Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Injecţia subcutanată este manevra prin care medicaţia este introdusă cu ajutorul unui
ac ataşat la seringă in ţesutul adipos subcutanat. Această cale de administrare a
medicamentelor este preferată atunci cand se doreşăte absorbţia lentă şi continuă a
substanţei (de ex. pentru administrarea insulinei sau heparinei).
Tehnica injectiei
Injecţia propriu zisă parcurge următorii paşi:
tinand seringa cu mana dominantă se introduce acul prin piele in pliul făcut anterior
intr-un unghi de 90† dacă acul este scurt şi stratul subcutanat este gros
intr-un unghi de 45† dacă acul este lung şi stratul subcutanat este subţire
scoaterea acului
o se scoate acul
Injectia intradermica
Injecţia intradermică este manopera prin care se introduce o cantitate mică de lichid
(≤ 1ml) în grosimea stratului dermic al pielii.
Pentru injecţia intradermică se folosesc ace subţiri (25-30 G) şi scurte (1-2 cm). Se
folosesc seringi de volum mic (≤ 1 ml). Se administrează la nivelul antebraţului, pe
faţa anterioară şi internă a acestuia.
Tehnica injectiei
-cu mâna non-dominanta se întinde pielea antebratului (se prinde în palma fata
posterioara a antebratului si se întinde pielea fetei anterioare între degetele 2-5 de o
parte si a policelui de cealalta parte)
-tinând seringa cu mâna dominanta se introduce acul cu bizoul in sus prin piele la
un unghi de cca 15° (aproape paralel cu planul cutanat); acul se introduce 1-2 mm
astfel încât sa se vada acul prin transparenta epidermului
Injectia intramusculara
Locul administrarii IIM se alege în functie de starea generala a pacientului si scopul injectiei. IIM
nu se administreaza în zonele inflamate, cu infectii locale sau cicatrici. IIM sunt contraindicate la
pacientii cu tulburari de coagulare.
regiunea dorsogluteala
regiunea ventrogluteala
Tehnica injectiei
muschiul deltoid este potrivit pt. administrarea injectiilor cu volum min (= 2 ml)
schimbati de fiecare data locul injectiei în cazul în care pacientul are nevoie
de IIM repetate
daca vine sânge în seringa, se scoate imediat acul; injectia se va face apoi în
alt loc
se scoate acul
se aplica un tampon si se se apasa usor
seringa si acul se arunca într-un container pentru materiale ascutite, folosite
asigurati-va ca pacientul se simte confortabil
se înregistreaza medicatia administrata în fisa pacientului
Injectia intravenoasa
♦ Pentru a evita formarea unei echimoze, este necesară comprimarea venei 3-4
minute, după efectuarea injecției.
Pregătirea materialelor
tavă medicală sau cărucior rulant;
medicamentul și soluția utilizată pentru diluție;
seringi sterile cu amboul situat periferic, de capacităţi adecvate cantităţii de
medicament prescris;
2 ace cu bizoul ascuţit dar scurt (un ac pentru încărcarea substanţei de
injectat în seringă);
comprese sterile/tampoane de vată;
fiolă sau flacon cu soluţia izotonă sau hipertonă;
mănuşi de unică folosinţă;
garou, materiale de protecție a patului;
plasturi post injecție.
Pregătirea pacientului
psihică:
Tehnica injectiei
1. Igiena mâinilor
Se spală și se dezinfectează mâinile, apoi se îmbracă mănușile nesterile.
2. Verificări
3. Poziție pacient
Se poziţionează pacientul în decubit dorsal, cu membrul superior în extensie
completă a cotului sau în poziţie sezândă pe scaun, cu cotul în extensie și
braţul sprijinit pe un suport textil pe spătarul scaunului.
5. Pregătire soluție
Se aspiră soluţia din fiolă sau flacon conform procedurii standard și se elimină
bulele de aer din seringă menţinând seringa în poziţie verticală.
6. Aplicare garou
Se aplică garoul, cu 10 cm deasupra regiunii la nivelul căreia urmează să se
facă injecţia i.v.
7. Identificare venă
8. Introducere ac
Îngrijirea pacientului
se observă locul injecţiei pentru sângerare;
se ajută pacientul să ocupe o poziţie confortabilă;
se explică conduita ulterioară dacă medicamentul a fost administrat în scop
explorator;
se supraveghează pacientul pentru a surprinde eventualele complicaţii şi se
anunță medicul dacă acestea apar.
Rezultate aşteptate/dorite
medicamentul este injectat lent când vena este corect puncţionată;
pacientul prezintă un răspuns terapeutic la medicamentul administrat în acest scop;
pacientul nu dezvoltă reacţii de sensibilizare la medicamentul injectat în scop
explorator.
Rezultate nedorite
flebalgie prin injectarea prea rapidă a soluţiei sau prin introducerea unor substanţe
iritante pentru intima vasului (ex. Soluţiile hipertone) → se injectează soluția lent;
senzaţie de uscăciune în faringe şi valul de căldură → se injectează soluția lent și se
comunică cu pacientul;
hematom prin perforarea venei sau retragerea acului fără îndepărtarea garoului → se
aplică comprese umede reci;
ameţeli, lipotimie, colaps → se anunță medicul;
reacţii anafilactice la soluţiile injectate în scop explorator → se anunţă medicul și se
intervine de urgenţă conform protocolului.