STRUCTURA PORTOFOLIU

1. Proiect al unui program educațional

PROIECT DE PARTENERIAT INTERINSTITUŢIONAL

,,REUŞIM IMPREUNĂ”
PROGRAM DE DEZVOLTARE PERSONALĂ PRIN ACTIVITĂŢI DE VOLUNTARIAT
Tipul de proiect: local
Perioada de desfăşurare: anul şcolar 2014-2015
Organizator: Cabinetul Interşcolar al Liceului Teoretic “Mihai Viteazul” - Şc. Gim. „Aviator P.
Ivanovici”, Băileşti
Parteneri:
 Scoala Gimnaziala Nr. 5 „Aviator P. Ivanovici”, Băileşti
 Fundaţia Creştină ”Casa Speranţei”, Băileşti
 Serviciul de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Municipale
 Coordonator proiect: consilier scolar Durac Iulia
Echipa de lucru:
 Coordonator SNAC, prof. Matara Mirela
 Consilier pentru proiecte şi programe educative, prof. Popescu Gabriela
 15 elevi voluntari
 alte cadre didactice
Grup ţintă:
 Centrul de zi pentru copiii cu risc de abandon şcolar - Fundaţia Creştină „Casa
 Speranţei”
 20 de familii aflate în dificultate
Beneficiari:
 Direcţi: elevii, cadrele didactice, părinţi
 Indirecţi: şcoala, comunitatea;
Scopul proiectului:
Încurajarea activităţii de voluntariat prin intermediul căreia participanţii vor reuşi să-şi
descopere abilităţile, competenţele personale, devenind cetăţeni informaţi şi devotaţi solidarităţii
umane.
(1) Obiective generale:
 încurajarea elevilor pentru a se dedica activităţilor desfăşurate cu persoane aflate în
 dificultate.
 realizarea incluziunii şi implicării persoanelor aflate în dificultate, prin angajarea tuturor
 celor interesaţi într-un program educaţional de activităţi ce promovează intens integrarea
  socială;
(2)Obiective specifice:
 să organizeze acţiuni de suport pentru persoanele aflate în dificultate;
 să stimuleze mental şi să dezvolte abilităţile de organizare a învăţării pentru copiii cu risc de
 abandon şcolar;
 să încurajeze elevii, în sensul însuşirii şi îmbunătăţirii abilităţilor privind succesul şcolar, iniţiativa şi
devotamentul.
Argument:
Voluntariatul poate fi o sursă foarte bogată de învatare, atunci când există atât dorinţa de a
învăţa din partea voluntarului, cât şi preocupare pentru motivaţia voluntarului din partea
organizaţiei la care acesta activează. Implicandu-se în diverse proiecte şi activităţi, lucrând în
echipa sau individual, confruntându-se cu diverse situaţii şi probleme, voluntarii dobândesc
implicit noi abilităţi, noi cunoştinte, noi atitudini - într-un cuvânt, noi competenţe.
În timp ce altruismul, preocuparea pentru cei din jur şi pentru diverse subiecte cu impact
comunitar este cea mai evidentă motivaţie pentru a deveni voluntari, pentru multi tineri este
deosebit de motivantă oportunitatea de a dobândi noi abilităţi utile pentru a-şi găsi un loc de
muncă sau posibilitatea de a explora diferite opţiuni de carieră. Activităţile de voluntariat pot
avea un impact puternic asupra traiectoriei profesionale a unui tânăr. Dintre toate tipurile de
învăţare informală şi non-formală, voluntariatul este cea mai complexa modalitate de a învăţa,
de a te dezvolta şi de a împărtăşi cele învăţate.
Resurse:
 umane: elevi, profesori voluntari, parteneri
 materiale: spaţii şcolare, mijloace audio-vizuale, materiale consumabile, surse
 bibliografice
 de timp: anul şcolar 2014-2015
Tematica orientativă a activităţilor:
1. „De la inimă la inimă” – Campanie umanitară (I, II) – decembrie 2014, aprilie 2015
2. ”Reuşim împreună” - Program de intervenţie şi suport educaţional – permanent
Desfăşurarea proiectului:

N Activitate/ Descriere activitate Locaţie Materi Perioada Responsabili

r. Pregătire ale
C necesa
rt re
.
I. Elabor - Redactarea
A. are proiectului: Liceul Echipame sep. - Coord. Proiect
1 proiect stabilirea “Mihai nte IT oct prof. Durac
echipei de lucru, Viteaz Consumabil 201 Iulia Coord.
a grupului tinta, ul” e 4 SNAC, prof.
a scopului, Matara Mirela
obiectivelor si a Cons. Educativ,
resurselor prof. Popescu
necesare pentru Gabriela
îndeplinirea
acestora.
A. Stabilirea - Colaborarea cu Liceul Echipame sep. - Coord. Proiect
2 graficului membrii echipei “Mihai nte IT oct prof. Durac Iulia
activităţilor in privinta Viteaz Consumabil 201 Coord. SNAC,
stabilirii ul” e 4 prof. Jianu
termenelor, Elena Cons.
responsabilitatilor Educativ, prof.
la nivelul echipei Popescu
de Gabriela
lucru.
A. Stabilirea - Stabilirea Liceul Echipame sep. - Coord. Proiect
3 modului de activităţilor de “Mihai nte IT oct prof. Durac
raportare şi gestiune a Viteaz Consumabil 201 Iulia Coord.
comunicare proiectului, de ul” e 4 SNAC,
în cadrul monitorizare şi Raport prof. Jianu
echipei evaluare a periodi Elena Cons.
c Educativ,
 de proiect implementării. prof. Popescu
- Intalniri periodice: Gabriela
dupa fiecare sesiune
de lucru
A. Stabilirea - Diseminarea Liceul Echipame sep. - Coord. Proiect
4 materialel obiectivelor şi “Mihai nte IT oct prof. Durac
or rezultatelor Viteaz - Hartie 201 Iulia Coord.
promoţion proiectului prin ul” - Pliant 4 SNAC, prof.
ale şi de intermediul echipei e Matara Mirela
promovare de voluntati, paginii - Poster Cons.
web a liceului, e Educativ,
evenimentelor prof. Popescu
educaţionale; Gabriela
articole
în reviste de
specialitate etc.
A. Pregătirea - Elaborarea Liceul Raport sep. - Coord. Proiect
5 lansării materialelor de “Mihai periodic oct prof. Durac
proiectului promovare şi Viteaz Echipame 201 Iulia Coord.
şi anunţarea la nivelul ul” nte IT 4 SNAC, prof.
promovare Consiliului Fundat Consumabil Matara Mirela
a profesoral a ia e Cons. Educativ,
proiectului demarării “Casa prof. Popescu
proiectului Speran Gabriela
- Postarea ţei
proiectului pe site-
ul liceului
II. Implementare

A. Elaborare - Afişe Liceul Echipame sep. - Coord. Proiect

1 materiale - Pliante “Mihai nte IT oct prof. Durac
de lucru - Flururaşi Viteaz Consumab 2014 Iulia Coord.
- Elaborarea ul” ile Raport SNAC, prof.
planului de periodic Matara Mirela
desfasurare a Cons. Educativ,
şedintelor de grup prof. Popescu
şi Gabriela
a atelierului
de lucru.
III Evaluare şi diseminare

A. Aplicare - Chestionar Liceul Echipame m Coord. Proiect

1 chestion pentru evaluarea “Mihai nte IT ai. prof. Durac
are nivelului de Viteaz Consumabil 20 Iulia Coord.
satisfacţie a ul” e 15 SNAC, prof.
beneficiarilor Matara Mirela
- Chestionar de
autoevaluare
aplicat
membrilor
echipei de
voluntari
A. Analiz - Identificarea Liceul Fisa de m Coord. Proiect
2 a avantajelor şi a “Mihai monitoriz ai. prof. Durac
SWOT punctelor Viteaz are a 20 Iulia Coord.
vulnerabile ale ul” evolutiei 15 SNAC, prof.
proiectului proiectulu Matara Mirela
Analiza impactului i Cons.
asupra Educativ, prof.
 beneficiarilor: Popescu
elevi, profesori, Gabriela
părinţi
A. Realizarea - Intocmirea Liceul m Coord. Proiect
3 raportului raportului de “Mihai ai. prof. Durac
de activitate, Viteaz 20 Iulia Coord.
evaluare menţionând ul” 15 SNAC, prof.
(specificâ indicatorii de Jianu Elena
nd evaluare a Cons. Educativ,
indicatorii proiectului:
 cantitativi şi Indicatori calitativi: prof. Popescu
calitativi) portofoliul de grup, Gabriela
chestionare de
evaluare a nivelului
de satisfacţie
Indicatori cantitativi:
numărul de elevi
implicaţi si
participanţi la fiecare
activitate;
numărul de
activităţi realizate

REZULTATE
 Articole în media locală
 Prezentare Power Point postat pe www.didactic.ro, www.lmvbailesti.ro

MONITORIZARE
 Raportul specific fiecărei activităţi;
 Portofoliul proiectului: chestionare (voluntari, beneficiari), concluzii şi direcţii de acţiune;
realizarea unui album cu fotografii de la activităţile proiectului; CD-uri.

EVALUARE
 observarea comportamentelor si intervenţia directă pentru încurajarea şi stimularea
interrelaţionării pozitive între elevii voluntari şi persoanele cu cerinţe educative speciale;
 stabilirea unor grupe de lucru mixte pentru sprijinirea învaţării active pe probleme de
socializare si îmbunătăţirea comunicării, precum şi formarea unei atitudini pozitive a
elevilor faţă de copii cu dificultăţi de învăţare sau cu risc de abandon şcolar;
 încurajarea atitudinii proactive şi a implicării elevilor în ameliorarea problemelor socio-
economice ale familiilor aflate în dificultate
 impresii şi concluzii prin realizarea de creaţii literare şi plastice.

DISEMINARE
 Articol în reviste, presă
 Apariţie TV (local)

2. Proiect didactic pentru o lecție de specialitate în viziune interdisciplinară sau o fișa a
disciplinei pentru o disciplină propusă opțional
 PROGRAMA ANALITICĂ / FIŞA DISCIPLINEI
An universitar 2016-2017
1. Date despre program
Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE SUCEAVA
Facultatea FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
Departamentul DEPARTAMENTUL DE SPECIALITATE CU PROFIL
PSIHOPEDAGOGIC
Domeniul de studii ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
Ciclul de studii Formare iniţială
Programul de studii/calificarea Nivelul I

2. Date despre disciplină

Denumirea disciplinei Practica pedagogica
Titularul activităţilor de curs Conf. dr. Ioan MAXIM
Titularul activităţilor de seminar Conf. dr. Ioan MAXIM
Anul de III Semestrul II Tipul de evaluare colocviu
studiu
Regimul disciplinei Categoria formativă a disciplinei DD
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară
Categoria de opţionalitate a disciplinei: DO
DO - obligatorie (impusă), DA - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

I a) Număr de ore pe săptămână Cu 3 Seminar Laborator Proiect
rs
I b) Totalul de ore pe semestru din planul Cu 3 Seminar Laborator Proiect
de învăţământ rs 6

II Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

II a)Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
II b)Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren
II c)Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
II d)Tutoriat 6
III Examinări 3
IV Alte activităţi:

Total ore studiu individual II (a+b+c+d) 11

Total ore pe semestru (I+II+III+IV) 50
Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

Curriculum  Psihologie, Pedagogie I si Pedagogie II, Didactica specialitatii, Practica pedagogica observativa
Competenţe  Utilizarea procedurilor psihopedagogică de relationare cu elevii
 Planificare si proiectare activitati didactice
 Proiectarea curriculumului
 Implementarea proiectului de lectie in activitatea didactica curenta
 Proiectarea activitatilor de evaluare

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

Desfăşurare practică  organizare frontală
pedagogică  resurse materiale: videoproiector, conexiune internet, mijloace multimedia
Desfăşurare Seminar  organizare frontala
aplicaţii  organizare pe grupe de max. 12 studenti
 resurse materiale: videoproiector, conexiune internet, mijloace multimedia
 resurse procedurale: studiul de caz, jocul de rol, simulare
Laborator 
Proiect 

1/4
 6. Competenţe specifice acumulate
 Capacitatea de a proiecta si pune in practica scenarii didactice pentru lectii de
comunicare de cunostinte, de exersare si evaluare
Competenţe  Valorificarea resurse procedurale si materiale, inclusiv pe suport digital pentru
profesionale dinamizarea si eficientizarea activitatilor didactice

Competenţ  Capacitatea de a discerne similitudinile şi diferenţele intre diferite situatii problema

e  Capacitatea de a lua considerare ceea ce este comun, eficient si productiv diverselor
transversale contexte educationale
 Capacitatea de adaptare la contextul educational real produs de factorii perturbatori

 Abilitatea de a căuta si gasi sensul, istoria şi mizele normelor de practică didactica si de a se

poziţiona în raport cu acestea
 Capacitatea de a evidentia, a dezvălui aspectele implicite şi a relativiza propriul punct de
vedere in practica didactica curenta.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Obiectivul general al disciplinei  formarea capacitatii de proiectare si punere in practica didactica
curenta a scenariilor didactice
Obiective specifice  realizarea particularităţilor şi specificului documentelor de
planificare şi proiectare a activităţii didactice de predare-învăţare-
evaluare

 însuşirea şi aplicarea principiilor didactice moderne cu privire la practica

didactica curenta;

 formarea capacitatii de adaptare la si flexibilizare a demersului didactic in

functie de deprinderilor de utilizare a programelor de învăţare

 formarea capacităţii de apreciere calitativă a prestatiei didactice

8. Conţinuturi
Practica pedagogica Nr. Metode de predare Observaţii
ore
I. Întocmirea documentelor de planificare 2 Observaţia, explicaţia,
I.1. Identificarea obiectivelor conversaţia
I.2. Lectura personalizată a programei şcolare
I.3. Întocmirea planificării calendaristice
I.4. Proiectarea unităţilor de învăţare
I.5. Planificarea şi proiectarea activităţilor de
evaluare
II. Cunoaşterea conţinuturilor 6 Explicaţia, conversaţia
IV.1. Analiza şi aprofundarea conţinutului ştiinţific euristică,
explicaţia
III. Urmărirea desfăşurării activităţilor didactice şi 22 Problematizarea, demonstraţia,
susţinerea lecţiilor de probă şi alecţiilor finale observaţia, studiul de caz
III.1. Tipuri de lecţii (identificare)
III.2. Momentele lecţiei. Succesiune lor.
III.3. Metode, mijloace, procedee (alternanţa)
III.4. Analiza lecţiilor susţinute
IV. Planificarea, proiectarea şi urmărirea desfăşurării evaluarii 3 Problematizarea, observaţia,
IV.1. Lecţii de evaluare invatarea prin descoperire
IV.2. Metode de evaluare
IV.3. Exploatarea rezultatelor evaluării
IV.4. Notarea - ritmicitate Tipuri de lecţii

V. Planificarea, proiectarea şi urmărirea desfăşurării 3 Problematizarea, observaţia,

activităţilor didactice educative studiul de caz
V.1. Caietul dirigintelui - completare
V.2. Tematica lecţiilor de dirigenţie
V.3. Planificarea şi desfăşurarea
lecţiilor de dirigenţie şi a activităţilor educative
extraşcolare.
V.4. Activitatea de orientare şcolară şi
profesională
 V.5. Relaţia cu părinţii. Comitetul de părinţi.
V.6. Întocmirea fişei de observaţie a elevului
V.7. Întocmirea fişei de caracterizare a clasei.
Bibliografie
 1. Albulescu, I, Albulescu, M. (2000) - Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane. Elemente de
didactică aplicată, Editura Polirom, Iaşi.
2. Albulescu, Mircea, Albulescu, Ion, (2002) - Studiul disciplinelor socio-umane. Aspecte formative:
structura şi dezvoltarea competenţelor, Editura Dacia Educaţional, Cluj-Napoca.
3. Ausubel, D.P.. Robinson, F.G., (1981) - Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică
(trad). Bucureşti.
4. Cerghit, I. (2008) - Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi.
5. Chirea, G. (coord.) (2001)- Ghid de evaluare pentru disciplinele tehnologice, S.N.E.E. Bucureşti
6. S. Cristea, Dicţionar enciclopedic de pedagogie, Editura Didactică Publishing House, Bucureşti, 2015
7. Gheorghiu Al.; Popovici M. M. (1983) - Elemente de tehnologie didactică, Bucureşti, E.D.P.
8. Ionescu, M. (2001) - Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj- Napoca.
9. Lichiardopol L., Ştefan Cr. şi colectiv (2001) - Educaţie tehnologică - ghidul profesorului, Editura
Corint, Bucureşti
10. Nicola, I. (1996) - Tratat de pedagogie şcolară, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
11. Norel, M. , Sâmihăian, F. (2011) - Didactica limbii şi literaturii române,Politehnica Press, Bucureşti
12. Purţuc D. (1996) - Modele de instruire formativă specifice disciplinelor tehnice, Iaşi, Editura Spiru Haret
13. I. Maxim, C. Moroşanu – Didactica specialităţii INFORMATICĂ, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”
Iaşi, 2007
14. I. Maxim – Didactica specialităţii, Ghid pentru profesori şi studenţi, Editura InfoData, Cluj Napoca, 2007
15. I. Negreţ-Dobridor, I.O. Pânişoară, Ştiinţa învăţării, de la teorie la practică, Editura Polirom, Iaşi, 2005
16. Radu, I. T. – Evaluarea în procesul didactic, Idei pedagogice contemporane, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1981
17. Stoica, A. – reforma evaluării în învăţămant, Editura Sigma, Bucureşti, 2000
18. * * * Plan cadru de învăţământ
19. * * * Programa şcolară
20. * * * Manuale şcolare
Bibliografie minimală
1. S. Cristea, Dicţionar enciclopedic de pedagogie, Editura Didactică Publishing House, Bucureşti, 2015
2. I. Maxim, C. Moroşanu – Didactica specialităţii INFORMATICĂ, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”
Iaşi, 2007
3. I. Maxim – Didactica specialităţii, Ghid pentru profesori şi studenţi, Editura InfoData, Cluj Napoca, 2007
4. Radu, I. T. – Evaluarea în procesul didactic, Idei pedagogice contemporane, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1981
5. * * * Plan cadru de învăţământ
6. * * * Programa şcolară
7. * * * Manuale şcolare

Aplicaţii (Seminar/laborator/proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

 Analiza documentelor privind planificarea şi 6 Problematizarea, Clasa organizata in
proiectarea activitatii didactice şi educative observaţia, studiul de grupe de max. 12
caz, invatarea prin studenti
descoperire
 Proiectarea documentelor de planificare şi 6 Studiul individual,
proiectare a activitatii didactice observaţia, invatarea
prin descoperire

 Evaluare practica 22 Evaluare formativă

Bibliografie
1. * * * Plan cadru de învăţământ
2. * * * Programa şcolară
3. * * * Manuale şcolare
Bibliografie minimală
1. * * * Plan cadru de învăţământ
2. * * * Programa şcolară
3. * * * Manuale şcolare
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conţinuturile disciplinei vin in intampinarea politicilor educationale actuale care impun formarea
initiala si continua a personalului didactic. Disciplina, cu un caracter aplicativ proclamat, este
disciplina din modulul de formare initiala psihopedagogica care contureaza competente de planificare
si aplicare a teoriilor psihopedagogice, în deplin acord cu abordările contemporane din domeniul
competentelor de proiectare, implementare, evaluare si reglare a procesului de instruire într-o
perspectivă centrată pe elev şi în acord cu cerinţele de competenţa presupuse de profesia didactică
10. Evaluare
Pondere din nota
Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare
finală

- Implicarea activă in activitatea Probe de evaluare formativă: 100%

didactica în context individual - proiectarea scenariului didactic
si de echipa; pentru lectie;
- cunoşterea principiilor şi
tehnicilor de realizare a - stabilirea si formularea corecta
documentelor de planificare si a competentelor specifice;
proiectare; - realizarea si implementarea
Seminar scenariului diadactic, realizarea
- Promptitudinea rezolvarii
sarcinilor de lucru; feedback-ului si a evaluarii
- Corectitudinea si formative
completitudinea continutului
ştiinţific al lectiei si
originalitatea proiectarii si
derularii
demersului didactic
Laborator

Proiect

Standard minim de performanţă

Standarde minime pentru nota 5:
- susţinerea lecţiilor de probă şi finale
- aprecierea critică a lecţiilor asistate
- întocmirea documentelor de planificare şi proiectare a activităţii didactice;
- întocmirea portofoliului.
Standarde minime pentru nota 10:
- susţinerea lecţiilor de probă şi finale
- aprecierea critică a lecţiilor asistate
- întocmirea documentelor de planificare şi proiectare a activităţii didactice;
- întocmirea portofoliului.
- cunoşterea principalelor metode şi procedee didactice şi a particularităţilor acestora în predarea disciplinelor
de specialitate;
- identificarea momentelor de aplicare a metodelor şi procedeelor didactice şi alternarea optimă a acestora pe
parcursul activităţilor de predare, exersare, evaluare;
- utilizarea instrumentelor de evaluare;
- proiectarea CDŞ şi întocmirea miniprogramelor.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de aplicaţie

26.09.2017

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul academic Semnătura decanului

4. Programul cu tematicile orelor de dirigenţie pentru o clasă dintr-un an la alegeresau o planificare a

activităţilor de consiliere - orientare a elevilor/studenţilor

1
  TEMATICA ORELOR DE DIRIGENŢIE
CLASA a VII-a – SEMESTRUL AN ŞCOLAR 2015-2016

Sap Tema Modulul

t.
S1 “Etichetarea şi prejudecǎţile Autocunoastere şi dezvoltare personală
S2 “De la copilǎrie la adolescenţǎ’’ Autocunoastere şi dezvoltare personală

S3 “ Arta de a face faţǎ conflictelor” Comunicare şi abilităti sociale

S4 “ Arta de a face faţǎ conflictelor” Comunicare şi abilităti sociale

S5 “Autoevaluarea rezultatelor şcolare” Managementul informaţiilor şi al invăţării

S6 “Surse de informare” Managementul informaţiilor şi al invăţării

S7 “Stil de învǎţare ” Managementul informaţiilor şi al invăţării

S8 “Stil de învǎţare ” Managementul informaţiilor şi al invăţării

S9 “Muncǎ, ocupaţie, carierǎ ” Planificarea carierei

S10 “Meserii noi, meserii vechi” Planificarea carierei

S11 “Igiena învǎţǎrii” Calitatea stilului de viată

S12 “Igiena alimentaţiei” Calitatea stilului de viată

S13 “Decizii, decizii” Calitatea stilului de viată

S14 “Respectul de sine şi respectul faţǎ de Autocunoastere şi dezvoltare personală

ceilalţi’’
S15 “Posibilitǎţi şi limite’’ Autocunoastere şi dezvoltare personală
S16 “Violenţa verbalǎ şi autocontrolul “ Comunicare şi abilităti sociale

S17 “Sunt un bun ascultǎtor“ Comunicare şi abilităti sociale

S18 “Intre pasivitate şi Comunicare şi abilităti sociale

agresivitate
comportamentalǎ”
S19 “ Eu peste 10 ani “ Autocunoastere şi dezvoltare personală

S20 Autocunoastere şi dezvoltare personală

“Nu vreau să mă laud, dar....”
S21 “Vorba dulce mult aduce ! “ Comunicare şi abilităti sociale

S22 “Consecinţe şi responsabilitaţi “ Comunicare şi abilităti sociale

S23 “Cum se face un referat şi cum se susţine Managementul informaţiilor şi al invăţării

oral (surse de informare)”

S24 “Daca aş fi profesor pentru o ora....” Managementul informaţiilor şi al invăţării

2
S25 “Temele pentru acasa ” Managementul informaţiilor şi al invăţării

3
S26 “Reapitularea pentru teze şi extemporale” Managementul informaţiilor şi al invăţării

S27 Saptamana altfel

S28 “Profesii noi” Planificarea carierei

S29 “Ce voi fi ?” Planificarea carierei

S30 “Cum mă feresc de gripă” Calitatea stilului de viată

S31 “Reguli de igienă în colectivitate” Calitatea stilului de viată

S32 “Principii, valori, norme “ Autocunoastere şi dezvoltare personală

S33 “ Prieteni, colegi, amici “ Autocunoastere şi dezvoltare personală

S34 ”Drepturile şi îndatoririle copiilor” Comunicare şi abilităti sociale

S35 “ Te ascult, asculta- Comunicare şi abilităti sociale

mă ! “ Egalitatea de sanse

S36 “Profesii si ocupaţii în familia mea “ Planificarea carierei

5. Un material (referat, studiu, proiect) pe o temă din domeniul psihopedagogiei sau al

didacticii de specialitate, cu referire sau/şi cu aplicaţii la învăţământul
liceal/vocaţional, sau la învăţământul superior.
Fenomenul violentei scolare trebuie analizat in contextul aparitiei lui. A gandi strategii,
proiecte de prevenire a violentei scolare inseamna a lua in considerare toti factorii - sociali,
familiali, scolari, de personalitate - ce pot determina comportamentul violent al elevilor. Chiar
daca sursele violentelor nu se gasesc numai in mediul scolar, ci si in afara lui, scoala poate juca
un rol important in prevenirea violentei scolare.
Astfel, la clasa pe care o conduc, am incercat, in primul rand, sa dezvolt o atitudine pozitiva
fata de fiecare elev, sa-mi exprim increderea in capacitatea lui de a reusi si sa valorizez efortul
fiecarui elev, toate aceste atitudini ale mele avand ca scop reducerea riscurilor aparitiei violentei.
In al doilea rand, printr-o observare atenta a dezvoltarii intelectuale si socio-afective a
elevilor, am reusit, de multe ori, sa reperez efectele unor violente la care unii elevi au fost supusi
in afara mediului scolar. Am semnalat consilierului psihologic aceste cazuri si chiar autoritatilor
competente, pentru a se lua impreuna masuri de ajutor si de protectie care sa vizeze inlaturarea
abuzurilor si reducerea tulburarilor somatice, psihice si comportamentale induse de violenta.
In al treilea rand, am incercat sa acord un sprijin direct elevilor care manifesta
comportamente violente, pentru a preveni recidiva. In acest sens am adoptat anumite masuri,
gandite ca factori de protectie, dupa producerea comportamentului violent. Astfel, si in cazul
acestor elevi, am mentionat anumite asteptari pozitive de la ei, am incercat sa le dezvolt
sentimentul de apartenenta la clasa de elevi, la scoala, la comunitate, mi-am exprimat
preocuparea fata de situatia lor si m-am straduit sa-i integrez in activitatile grupului, construind
foarte mult pe latura pozitiva a personalitatii lor.
 Elevii isi exprima adesea dificultatile prin agresivitate, provocare, violenta verbala. Am
inceract sa aflu ce se ascunde in spatele unor astfel de comportamente, care sunt motivele reale
ale violentei. Uneori, elevul violent s-a dovedit a fi un copil in suferinta, marcat de esecuri
scolare ce ii afecteaza increderea in sine, toate acestea asociindu-se de multe ori si cu un climat
familial tensionat, conflictual. In momente de mare tensiune, elevul se apara prin atitudini de
refuz. Un astfel de elev, care incearca prin acte violente sa atraga atentia asupra lui are o nevoie
fundamentala de stima, de recunostere din partea celorlalti. Majoritatea si-au exprimat si nevoia
de a intra in relatie cu mine intr-o maniera diferita, valorizanta. Am incercat sa am o atitudine
pozitiva fata de elevii respectivi, sa-i incurajez, sa le stimulez eforturile, atat pe planul
comportamentului, cat si al activitatii de invatare, fara sa astept insa rezultate spectaculoase. Am
incercat, impreuna cu clasa de elevi, sa-i ajut sa-si invinga sentimentele de inferioritate, de
neputinta si sa dobandeasca incredere in propriile capacitati, in aptitudinile lor, sa-si modifice
propria imagine.
Stiind cat de importante sunt climatul scolar, ambianta scolara pentru integrarea elevului, am
incercat sa creez permanent ocazii ca elevii sa se cunoasca mai bine, sa se descopere, sa
vorbeasca despre aspiratiile lor, sa comunice, organizand activitati in grupuri mici, ajutorarea
elevilor mai slabi de catre cei mai buni si chiar exercitii speciale de comunicare, care au vizat
dezvoltarea aptitudinii de a comunica (exercitii de ascultare, exercitii de reformulare, exercitii de
comunicare in doi, exercitii de comunicare in grup, exercitii de improvizatie, exercitii de
dezbateri contradictorii, exercitii de asociatii a ideilor plecand de la un cuvant, exercitii de
constructie a istoriilor colective, exercitii de creativitate).
Am observat ca multe dintre comportamentele violente ale elevilor se manifesta ca o
transgresare a regulilor scolare, care vizeaza tinuta, efectuarea temelor, prezenta la cursuri, dar si
a celor civice, ce au in vedere limbajul folosit, modalitatile de adresare, respectul fata de celalalt,
pastrarea bunurilor scolare, toleranta, solidaritatea, intr-un cuvant, maniera de a se comporta
astfel incat viata in colectivitate sa fie mai agreabila. De cele mai multe ori, inca din timpul
primelor intalniri cu elevii mei, am negociat aceste reguli, in mod transparent, astfel incat sa nu
le impun si astfel sa creez raporturi de forta, de dominatie/supunere intre mine si ei, determinand
astfel o atitudine de supunere si docilitate sau atitudini ostile, provocatoare, agresive din partea
elevilor. Desigur ca, atunci cand au incalcat regulile scolare a trebuit sa aplic unele sanctiuni. Am
utilizat termenul de sanctiune, nu pe cel de pedeapsa, care are o conotatie negativa, conduce la
ideea de a face rau, de a produce o neplacere celui caruia i se aplica. Am adus la cunostinta
elevilor aceste sanctiuni inca din momentul stabilirii regulilor si a limitelor de toleranta. I-am
incurajat pe elevi sa recunoasca explicit comportamentele dezirabile. Am intervenit operativ
cand a fost incalcata o regula, am adus-o la cunostinta clasei, in special a elevului care a comis
acest fapt si am numit abaterea respectiva. Am discutat cu cel care a incalcat regula, incercand sa
inteleg motivul atitudinii sale. Am aplicat sanctiunea intr-un timp scurt de la producerea abaterii
si numai atunci cand acel tip de comportament a persistat si nu au existat alternative. M-am
straduit sa nu aplic sanctiuni in momente de furie, riscand astfel ca acestea sa fie injuste, exagerat
de mari si de nedrepte sau umilitoare. Am discutat de fiecare data asupra circumstantelor, asupra
regulilor ce au fost incalcate, precum si a consecintelor viitoare daca se va repeta greseala. In
general, am purtat aceste discutii in afara orelor de curs, pentru a-l determina pe elev sa
reflecteze si sa-si reconsidere unele atitudini si comportamente in conditiile acestei relatii
individualizate pe care o are cu invatatorul.
 In majoritatea cazurilor, cauza comportamentului violent al elevului s-a dovedit a fi abuzul
asupra acestuia in propria familie si/sau mediul familial instabil, tensionat, conflictual. In aceste
cazuri scoala a reprezentat pentru elevi o a doua sansa. Foarte important a fost dezvoltarea unui
parteneriat real si constructiv scoala - familie, in care s-a lucrat foarte mult pe educatia pentru
parinti.
Desigur ca nu este usor sa faci fata lucrului cu elevii dificili. Fiecare situatie cu care te poti
confrunta in astfel de cazuri este unica din punct de vedere al cauzelor si al formelor de
manifestare. Iata, asadar ca este necesar a se organiza cursuri de formare a cadrelor didactice pe
aceasta tema, astfel incat sa stii sa relationezi corect cu acesti elevi si cu familiiile lor, sa
comunici adecvat si eficient. Este mult mai usor sa alegi ce se potriveste mai bine dintr-o serie de
posibilitati cercetate si demonstate stiintific decat sa procedezi la intamplare prin tatonari
succesive, aplicand regulile invatarii prin incercare si eroare.