Tratamentul ortodontic

- Urmareste realizarea unui echilibru morfo-functional al aparatului dento-maxilar in relatie

directa cu tipul constitutional si cu particularitatile de creste si dezvoltare ale fiecarui
individ
- Depinde de
o Particularitatile individuale (pr. de crestere si dezvoltare)
o Reactivitatea biologica a pacientului
o Particularitatile campului dento-alveolar
o Particularitatile anomaliei dento-maxilare
o Particularitatile aparatului (configuratie, materiale)
- Poate fi
o Profilactic (preventiv) – indepartarea/contracararea factorilor ce ar putea
determina anomaliile dento-maxilare (trat leziunilor carioase, asigurarea normala
a fct ApDM)
o Interceptiv – intrerupe evolutia unei AnDM (extractia dd temp)
o Curativ – cand anomaliile sunt deja constituite
- TRIONOMUL ORTODONTIC
o Forta ortodontica
o Zona de sprijin
o Zona de actiune
- Intensitatea fortei ortodontice
o Reprezinta puterea cu care o forta isi exercita actiunea asupra structurilor ApDM
o Forte reduse, lejere (20-25g/cm2)
o Variaza cu
 Tipul deplasarii
 Dinte
 Substrat parodontal
 De la un individ la altul
 Chiar la acelasi individ (stg-dr)
 Varsta
 Ex: 20g/dinte pt basculare d mic sau 120g/dinte pt translatie dinte mare
 Dozarea fortei optime prin in…(?)
o Aprecierea intesitatii prin
 Testare clinica (adesea)
 Dinamometrie
o Depinde de:
 Proprietatile elastice ale materialelor din care este confectionat aparatul
 Grosimea elementului declansator de forta
 Gradul de activare al elementului declansator
 Distanta dintre pct de sprijin al elementului activ pana la punctul de
aplicare
- Durata fortei ortodontice
o Continue = intensitatea initiala redusa care descreste lent fara a ajunge insa la 0
o Intermitente = alternanta perioadelor de actiune cu perioade de repaus
 o Intrerupte = reduse la zero la scurt timp dupa ce au fost declansate
- Directia si sensul fortei ortodontice
o Corespund directiei si sensului de deplasare a dintelui sau de crestere a unei
zone
o In situatia in care actioneaza mai multe forte ortodontice = interdependenta =
deplasare dentara dupa rezultanta fortelor
- Cand se aplica o forta (presiune/tractiune) in centrul de rezistenta al dintelui = translatie
pura
- Cand se aplica o forta intr-un punct oarecare al dintelui, la distanta de centrul de
rezistenta al dintelui = translatie + rotatie = moment de rotatie
- Deplasarile dentare
o Miscarea de translatie
 Este o deplasare corporeala ce are loc atunci cand punctul de aplicare al
fortei ortodontice se afla in centrul de rezistenta al dintelui
 Translatie pura presupune o deplasare simultana a apexului radicular si
coroanei dentare in acelasi sens si pe aceeasi distanta
 Translatie pura = doar teoretic
o Miscarea de basculare/inclinare
 Este miscarea in care coroana si radacina se deplaseaza simultan dar in
sensuri opuse
 Cea mai frecventa deplasare obtinuta prin utilizarea aparatelor
ortodontice
 In functie de sediul de aplicare a fortei ortodontice se poate discuta
despre basculare necontrolata sau controlata
o Miscarea de rotatie
 Are loc atunci cand dintele se invarte in jurul axului sau mare, sub
actiunea unui cuplu de forte
 Rotatie pura = doua forte egale, de sens opus si paralele intre ele
 Dintii monoradiculari (radacina aproape rotunda pe sectiune) primesc o
distributie uniforma a fortelor
 Dintii pluriradiculari (radacinile multiple si ovalare pe sectiune) miscarea
de rotatie provoaca o torsiune si o acumulare de fibre in unghiul de rotatie
o Miscarea de torque/deplasare radiculara
 Seamana cu miscarea de basculare, DAR coroana este mentinuta pe loc
iar radacina se deplaseaza V-O
 Necesita un bun control al cuplului de forte
 Aparatele ortodontice
- = constructii care isi exercita actiunea asupra elementelor ApDM prin:
o Forte mecanice (artificiale)
o Modificarea/dirijarea fortelor naturale
- Exista o mare varietate de aparate ortodontice
- Clasificare
o Dupa modul de ancorare
 Mobilizabile – elemente de acorare
 Mobile – se mentin prin contractie musculara
 Fixe – cimantate/colate
o Dupa tipul fortei declansate
 Mecanice/active
 Functionale
 Pasive
 Mixte
o Dupa sediul zonelor de sprijin si de aplicare a fortelor
 Intraorale
 Extraorale
 Intra-extraorale
o Dupa materialele din care sunt confectionate
 Materiale plastice
 Aparate metalice
 Aparate mixte

Placile ortodontice
Avantaje:

- Transmit forte ortodontice la nivelul oaselor maxilare prin intermediul dintilor, mucoasei
si oaselor maxilare
- Se sprijina pe dinti si pe parodontiu (pericolul suprasolicitarii unor dinti fiind redus)
- Baza extinsa in suprafata, mai ales superior permite inserarea mai multor elemente de
actiune, realizam mai multe obiective terapeutice
- Permit adaugarea de elemente functionale
- Tehnica de confectionare in laborator este simpla, cu posibilitatea de a face usor
reparatii, transformari, cu pret de cost redus
- Se pot utiliza si elemente prefabricate
- Adaptarea in cavitatea bucala este usoara si rapida
- Unele elemente pot fi activate de copil sau de apartinator
- Prin indepartarea de pe arcade permite o igiena bucala riguroasa, sunt posibile
tratamentele ordontale sau parodontale
Dezavantaje

- Pot fi indepartate de pacient => nerespectandu-se indicatiile de tratament

- Unele elemente necesita activari frecvente si implicit mai multe controale periodice
- Nu permit redresari ortodontice de finete
- Elementele componente se pot deforma sau fractura la pacientii neglijenti
- La pacientii alergici la acrilat pot sa apara reactii gingivale sau parodontale

Elementele componente ale placilor ortodontice

1. Baza placii
2. Elemente de ancorare
3. Elemente de actiune
BAZA PLACII
= partea rigida a ap. ortodontic la care se ataseaza elem ce asigura stabilitatea si elem
declansatoare de forte

- Intinderea si limitele bazei sunt determinate de:

o Necesitatea de a transmite forte active la nivelul dintilor si la nivelul substratului
osos
o Asigurarea insertiei corecte a tuturor elementelor de ancorare si de actiune
o Particularitatile anatomice ale maxilarelor sup-inf
- Intinderea verticala – acopera pana la maxim jumatate din fata orala a dintilor cu
modificari la indicatia medicului in functie de efectul terapeutic dorit/ vezi rol in retentia
aparatului
- Grosimea bazei – uniforma, sa nu reduca mult spatiul pentru limba, sa asigure
rezistenta aparatului si inglobarea celorlalte elemente
- Fata interna – vine in contact intim si uniform cu mucoasa campului, sa reproduca
detaliile anatomice, sa nu prezinte porozitati, asperitati
- Fata externa – neteda, fara denivelari si f bine lustruita; se confectioneaza din acrilat
(termo, baro, fotopolimerizabil) incolor sau divers colorat; poate fi alcatuita din doua sau
mai multe fragmente unite prin elemente de actiune
 CROSETELE
a. Folosesc pt ancorare retentivitatea triunghiului interdentar (necesita arcade integre
lateral sau grupe de cate 2 dinti):
i. Stahl
ii. Proximo-vestibular (Boboc)
iii. “delta”
iv. Schwarz- (in sageata)
v. Schwarz – (in semi-sageata)
b. Folosesc pt ancorare retentivitatile anatomice ale dintilor (zone subecuatoriale,
divergenta catre ocluzal a fetelor proximale), se pot aplica pe dinti izolati:
i. Adams
ii. Jackson
iii. Simplu
iv. Simplu modificat
Elementele componente ale unui croset:
1. Ansa = portiunea in contact cu zona de retentie folosita pt ancorare
2. Bucla = portiunea elastica a crosetului ce permite ansei sa depaseasca zona retentiva la
aplicarea si la indepartarea aparatului ortodontic
3. Retentia = sub forma a 2-3 cuduri in baza acrilica a placii

Crosetul STAHL
Caracteristici:

- Sarma wipla elastica de 0.7mm

- Cel mai simplu
- Cel mai frecvent utilizat
- Usor de confectionat, reparat si activat
- Asigura o buna stabilitate
- Impiedica egresiunea
- Prin activare se poate desface contactul
interdentar (efect de pana)
Indicatii:

- Cel putini 2 dinti vecini

- DT, DM, DP
- Zonele laterale
Crosetul proximo-vestibular (Boboc)

- ~ Stahl, are un brat elastic in

continuarea buclei, pe fata V a dintelui
subecuatorial
Roluri:

- Ancorare
- Oralizarea dintilor aflati in V-pozitie
- Impiedica egresiunea

Crosetul in “delta”

- Asemanator cu cr. Stahl

- Pelota are forma tringhiulara
- Sarma wipla elastica de 0.7mm
- Se aplica numai pe dd definitivi
 Crosetul SCHWARZ (in sageata)
Elemente componente:

- Partea activa = sageata

o 2 umeri = M+D in contact cu fetele
aproximale a doi dinti vecini
o Un varf la nivelul triunghiului interdentar
- Conexiuni intermediare/anse – unesc sagetile
intre ele
- 2 retentii (in baza placii)
- Sarma wipla elastica de 0.7mm

Roluri:

- Ancorare buna (triunghi interdentar + fetele proximo-vestibulare)

- Permite si stimuleaza egresiunea dintilor (lasa libertate ocluzala) => nivelare plan de
ocluzal
PLURIDENTAR = minim 1 sageata !!! traseu clasic: spatiul C-Pm1 pana la spatiul M1-M2
Crosetul SCHWARZ (in semi-sageata)
Elemente componente:

- Indicat pentru ancorare cand urmarim si

deplasarea dintilor laterali spre M/D
- Ansa in semisageata are un singur umar in
contact doar cu unul dintre dintii din zona
interdentara unde se aplica (acela ce trebuie
deplasat), fiind la distanta de celalalt dinte
- Sarma de wipla elastica de 0.7mm

Roluri:

- Ancorare
- Egresiune dentara
- Deplasare dinti spre M/D

Crosetul ADAMS
Caracteristici:

- Ancorare pe dinti izolati (M1!!!), partial erupti

- Se aplica in DT, DM, DP si singurul si pe dintii frontali
- Impiedica migrarea dd M/D
- Permite egresiunea dintilor pe care se aplica
- Variante: Adams cu o pelota, Adams de tractiune

!!! Crosetul de electie pentru ancorarea placilor ortodontice, cand sectoarele laterale de arcada
nu prezinta puncte de contact interdentare
1) 2 anse ovale = pelote (vin in contact cu
fetele aproximale ale dintelui dinspre
vestibular)
2) 2 conexiuni (la nivelul niselor
masticatorii)
3) 2 retentii (in baza placii)
4) O portiune de sarma rectilinie,
conexiune intre anse (la distanta de fata
vestibulara)
Crosetul JACKSON (“U”/inelar)
Caracteristici:

- Ancorare (dd izolati, DP, NU dd partial erupti)

- Nu impiedica egresiunea dd pe care se aplica
- Impiedica migrarile M/D

Dezavantaj:
Produce inclinarea orala a dintilor pe care se aplica => pierderea
retentivitatii si implicit scade eficienta ancorarii => rar utilizat

Crosetul simplu/direct/ ¾

- ~ crosetului cervico-alveolar
- Dd incomplet erupti/izolati
- Impiedica migrarea M/D (=mentinator de spatiu)
- Poate sa favorizeze mezializarea/distalizarea
- Eficienta ancorarii este redusa deoarece FV este
putin retentiva
Pintenul ocluzal

- Se aplica la placile inferioare

- Opreste infundarea (A) si asigura stabilizarea verticala a placii (B)

Inelul ortodontic

- Se aplica solizarizat la baza acrilica a placii

- Are rol de croset circular
- Este o solutie buna de ancorare cand zonele laterale au
dinti neretentivi

Gutiera ortodontica

- Se confectioneaza din acrilat (termo, baro, fotopolimerizabil) incolor sau divers colorat
- Reprezinta o prelungire a bazei placilor pe fetele ocluzale si vestibulare ale dintilor
din zonele laterale
- Se pot utiliza in DT, DM, DP
- Se aplica pe dinti neslefuiti
- Marginea gutierei se situeaza la 1/1,5mm distanta de parodontiul marginal
- Ancorarea se face prin frictiune intre peretele intern al gutierei si suprafetele
dentare/ eficienta se reface periodic prin captusire
- Folosirea gutierelor pentru ancorare determina o inaltare provizorie a ocluziei si
dezangrenarea arcadelor frontal
- In zona de contact a gutierei cu arcada antagonista apar efecte:
o Dezangrenare si permiterea translatiei antagonistilor
o Conducerea pozitiei md cand suprafata gutierei este prelucrata in acest sens
o Impiedica egresiunea dd antagonisti/ pot produce ingresiune
o Ofera o ancorare f buna = eficienta crescuta a elementelor de actiune
o Ofera posibiliatea rascroirii mai accentuata a bazei placii
ELEMENTE DE ACTIUNE

 Cu proprietati mecanice
o Surubul ortodontic
o Arcul Coffin
o Arcul vestibular
o Arcuri secundare/ resorturi auxiliare
 Cu proprietati functionale
o Planul inclinat
o Scutul lingual
o Platoul retroincizal
o Masa interocluzala/ prelungirea ocluzala
o Mentinatorul de spatiu

Surubul ortodontic

- Cel mai folosit element de actiune

- Transforma miscarea rotatorie de activare intr-o miscare de translatie cu efect ortodontic
- Intesitatea fortei – reglabila, pasul surubului bine calculat
- Declanseaza forte discontinue
- Rezistent la uzura, nealterabil in mediul bucal, cu volum redus
- Exista o gama variata (monomaxilare, bimaxilare/intermaxilare, monodentare)
- De diferite dimensiuni, pentru arcada sup sau inf (specificatiile precizate in catalogul
producatorului)
- Rotatie completa – indepartarea fragmentelor 0.8-1mm, activare cu ¼ tura/ sapt

- Surubul de dilatare clasic (alcatuire)

o 2 rame laterale (3 tunele pt: )
o O tija (ax) filetata
 Se rasuceste intr-un tunel existent in mijlocul ramelor
 Centrul mai voluminos – strabatut de 2 tunele perpendiculare in care se
introduce cheita de activare
o 2 (1) tije de ghidaj
o Se livreaza cu protectie centrala din plastic si cheia de activare
- Surubul ortodontic – modalitati multiple de actiune ce depind de:
o Linia de sectiune a placii
o Locul unde este aplicat
o Directia de actiune
o Tipul de actiune
ARCUL COFFIN

- Declanseaza forte continue

- Intensitatea F scade lent, fara a ajunge la zero
- Dozarea F – mai putin precisa
- DEZAVANTAJ – tendinta de dezechilibrare f mare
(contracarata prin elem de ancorare)
- Poate fi element unic sau se pot aplica la placi 2-3 arcuri cu
trasee de sectiune care sa asigure actiune lor
concomitenta (0.6/0.9mm)
- Arc palatinal in forma de lira ce uneste fragmentele bazei
placii
- Precursorul surubului in balama cu actiune preponderent anterioara
- Din sarma de wipla cu diametrul 1.2mm
- Se compune din:
o Curbura principala (portiune centrala) – neinglobata in acrilat,
zona de activare
o Doua extremitati recurbate – retentiile arcului in baza placii
- Simetric de o parte si de alta a liniei mediane cu urmatoarele limite:
o Anterior: plan tangent la FM a Pm1
o Posterior: intersectia planului medican cu o tangenta la FD a
M1

ARCUL VESTIBULAR

- Element elastic asezat in partea anterioara a placii

- Utilizat in principal pentru alinierea gr. Frontal dar poate avea si alte actiuni
- Actiuni:
o Alinierea gr frontal dupa obtinerea spatiului
o Retrudarea gr frontal
o Derotare dentara (cuplu de forta cu baza placii sau cu alte elemente de actiune)
o Deplasari verticale – ingresiune, egresiune (aplicarea unor auxiliare pe dd)
o Distalizarea C (arcul cu bucla triunghiulara)
o Protectia dd anteriori impotriva hipertoniei orbicularilor (AV plasat la distanta de arcada
dentara)
o Conducerea mandibulei, actioneaza ca un plan inclinat
Arcul vestibular cu bucle dreptunghiulare (cu unghiuri rotunjite)

- Se compune din:
o Curbura principala – pe FV a incisivilor
o 2 bucle de activare dreptunghiulare cu
unghiuri rotunjite – de latimea FV a caninilor
o 2 conexiuni terminale – incaleca arcada prin
spatiul dintre C si Pm1
o 2 cozi de retentie – fixeaza arcul in baza placii

Arcul vestibular cu bucle triunghiulare

- Incaleca arcade prin spatiul dintre incisivii

laterali si canini
- Indicatii:
o Oralizarea C (presiune pe FV)
o Distalizarea C (presiune pe FM)

Arcul vestibular in deget de manusa

- Cudura orizontala pe una din laturile verticale ale

buclei
- Presiune pe FV a C

Arcul vestibular cu bucla in M

- Cudura pe latura orizontala a

buclei
- Presiune pe FV a C in zona centrala

Arcul vestibular cu bucla in T

- Contact in suprafata mai mare cu FV a C

 - Oralizarea caninului

ARCURILE SECUNDARE (RESORTURILE

AUXILIARE)

= elemente active ce isi exercita actiunea

(prin presiune directa) auspra 1,2 sau mai
multi dinti

- Alcatuire:
o Parte retentiva – in baza
placii
o Parte terminala (activa) –
in contact cu dintele (oral, proximal)
- Actioneaza pe dinti frontali sau laterali
- Larg utilizate
- Cu eficienta crescuta
- Gama constructiva variata
- Multiple posibilitati de actiune
- Actiuni:
o Vestibularizare
o Mezializare/distalizare
o Derotare (in cuplu de forta cu arcul vestibular)
- Clasificare:
o Cu actiune in sens oro-vestibular (“in S”, “in 8”, “in ciuperca”)
o Cu actiune in sens mezio-distal (“in ace de siguranta”, “in diapazon”, “in V”)

Restortul auxiliar in “S” (arcul protruziv deschis)

- Sarma elastica de 0.7

- Parte activa in “S”
- Parte retentiva – in baza placii
- Utilizari:
o Derotare- extremitatea libera a partii active in
contact cu jumatatea fetei orale ce trebuie
deplasata V – in cuplu de forte cu AV)
o Vestibularizare – extremitatea activa in
contact cu toata FO a dintelui
Resortul auxiliar in “S” cu o prelungire proximala

- RA in “S” + prelungirea extremitatii libere pe una din

fetele proximale (meziala/distala)
- Deplasari dentare spre mezial/distal

Resortul auxiliar in “8” (arcul protruziv inchis)

- Partea activa – in 8 – prima parte in contact cu FO a dd, a 2a parte = zona de elasticitate sau
activare
- 2 cozi de retentie in baza placii
- Actiuni:
o Deplasare spre vestibular – contact cu toata suprafata orala la colet
o Derotare – contact selectiv cu FO in cuplu de forta cu AV
Resortul auxiliar in “ciuperca” (dublu “S”)

- RA pluridentar (doua arcuri in S unite pe linie mediana)

- Alcatuire:
o Portiune centrala in contact cu FO a 2-4dd la colet
o 2 bucle de activare in S
o 2 cozi de retentie in baza placii
- Determina vestibularizarea dd sau derotare in cuplu de forte cu AV, ingresiune (contact
supracingular)
- Baza placii NU poate fi sectionata median! Se foloseste cu sectiuni in trapez, sectorial sau in Y
Resortul auxiliar in “ac de siguranta”

- Alcatuire:
o Parte activa – lunga, extremitatea libera
recurbata in contact cu FM si FV a C
o Bucla spiralata intre Pm2 si M1
o Portiune retentiva
- Actiuni:
o Oralizarea + distalizarea caninilor

Resortul auxiliar in “diapazon”

- Alcatuire
o Portiune libera (activa) – lunga (1-1.5mm) in
contact cu fata proximala a dintelui, aproape
de colet
o Portiune retentiva -in baza palcii
- Actiuni
o Deplasarea dd in sens mezio-dital

Resortul auxiliar in “V” (prof. Boboc)

- Asemanator RA liniar
- Partea activa – forma de “V” cu varful spre incizal
- Contact cu dintele in suprafata mai mare
- Deplasari dentare in sens M-D
Resortul auxiliar incrucisat/decusat

- Doua resorturi in diapazon

- Extremitatea libera vine in contact intim cu FD a IC – trece peste linia mediana
- Retentia este in jumatatea contralaterala a placii
- Arcul de pe partea opusa – conformatie simetrica
- Activarea surubului -> apropierea extremitatilor libere
- Pentru inchiderea diastemelor

ELEMENTELE DE ACTIUNE CU PROPRIETATI FUNCTIONALE

 Planul inclinat
 Scut lingual
 Platou retroincizal
 Masa interocluzala

 Mentinatoare de spatiu

Planul inclinat

- Scop: conducerea mandibulei din pozitii patologice in relatii corecte

- Caracteristici (din componenta placilor ortodontice)
o inclinare minima 45° (45-60)
o suprafata neteda, lustruita
o dimensiunile planului inclinat sa nu permita inchiderea gurii in spatele acestuia
o sa nu vina in contact cu mucoasa antajonista (in sens vertical)
o sa vina in contact cu dintii indicati
o sa respecte spatiul pentru limba
o propulsie de max 2mm/etapa
- clasificare
o anterior
 la arcasa superioara
 la arcada inferioara
o laterale
Planul inclinat anterior aplicat la arcada superioara

- in spatele incisivilor
- val de acrilat cu suprafata oblica (de sus in jos, dinainte-inapoi)
- actiune – avansarea mandibulei
- inchiderea gurii – contact interarcadic doar anterior → spatiu de inocluzie verticala laterala(1.5-
2mm) → egresiunea dintilor laterali
- se poate produce vestibularizarea dd inferiori
- poate fi si sub forma de scut lingual

Planul inclinat anterior aplicat la arcada inferioara

- oblic in sus si inapoi

- determina vestibularizarea I sup si retropulsia mandibulei

AV cu rol de plan inclinat

Planurile inclinate laterale

- pentru conducerea mandibulei in propulsie sau retropulsie

- plasate bilateral
- cele mai cunoscute:
o placa dubla Miller
o placa dubla Schwarz
Scutul lingual

- impiedica interpozitia limbii

- grilaj metalic (sarma 0.8-0.9mm) cu intindere verticala si orizontala corespunzatoare zonei de
interpozitie
- aplicat la placa superioara
- caracteristici:
o lungime mezio-distala – cat spatiul de inocluzie verticala
o inaltime – pana la proiectia reg gingivale antagoniste
o curbura – paralela cu cea a arcadei
o inclinare – media artimetica intre axele incisivilor sup si inf
o dintr-o bucata (pe placi nesectionate) sau din doua bucati (placi sectionate)

Platoul retroincizal

- masa acrilica aplicata retroincizal superior

- suprafata orizontala
- inaltime → dezocluzie laterala 1.5-2mm
- determina contact prematur cu I inf → ingresiune I inf +
egresiunea dd laterali → nivelarea planului de ocluzie
- poate fi conformat cu un sant in care isi gasesc locul I inf

Masa interocluzala (prelungirea ocluzala)

= prelungirea bazei placii pe fetele ocluzale ale dintilor laterali

- impiedica egresiunea dintilor laterali

- acopera diferite tipuri de crosete
- determina dezangrenarea arcadelor in regiunea anterioara (inaltare provizorie de ocluzie) → salt
articular
Mentinatoare de spatiu

- rol – mentinerea spatiului dupa extractiile precoce ale DT, mai ales in zonele de sprijin
- unice/multiple
- prelungiri ale bazei placii la nivelul zonei edentate sau modelate de aspectul dintilor