Atkinson, R.L., Atkinson, R.C., Smith, E.E., Bem, D.J.

(2002) Introducere in psihologie

Bucuresti, Ed. Tehnica
pp. 515-524

Agresivitatea
ca reacfieemotionali
Ernoliilc detcrnriDd rrununrai rcactii ge- Cefcctif ileasupra agrcsivi!:itiipcrrrril
eva-
ncral€,ci $i reacliispecificc.Riden c:ind luarca acestor tcoriidistincte.
suntcmvescli,ne lctragetncarrdsuntcn] IDanaliacareunreaze, vonrincepcpriD
inspiinarllali.dcvcnin agrcsivicandsun, a descficaceste puDcle devcdcre,rapofldn-
tcm f(lrio$i $.x.m.d.Dintrc toate acestc du-DelA ccrcekifilcrespectivc, apoi vom
reaclii cmqionalc tipice.psihologiis-au conlilluarcferindu-ncla dil'crcnlaaccstor
conceDtrat, pentru!n studiuextensiv. asu- puuctedc vcdcredin pcrspectiva pfezeDfci
praagresi!iliilii. agrcsivitnliiin nrass-mcdia. Trcbuie si
Aceastiatentiespecial?l se daloreazi. renrarcdrn t'aptuldl tcnrenul,,agrcsivitatc"
pa{ial,sennrifica[icisociAlc a agresiviliilii.desenrncazl unconrpoftamcnl carc,iDmod
LaDivclsocial, lntr-oepoca in carearnele intcDlionat, lczcazi(fizic sauverbal)o altzr
nuclcaresunt iDci foarlc accesibile.un peFoanisaudislnrgeo prcprietate. Con-
siDguractagrcsiv poatcprodLrcc dezastrul. ceptul cheie din aceas6 dcllDilie estc,,in-
La nivelindividual, lnullioamcDi experi- tcnlionat".Daca,intr-unlili agloDerat.o
mentcazi,trccvent,gendur;$i impulsuri pcrsoana vtrcalcidir gre$eala pcpiciorti-9i
agrcsive,iar nrodulin careopcrcazacu cereinediatscuze,compo,lanreDtul ci nu
acestcganduriare efectcmajoreas[pra poAtefi considcratca agrcsiv;dar dacii
sdrattrliip€rsonale $i rclaliilorintcrpeEo- cinevatrecepestcdummeavonstd. calcan-
nale.Un a11nrotivpcnlrucarcpsihologii du-va pc picior,cend suntefila birou, nu
$i-aucoDcentrat studiilc asupraagrcsiv itilii vcliezita sh considcra fi acest
act caagres iv.
sc bazeaz-6pc doudtcorii majorcalecorn-
pofiamcntuluisocial,carecxplicain nrod Agresivitateaca instinct
diferitnaturaagrcsivitifii. In li p cc too-
a psihan{liticl a lui Frcud considerd Vom prczentadoar acele aspecteale
agrcsivitatca ca instiDct,leoria invlttrrii teorici psihanaliticeSi ale lcoriei invE{trrii
socialeo consideriun raspuDsinveFt. sociale carc sunt relevante pentru agre-
5r6 I t1|to.lu cerc i n ?s i hol oI i e

sivitale.Arnbeleteoriivor fi prezentatc, in agrcsivc (dccxcnplu,Ardrey,1966;Lorcnz

delaliu,in capitolul14.fefbritofla pcrso- 1966). l-ucflrilcultcrioarc, din anii'?0 $i
nalitate,ca$iin capitolclc gi
16 17,r'eferi- '80, precizau oi, tot $i,animalele nu suni
toarela compo amgntularo nal $i 1fa1a- nrai pulin agfcsive decet oAnrenii. lnciden-
mcDtullLri. la crimci,violuluifi inlanlicidului pfin[re
Confofmteorieipsihanalitice a lui aninralcs-a dovcditcu nrult mai mare
Frcud,mllltc dintreacliunileDoaslre sunt decAt secredea in 1960.Unuldintretipu-
determinate de instincte,in spccialde in- rilc decriml seintalne$te in cazurilcdc in-
stinctulsexual.Candcxprimareaacestor ctrlcare a teritoriuluila cimpanzci (Goodall.
iDstincteeste frustratl,seinduccunimpuls i 978). I ntr-Lrn shrd iu bine documentat, dcs-
agresiv. Teoreticicnii dc orienlare psihana- faturat in I'arcrl National Gonbe Strearrr
litic6auaddugat, ullerior,ipotezeifrustr,r- din 'l'anzania, a fost rnlirit on grup d€
re-agresivitateurmetoarca afirnuli€: ori ci|lci nusculi cimpanzeicare-giaparau
decateori efortulu[cipcrsoanedea atin- te toriul impotriva orictrruimasculstriin
geunscopcstcblocat,sei[duceun iDrpuls care dorea se-lincalce. Dacegrupulobscr-
agresiv,care motiveaz-5 comporlamenlul vatscconfrunta cu doisaumaimultimas-
de inllturarca obstacoluhi(p€rsoanh sau culi strdifli, rlspunsul era aspru,dar nu
obiect)detenninantal frust|.erii (Dollardet letal; dar, dacA intrusulcra singur,doidiD-
al., 1939).Sercnlarcidoui aspecleesen- trc nrcmtrrii grupului lineau,iar un al
treilca il lovca ^ilallecazuri,
Dlorlal.ln iDuu-
lialealeacestei afinnalii:prinul cstcaceia
sul era tArat pe piclrc paDd,rurea.h alt
ca frustrarea cauzeaze agrcsivilale; al doi-
IeaesteacelacAagrcsivitatea are propfic- sludiu,desii$uratin anii '70, o ccati dc
l5 cimpanzci a fostobservaticum distru-qe
titrileunuiinstinctprimar(esteo lbnni de
un mai mic, dc pe^un leriloriu veciD.
eDergie carepersistipanace,rdscopLrleste Brup
omorandtoli ,nasculii.Ir plus,la prinatc-
atinside asemenca, estco rcacli€i riscutd
lclnelclesuDtaDgajate iD actgagresive tot
(foanrca,scxul$i alteinstinctepri'narcau
atetdc lrccvcntca nrasculii, chiardaca
aceslepropdetili).Dupircumvom vedea,
coDfruDtlrilclor nu suntletale,deoarece
aspectulde impuls (i stiDct)la care sc
dinfiilorsuntnai scurlisi maipulinascu-
rcfcrA ipotezafrustrare-agresivitatc este 1986).
supusconrroversclor, fiti(Smuts,
Chiardactrastfeldeobservatii f'accom-
parabiliiagresivitatea animalaSiccaurna
ACRESIVTTATEA LAALTE SPf,CII.
nd,cxistd$i multediferenle.f)€ exemplu.
Daca agresivitatea cste, iDtr-adevir,un
pot declan;arazboaiepe
instinct primar, precumfoamea.atunci numaioamenii
putcm regisi, la speciilede rnamifere, scar6 largd.
pal/errFuri deagresivitateasenrAnatoarc cu
alenoastre (agacum,la altespecii,sereg6- BAZELEBIOLOGICDALf, AGRESI.
sescPdIler,-urialc foamciasemandtoareVITATII LA ALTE SPECII, Dcsco
cu alenoastre). Dovezilelcgatedeacea$a pcririlelegatedebazelebiologiccalcagre-
problemts-auschimbatde-alungulanilor. sivitllii la aninale ofcra dovezi pcnil-,
lI anii '60, primelelucrarideetologiesLl- exislenlaunui impuls agrcsiv (instinc:
gerauci existediferenlemajorcinlrc oa- agresiv), cel putiola unclcspcc'i.Unel.
meniti altc specii mai exact,cd anima- studiiiDdicIfaptulcastirnularca clcctr;.a
lele,spredeosebire de oameni,dispunde de intcnsiktcncdie. aplicati i f-o anu-
mecanismecare controleaziinsli ctele mitercgiurcahipotnlanusului, produce u:

compo[amentagresiv,chiar mortal, la
animalc.Cand hipotalamusul unei pisici
cstcstimulatprin electroziimplantali, ani-
malul emite sunetespccifice,pirul ise
zbarlc$tc,pupilelei se dilata:nai mult,
arimalulsc repedela uDgobolan saula ah
obiectplasatin cu$casa.Stimularca unei
alleariia hipotalaolusohiproduce u|lcom-
porlament diferit:ln loc se nlaDifeste ris-
puDsuri ca celeenu,neratc, pisicava stala
panditi va ucidecu saDgc recetobolanul.
PriDlehnicisimilarc, s-auoblin$tco,r)-
podamcntc agresive $i gobolani,
Ia Un $o-
bolancrescul irrlaborator,carclluaomo|€t
niciod^te un $oarccc $i niciDua vizul un
alt $obolanofiorand,poaletrai linigiil in
accca$icuqcircu un $oarccc. l)ar, dacasc
stinruleaza hipotalamusul $obol.mului, a0i-
malul se va ndpustiasuprl Farcccluicu
carclmparlec$tcaSi-lva o,nofi;in accst
caz, respunsulaninulului stinlulatcste
sinilar cu celmaDif€stat dc un$obolan sdl-
batic(o muscitureputcrnic?t la gat, care
lezeaze meduvaspi|lalrii). S€parccAstim!-
lareadetenDine nlanifcslarea unuiraspuns
inndscutdc a ucidc,care,inainle,fusese
Iatent.IIl schinrb,dacl sc inicctcaztrun
inhibitorneurochirrric in modspontan, ani-
malele injectatedevin, pcntru un limp,
Fig. I1.8. Slimufnre{ cercbr{jtrSi agrcslvitrt€a.Un cwctlt electricde inrentitdteh}edieeste
elibentptin electrc.iihplantali it1hipataLuml$ul
retasete) depindedepoziliula in icrarhidcalohieL(Prinbun.voinlaDr. JoscDcligado)
517
pa$nice (Smith,King ti Hoebel,1970).late
ce, in acestccazuri,agresivitateaarc pro-
prielatileunui instinct,din momeDtce
inplicAreactiiinnEscute.
La rnamiferelesuperioarc.ascmcnca
/drer'rr-uriinstinctivedeagesivitatesunt
controlatecorticalt; suntsupusc,in nrai
maremisura,influen(clorcxpcrienlei. Mai-
mufclecaretraiescir grupufiiqi stabilcsc o
ierarhiededominarc: unulsaudoinrasculi
dc!inlideri,iarceilaltimcDbriai gNpului
i$i asLrmidilelileniveluridesubordonarc.
Candestcstimulatelectrichipotalanrusul
uDeimaimulecu pozilicdomiuanth in
grup,accaslaatac;in)asclii subordonatri,
darnu $i femelclc. Daci seapliciiacela6i
tratamcntunci naimufe cu pozitioicrar'-
hicd iDferioari,accastasc ghcnuie$te$i
adopt6 un compodanrerrt docil(fig, 11,8),
Deci, comportamoDtu I agresiv,
lamaimule,
nu esteprovocatin mod automatde sti-
mularca hipotalamusului; mediul9i expc-
rieItaa[terioare joac6,deasemenea, uI rol
important. Acestfaplcstcvalabil$ipentnl
oamcni.DeSisuntemechipalicu mcca-
nisne neurologicelegatcdc agresivitate,
aclivarcaaccstormecanisme estc,in gcnc-
ral, controlatdcollica! (cu cxcepliacazu-
rilor dc leziuIi conicale).iDtr-adevir.la
rnei,lain te.Raspu"sulannnahlui (akk:salt
518 I to.luceIe in psihalagie

majoritatea indi!izilor,fr€cvenla cucarese Agresivitateaca rispuns inviJat

an itcstAcom portanrcrrtulagr cs iv, forma
'Ieoriainvdtiriisociale sereferila in-
pecareo ia aceslafi siluatiile care€ste
in
prezeltdepind,in marenasurl, d€ €xpe- tcracliunile sociale umane, dal igi areori-
gincain studiilcconportamenlaliste asupra
ricnta$ide influcnlclcsocialc.
iivillrii aninale(v. cap.7).]'eoriasecon"
I'AZELE BIOLO(;ICEALDACRtrSI- ccnlrcazias\rpta p[ lcnr-urilorcon]porla-
vlTATrr LA oAMtrNr. Unul dirire nrcrtalcpc cafc oamcDiilo dczvolldca
factoriibiologicicarcpol fi rclalionalicu rdspuDs lasitualiil€ create deDlediu.ljnele
agresivilatea la bdrbaliestenivelultestos- comportamentcsociale pot li recom-
tcronului. A9acun vi putelireanintidin pcnsalc, in tirllpccaltclepotavcarezultale
capitolulI0, testosterorrul estcun hormon ncfavorabilc; in cLrrsLrlproccslrluidc ltt-
scxual masculin, tcsporsabil pentru nrulte tdrife diferenliati,oameniipot solecta
dintrc caractcristicilc corporalc $i o.lrea puttem-urile coDlportanrentale optinre.
fost relationatco agrcsivitateala nlai- Teoriainvdllrii socialedifcri dc bchavio-
mule.Studiilerecertesugcr?azici, Si la rismulpur,prir ilnportanla pecareo acor-
oamcni,nivelurileilraltealetestosteronuluidI prcccselo'' cognitive.Dcoarece oanren ii
se asociazicu nivclurilnaltealeagfesi- ifi pot rcprezcnla mcnmlsituflliilc,ei sunt
vitlfii. inlr-uDstudiuextensiv au tbstin- capabilisi anticipczccotlsccinlelepro-
vcstigalipcste4400deveteraniaiarmatci priilor actiuni$i s6-9imodclczccornpor-
anericane.Subiectilorli s-auaplicatdife- taDentulin nrodcorespu|r7itor.
rito toste psihologicc.dilrlre care unelc Mai mult,tcoriaiDvaFriisocialediferi
vizauagresivitatea; de ascnrcnca, li s-au dc behaviorismul pur datoritiaccentului
fecutanalizcdc sengcpentrua d€tern)ina pc carcl puncpe iDvdlarea indirecta(sau
nivelultestosteronului. Subicctiicu nive- invl(area vicarianal). Multc dintre
luri i altealetestosteronului avcau,intr-o pal lem-urileconlportamentalc sc invati
mai lnarr nisura, tendinp agresivc,Din prin urmirireaacliunilorcelorlal{igi prin
DroDent cecomporlarncntu I agresivlabir- obscrvalca conscc iDlcloracestora. [Jn copi I
ba{ipoateduce,uneori,la comportamente careobsendexpresia de durcrca fratclui
antisocialc,nc putcm a$teptaca nivelul saumai v6rstnic,carese afli pe scaunul
ridicatdetestosteron safie un impcdiment dentistului, seva tenrcdc primasai,ltalnirc
in calc&succesuluiin viala americana. cu dcntistul. Tcoriaiivi{.:iri;sociale eviden-
iDtradevlr,s-adoveditca barbaliicu Di- tiaziirolul modelelorin transmitcrea con'I-
veluri foartcridicatealetestosteron uluiau, portamentelor specifice$i a rlspunsurilor
in general,un statussocialinferior(Dabbs enlotionale, Ea sc concentreazl asuprain-
si Monis 1990). lrebdrilorde tipul:,,cemodclcstcnai cfi
Acestedescoperiri oferadovcziin fa- cicnt'?"li,.carcsuDtf^ctoriicaredetermina
voafeabazclorbiologicealeagresivitdliila mauif'estarea unui conlpoftamcnliivaFl
oamcni$i,deci,$i irrfavoarea considcririi prin modelare?" (Bandufa,197311986).
acesteia, ca un instinct. Totuti, in studiile Avandin vedereaccentulpuspeinre-
prezcntate.legltura dintre lestostcfon ti lare.lru cstcsurpirzitor faptulci teoia
agresivilate este,deseori,preaputincon- invatifii socialercspingecorlcepluldc
turatA(la mulli diniresubiectiistudialinu agrosivitate ca impulsprodusde ffustrare:
s-au evid€nliatefectclctestosteronului),in schimb,teoriaconsidera ci agresivilalea
ceeacc sugereazacd determinantiiagrcsi- estesimilaraoricdruialt r5spunsinvatai.
virdlii suntdealti natur' Agresivitatea poatefi invdFtaprin obser-
 s19

":. stiLrinitalie ;i, c cet cstcinttuit6 mai hanalitica(ipolczafrustrarcagrcsivitatc) ir

_.rll. cu atetestcmai nranil-est;.O persoa' conceptualizarcaagrcsivililii.Tcoria?nvi'
-l iiustrataprin blocareascopurilorperso- 16riisocialeconsiderici: (a) agrcsjvitatca
_rl. sau pe{urbati de uneleeveninente
cstcdoarunadintrcn meroasele rcacliila
:i:rsanle resinlle o enrolie negativi. llis- experienlele ostile l€gatede fruslrare$i
r:insLrlpc carc accasti crrotic il provoaci (b) agesivitateaesteun r:rspuns ftri pro-
::ipindc dc tipurilc dc rAspunspc carc prietitido instinct,fiird influenlatadean-
:;r,ll\.idula invitat si le lbloseascipentrua t iciparca
consocintclor unujcon po rta|n
cnt.
'-r.c lata situatiilor strcsante.Individul
iiustrat poateciuta aiutor la ceilalli, poatc
TMTTARtrA AGRASTVTTATII. Una
lc\eni agresiv.se poateretmgein sine.
:rrate incerca si indepiutezeobstacolelc
din sursclcdc confirnarcatcorici invafarii
rilu poaleciuta salvareain alcool saudrc- socialccslc rcprczcnlatidc studiilecare
R:ispunsulales va fi cel care, in tre- indici I'aplulci agresivilatea, ca Si alic
-!Lrfi. rdspunsuri, poatcti invnfataprin imitalie.
;ut. a rczolvatoptinr tiustrarca.Din accas
r: perspectivi,frustr ea pro,roaciagresi- Copiii do virstl prc$colard auobscrvatun
\ itrle, in general,l oanreDiicareau invar- adullmanifeslAnd dilefileformcdcagrcsi-
t.rt s:r r:-Lsprndirsilunliilor adverse prin vitateasupla uncipdputimarigonflabile;
.ompoftamente agresive (Bandum.I 977). ullcrior.ci aLrinritatmultcdiu acliunile
Figura ll.9 prczinla modul in carc rdultLr[ri. incllsiv celeInaipulir obi$lruilc
lcoriainviferii socialcdiJc€ dc tcoriapsi (lis. ll.lil).

TEORIAINSTTNC'TUALA
rrustrare ----------'-r j:rts'Llo agrosiva comportamentagrcsiv
--------f

T EOR IAi NV A I A RI
S IO CI A L E

Experienle_-_"_-_----r

Qqnpsiinloto
R otragere
si rcsemnar€

psi hosoma!i ce
S i mptome

Rezolvareaproblenelor

F ig . If.9 . D oun punc t edcv c d c rc a s u p ra a g rc s i v i ttl i i . D i dyandpr!.i t d \che| tuttcdetet-

nihdnlii dgresiriliilii din pe^pectira teotiei psihdnulitice (ipotezdlirsn dte-dgtesi itate)ti o
teotiei iNAfitii saciale Conlom teariei infilntii lariole, Kttrurcd e ofu)n1|n deternin.lti
le erperlenlele negdtiw taat! drce la diletile .anpottu"tente, in [unclie de conportdntentul
520 Intrc.luce,e nt psih.)hgie

Fig, I f.10. fmitare{ qgrcsiiiHtii adultuluidc crtrc colrii.Cotiii de vtirstdpre|&kn A dI ob-

sernt tn adult Dla ilL$And ddeitefome de comportanentagreii, t:tstpM nci pdputi gon-
llabile. D pd ce ax pri|it ad lht, ottit letele, cAt ti hdielii s- t co pottat agrcsi, ..u patp|t.t,
reprodu.dncl tule dktre actele agesirc nuniknak dc adult, inclusit' otuncarca $ fifirca
tdpusii, i:biredeiti lothed c n ciocok.

Experinentula fost extins,utilizand observarca unormodcle(vii saufilmate)

doui versiunifilnatc aleunuinodel agrc- dc agresivitatecre$teprobabilitatca ma-
siv (unadintreeleprczenlaun adultcom- nit'cslariloragresivealc observatorilor.
porlandu-se agresiv cll o piipula,cealaltd Aceslapoateli, iD parte,molivul pcntru
prezcntaun pcrsoDajde desenanimat, care copiii ai c6ror piriDti ii pedepscsc
care manifestaacclea$icomportamcnte severau tendinfadc a fi mai agresivi,r'a-
agresivc),Rezultatcleau fost izbitoafc. porlat la mcdie; pirintji rcprczinti un
Copiii orre unnarisera unul dintreoele modclpentrucopii(Eron,1987).
doud filnre s-au colrportal la fcl de
agresiv.FiguraI l.l I prezirtaevaludrile iNTARTRDAAGRESrvITATrr.o
compo arrentulLri agresivpcnlrullccare alti dovadiinfavoarca teoficiinv?iFriiso-
dincelcdouigrupuriexperinrcnlale amin- cialecsteaceeacAagresivitatea estescn-
ti1e,comparativclr cele douSgrupuride sibile la in6rirea stimulirilor corespun-
control, cfuora nu li s-a aritat nici un zitoare.ca oricealt rlspunsinvitat. A$a
modelsauli s-aardht un nodel neagre- cumdcmonsteaza o seriedc studii,copiii
siv. CoDcluziaacestorstudii este cI suntnaiiDclinatisdnanifesterdspuDsurilc
 521

rgresiveirvitate pfin obser!arcnnrLrdc' 2a

lelof alunci cind aserreneanctiuni sulrl
irtauilesau .rluncicilnd obseNi nrodelc
rSfcsivcinliritc. intr-un rsLfelde studiu.
jlrcetaLoriiau obseNatur glLrpde copii
lirrp dc I0 sijilirnAui.r^rn cgislfiindcazurile
.leagresivitrte intefpefsonaliii cvcniffc1r 6 2.10
t€lc incdial ull|iilr)rfe acestd.r. precurn
inlarifilc poziri\c ale ngrcsi!itilii(feLlage' 65
fci sauplenslrl vicrinrci). pcdcpsifca agrcsi-
\ rritii (conlmalacul !iclinci) saurcacliile gg.a
,., 6 E !
ncut|c(\'ictinraignoli agrcsorul). La copiii
ru celnraiinallgrid dc aefcsivilatc. rcrctia 3 E Se s :
.bilnuiti la aciclcagrcsivca lbst inliirife EP;
I-.rcoIiii cu un gfildnrnisca/ut(lc
pl)ziti\'ar. 6:6.*0
: * Ez
|ucsir itate.rc.rclia obi;nuilarrLlbstpcdcatl E'
sr. Copiii inilirl ncaglesiri.carc au arut.
insaL.succcsin dopafc!ocazior)nli ll illilcrl
rilordin prncacclorlalli,lfcplalr1iir)cctnrl
EbU
si i|litiezcp11)|lriilcrcto grcsi\c(lgrcsr!i
lillca Icl li)st nrtiuiti IX)rili!). in nr(id
.vidcnr.con!ccinlclc ji.iollciiun
l,rfcsi!ilai1
rol inrpodrntin lrro(lchtulcorr|oriirircrr
tului(1'rucrson. l,irlnrrnfi lJricl,cf.l()61).

l,lxplinrrrcr Ngresivilitii
|ji citthrrsisul
Sludiilcc:rrcirrccurcr'r vi dislirqliinlfc
agrcsivituleI eu instincltirgrosi! trilcrcl
riispLrns (lcscori.
irr\,iilrllsc corrccrllrclzii.
rsut)l1r l:ltlhirsisu[ri (cliL)cfirfc;r
Inci cnro
lii ffin lfiifcr ci intcnsri). 1)roargfo!i!,il
lca cslc u0 irslircl, arluci c\|rjnrllrcl ci
lig. I L l l . l D r i ( x r c r r g r c s i v i t n l i i . O b n r 1 r r 1 1 l
rfc un crrrctcrcrlhr11rc. cccucc |rc!uf Ulrc
ttt\^t (ril str /ilDlttt) tttsl.
rcduccrcaintcnsidiliisonrincntclorSi ac "todtltl.r
st"ulliLltl^ Dtull\l;u ilc !!trtn,t l)tt:rD|. itt
liuril(n rgresi!c(rnrlolt cu nxx[rl in c.rrc .rut)trltrtrrtt!l u)t)tiltt, ttruldruti\ rlt tt!l
hfi ircaducch o rcduccrci sclz.iiilof si .1ri. oh\!rti uD rt..lcl n.lttir tnit ,t |it ntj
lcgalcdc 1allnc).Pc dc rltii t)rl ,t.\l.l Rc,tl.uti /t!)t|l cd nhtt^utt r)rti
^cliLrnilof
tc,daoii.rgrcsi!itllc.r cstcun r?ispLrnsin|i' nk\lll w sc tr/le.li i')itrfta dlt! d
cxprinrarca ci ifc cN fcTullat intcrsi "tut
tal. tltor nctr urrc.t.|c st)cLtlita,, i, tt,tt t:c.h
llcarcaactiunil(nde accstgcn(lrrc:iagresi' \ t ^dk r not oJ,h lil nk ll"titu4r tdti
Vilalcacslcinliririi).l.a orancrl|ilii-dcsco' sdt ltr\ortit lt tlttcrr Lutitrdte) stiDillro.ti
peririlerecenteconlinn;ifcf\peclivllfr-Ls mdrti/i\|ntcd t;tquttsutilot dgtt\i ! h t.dIr
punsuluiin\,itar. r 4r , i / . , ( l ) u f i i l l r n d r h , 1 9 7 1 . )
s22 lDltodtr.tc itl psiholoEi!

MANIFIiSTAREAAGRIiSIVA.J'Si. sivilatca dA naftcrc Ia agresivitatc, nrai

hologiiaudesii$urat nurncrcasc studiide dcgrabAdecat o indepi(eazi (Ebbesen.
laboratorpentru a dclerninAdaciiagresivi- Duncanlti Konedni.1975).
taleadcscrcAte saunu irr intclrslatc, o dati ,4cestcrczultatein{iruu ideeaci agrcsi-
exprinati (cel pufio parlirl). Sludicfca vitfllea afc uD caractercalhafclic.l ollr$i,
copiilorindicdfaptulci participafea la ac- cxistA $i circu|nsta|llei|l carc cxprinarca
tivilifilc aSrcsivc fie intcnsiilcii coDrpoc agrcsivililii poate scidea incidcnla accs-
tanreDlul agrcsiv,fie il menlineIn acclafi teia.De cxemplu,conrportamentulagrcsiv
nivel.Dxperimentcle cu adul{is4lusoldal poalc pfoduceagrcsoruluiseDtimcDtc de
cu rczultatcsi ilare.cind li s-i dar.in anxictatc, carc inhibir agrcsiuDcaurnlir-
modrcpetat,posibilitalcA dc r lovi o alli barc, nraialesclacirpcrsoana in cauTiob-
pcrsoarra (careDuputcariposta),subicclii scrvac6 actiunilesalepot aducep gubc.
invcsti8atiau dcvenitdin ce in oe lniLi Daf, r^D acestccazuri. elbctul asupfaconr-
punitivi.Subicclii luriofiaudcverril chiar poilanreDluluiagrcsiv poalefi explicallifii
m i punitiviin atacufilelor succcsive.a co|lsideraci s-a fedus inrpulsulaglcsiv.
comparativ ousubicclii carenueraufurio' De ascnrcDca, dc$i cxpfinrarcractivi a
$i.Dacii agresivitAtca at li avut un caractcr sentirnentclof ostilc |ru rcducc,de obicci.
calhartic, inrpulslrrile agesivcalcsubico- agresivitalco.ea poatc facepcrsoarasi sc
tilor furioti ar ti trebuitsi se rcduci, ca si|llE$aibiDe.Acestlucrusepoalcirtin-
urDrlrca acliuniknagresive. iar subieclii pla pcnlru cii pcfsoanase sinrteDraiputer-
arfitreb irsardcvire dinccinccnraip lin nici. sirrlc ci arc nrai Inult controlSi nu
puDilivi.pe nrisuri ce aclionauagresiv pcntruci sc rcduceirrrpLrlsul agrcsiv.
(Berkowitz, 1965;Gccn ti Quanty,1977).
Unelcdovczilegaledc catharsis provill ullM-4.ltlRl]A vtOLENTEl LA TV.
dirrsitualiilc rcalcdeviaF.lDlr-un studiu M4iolilatcastudiilorpe care lc-anrpre-
dcslifuratiu Calilornia,lucritoriicarcfu- rcnlatsc ocupi de consccintcle expriurArii
sescricoDcedialidc peun aeroportaufosl directca agfcsivitalii. Darcc sc poalesp!-
intcrvievaliin legaturicu sesiDteaurefe- ne dcsprecoDsec irle lc exprimirii irrdirecte
rilor la compaDiilc in carelLrcrascrl $i Ia a aglcsivitillii.pfin urmififeaviolentrci Ir
Setiilor;ulterior.lis-accnrtsd-sicxprinrelelevizorsau in filmc?[Jrmirircaviolcnlei
scnlimcnlele iDscris.l)acaagrcsivil0tea ar are un ef'cclcathanic.ol'eriDdo cale dc eli-
ti avutu|l caractercatharlic,subiccliicare berarea inpulsului agresiv?Sau aceasra
seexprilnascllii cu nrulldlir c in iDterviuri provotcdagresivitatc prin modclarea unui
arfi trcbuitsi secxprirne aipulinagrcsiv comportanreDt violcntl A$a cunram lazul
iD scris.Rczultalele, firsl, nu auconfimral dlja, copiiiilnitdconpodaneniulagfcsi\
aceastiprcsupurercl srbiccl;icare s-auex- obsefr'atpc viu sauir filmcl dar cun rcac'
prinat agresivin conversa(ii aufosl chiar lioneazaei intr{n cadru natural?Excesul
maiagrcsiviin rclalirilcscise.Deci,iz- deviolenl,din nrassrnediA. la caresunlenr
bucniriledin cursulconversa{iilor au pro- pcnnanent cxprqi. confera o mare inl
vocal o agresivilate $i mai nrare.Un alt poftanli accstofiDlrebA . .ceastisituari.
studiu s-a ocupatde rclalia dintrc osli- cstevalabili mai alespentrucopii. in cezu.
iitaleauneilnri(fatddelarileinveciDate) $i cirora prezcnlaviolerfei in unelc progra
tipul de spo(uri pmcticatc.S-adovcditca me dc telcviziune cste ilr crcarere. D.
in societatile dc tip beligcrant sepracticau cxemplu,irl 1980s-aiuregislralo medied:
sponurinai co'nbative. IaE.dcci.c,agrc- 18,6actede violeDli pe ori in descn.i:
:rfinraledc silnbite dirnincahiit1 1990. d. tcoall-r). tsriicfiicarc pfefiraupro{nnre
re.sr nunlar a crcscut lr 16.4 (N'.,r. )'0,.k 'lV conlin6ndnrukdvilrlentiis au clovcdit
L,/r,r. l990). l]rai alrfcsiviirr fclaliile inrcryersonalc.
O selicde stLrrlii expcrirrcntiilc au con compafrliv cu Lriietii oafe preferru pfo,
troLrlunnrirircaclocilfc copii 1progfa- gfanrclV ll1ripulin\ iolenlc AccstccoD-
nrclordetcleyiziurrc: rn grupa urlniril dc, cluziisuntsinihrc cu ccleanlcrioarc. Dar.
scneaninrtc violonte.o rnumilalpcrioitd:L pcslel0 ani, nlai null dejlrnrartale dintre
de linlp dirrzi: un alt grupa ufinatril descne sobiectiiinycstigati iniiialaUlbstintcfvic
irninrate noDviolcnte, acccalipcfioadidc vali irr lcg6lufricu prclelintcleTV, apli-
tir)rp.Nivclul agfcsivititiicopiilor.in ca- ciindu-li-seur tcst crfc viZ.l tendinlelc
dnrl actniritii zilnice.a li)sralcrrtinrcgis- (lchnclcnlc)i irrrcgislra fcl:rlifilc fficte,
1rr1.Copiiic rc au u|lniirildescncanirrratc nilor lor cu privi|e la ngrcsivitale. liigufa
\ rolcntenu deycnitnlai:rgrcsi\i itr intcfxc | 1.1l ihstrcazr'r thplulcrie\pUDcfea e\aqc
tiLrnilccu ccilallicopii.in tinp cc subicclii rrli la violcnt pfogmnrclor'lV.la vrlfslll
celuilaltgrrp nu aLrnrarrilcstat schinrbili de 9 ani. se:rsociaTipozitivcu lgr'csivi-
alc D'\eIrhri agrcsi\,ilat1ii iDtcrpcrsoIllc lrlca baictilor.Lr \iirsln de l9 ani. Mai
(S1cucr, Appclcllcld$i Smith.l')71 )- ,rul1.cofelatirrinrinc scnnillctltivifi da
StlrdiLrlprcze tnl maisusprcsupunc un carsc li)losesc nrelodcsllllisticc pcnlru con-
gnrp cxpcfinrenlrl$i un grup (lc conlf(il
Mrjofitrtcl stu.liilorrelcfil(rarcll obicc
iLrtilccopiilorlcgatcde lfrniirircr progra
nrclofdc lclcviziuncau () natuMcorchlio,
naLiielc(lctcfnrini'r fclali:rdint'cIrivchl(l!
c\prrncrclr violcnllltclc\ izaliiti Bra(lulin
c rc copiiiutilizctl^:rcornpodanrcntLrl :ufc-
?^ 125
srypcnlfurcrol\ rrcircorr'liclclofinlcrpcF
son0lc.Aocirstiicofc|r1iccslc Io/itivii
(Singcr5i Sirrgcr'. ai t00
198| ). chilr ti in ca,,u1
copiilor din lrinllrn(1.]. undc nUnlil'|rl
progf:Irclof 'lV !iol cntc cslc linrilll
1l.rgc'rspcl,,. VicDrcroJi Akrd0rr]i.I986).
l)rr co|cliirilcnLrinrplic:io rchlic olui.lllii.
Cotiii cLrun nivclr)raiirult dc asfcsiVitltc
cslcposibilsil prcleroprocrimclc lV nllti
violcnte(cu tlltccuvinlc.o n:rtuf;i rgresivr'r
detc|1)iDri prclarintir pcntrLr urmilrircapro
gfarDolor'l V violcnlcfi nLrinvcrs).
Scdzul Mode.at inalt
I)errtl1r
r c\ alur acerstaL ipotcziiirllcnll-
Vizionareascenelor violont6 r'n copilArie
livi. Lrnul(lintrcstudiilciI domenius-l
ocuprl de oLrioeiufilc lcgllc dc u narirrl
progfanelorTV, lirDpde l0 ani Au lirsr l.ig.I I.ll. ltehtir d;Drrcurmnrirur\ iolerlci
pro'tr elc IV in copilnricfi agrcsn'i-
pcsro800(lc copii.lntrc 8 fi 9 Nni di
stuclillli
lrr(rr ndulf trltri. l' tLfet ij ttI t).1t1tu t)togtut rlr
Ccrcctallorii s-aud{rcuurcrrt cLrlfi\ irc 1r Il rnltrt..ld biitl, d.9 dri. se ct, tltd:,i
t\,:l-
prellfintelcl \r alc llcc?irui copil;i la agrc t^ t x cortt,tlarttthtl d\r!\i, ht 1t) oni. llttpil
sivitrtca[ri (isa cum au dcscfiso colc!ii I ir on. Hu o n n n n . I e l k o w i l T ! i w r k l r f . l q T l )
524 tntro.lu&re ii lsiho/otie

trolulgracluluideagresivitate lD copil6rie, estcinfirmateipolezamaluriicathafticea

rcducandu-se, astfel, posibililatca oanive- agrcsivilalii ti a agfesivititiica insrinct.
lul initialalagresivil;lii si delerniDe alel DisculianoaslliL desprcaglcsivitatcDu
prclerin(elcTV din copilarie.cat $i agre- a putut lua in considerarc toateca[zcle
sivitatea adultrilui. posibilc.Cclemaiobj$nitecnuTralc fir-
EsteiDteresaut t-aptulci rezultalelcnu riei $i agrcsiviti(ii implicl o picfdcrea
indiceo relalieconsccvcnttr intreobicciu- respectului desiDesa percepcrea laptului
rile de urflifire a pfogranrclofl V,la {ete, cIo alti persoanii a actio|tat
nedrept (Averill,
$i compo'lanleDtul lof agrcsiv,lA nici o i983);Dioiunuldhrtroaccftifacloriru a
varsti. Aceasticoncluziecstein acordcu fostprczentin discu(ianoastra despreagrc
rezultatcle altorstudii,carcirrdicdfaptulcd sivitatcca instinctsauca rispunsinv:itat.
fetcleau o lendinFmrLipufin proDuDlah De asemencfl, iD instigar€anranifcst6rilor
dc a imitacompofiarrre|rtelc agrcsivo, cor]t- agrcsivc suDtimplioalimulli lacloriso-
parativcu b6ietii,mai alcs in lipsaunor ciali; dintreacestiaputenrenumera: sdri-
irliriri specillcc.ln socict^lcanoasltd, cia,suprapopulArea, acliunile Autorititibr
comportanrentelc ag€sivealeletclofsuDl (prccunrpol;li.r).tJnelcdinlfeaceslcinllu-
mai puliniDtirite.Din momentoc majori- enlesocialevor 1idiscutatc in capitol$l19.
tateApeisonajelor TV suntbllbali, Iemeile Studiulagresivitaliirelcvecomplexi-
dispunde nraipuliDenrodelc a$esivepe talearcaclieiemofionalc. Fiecarccoftpo-
caresAlc imite.ln ceeacc privestebdielii, [entAa cmoliei.dcsprecarcan discutat-
Dlajoritatea studiilorirnpuDconcluziac?l activarcavcgetativii,evalurrcacognitivA,
unnarircaviolenlei crcste agresivitatea expresiacnlotionali- cste,la randLllei,
interpersonale, in specialla copiii Irici. oolnplexe, impliciindo nrultiludine de
A.ceastlconcluzieesteconfirmzrtd 9i de o factori.
De aceea. nu estcsurprin7jbr fap-
rcl arercceDtia 28 de studiidil dorneniu tulcd$tinadtdc pulindesprc accastlpar-
(Wood;Wong$i Chacherc,l99l). Asttbl, te a vielii noaslre.