Patrascu Ana Maria

Seria C, grupa 29, an IV

Comunicare deficitara intre pacient si echipa medicala

Pe data de 1 ianuarie 2021,pacienta Maria Ioachim, de profesie biolog se adreseaza

serviciului de urgenta a spitalului Sf Spiridon,fiind contact la un caz de Sars Cov 2 cu
simptomatologie:agitatie, senzatie de sufocare si tahicardie.Pacienta este internata si investigata
clinic si paraclinic,testata pentru Sars Cov 2.Aceasta este recalcitrant si foloseste un limbaj
agresiv in comunicarea cu personalul medical.Din cauza aglomeratiei din acest
serviciu,personalul medical fiind in numar redus, neavand timp suficient alocat conversatiei cu
pacienta,induce acesteia senzatia de superficialitate.Rezultatele analizelor de
laborator,radiografiei toracice si test PCR infirma prezenta virusului,pacienta avand doar un atac
de panica.Aceasta nu este convinsa si doreste totusi sa fie spitalizata .Doamnei i se explica faptul
ca nu este bolnava si ar putea fi imunizata prin vaccinare. Chiar in aceeasi zi, s-a primit primul
set de vaccinuri impotriva SARS-COV 2, cele de la Pfizer. Acest lucru i-a fost adus la cunostinta
pacientei, insa aceasta era foarte reticienta in privinta acestei solutii.

In opinia mea, am identificat faptul ca pacienta nu a putut sa se controleze si a inceput sa

aibe un comportament neadecvat fata de echipa medicala, acestia la randul lor, au incercat sa o
linisteasca, insa nu au depus prea mult efort in acest sens,neavand timp suficient pentru
explicatii.

Ca si solutie, eu as propune initierea unei conversatii pentru a-i oferi informatii despre
acest vaccine: ”Doamna Maria, acest vaccin este obtinut printr-o tehnologie avansata de
biotehnologie, Tehnologia mRNA a mai fost studiata de catre BioNTech pentru a stimula
sistemul imun sa lupte impotriva cancerului (ca de exemplu, pentru tratamentul pentru
melanomul malign, cancerul de prostata, anumite cancere la nivelul gatului, cancerul mamar).
Acest vaccin functioneaza astfel: vaccinul contine ARN mesager (mRNA) care poarta informatia
genetica pentru ca celulele din corp sa sintetizeze o proteina inofensiva a virusului SARS-CoV-2
si anume proteina-S (S vine de la „Spike”, aspectul caracteristic, cu “tepi” al virusului), al carei
rol este sa-i permita virusului sa se ataseze de celulele din organism. Vaccinul se administreaza
in muschiul bratului. De indata ce ARN mesager intra in celula musculara, aceasta decodifica
informatia din ARN si va incepe sa sintetizeze proteina-S. ARN mesager este apoi distrus de
Patrascu Ana Maria
Seria C, grupa 29, an IV

catre celula musculara. Ulterior, proteina-S este transportata pe suprafata celulei musculare.
Sistemul imun va recunoaste ca straina aceasta proteina si va incepe sa dezvolte un raspuns imun
(de aparare) la nivelul celulelor T si celulelor B care vor forma anticorpi. Astfel, corpul nostru
„invata” cum sa se apare pentru o intalnire ulterioara cu virusul, cand ne va proteja de a face
boala. Sa nu uitati ca vaccinul are o eficacitate de 95%, Vaccinul trebuie administrat in 2 doze, la
interval de 4 saptamani, fiecare vaccin anti COVID-19 are avantaje si dezavantaje distincte, iar
dezvoltarea unor vaccinuri variate furnizeaza o anumita redundanta si suprapunere. Daca un
anumit vaccin se va dovedi ca nu este sigur sau nu are efect in populatie, vor exista alte variante
care pot fi produse si testate. Exista 51 de vaccinuri-candidate in evaluare clinica (trialuri clinice)
si 163 in evaluare pre-clinica. In acest moment, exista 3 vaccinuri care au finalizat faza III a
trialurilor clinice: Moderna, BioNTech/Pfizer si Gamaleya-Sputnik si care au trecut in etapa de
initiere a autorizarii de introducere pe piata.”

De obicei, in timpul cazurilor intalnite la stagiile clinice, intalnim 4 tipuri de pacienti:

Ezitantii – cei care au rezerve privind siguranţa vaccinurilor şi/sau sunt nesiguri de
necesitatea, procedurile şi schemele de vaccinare;

Indiferentii – cei pentru care vaccinarea constituie o prioritate minoră, fără un risc real
perceput în privinţa bolilor care pot i prevenite prin vaccinare;

Cei greu accesibili – cei cu acces limitat sau diicil la servicii, din cauza excluderii sociale,
a sărăciei şi, în cazul populaţiilor mai integrate şi prospere, probleme care ţin de confort;

Oponentii activi – cei cu opinii personale, culturale sau religioase care descurajează sau
exclud vaccinarea.

Avand in vedere cele povestite anterior, pacienta Maria Ioachim este de tip “ezitanta”
deoarece nu stie daca vaccinul are un efect pozitiv asupra sa si daca acesta nu va avea si alte
efecte secundare,termenii prezentarii fiind unii de specialitate, dificil de inteles.

Asa cum am descris si mai sus, solutia ar fi sa i se explice pe un ton calm si increzator
despre efectele pozitive si negative ale acestui vaccin, eventual de o persoana specializata pe
comunicare-psiholog, deorece pacienta era foarte reticienta si vulnerabila emotional:
Patrascu Ana Maria
Seria C, grupa 29, an IV

- transformarea comunicării privind vaccinurile într-un schimb bidirecţional de

informaţii;
- păstrarea accentului pus pe discuţiile privind beneficiile de „a se proteja pe sine şi a
proteja pe alţii”;
- crearea unor sisteme de furnizare a serviciilor şi a unor condiţii mai simple, mai
accesibile şi mai uşor de utilizat care să permită vaccinării să devină un act uşor şi
simplu.

Bibliografie:

https://www.cnscbt.ro/index.php/ghiduri-si-protocoale/ghiduri/184-ghid-de-comunicare-pentru-
cresterea-acceptarii-programelor-de-vaccinare-la-copii/file

https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/vaccinurile-anti-covid-19-au-devenit-o-realitate