Administrația publică reprezintă totalitatea formelor de activitate prin care

organele administrative satisfac interesele publice ale cetățeanului.

Formele de activitate sunt clasificate după criteriul producerii de efecte juridice
a. producătoare de efecte juridice :
1. actele juridice ( manifestări de voință făcute cu scopul de a produce efecte
juridice) .
• acte de drept privat:
− contracte de închiriere;
− contracte de vânzare-cumpărare;
• acte de drept public - actul administrativ:
− autorizație de construire;
− HCL de stabilire a unor fapte ca fiind contravenții;
− HG de indexare a pensiilor
2. faptele administrative (forme de activitate ale administrației publice care
nu produc efecte juridice prin ele însele, dar de care legea leagă producerea
de efecet juridice) .
− efectuarea controlului în bagaje la trecerea frontierei;
− nesoluționarea unui cereri în termenul legal;
− atitudinea pasivă a consilierilor locali de a nu face
b. neproducatoare de efecte juridice:
1. operațiunile administrative(forme de activitate ale administrației publice
care nu produc efecte juridice, ajutând la pregătirea elaborării unui act).
− avize;
− acorduri;
− adrese;
− certificate;
− instrucțiuni;
− adeverințe;
− circulare;
2. actele politice(manifestări de voință făcute cu scopul de a produce efecete
politice).
− mesajul Președintelui adresat Parlamentului;
− declarații;
− comunicate de presă;

Actul administrativ - o manifestarea de voință ( unilaterală, expresă,obligatorie,

executorie) , care provine de la o autoritate publică ( autorități administrative , alte autorități
publice , particulari autorizați să presteze servicii publice pentru populație ) , în regim de
putere publică (puteea publică este atributul unei persoane de a obliga altă persoană să facă
ceva ce în mod normal nu ar face) , făcută cu scopul de a produce efecte juridice (naște ,
modifică raporturi juridice adm. , stinge) .

Manifestarea de voință:

a. unilaterală(provine de la un singur organ public)

− provine de la un organ colegial;
− provine de la două sau mai multe organe;
− provin la cererea celui interesat.
b. expresă :
− actul administrativ încorporează în el, în mod expres, fără echivoc, intenția
de a produce efecete juridice
c. Obligatorie
− atât pentru destinatarii actului;
− cât și pentru organul administrativ
d. Executorie
− punerea în aplicarea a actului de către administrație, fără a obține
autorizarea de la instanță

Autorități publice

1. autorități administrative, in activitatea lor curentă

− primar, consiliul local, consiliul județean, regie autonomă de transport,
inspectoratul teritorial de muncă
2. alte autorități publice, in activitatea subsidiară
− actul de numire în funcție de conducere a președintelui Camerei
Deputaților;
− actul de numire în funcție a președintelui unei secții din cadrul unei
instanțe.
3. particularii autorizați să presteze servicii publice către populație
− actul prin care se stabilește prețul biletelor de spectacol;
− actul prin care se stabilește ruta de transport public în comun;
− actul prin care se stabilesc perioadele de iluminat stradal
Criterii de clasificare:
a. după organul emitent:
− acte adm. centrale
 − acte adm. teritoriale
− acte adm. locale
b.după întinderea efectelor juridice:
− acte normative: produc efecte erga omnes
− acte individuale: product efecte in personam
c.după natura efectelor juridice:
− acte adm. de autoritate
− acte adm. de gestiune
− acte adm. de jurisdicție
d.după forma actului:
− acte timide
− acte atipice: tăcerea administrației , tardivitatea răspunsului , refuzul
nejustificat .
Condiții de valabilitate:
Legalitatea actului =conformitatea actului administrativ cu legea lato sensu (a se
repeta izvoarele actului administrativ).
1. actul administrativ este legal dacă:
− este emis de o persoană juridică de drept public care are capacitate:
− capacitate de folosință (data actului de înființare)
− capacitate de exercițiu (data constituirii organelor de conducere și
administrare)
2. Actul administrativ este legal dacă :
− este emis de organul competent (drepturile și obligațiile legale ale
organului administrativ):
− competență materială
− competență teritorială
Izvoarele actului administrativ:
→ (ordinea ierarhică)
A. Constituția
B. Legea
− constituțională
− organică
− ordinară
− de ratificare a tratatelor internaționale
C. OUG/OG (atunci când reglementează în domeniul administrativ)
D. Hotărârile de Guvern
E. Deciziile PM
 F. ordine de ministri (OM)
G. ordine de Prefecți (OP)
H. HCL, HCJ
I. dispoziții de primari

Obiectul actului administrativ (conduita -acțiuni/inacțiuni-impusă cetățenilor

de actul administrativ) să fie legal, adica să fie:
• determinat = se desprind cu exactitate drepturile și obligațiile cetățenilor;
• licit = să se conformeze cu legea, ordinea publică și bunele moravuri;
Forma actului administrativ:
• forma scrisă
• în limba română
• elemente de identificare: antet, titlu, emitentul, numărul de ordine,
temeiul juridic, motivația, conținutul, semnătura,
contrasemnătura,ștampila

Procedura de emitere/adoptare a actelor administrative

Procedura anterioara Procedura Procedura posterioară
concomitenta

redactarea proiectului de cvorum confirmarea

act administrativ
motivarea proiectului dezbaterea aducerea la cunostinta

publicitatea proiectului votul si majoritatea rectificarea

dezbateri publice pe semnarea/ reconstiturea

marginea proiectului contrasemnarea
avizarea proiectului motivarea arhivarea

Procedura anterioară Dezvoltare de situații

 • redactarea proiectului de act
administrativ
• inițiativa poate aparține instituției
publice sau cetățenilor din localități
(10 cetățeni din comitetul de
inițiativă cu susținerea a 5% din
populația UAT
• motivarea proiectului
• publicitatea proiectului
• dezbateri publice pe marginea
proiectului
• avizarea proiectului
Procedura concomitentă
cvorum
(condiție pt organul inițiator)
vot si majoritate
− identificarea/descrierea
problemei;
− Determinarea GT;
− obiectivele proiectului;
− indicatori de monitorizare;
− acțiuni;
− buget.
− notă de fundamentare pt og si
oug si hg;
− referat pt actele organelor
unipersonale;
− raport pt actele organelor
colegiale.
prin orice mijloc de publicare
− se realizează în cel putin 10 zile
de la publicare
− avizul (opinie de
specialitate)=operațiune
administrativă
− aviz conform: autoritatea
inițiatoare este obligată să îl
ceară și să îl respecte
discuții:
− nr minim de membri ai unui organ
colegial necesar pentru funcționarea
organului este de regula 50% +1
− dacă nu se îndeplinește cvorumul,
organul colegial nu poate sa
continue ședința;
− orice act adoptat fără cvorum este
nul;
− majoritatea simplă= jumătate plus 1
din nr membrilor prezenți;
− majoritatea absolută = jumătate plus
1 din numărul membrilor care
formează organul;

semnarea
Lipsa ei atrage inexistența actului
contrasemnarea
Procedura posterioară
confirmarea actelor administrative
aducerea la cunoștință
rectificarea actului administrativ
− majoritate calificată = 2/3 sau 3/4
din numărul membrilor care
formează organul;
− indică proveniența actului;
− conferă autenticitate actului;
− exprimă manifestarea de voință a
semnatarului;
− angajează răspunderea semnatarului;
− indică proveniența actului;
− conferă autenticitate actului;
− exprimă manifestarea de voință a
semnatarului;
− angajează răspunderea semnatarului;
− atestă un prim control asupra
legalității actului.
-validarea unui act administrativ pt
acoperirea eventualelor vicii de formă
sau procedură;
- viciile de fond sau competență nu se
acoperă.
-prin publicare, pentru actele
administrative normative;
-prin comunicare, pentru actele
administrative individuale.
- îndreptarea erorilor materiale
evidente;
 Când intră în vigoare actul administrativ?

-reguli generale-

Actul administrativ NU ESTE LEGE stricto sensu!!!

Actul administrativ intră în vigoare IMEDIAT.

- pentru organul emitent: actul adm. intră în vigoare IMEDIAT ce a fost

emis/adoptat

- pentru terți: actul adm. intră în vigoare IMEDIAT după ce a fost adus la
cunoștința celor interesați.

Când intră în vigoare actul administrativ?

-reguli speciale-

Aducerea la cunoștință depinde de clasificarea actelor după întinderea efectelor

juridice:

Astfel:

-actul adm. normativ este adus la cunoștință prin PUBLICARE.

Publicarea se face prin orice mijloace.

• actele adm centrale - se publică în M.Of.

• actele adm teritoriale/ locale - se publică în monitorul județean, pe site-ul
instituției, la avizier, în ziare locale sau județene

Actul adm. individual este adus la cunoștință prin COMUNICARE.

Comunicarea se face la adresa indicată de solicitant în cererea de eliberare a
actului adm. individual.

Excepție:

- Decretul, dacă este act individual, se Publică în M.Of.

- HG, dacă este act individual, se publică în M.Of.

Când iasă din vigoare actul administrativ?

▪ când ajunge la termen

▪ când se revocă - se face doar de organul emitent/superior
▪ când se anulează - se face doar de instanta de contencios
▪ prin abrogare

Condiția de valabilitatea a actului administrativ este legalitatea lui. Când actul a

fost adus la cunoștință, dar se constată că este nelegal, el poate fi REVOCAT sau
ANULAT.

Revocarea și anularea sunt situații care apar când actul administrativ nu este legal.

Suspendarea actului nu inseamnă ieșirea din vigoare. Suspendarea apare când

există suspiciuni că actul nu este legal.

Revocarea este o operațiune prin care organul emitent sau cel superior (dacă
există) retrag din circuitul juridic actul administrativ emis/adoptat.

• motivul retragerii = actul nu este legal.

• retragerea făcută de organul emitent = retractare
• retragerea făcută de organul ierarhic = revocare

Revocarea este un principiu în dr. administrativ: principiul revocabilitatii actelor

administrative.
Principiul revocabiliății actelor administrative

Astfel:

regula: Actul administrativ normativ este revocabil oricând.

excepția: actul administrativ individual este irevocabil.

excepția de la excepție, care devine regulă: dacă un act adm. individual este
obținut în mod fraudulos, el devine revocabil.

Actele administrative individuale care:

- au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice (ex. Construcția clădirii în

baza autorizației de construire și împroprietărirea cetățenilor)

au fost executate material (incheierea unui contract de prestări servicii,

cumpărarea materialelor și demararea serviciilor)

sancționează (PV sancționatorii)

declară statut (actele de stare civilă)

NU POT FI REVOCATE. Dacă sunt nelegale, cei nemulțumiți le pot ataca la

instanța de contencios administrativ.

Efectele actelor care se revocă

Revocarea se poate cere in termen de 30 de zile de la data aflarii motivului de

nelegalitate

După revocare, actele nu iși mai produc efecte.

Dar, ce se întâmplă cu efectele deja produse?

Răspunsul depinde de momentul la care a intervenit cauza de nelegalitate.

Astfel:

-interventia motivului in procedura anterioară/concomitentă/posterioară - efectele

produse până la revocare se desfințează
- intervenția după intrarea lor în vigoare, efectele se pot păstra sau desființa, în
funcție de ce va hotărî organul care revocă.

Nulitatea este o operațiune prin care instanta de contencios administrativ retrage

din circuitul juridic actul administrativ emis/adoptat.

motivul retragerii = actul nu este legal.

După anulare, efectele actului nu se vor mai produce pentru viitor.

Pentru actele administrative normative, efectele produse până la momentul

anulării se pot desființa, în raport de momentul la care a apărut motivul de
nelegalitate. Instanța este cea care va hotărî ce se va intampla cu efectele produse.

Suspendarea este o operațiune vremelnică de întrerupere a efectelor juridice ale

actelor administrative.

motivul suspendării = suspiciuni de nelegalitate.

suspendarea intervine:

- din oficiu- atunci când Prefectul/ANFP solicită instanței anularea actelor

administrative ale administrației publice locale

la cererea părții interesate.

Partea interesata cere în același timp anularea actului și suspendarea producerii

efectelor juridice de către același act.

Instanța va soluționa suspendarea, iar apoi va analiza legalitatea actului:

- dacă actul este legal, suspendarea încetează, iar actul continuă să își producă
efecte juridice.

- dacă actul nu este legal, suspendarea încetează, iar actul nu își va mai produce
efecte juridice pentru viitor. Instanța va hotărî ce se va întâmpla cu efectele
juridice deja produse.

Temeiul legal al contenciosului administrativ este Legea 554/2004 a

contenciosului administrativ.

Art. 1. - (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori
într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ
sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței
de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea
dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

Condițiile de admitere a acțiunii în contecios administrativ

→ Orice persoană
→ Care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim,
→ De către o autoritate publică, public
→ De către o autoritate publică,
→ Printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal al unei
cereri ;
→ Se poate adresa instanței de contencios administrativ competente
→ pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului
legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
 orice persoană (7 tipuri)
=
reclamant= subiect procesual activ=subiect de sezină

orice persoana fizică sau juridică vătămată de un act administativ

un terț (o persoană fizică sau juridică vătămată de un act administrativ

individual adresat altei persoane)

Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate

să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi
revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice

avocatul poporului

ministerul public

prefectul

ANFP

Vătămarea unui drept sau interes legitim=cauza acțiunii în contencios

administrativ

• drept vătămat - orice drept prevăzut de Constituție, de lege sau de alt act
normativ, căruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ;
• interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în
considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat;
• interes legitim public - interesul care vizează ordinea de drept și democrația
constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor
fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea
competenței autorităților publice;

De o autoritate publică =Pârâtul =subiect procesual pasiv

 • autorități executive:
• autorități legisative:
• autorități judecătorești
• particularii autorizați să presteze servicii publice către populație

Printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal al unei

cereri

• acte administrative normative sau individuale

• acte administrative de gestiune = contracte administrative
• tăcerea administrației
• tardivitatea răspunsului
• refuzul nejustificat

Se poate adresa instanței de contencios administrativ competente

• Tribunalul (primă instanță) dacă:actul administrativ vătămător este un act

administrativ local și județeanare valoare pecuniară de până la 3.000.000
lei (taxe, impozite, contribuții, datorii vamale)
• Curtea de apel (primă instanță) dacă:actul administrativ vătămător este un
act administrativ centralare valoare pecuniară mai mare de 3.000.000 lei
(taxe, impozite, contribuții, datorii vamale)
• Inalta Curte de Casație și Justiție nu este primă instanță. Este doar instanță
de recurs.
Curtea de apel poate fi instanță de recurs pentru hotărârile pronunțate de
tribunal

Pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și
repararea pagubei ce i-a fost cauzată.=obiectul cererii în contencios administrativ

• anularea actului, dacă reclamantul îl consideră nelegal

• recunoașterea dreptului pretins sau recunoașterea interesului legitim
• repararea pagubei
Care sunt condițiile de admisibilitate ale acțiunii în contencios
administrativ?

1. Calitatea părților: reclamant/ pârât

2. cauza
3. obiectul
4. competența instanței
5. procedura prealabilă
6. termenele

Procedura prealabilă

a. este obligatorie
• cand vătămarea dreptului sau interesului legitim se realizează printr-un:
− act administrativ normativ
− act administrativ individual
− tăcerea administrației
− tardivitatea răspunsului
− refuzul nejustificat
b. nu este obligatorie
• cand acțiunea este introdusă de:
− Prefect
− ANFP
− Avocatul Poporului
− Ministerul public

art.7 din Legea 554/2004

- Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ

competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său
ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i
se adresează trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau
autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de
zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a
acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al
actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor
 administrative unilaterale, şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar
nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.

- În cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi

formulată oricând.

!!! Persoana vătămată va realiza procedura prealabilă la organul

emitent sau la cel ierarhic superior, dacă există.

Termenul pentru realizarea procedurii prealabile:

Oricand - pentru actul administrativ normativ

30 de zile de la comunicarea actului

- pentru actul administrativ individual

- pentru motive temeinice, procedura prealabilă poate fi realizată și în

termen de 6 luni de la emiterea actului.

-termenul de 6 luni este termen de prescripție

art.11

L 554/2004

Termenul de introducere a acțiunii

a. actul normativ = oricând

b. actul individual = 6 luni de la:
• data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;
• data comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii prealabile;
 • data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv
data expirării termenului legal de soluţionare a cererii;
• data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h) - 30 de zile -,
calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluţionarea
favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile
• În cazul acţiunilor formulate de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul
Public sau Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, termenul curge de
la data când s-a cunoscut existenţa actului nelegal, fiind aplicabile în mod
corespunzător prevederile alin. (2).
• Pentru motive temeinice, şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu
mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la
cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal
de conciliere, după caz.
art.18
L 554/2004
Soluțiile date de instanță
➢ anularea totală sau parțială actului
➢ obligarea autorității să emită actul
➢ obligarea autorității să elibereze alt înscris
➢ obligarea autorității să efectueze o anumită operațiune administrativă
➢ hotărăște și în legătură cu despăgubirile solicitate

art.5
L 554/2004
Actele nesupuse controlului
(1) Nu pot fi atacate în contenciosul administrativ:
a) actele administrative ale autorităţilor publice care privesc raporturile acestora
cu Parlamentul;
b) actele de comandament cu caracter militar.
(2) Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative
pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă
procedură judiciară.
(3) În litigiile referitoare la actele administrative emise pentru aplicarea
regimului stării de război, al stării de asediu sau al celei de urgenţă, cele care
privesc apărarea şi securitatea naţională ori cele emise pentru restabilirea ordinii
publice, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale,
epidemiilor şi epizootiilor nu sunt aplicabile prevederile art. 14.