HENRY HERBERT GODDARD SI EUGENISMUL

La inceputul secolului al XX-lea, Henry Herbert Goddard (1866-1957), un psiholog aflat la inceput de
drum, ajunge la o scoala pentru copii cu nevoi speciale ( Vineland Training School, New Jersey), unde o
cunoaste pe Emma Wolverton, o adolescenta de 17 ani.
Henry Goddard a ales scoala Emmei pentru ca interesul lui profesional gravita in jurul conceptului de
“inteligenta”, mai exact “De ce unii oameni sunt mai inteligenti decat altii?” .
Primul lucru pe care cercetatorul s-a concentrat a fost sa determine si sa clasifice, pe o scara inventata de
el, nivelul de gandire al copiilor, acest lucru fiind bazat pe cerinte asemanatoare cu “ Numara de la 20, in
ordine descrescatoare”. Scara cuprindea termeni precum “idiot”, “imbecil”, acestia facand parte din
categoria celor sever afectati, si termenul introdus chiar de el insusi in literatura si vorbirea curenta:
“moron” ( tampit), acestia fiind copiii care progresau mai greu dar care puteau face parte din categoria
“normalului”.
Din aceasta ultima categorie facea parte si Emma despre care descopera, urmarind arborele genealogic, ca
stra-stra-stra-bunicul ei a avut copii cu doua femei diferite: una dintre ele este o femeie de speta joasa care
va naste un copil poreclit “Old Horror” iar cea de-a doua, cu care se si casatoreste, este o femeie
considerata respectabila, din lumea buna.
Pe langa “Old Horror”, femeia “de joasa speta” naste mai multi copii, care la randul lor vor avea copii,
formand generatii la rand de “hoti si criminali”, Emma aflandu-se si ea, la randul ei, pe lista acestor
generatii.
In schimb, copiii femeii considerate “respectabila” vor avea meserii precum: doctori, avocati, judecatori.
Pentru Henry, aceasta poveste este concluzia ca inteligenta este, asadar, un fapt genetic asa ca hotaraste sa
scrie povestea intr-o carte initulata “The Kallikak Family: A study in the Heredity of Feeble-
Mindedness”, acesta schimband numele personajelor, denumind-o pe Emma “Doborah”. In carte se
promoveaza ideea ca persoanele “slabe de minte” nu ar trebui sa mai procreeze, ajungandu-se astfel la
ideologia eugenista.
Eugenismul sustine imbunatatirea geneticii umane prin diferite mijloace precum: sterilizarea fortata a
persoanelor cu defecte genetice, omorarea persoanelor cu afectiuni grave si chiar genocidul raselor privite
ca inferioare, aceste metode avand ca scop crearea unor oameni mai sanatosi, mai inteligenti,
economisirea resurselor societatii si curmarea suferintei umane.
Cartea are un success urias, ideile prezentate raspandindu-se cu rapiditate, avand consecinte dezastruoase:
in Statele Unite ale Americii este promulgata o lege cu privire la sterilizarea persoanelor “slabe de minte”
si cartea este folosita in instanta pentru argumentarea legii in unele cazuri iar in 1920, cartea ajunge in
mainile lui Adolf Hitler, avand o influenta importanta si in ideologia nazista.
Legea sterilizarii in Statele Unite ale Americii a incetat abia in 1963, dupa ce studiul geneticii a inceput sa
evolueze. In urma acestei legi, 64.000 de oameni au fost sterilizati prin impunerea statului.
Emma si Henry au tinut foarte putin legatura in anii care au urmat dar ea avea o atitudine pozitiva fata de
el, bucurandu-se ca a putut fi de folos stiintei. Emma a trait toata viata in locuri destinate persoanelor cu
nevoi speciale.
Dupa cercetari amanuntite s-a remarcat si faptul ca pana si povestea familiei Kallikak cuprindea fapte
ireale: nu toate persoanele din “generatiile bune” erau atat de bune pe cat s-a scris, la fel cum nu toate
persoanele din “ generatiile rele “ erau la fel de rele. Existau persoane “respectabile” si pe partea din
arborele genealogic corespunzatoare Emmei – profesori, politisti, bancheri, la fel cum existau si persoane
mai putin respectabile de partea cealalta.
Toata povestea a fost de fapt un mit si cercetatorul Henry Goddard nu a suportat in realitate niciun fel de
consecinta, numele acestuia stergandu-se, odata cu trecerea timpului, din lumea cercetarilor stiintifice desi
acesta si-a sustinut pana la moarte descoperirea. 1

Daca ar fi sa transpunem in prezent aceste intamplari care aveau loc la inceputul secolului al XX-lea, am
identifica faptul ca principiile morale si procedurile utilizate in studiul exemplificat incalca buna-conduita
a activitatii de cercetare-dezvoltare. Astfel, Henry Goddard ar putea fi gasit vinovat de:
 Ascunderea sau omiterea unor date nedorite
 Interpretarea deliberat distorsionata a rezultatelor, deformarea concluziilor si inregistrarea eronata
a rezultatelor
 Pentru participarea la acest studiu care implica un minor aflat intr-o categorie vulnerabila, era
necesar consimtamantul parintilor sau al reprezentantului legal 2

Ascunderea sau omiterea unor date nedorite, interpretarea deliberat distorsionata a rezultatelor si
deformarea concluziilor fac referire la momentul in care psihologul a ales sa ignore faptul ca si pe linia
generatiilor femeii de joasa speta au existat persoane cu meserii considerate respectabile, la fel cum si pe
linia generatiilor femeii din lumea buna existau persoane cu comportament defectuos.
Emma avea doar 17 ani in perioada in care omul de stiinta a venit la scoala la care aceasta invata.
Pacienta se afla in categoria persoanelor vulnerabile, cu nevoi speciale si trebuia protejata. Datorita
afectiunii pe care o prezenta si datorita varstei, opinia fetei cu privire la studiu trebuia exprimata prin
intermediul reprezentantilor legali – parinti sau tutori.
De asemenea, intreaga ipoteza stiintifica a fost cladita pe baza unui singur caz, fara a exista o colectare de
date care sa cuprinda mai multe familii aflate in circumstante similare si fara existenta unei metodologii
de cercetare bazata, cel putin, pe principii inductive.

Consecintele acestui studiu s-au rasfrans asupra unui numar de aproximativ 64000 de oameni nevinovati,
carora li s-a luat dreptul de a procrea datorita legilor promulgate, fapt exemplificat in prima parte a
eseului.

1
Text tradus la prima citire : Zukerman,W. (Gazda), Sawrey K. (Producator). (2018, 26 mai). “Science vs”
(denumirea seriei), “How science created morons” (denumirea episodului)
2
Frauda stiintifica, plagiatul si duplicarea publicarii, Dr. Carmen Diaconu, http://www.ecs-
univ.ro/UserFiles/File/Microsoft%20PowerPoint%20-%202.4.pdf
Pentru corectarea incalcarilor normelor de buna-conduita in activitatea de cercetare si dezvoltare sunt
responsabile mai multe organe:

 Responsabilitatea stiintifica a colegilor sau a oamenilor de stiinta care au condus experimente in

aceleasi domeniu – dupa dezvoltatea domeniului de genetica umana, oamenii de stiinta care
suspectau ca a existat o conduita necorespunzatoare ar fi trebuit sa ia in considerare varianta de a
alege un reprezentant ( confidential sau nu ) care sa dezvaluie, prin dovezile acumulate, faptul ca
rezultatele studiului erau incomplete si, implicit, eronate; acestia au obligatia de a trimite
informatiile mai departe unei organizatii precum “ Consiliul Medical General” sau “Consiliul
National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii”
 “ Consiliul Medical General” si “Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii
Tehnologice si Inovarii” – acestea au rolul de a conduce o investigatie amanuntita asupra cazului
adus la cunostiinta de catre membrii acestor organisme consultative si chiar si de catre alti oameni
de stiinta sau colegi care au suspiciuni cu privire la veridicitatea studiului in cauza; ei analizeaza
apoi cazul, formuleaza opinii si emit hotarari cu privire la sanctiunile care vor fi atribuite
autorului
 Responsabilitatea jurnalelor si a revistelor stiintifice – lor le revine obligatia de a accelera
procesul prin care adevarul se face cunoscut unui numar cat mi mare de persoane pentru ca este
cunoscut impactul mare pe care scrierile cu caracter profesional si stiintific il au asupra intregii
populatii3

Sanctiunile psihologului Henry H. Goddard cu privire la lucrarea stiintifica “The Kallikak Family: A
Study in the Heredity of Feeble-Mindedness” ar putea sa cuprinda urmatoarele elemente principale:
 Retragerea tuturor lucrarilor publicate prin incalcarea regulilor de buna-conduita stiintifica
 Concedierea
 Comunicarea rezultatelor investigatiei catre organizatii si institutii de publicatie
 Interdictia de a mai participa in competitii pentru a obtine fonduri pentru alte teme de cercetare
 Interdictia de a mai face parte din diverse comisii de evaluare, de acordare de fonduri
 Obligatia de a face publice corectiile asupra rezultatelor obtinute in urma studiului defectuos 4

In incheiere, exista totusi o intrebare la al carei raspuns merita sa meditam: daca lucrurile s-ar fi intamplat
la fel in perioada in care ne aflam acum, ne-am fi dat seama sau am fi cazut si noi in capcana celor mai
rele instincte ale noastre, mascand discriminarea sub pretextul unui “bine colectiv”? Am fi vazut povestea
exact cum era ea in realitate sau am fi preferat sa o filtram prin febra “noii mari descoperiri”?

3
Legea nr. 206/2004 privind buna conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare
https://cometc.unibuc.ro/wp-content/uploads/2018/09/Legea_nr._206_2004_privind_bun.pdf
4
Frauda stiintifica, plagiatul si duplicarea publicarii, Dr. Carmen Diaconu, http://www.ecs-
univ.ro/UserFiles/File/Microsoft%20PowerPoint%20-%202.4.pdf
Bibliografie:
Zukerman,W. (Gazda), Sawrey K. (Producator). (2018, 26 mai). “Science vs” (denumirea seriei), “How science
created morons” (denumirea episodului). https://open.spotify.com/episode/2KTzRKjGsUcoibEOZYoabY

http://www.ecs-univ.ro/UserFiles/File/Microsoft%20PowerPoint%20-%202.4.pdf

https://cometc.unibuc.ro/wp-content/uploads/2018/09/Legea_nr._206_2004_privind_bun.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugenism

https://en.wikipedia.org/wiki/The_Kallikak_Family