pacientul va sta în repaus timp de 15 minute. Valoarea va fi în funcţie de vârstǎ,
stǎri patologice şi fiziologice.
Tensiunea arterialǎ – valoarea depinde de vârstǎ.
Respiraţia – se mǎsoarǎ numǎrând mişcǎrile de expansiune a toracelui
prin inspecţie sau se aşeazǎ palma pe peretele toracic.
Se mai urmǎresc eliminǎrile de materii fecale şi urinǎ. Bolnavul trebuie sǎ
aibǎ scaune şi diurezǎ normale. În caz de constipaţie se efectueazǎ clisme
uleioase, se administreazǎ purgative. Bolnavul va trebui sǎ aibǎ micţiuni

15
fiziologice, diureza sǎ fie în funcţie de vârstǎ, de cantitatea de lichide ingerate,
de starea de nutriţie.
Examene clinice şi paraclinice
La fiecare organ în parte examenul cuprinde interogatoriul asupra
tulburǎrii subiective, examenul fizic şi funcţional şi o serie de examene de
laborator la care asistenta medicala participa atat prin efectuarea unora dintre
ele cat si prin ajutorul oferit medicului.
Examenul microbiologic şi imunologic
Prezenţa unei secreţii nazale, a unui exudat faringian(SNF) sau laringo-
traheo-bronşic impune examenul bacteriologic. Examenul virusologic al
secreţiei laringo-traheo-bronşic va fi trimis la laboratoare specializate. Necesare
sunt şi examenele serologice (reacţiile Bordet-Waserman, ASLO şi reacţiile de
neutralizare faţǎ de diferiţii virusuri), intradermoreacţiile (la tuberculina sau la
diverşi alergeni r. Shick) şi cercetarea diferitelor deficienţe imunitare prin
examenul histoimunologic, precum şi dozarea de imuniglobuline.
Examenele hematologice sunt de extremǎ importanţǎ şi uneori de
urgenţǎ; leucograma pentru depistarea şi controlul unui focar supurativ profund,
hemograma, determinarea numǎrului de trombocite, timpul de coagulare şi
sângerare, VSH.Examenul biochimic al sângelui utile în unele cazuri sunt
glicemia – pentru depistarea unui diabet decompensat, calcemia, fosfataza
alcalinǎ, colesterolomia, probele hepatice, electroforeza.
Examenul radiologic: - radioscopii, radiografii, arteriografia, limfografia,
radioscopia pulmonarǎ. Se pot practica în diferite incidente, simple sau cu
substanţǎ de contrast.
Examenul histopatologic
Dacǎ existǎ leziuni infiltrative vegetante a cǎror origine nu poate fi
precizatǎ chimic trebuie practicatǎ biopsia regiunii respective cu o pensǎ
adecvatǎ dupǎ o prealabilǎ anestezie cu soluţie de xalinǎ 1-2. În cazul în care

16
caracterul hemoragic al ţesutului infiltrativ nu permite biopsierea lui, examenul
histopatologic se va efectua prin producerea biopuncţiei.
Pǎstrarea sǎnǎtǎţii unui individ, dezvoltarea fizicǎ şi armonioasǎ a
organismului sǎu sunt strâns legate de buna funcţiune a cǎilor aeriene
superioare.
Cum s-ar putea dezvolta un copil normal al cǎrui laringe obturat de un
proces inflamator nu permite trecerea cantitǎţii de aer necesarǎ?
Dacǎ normala funcţionare a nasului, laringelui este obligatorie pentru
buna dezvoltare fizicǎ şi psihicǎ a organismului, îmbolnǎvirea acestor organe
constituie un permanent pericol pentru sǎnǎtatea lui. Mǎsurile de dispensarizare
întreprinse de cadrele sanitare în colectivitǎţile de copii şi adulţi constituie
modul cel mai eficace de a institui o profilaxie raţionalǎ.
Asistenta medicalǎ are rolul de a aduce familia micului pacient şi
pacienţii adulţi asupra bolii în sine şi asupra mǎsurilor de prevenire a acestuia.
Vor fi informaţi asupra cauzelor bolii, simptomelor pe care le prezintǎ acestea,
evoluţia bolii şi tratarea lor.
Mǎsurile generale de profilaxie sunt de ordin igienic adresându-se
medicului sau modului de viaţǎ al individului – de asemenea se adreseazǎ
condiţiilor de creştere a rezistenţei organismului împotriva infecţiilor.
Ambianţa în care trǎieşte un individ trebuie sǎ fie cât mai sǎnǎtoasǎ cu un
microclimat optim (camerǎ separatǎ, permanent aerisitǎ, o temperaturǎ între 18-
20 °C şi atmosferǎ nu prea uscatǎ).
De asemenea copilul trebuie obişnuit cu apa rece, soarele, aerul şi chiar
prudent cu curentul. Va trebui sǎ poarte îmbrǎcǎminte adecvatǎ temperaturii
mediului unde se aflǎ în aşa fel încât sǎ poatǎ avea mişcǎrile cât mai libere.
Pentru evitarea rǎcelilor important este protejarea capului şi menţinerea
caldǎ a mâinilor şi picioarelor.

17
 Organizarea vieţii copiilor trebuie supravegheatǎ ca şi mediul în care
trǎiesc.
Copilul trebuie alimentat conform cu cerinţele vârstei, atât în ceea ce
priveşte componenţa (cât mai echilibratǎ) cât şi orarul meselor sale.
Este necesar ca asistenta medicalǎ sǎ educe mamele în scopul alǎptǎrii
copiilor, timp fiziologic necesar pentru întreţinerea imunitǎţii şi includerii unei
alimentaţii mixte. Regimul bogat în vitamine şi limitarea administrǎrii
dulciutilor duc la prevenirea apariţiei inflamaţiilor laringiene.
Folosirea factorilor naturali (aerul, soarele, apa) are de asemenea un rol
important în cǎlirea organismului copilului şi prevenirea îmbolnǎvirii.

18
 STUDIU DE CAZ
Nume si prenume: C.R.
Varsta: 3 ani
Sex: masculin
Domiciliul: rural
Motivele internǎrii:-febrǎ ridicatǎ39,3°C,,
-tuse lǎtrǎtoare;
-dispnee inspiratorie,
-bradipnee;
-agitaţie;
-cornaj,
-tiraj;
-inapetenţǎ;
-rinoree.
Istoricul bolii:Boala debuteazǎ în urmǎ cu 2-3 zile. Pacientul în vârstǎ de
3 ani este adus la camera de gardǎ a secţiei ORL cu febrǎ ridicatǎ, tuse
lǎtrǎtoare, dispnee inspiratorie cu bradipnee, agitaţie, inapetenţǎ, rinoree unde
este internat pentru investigaţii şi tratament de specialitate.
Diagnosticul medical – Laringitǎ acutǎ subgloticǎ

19
Plan de ingrijire:
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare
fundamentala ingrijire
Nevoia de a Hipertermie Pacientul sǎ S-a mǎsurat ritmic La indicaţia În urma
mentine consecinţa prezinte temperatura pacientului în medicului pentru intervenţiilor
temperature procesului temperaturi în rect. S-a înregistrat în combaterea febrei temperatura a
corpului in inflamator şi limite foaia de temperaturǎ. S-a s-a administrat scǎzut
limite normale infecţios fiziologice în efectuat împachetǎri paracetamol ajungând
manifestat termen de 3 toracice cu apǎ la supozitor 3/zi, dupǎ 3 zile la
prin creşterea zile. temperatura camerei. S-a algocalmin 0,6 ml valori
temperaturii supravegheat permanent IM la internare. normale.
peste valorile comportamentul La externare
normale, copilului, apariţia unor pacientul este
tegumente, manifestǎri patologice, afebril.
calde, funcţii vitale. I s-a
transpiraţie asigurat igiena
tegumentarǎ prin bǎi
parţiale zilnice la pat, a
lenjeriei curate de corp şi
pat, aerisesc încaperea
mai ales dimineata si
seara;masor zilnic
temperatura si notez
valorile obtinute în foaia
de observatie;asigur un
climat corespunzator prin:
aerisirea salonului, asigur

20
 o temperatura
corespunzatoare de 18 -
20°C, umiditate
corespunzatoare
( plasarea unor vase cu
apa pe calorifer );pentru
combaterea frisonului
încalzesc pacientul cu una
sau mai multe paturi în
plus si cu sticle cu apa
calda;calculez bilantul
ingesta-excreta pe 24 h;
am servit pacientul cu
ceaiuri îndulcite si
vitaminizante pentru a
compensa pierderile apei
din organism;

Nevoia de a Respiraţie şi Pacientul sǎ Pacientul s-a instalat într- La indicaţia

respira si a circulaţie prezinte tuse un salon liniştit, aerisit, medicului i s-a Pacientul
avea o buna inadecvate diminuatǎ în suficient de încǎlzit. administrat prezintǎ
circulatie din cauza intensitate în Pentru restabilirea tratament de respiraţie şi
procesului aproximativ 8h permeabilitǎţii nazale de urgenţǎ pentru circulaţie
inflamator şi sǎ disparǎ în 3-4 ori pe zi cu ser scoaterea inadecvate.
manifestat 3-4 zile. fiziologic efedrinat 0,5 pacientului din Dupǎ
prin dispnee Pacientul sǎ câte 4-5 picǎturi pe narǎ. crizǎ. administrarea
de tip prezinte S-a pregǎtit pacientul şi HHC 50 mg IV, tratamentului

21
inspirator, respiraţie şi materialele necesare ampicilinǎ 1 g, Ca de urgenţǎ cu
bradipnee circulaţie în recoltǎrii produselor gluconic. HHC 25 mg
zgomotoasǎ. limite biologice pentru S-a administrat IV şi în urma
Obstrucţia fiziologice. Sǎ examenul de laborator, ambroxol, soluţie intervenţiilor
cǎilor prezinte stare VSH, glicemie, calcemie, 3X10 picǎturi/zi, autonome
respiratorii de confort hemoleucograma. S-au inhalaţii cu soluţii pacientul şi-a
superioare psihic. aplicat comprese calde în sedative şi reluat treptat
din cauza jurul gâtului. S-au balsamice, aerosoli respiraţia.
procesului mǎsurat şi notat funcţiile şi instalaţii cu
inflamator al vitale. S-au aplicat tehnici soluţie de efedrinǎ
cǎilor de favorizare a circulaţiei, 1-2% de 2-3 ori/zi,
respiratorii, masaje, exerciţii active. sub strictǎ
rinoreei, şi Relizez umezirea aerului supraveghere,
manifestatǎ din încapere cu apa având în vedere
prin respiraţie alcoolizata;asigur un vârsta şi pericolul
dificilǎ pe aport suficient de lichide arsurilor. S-a
nas, tuse pe 24 h; am masurat si administrat în
lǎtrǎtoare. notat în foaia de continuare
observatie frecventa tratamentul
respiratiilor;am prescris cu
supravegheat caracterul, ampicilinǎ 1g/24h,
frecventa, orarul, ritmul o fiolǎ a 250 mg la
tusei;am aerisit frecvent 6h, Ca gluconic
în cursul zilei salonul, 10% 1f/24h,
ferind pacientul de curenti Romergon sirop 1
de aer, frig, umezeala prin linguriţǎ de 2
îmbracare adecvata si ori/zi, HHC – 25

22
 învelire cu paturi;învat mg la 6hIV în
pacientul sa faca prima zi.
gimnastica respiratorie,
schimb pozitia la fiecare 3
ore în cursul zilei si-i
mentin o
pozitie adecvata pentru a
favoriza respiratia;

Nevoia de a Dificultate de Pacientul sǎ S-a asigurat pacientului La indicaţiile Pacientul îşi

bea si a manca a se alimenta prezinte regimul corespunzǎtor medicului s-a recapǎtǎ
din cauza toleranţǎ ţinându-se cont de starea administrat în treptat
procesului digestivǎ febrilǎ şi modificǎrile primele 10h un apetitul, a
inflamator, normalǎ, sǎ fie apetitului. Astfel cǎ în regim hidrolactat pierdut în
disfagiei alimentat perioada febrilǎ pacientul compus din ceaiuri, greutate 100
manifestatǎ cantitativ şi a primit un regim format lapte cǎlduţ, apoi s- g.
prin aport calitativ din supe strecurate în a trecut la un regim
alimentar şi corespunzǎtor cantitǎţi mici, repetate la lacto-fǎinos
hidric vârstei, sǎ intervele regulate de timp. vegetarian compus
insuficient, prezinte apetit S-a asigurat o alimentaţie din supe, griş, orez
uşoarǎ normal. adecvatǎ vârstei. cu lapte. Dupǎ
scǎdere Pacientul a primit restabilirea
ponderalǎ. alimentaţia în condiţii toleranţei digestive
igienice cu rǎbdare şi la indicaţiile
înţelegere. A fost cântǎrit medicului regimul
zilnic, valorile obţinute alimentar mixt a
înregistrându-se în foaia fost repartizat în 4

23
de observaţie. mese la interval de
- am verificat daca 4h
alimentele trimise de la
bucatarie corespund cu
indicatiile date de medic;
- în perioada febrila,
pacientul va beneficia de
un regim hidro-lacto-
zaharat constând în
ceaiuri îndulcite si
vitaminizate, sucuri
naturale, fructe bogate în
vitamine, supe de legume,
brânza de vaci proaspata
si dulciuri pentru
refacerea aportului
caloric;
- odata cu scaderea febrei
asigur o alimentatie
diversificata si
echilibrata, stimulez
apetitul pacientului prin
creearea de conditii
optime în salon;

24
Nevoia de a Somn Pacientul sǎ Am asigurat orele de La indicaţiile Pacientul şi-a
dormi si a se inadecvat prezinte somn somn necesare vârstei, medicului s-a recǎpǎtat
odihni cantitativ şi liniştit, creind un microclimat administrat un treptat somnul
calitativ din odihnitor care sa satisfaca somnul; sedativ, Diazepam liniştit,
cauza tusei, corespunzǎtor - asigur un climat 0,5 ml IM. cantitativ şi
dispnee, vârstei în 2-3 corespunzator prin calitativ în
dureri zile. Sǎ aerisirea salonului, limite
manifestat prezinte stare asigurând o temperatura fiziologice.
prin treziri de confort corespunzatoare de 20 -
frecvente, psihic. 22°C si o umiditate
somn agitat, corespunzatoare;
nelinişte, - am asigurat lenjerie de
obosealǎ. pat si de corp curata si
uscata;
- asigur semiobscuritate
pe durata somnului în
încapere si am înlaturat
sursele de zgomot din
saloanele
vecine;
- observ si notez calitatea,
orarul somnului, gradul
de satisfacere a celorlalte
nevoi;

25
4.2Caz nr.II
Numele şi prenumele: D.C.
Vârsta: 38 ani
Sex: feminin
Domiciliu: rural
Motivele internǎrii:-febrǎ ridicatǎ(39,3°C);
-disfagie;
-tuse uscatǎ, spasmoticǎ,
-disfonie;
-dispnee,
-cornaj,
-tiraj;
-inapetenţǎ.
Istoricul bolii:Boala debuteazǎ în urmǎ cu trei zile cu febrǎ ridicatǎ39,3°C,,
disfagie, tuse uscatǎ spasmaticǎ, dispnee, cefalee, inapetenţǎ, tegumente şi
mucoase palide. Pacientul a urmat ambulatoriu tratament cu oxacilinǎ 2 cp/6h,
în urma cǎruia simptomele s-au mai ameliorat puţin dar dupǎ câteva zile
simptomele au revenit, motiv pentru care se prezintǎ la camera de gardǎ .
Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ

26
Plan de ingrijire:
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare
fundamentala ingrijire
Nevoia de a Respiraţie şi -Pacientul sǎ S-a instalat pacientul într- La indicaţia Dupǎ
respira si a circulaţie prezinte un salon liniştit, curat, medicului s-a administrarea
avea o buna inadecvate respiraţie şi aerisit, suficient de administrat tratamentului
circulatie datorite circulaţie în încǎlzit cu umiditate tratament de pacienta şi-a
procesului limite normale. normalǎ. Am ajutat urgenţǎ pentru reluat treptat
infecţios şi -Tuse pacientul sǎ se aşeze într- scoaterea respiraţia iar
inflamator diminuatǎ în o poziţie comodǎ, care sǎ- pacientului din tusea a fost
manifestat intensitate în i favorizeze respiraţia. S- crizǎ: HHC-2f la diminuatǎ în
prin dispnee aproximativ 8h au efectuat vaporizǎri internare. Pentru intensitate în
de tip şi sǎ disparǎ în medicamentoase în combaterea stǎrii aproximativ
inspirator, 3-4 zile. apropierea ei. Pentru infecţioase şi 8h.
bradipnee -Sǎ poatǎ restabilirea permeabilitǎţii inflamaţiei s-a Frecvenţa
zgomotoasǎ, comunica nazale s-au efectuat administrat: pulsului a
tahicardie, verbal în mod instilaţii nazale de 4-5 antibiotice revenit treptat
cianozǎ, corespunzǎtor. ori/zi. S-au pregǎtit -vitamina C 200 la normal,
tegumente -Sǎ prezinte materialele necesare 1f/zi, IM însǎ mai
palide. stare de confort pentru examenul de -vitamina A 1f/zi, persistǎ
Obstrucţia psihic laborator, sânge, urinǎ, IM paloarea,
cǎilor materii fecale, examen -paracetamol 3 tusea
respiratorii faringian. I s-au cp/zi. lǎtrǎtoare,
din cauza supravegheat funcţiile disfonia.
procesului vitale.
inflamator la
nivelul

27
 laringelui
manifestat
prin obosealǎ.
Nevoia de a Vulnerabilitat Combaterea Amplasez pacienta în La indicatia Pacienta are o
evita e faţǎ de posibilelor functie de starea sa, medicului am evolutie mai
pericolele pericole complicatii si afectiune si receptivitate; administrat buna datorita
datoritǎ infectii - urmaresc si apreciez - Vitamina B1, B12 tratamentului
modificǎrilor nosocomiale. corect potentialul 1 fiola / zi- administrat si
produşilor de Combaterea infectios al pacientei, Algocamin 1 f per nu a dezvoltat
boalǎ în starii de receptivitatea sa; os complicatii
organism, anxietate si - aplic masuri de izolare a - administrez sau
manifestatǎ agitatie. surselor de infectie; Paracetamol 3 tb / infectii
prin riscul - aerisesc salonul în zi nosocomiale.
suprainfecţiei fiecare dimineata si seara
.Stare de si feresc pacientul de
disconfort curentii de aer, frig si
datoratǎ umezeala;
durerii, - am înlaturat sursele de
febrei, tesei, zgomot din saloanele
dispneei, vecine, si am îndepartat
manifestatǎ sursele de miros
prin agitaţie. dezagreabil;
- pentru a evita poluarea
atmosferei cu praf sau
încarcatura microbiana
am sters mobilierul din
încapere.

28
 - asigur o temperatura în
salon C, fara curenti de
aer;cuprinsa între 18 - 20
- asigur pacientei opozitie
adecvata si pe care o
schimb la un interval de 2
ore în cursul zilei pentru a
favoriza respiratia si a
împiedica aparitia
escarelor;
- tin sub control functiile
vitale ale pacientei
(respiratie, puls,
temperatura ).
Nevoia de a Alimentaţie Pacienta sǎ fie Asigur un microclimat La indicatia Apetitul
bea si a manca inadecvatǎ alimentatǎ corespunzator: aerisesc medicului revine la
cantitativ şi cantitativ şi salonul, i-au de lânga administrez - normal,pacien
calitativ calitativ pacient scuipatoarea, Vitaminele B1, ta poate sa se
datoratǎ corespunzǎtor cosul de B12 1 f. / zi alimenteze si
disfagiei, vârstei. Sǎ gunoi sau alti factori - am administrat hidrateze.
febrei, prezinte stare dezagreabili care i-ar pacientului
anxietǎţii, de nutriţie putea afecta apetitul; alimentatia
manifestatǎ normalǎ. - explic pacientei si specificata în F.O.:
prin aport apartinatorului împortanta Vitamina C 200- 1
alimentar şi consumului de lichide în comprimat /zi.
lichidian cantitati mici si repetate
insuficient pentru a

29
se rehidrata si a favoriza
fluidificarea secretiilor;
- am verificat daca
alimentele trimise de la
bucatarie corespund cu
indicatiile date de medic;
- în perioada febrila,
pacientul va beneficia de
un regim hidro-lacto-
zaharat constând în
ceaiuri îndulcite si
vitaminizate, sucuri
naturale, fructe bogate în
vitamine, supe de legume,
brânza de vaci proaspata
si dulciuri
pentru refacerea aportului
caloric;
- odata cu scaderea febrei
asigur o alimentatie
diversificata si echilibrata,
stimulez apetitul
pacientului prin
creearea de conditii
optime în salon;

30
Nevoia de a Hipertermie – Pacientul sǎ S-a observat, mǎsurat şi La indicaţia Dupǎ
mentine consecinţa prezinte notat temperatura. S-a medicului s-a intervenţiile
temperature procesului temperaturǎ în combǎtut febra prin administrat autonome şi
corpului in inflamator şi limite aplicarea de comprese Paracetamol 3 delegate
limite normale infecţios fiziologice în umede cu apǎ caldǎ pe cp/zi; temperatura a
manifestat termen de 3 frunte şi torace. S-au Vitamina C 200 3 ajuns la valori
prin creşterea zile. supravegheat funcţiile f/zi IM; normale dupǎ
temperaturii vitale şi comportamentul Algocalmin 1f/zi 3 zile.
peste valorile pacientei. I s-a asigurat IM.
normale, igienǎ riguroasǎ
tegumente tegumentarǎ, vestimentarǎ
calde, şi a patului.
transpiraţie
Nevoia de a Comunicare Pacientul sa Repaus vocal -la indicatia Pacientul
comunica verbala comunice Comunicare prin semne medicului se dau reuseste sa
ineficienta eficient,reducer Administarea de lichide antiinflamatoare,an comunice mai
legata de ea inflamatiei caldute tialdice,dezinfectan usor
inflamatia te bucale
laringelui
manifestata
prin disfonir

31
4.3.Caz nr.III
Nume şi prenume: R.I.
Vârsta: 25 ani
Sex: masculin
Stare civilǎ: necǎsǎtorit
Naţionalitate: românǎ
Domiciliul: urban
Motivele internǎrii:-febrǎ ridicatǎ; 39,5°C,,
-disfagie;
-tuse uscatǎ
-spasmaticǎ;
-disfonie;
-dispnee,
-cornaj,
-tiraj;
-dureri laringiene sub formǎ de înţepǎturi;inapetenţǎ.
Istoricul bolii:Boala debuteazǎ în urmǎ cu douǎ sǎptǎmâni cu urmǎtoarele
simptome: febrǎ ridicatǎ, disfagie, tuse uscatǎ spasmaticǎ, disfonie, dispnee,
dureri laringiene, inapetenţǎ.
Pacientul a urmat ambulatoriu – tratament cu amoxicilinǎ 2 cp/6h, în
urma cǎruia simptomele s-au mai ameliorat puţin, dar dupǎ o sǎptǎmânǎ
simptomele au revenit fiind chiar mai intense, motiv pentru care se prezintǎ la
camera de garda.
Diagnostic medical – Laringita cataralǎ acutǎ

32
Plan de ingrijire:

Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare

fundamentala ingrijire
Nevoia de a Respiraţie şi Pacientul sǎ S-au asigurat condiţii de S-a administrat Dupǎ
respira si a circulaţie prezinte cǎi îngrijire, salon curat, tratamentul indicat administrarea
avea o buna dificila din respiratorii temperaturǎ moderatǎ 18- respectând doza, tratamentului
circulatie cauza permeabile, 20°C, umiditate, ora şi modul de de urgenţǎ
procesului tusea se ventilaţie, s-a umezit administrare. pacientul şi-a
infecţios şi dimuneazǎ în aerul din încǎpere. Pentru combaterea reluat treptat
inflamator intensitate. Sǎ Pacientul a fost învǎţat sǎ stǎrii infecţioase şi respiraţia,
manifestat prezinte expectoreze şi sǎ inflamaţiei s-au tusea diminua
prin dispnee respiraţie şi colecteze sputa în administrat: in intensitate,
de tip circulaţie în recipientul special. S-au codeinǎ 3/zi, sirop mucoasa
inspirator, limite aplicat tehnici de expectorant 3 laringianǎ este
bradipnee fiziologice favorizare a circulaţiei, linguri/zi, instilaţii umedǎ şi
zgomotoasǎm Pacientul sǎ-şi masaje, exerciţii active. cu soluţii de ulei de integrǎ.
paloare.Alter recapete vocea S-au mǎsurat pulsul şi pin. S-au efectuat Procesul
area vocii din normalǎ, sǎ respiraţia. S-au pregǎtit inhalaţii cu ceai de inflamator
cauza poatǎ comunica materiale necesare pentru muşeţel. S-a local a
procesului verbal, recoltare. S-au recoltat administrat oxigen. diminuat
inflamator la pacientul sǎ probe pentru examenul de La indicaţia astfel cǎ
nivelul prezinte laborator, pentru VSH, medicului s-a vocea este
laringelui, mucoasa hemoleucogramǎ, uree administrat relativ
manifestat laringianǎ sanguinǎ, glicemie, teste vitamina C 1f/zi şi normalǎ. La

33
 prin obosealǎ, umedǎ şi sǎ de disproteinemie. I s-a vitamina A 1f/zi externare
rǎguşealǎ, poatǎ comunica recomandat repaus vocal. pentru combaterea pacientul
dificultate de verbal Pacientul a fost servit cu stǎrilor inflamatorii comunicǎ în
a comunica. ceaiuri calde. S-au aplicat şi infecţioase. S-au mod
comprese calde în jurul efectuat inhalaţii cu corespunzǎtor.
gâtului. I s-a recomandat infuzii de muşeţel;
consum crescut de fructe. antiseptice.
S-a umezit aerul din
încǎpere, s-au facilitat
modalitǎţi de comunicare
non-verbalǎ.
Nevoia de a-si Hipertermie , Pacientul sǎ S-a observat, mǎsurat şi La indicaţia În urma
mentine consecinţa prezinte înregistrat temperatura. medicului pentru intervenţiilor
temperature procesului temperaturǎ în Febra a fost combǎtutǎ combaterea stǎrii temperatura a
corpului in inflamator şi limite inflamatorii s-a scǎzut
prin aplicarea de
limite normale infecţios fiziologice administrat:antiter ajungând la
manifestat comprese umede pe mice,antiiflamatoar valori
prin creşterea frunte şi e,antialgice normale:
temperaturii torace,inpachetari
peste valorile reci,pungi cu gheata, se
normale. asigură lenjerie de pat şi
de corp curată ori de câte
ori este nevoie;secasigura
o imbracaminte lejera, se
administrează lichide;se
aeriseste camera;se

34
 mentine igiena
tegumentelor;se
incalzeste pacientul in caz
de frisoane;se pregateste
psihic inaintea tehnicilor
de recoltare si examinare

Nevoia de a Alimentaţie Pacientul sǎ S-a asigurat pacientului La indicaţia Se restabileşte

bea si a manca inadecvatǎ prezinte regimul corespunzǎtor medicului s-a toleranţa
cantitativ şi toleranţǎ ţinând cont de starea administrat în digestivǎ.Paci
calitativ din digestivǎ febrilǎ, unde s-a primele 24h un entul îşi
cauza normalǎ. Sǎ fie administrat ceaiuri calde regim hidrolactat, recapǎtǎ
disfagiei, alimentat cu linguriţa. S-a format din ceaiuri treptat
febrei, calitativ şi supravegheat pacientul şi lapte. Dupǎ apetitul.Prime
anxietǎţii şi cantitativ privind respectarea calmarea durerilor şte bine
manifestat corespunzǎtor regimului alimentar. A s-a trecut la un alimentaţia
prin aport vârstei fost servit în condiţii de regim semisolid. corespunzǎtoa
alimentar şi igienǎ.se constietizeaza Dupǎ stabilirea re vârstei. La
lichidian pacientul asupra toleranţei digestive externare
insuficient, importantei regimului şi ameliorarea greutatea este
scǎdere alimentar,se face bilantul fenomenului staţionarǎ.
poderalǎ. lichidelor ingerate si inflamator hrana
eliminate,se asigura un zilnicǎ a fost
climat cald,confortabil,se completatǎ treptat
incurajeaza pacientul pânǎ la reluarea
regimului normal.
35
Nevoia de a Somn Pacientul sǎ S-a asigurat pacientului S-a administrat la În urma
dormi sia se inadecvat prezinte somn un mediu ambiant liniştit, indicaţia medicului intervenţiilor
odihni cantitativ şi liniştit, plǎcut, odihnitor, cu o un sedativ: autonome şi
calitativ din odihnitor. Sǎ temperaturǎ constantǎ delegate
cauza tusei, prezinte stare între 18-20°C. pacientul şi-a
dispneei, de confort reluat treptat
durerii, psihic. somnul
manifestat obişnuit,
prin treziri astfel cǎ la
frecvente, externare
somn agitat, prezintǎ somn
nelinişte, în limite
obosealǎ. fiziologice.

36
 CONCLUZII

Evoluţia laringitei acute depinde de o serie de factori care ţin de virulenţa

germenilor şi masivitatea infecţiei cât şi de rezistenţa organismului pacientului. Cel
mai important factor îl constituie precocitatea diagnosticului şi instituirea unui
tratament igieno-dietic medicamentos corect şi prompt.
În urma îngrijirilor acordate celor trei pacienţi, am constatat că, deşi toţi
aveau acelaşi diagnostic medical, necesitau îngrijiri diferite, individualizate
conform nevoilor specifice fiecăruia dintre ei.
Asistenta trebuie să observe, că cunoască bolnavul precum şi membrii
familiei acestuia, în scopul fixării, aplicării obiectivelor şi evaluării îngrijirilor
acordate, având în vedere vârsta pacientului, starea emoţională şi capacitatea lor
intelectuală, dar şi statutul social şi cultural.
Să lucrezi cu omul nu este uşor, dimpotrivă, implică mai multă
responsabilitate, decât în orice alt domeniu. Dar tot domeniul medical îţi oferă cele
mai multe satisfacţii sau în cazul unui eşec, conştiinţa îţi rămâne încărcată pe viaţă
mai profund decât în orice altă profesie. Tocmai de aceea îngrijirile de nursing
introduse mai nou în procesul de îngrijire medicală îşi au importanţa lor, ele
contribuind la umanizarea activităţii medicale.
În urma îngrijirilor medicale efectuate cu cei trei pacienţi, am observat că:
bolnavii s-au dovedit a fi receptivi şi cooperanţi faţă de noile principii de îngrijire,
acestia contribuind la apariţia rezultatelor pozitive şi implcit la realizarea scopurilor
propuse de echipa medicală.
Deci o creştere numerică a celor care acceptă, susţin şi pun în aplicare
principiile Virginiei Henderson, ar avea un rol determinant în îmbunătăţirea
asistenţei medicale şi implicit în existenţa unei societăţi mai sănătoase.

37
 BIBLIOGRAFIE

1.Lucreţia Titircă: „Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri

corespunzătoare nevoilor fundamentale Ed. Viaţa Medicală Românească
2.Sarafoleanu, C. Sarafoleanu: „Compendiu ORL”Ed. Pedagogică şi
Didactică 2000
3..R.Cărmaciu, C.Th.Niculescu, Leila Torsan: „Anatomia şi fiziologia
omului”Ed. Pedagogică şi Didactică 1983
4.C. Mozeş: „Tehnici de îngrijiri generale ale bolnavului”Ed. Medicală
5.Lucreţia Titircă: „Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţi”
Ed. Viaţa Medicală Românească
6.S. Ţurlea: „Oto-rino-laringologie”Ed. Didactică şi Pedagică

38