Efectul de sera si incalzirea

globala
De Tiţa Andreea Alisa
Ce este efectul de sera?
Efect de seră este un termen folosit pentru a evidenția contribuția unor anumite gaze emise natural sau artificial la
încălzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilității atmosferei la radiațiile solare reflectate de suprafața terestră.
Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier în 1824.
În cazul atmosferei Pământului, efectul de seră a fost responsabil de încălzirea suficientă a acesteia pentru a permite
dezvoltarea plantelor așa cum le cunoaștem noi azi.
În mod normal, schimbările drastice în intensitatea efectului de seră se datorează unor catastrofe naturale, precum impactul
cu un asteroid sau erupția unui supervulcan. Noi însă, am avut noroc ca în ultimele zeci de mii de ani să nu se producă un
astfel de eveniment, fapt ce a permis dezvoltarea vieții așa cum o știm. Însă odată cu începutul Revoluției Industriale,
anumite activități umane au participat la amplificarea efectului de seră
Gaze cu efect de sera
Dioxidul de carbon este unul dintre cele mai periculoase gaze cu efect de seră, deoarece poate sta în atmosferă timp
de câteva mii de ani. Aceasta rezultă în urma arderii unor combustibili fosili, de care am devenit foarte dependenți în
cadrul industriei, energiei și a transporturilor, dar și a incendilor de vegetație. Se estimează că de la Revoluția
Industrială până în 2009, concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut cu 38%.

Nivelul de metan, alt gaz cu efect de seră, a crescut de asemenea cu 148% conform unor studii NASA. Chiar dacă
nu este așa răspândit în componența atmosferei ca și dioxidul de carbon, și stă în atmosferă aproximativ 10 ani,
acesta este de 21 de ori mai eficient în a absorbi căldura.

Spre deosebire de alte gaze, emisile de metan au o sursă atât naturală cât și artificială.
O serie de compuși sintetizați 100% artificial (nu se găsesc în natură) sunt cei de tip CFC (Cloro-Fluoro-Carbon).
Aceștia au fost creați în anul 1928 și erau folosiți în multe domenii și industrii, precum industria frigiderelor și a
produselor de curățenie. Din cauza descoperirii că acești compuși pot distruge stratul de ozon din stratosferă, a avut
loc un efort global de a opri producția lor. Chiar dacă aceste campanii au avut succes, compușii vor rămâne timp de
sute de ani în atmosferă.
Consecintele efectului de sera
Una dintre consecinte ar fi incalzirea globala, iar incălzirea globală cauzată de efectul
de seră este o problemă majoră. Dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă ca și
până acum, ne vom confrunta cu niște consecințe severe: creșterea nivelului mării,
condiții extreme de vreme, acidifierea oceanelor, extincții în masă. Totuși, există încă
șanse să reparăm ce am stricat, însă cu cât amânăm schimbările mai mult, cu atât se
fac mai multe distrugeri ireversibile.
Ce putem face?
Principala soluție ar fi eliminarea gazelor cu efect de seră. Conform unui studiu realizat de IPCC, trebuie să
scădem intensitatea poluării cu 45% până în 2030 și să ajungă la 0 până în 2050 pentru a evita cele mai
grave impacte ale încălzirii globale. Astfel, în 2016 a avut loc Acordul de la Paris, o înțelegere între 73 de
țări care are ca scop păstrarea creșterii temperaturii globale sub două grade Celsius și scăderea emisiilor de
dioxid de carbon provenite din arderea de combustibili fosili.

Dacă nu se iau urgent decizii privitoare la încălzirea globală cauzată de efectul de seră, vom avea de înfruntat
consecințe pentru care nu suntem pregătiți. Creșterea nivelului mării, acidifierea oceanelor, extincția în masă
vor distruge viața așa cum o știm. Totuși, încă avem o șansă de a schimba ceva, de a ne salva planeta, dar cu
cât așteptăm mai mult, cu atât avem mai mult de suferit.
Incalzirea
globala
Cauze si efecte
Ce este incalzirea globala?
Încălzirea globală este fenomenul de creștere
continuă a temperaturilor medii înregistrate ale
atmosferei în imediata apropiere a solului, precum
și a apei oceanelor, constatată în ultimele două
secole, dar mai ales în ultimele decenii. Fenomene
de încălzire globală au existat dintotdeauna în
istoria Pământului, ele fiind asociate cu fenomenul
cosmic de maximum solar, acestea alternând cu
mici glaciațiuni terestre asociate cu fenomenul de
minimum solar

Temperatura medie a aerului în apropierea

suprafeței Pământului a crescut în Ultimulul secol
cu 0,74 ± 0,18 °C
Incalzirea globala
Cu 56 de milioane de ani în urmă, Pământul a trecut printr-un eveniment drastic de încălzire globală,
pe care cercetătorii l-au denumit PETM (Paleocene-Eocene Thermal Ma-ximum). Temperatura medie
globală a crescut cu 9 grade Celsius într-o perioadă de circa 20.000 de ani, iar naturii i-au trebuit
200.000 de ani pentru a restabili echilibrul.

Acum, însă, rata de creştere a temperaturii globale e de peste 10 ori mai rapidă. Așa că apare
întrebarea dacă ecosistemele se vor putea adapta în timp util. Şi dacă omul va supraviețui propriei
greșeli – poluarea industrială și ignorarea efectelor acesteia.
Fenomenul de incalzire globala
Àcest fenomen nu este nicidecum ceva nou pentru planeta noastră. Dimpotrivă, perioadele de
temperaturi foarte ridicate şi cele glaciare alterneazã conform unui ciclu pe care oamenii de
ştiinţă sunt încă departe de a-l înţelege, dar a cărui existenţă e sprijinită de dovezi din ce în ce
mai numeroase. Ca idee, în ultima jumătate de milion de ani planeta a trecut prin nu mai puţin
de şapte perioade glaciare, iar acum 7.000 de ani am intrat într-o nouă perioadă de încălzire a
atmosferei.

lată, însă, că în ultima jumătate de secol am început să avem tot mai multe semne ale unei
creşteri neobişnuit de rapide a temperaturii globale. lar oamenii de ştiinţă au început să devină
din ce în ce mai interesaţi de fenomenul încălzirii globale, mai ales în contextul unei coincidenţe
cel puţin bizare: în aceeaşi perioadă, a început să crească galopant consumul de combustibili
fosili
Efectele incalzirii globale
Într-un timp relativ scurt, de câteva sute de ani, Suficient pentru ca procesele naturale sã fie
temperatura globală a crecut cu cel puţin 2 grade date peste cap, iar vegetația sã fie
Celsius, fapt care a declanşat alte mecanisme.
devastată de incendii pe scară largă. Care,
Unul dintre cele mai importante a fost topirea
la rândul lor, au dus la creşterea cantităţii
pungilor îngheţate de metan de pe fundul
de gaze cu efect de seră, atât prin arderea
oceanelor, gaz care a ajuns rapid în atmosferă. În
condiţiile în care metanul are efecte de 20-25 de
plantelor, dar si prin diminuarea drastică a

ori mai puternice faţă de dioxidul de carbon, s-a capacităţii ecosistemelor de a mai „recicla”
înregistrat o creştere accelerată a temperaturii dioxidul de carbon prin fotosinteză.
globale până la circa 6 grade Celsius, tot în
câteva sute de ani.
De ce se schima clima?
Clima se schimbă datorită forcingului extern, în funcție de
influența deplasării pe orbită în jurul Soarelui,] erupțiilor vulcanice
și efectului de seră. Ponderea diverselor cauze ale încălzirii este în
studiu, dar consensul oamenilor de știință [25][26] este că principala
cauză este creșterea concentrației gazelor cu efect de seră datorită
activităților umane din epoca industrializării. În special în ultimii
50 de ani, când se dispun de date detaliate, acest lucru este
evident. Cu toate astea, există și alte ipoteze, care atribuie
încălzirea variațiilor activității solare
Efectele forcingului nu sunt instantanee. Inerția termică a solului
și oceanelor duce la presupunerea că starea curentă a climei nu
este în echilibru cu forcingurile. Studiile pe modelele climatice
indică că, chiar dacă concentrațiile gaselor cu efect de seră s-ar
menține la cele ale anului 2000, clima tot s-ar mai încălzi cu 0,5 °
C.
Sfarsit!