Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii $i Economia Constructiilor Bucuresti - Sos.Pantelimon nr.266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/176 - redactie /116 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 14 1998 4. PRESCRIPTII TEHNICE + "Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare ter- mica la cladirile de locuit", indicativ C107/1-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.24/N din 19 februatic 1997.......-.002 + "Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare ter- mica la cladiri cu alt destinatie decat cele de locuit ", indica- tiv C107/2-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.24/N din 19 februarie 1997.. seceseusneetnnseenstnsanersestesnsenseeess3D = Ghid pentru caiculul performantelor termotehnice ale cladiri- lor de locuit", indicativ C 107/4-97, aprobat de MLPAT cu or- dinul nr.24/N din 19 februarie 1997.......-essessseseestenseen BT Toate arepturie asupra aceste| ed sunt rezervate INCERC Bucurest. Nu este permis’ reproducereaintegralé sau parjala @ materaielar din Buletnul Constructor ts alINCERC f88 consimyamantArt. MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUI ORDIN nr. 24/N/ din 19.02.1997 Avand in vedere: - Avizele Consiliului Tehnico - Stiintific nr.156/96; 205/96; 206/96 - In temeiul H.G. nr. 456 / 1994 privind organizarea si func- fionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Te- ritoriului, - in conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 si a Decretului nr.591/1996, - Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului e- mite urmatorul ORDIN + Se aproba "Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termica la cladiri de locuit" Indicativ C 107 / 1-97, “Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termica la cladiri cu alta destinatie decat cele de locuit" Indicativ C 107/2-97, “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor" Indicativ C 107/3-97, "Ghid pentru calculul periormantelor termotehnice al cla- dirilor de locuit" Indicativ C 107/4-97 “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructii in contact cu solul: Indicativ C107/5-97 Art. 2 -Reglementarile de la art.1 intra in vigoare la data publi- c&rii in Buletinul Constructiilor. Art. 3 -Directia Programe de Cercetare si Reglementari Tehni- ce va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU NICOLAE NOICA 2 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARII TERITORIULUI DIRECTIA COORDONARE, CERCETARE STIINTIFICA SI REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENTILOR GLOBAL! DE IZOLARE TERMICA LA CLADIRILE DE LOCUIT Indicativ C 107/1 - 1997 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE SI TEHNICA DE CALCUL IN CONSTRUCT - S.A. Director general: ing. SERBAN STANESCU Responsabil lucrare: ing. MIHAELA GEORGESCU Elaboratori ing. MOSES DRIMER ing. MIHAELA GEORGESCU Avizat de: DIRECTIA PROGRAME DE CERCETARE SI REGLEMENTARI TEHNICE Director: ing. OCTAVIAN MANOIU Responsabil de lucrare MLPAT: arh, DOROTEIA COCHECIINORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENTILOR: 'GLOBALI DE IZOLARE TERMICA LA CLADIRILE DE LOCUIT 4. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE. 4.1, Prevederile prezentelor reglementari tehnice stabilesc mo- dul de calcul al coeficientului_ global de izolare termica (G) care exprima pierderile totale de caldura la cladirile de lo- cuit Reglementarile tehnice cuprind, de asemenea, valorile normate maxime ale coeficientilor globali de izolare termi- cA (GN), care se admit la cladirile de locuit. 1.2. Prezentele reglementari urmaresc ca, atat prin conceptia complexa initiala a cladirii (configuratie, procent de vi- trare,etc.), cat si prin mocul de alcatuire a elementelor de constructie perimetrale si detaliilor, sa se limiteze pierderile de caidura in exploatare, in vederea reducerii consumului de energie pentru incalzirea cladirilor de locuit 4.3. Prevederile prezentelor reglementari se aplica la toate ti- purile de clidiri de loouit $i anume: * cladiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau in- siruite, tip duplex, ¢.a.); ‘ claditi de locuit cu mai multe apartamente; - camine gi internate; = unitati de cazare din hotelari si moteluri Reglementarile se referd atat la cladirile noi, cat sila oladi- rile existente care urmeaza a fi supuse lucrarilor de reabi- litare gi de modernizare. Cladirile de locuit avand magazine sau spatii cu alte desti- nati ja anumite niveluri, vor fi considerate exclusiv aceste spatii, avand in vedere $i pierderile de caldura prin supra- fetele adiacente. 1.4. Coeficientii globali de izolare termica - G - au in vedere: -pierderile de caldurd prin transfer termic, aferente tuturor supratetelor perimetrale, care delimiteaza volumul incalzit al cladiri; =pierderile de cdldura afeente unor conditii normale de re- improspatare a aerului interior; -pierderile de caldura suplimentare datorate infiltratiei in exces a aerului exterior, prin rosturile tamplarrel. Coeticientii globali nu tin seama de aportu! solar si nici de aportul de caldura datorat ocupaiii locuintelor 1.5. Respectarea prevederilor prezentelor reglementari tehnice este © conditie obligatorie atat pentru elaboratorii proiectelor, pentru specialistii verificatori si experti atestati (exigenta E), cat si pen- tru investitori si executanti, conform. prevederilor din “Legea privind calitatea in constructi" - nr. 10/1995. Verificarea proiectelor sub aspectul exigentelor de izolatie ter- mica si de economie de energie este obligatorie la objinerea autorizatiei de constructie 4.6. Verificarea cosficientului global de izolare termica nu anulea7A obligativitatea efectuairiituturor celorialte verificari termotehnice cerute de legislatia in vigoare. 1.7. Prezentele reglementari tehnice se vor utiliza impreuna cu ur- matoarele acte normative: [1]C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al ele- mentelor de constructie ale cladirilor [2] 6107/5 97 Normativ privind calculul termotehnic al ele- mentelor de constructie in contact cu solul. [3] 6107/4 - 97. Ghid pentru calculul performantelor termoteh- nice ale cladirilor de locuit 2. TERMENI, SIMBOLURI, SI UNITATI DE MASURA Simbolurile si unitatile de Asura ale principalilor termeni utili- ati in prezentele reglementari tehnice sunt date in tabelul 1 Se foloseste sistemul international de unitati de masurd (SI), in care: Ww, = 0,860 kcal/n = 1u/s 1m’ KW 1163 méh °Cikcal 1Wi(m? K) = 0,860 keal/(m’h °C) 1Wh 1600 J = 0,860 kcal SIMBOLURI, $1 UNITATI DE MASURA TABELUL 1 SMBOLUL TERMENUL RELATAOE | UNTATIOE i z 3 4 Perimetrul clad ~ 7 ‘a do analy Toric = ‘ina Srvelopet ot ‘Aria constr a clasiti = ~ Volumat terior, Tea aboaairi ws ‘Numérul de nivtur = alz|<|e]>|2 “Temperatura spaior Elaborat de: Apwobat neineatzt, - a RS RT ftL oc pRolcraRe, cencETARE st EE Borat -opcar arpa ware TEHNICA DE CALCUL IN CONSTRUCT ssn 24 de-caleu - is IBICT.- S.A, Bucuresti 9.02 1997 ‘Temperalura wieroar® do calcul : a7 z rena is emoaraa z : at lexterioara si cea intenioara de calcull uw 1 kK v [Capaciateacalorea masala = 5 a, S resin constant, a aeru kg) Fs [Densities aprenté a aru = 1g a Reatonja ternica spectca FY, orectata, med a Uru element de - mk eonsuce pe sneamoll cag 32. {CoeTciemu de water errve ". feorecat; eau, a unui element de watew'k) lconswucte, pe ansamblul dad [Coeficiente cul erm al una [ement de consuce ws © fFunitermic w 7 [Factoral de corecte atemperaturior| —I=T, - lenwiows x a Yiteza de verter roman de 7 n lserimbun de ae peo). [Coefcerul gibal de woe mi | mica a clad = Wimn'«) {coef lob narmal de = ian GN |rotare termica ack wim’) || 3. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA (G) 3.1. Coeficientul global de izolare termica a unei cladiri (G), in an- samblu, reprezinté suma pierderilor de caldura realizate prin transmisie directa prin aria anvelopei cladiri, pentru o diferen- 1 de temperatura intre interior si exterior de 1 K, raportata la volumul cladiri, la care se adauga pierderile de caldura afe- rente reimprospatarii aerului interior, precum si cele datorate infiltratilor suplimentare de aer rece. Coeficientul global de izolare termica se calculeazd cu relatia: A) 40.960 [wim’k)] (1) in care: L_~ eoeficientul de cupiaj termic, calculat cu relatia: 33. [W/K] (2) « factoru! de corecie a temperaturilor exterioare [-}; ‘volumulinterior, incalzit, al cladiii{m’): rezistenta termica specifica corectata, medie, pe ansamblul cladiri, a unui element de constructie[m'K/M} aria elementuluide constructio [m'], avand rezistentatermica viteza de ventilare naturala a claditi, respectiv numarul de schimburi deaerpe ora fh}; Clidirea - in conceptia prezentelor reglementari - reprezinta un ansamblu de apartamanta, spatii de circulatie si alte spatii comune, delimitat de o serie de supratete care alcatuiesc anvelopa cladirit $i princare au loc pierderile de caldura. Anvelopa cladini separa volumul incaizt al cladiri de: ~aerul exterior; “sol (la placi in contact direct cu solul, amplasate fie peste cota terenului sistematizat, fie sub aceasta cota, precum si la peretii in contact cu solul);, ~ incaperi anexa ale cladirii propriu-zise, neincalzite sau mult mai putin incalzite, separate de volumul cladirii prin pereti sau /siplansee, termoizolate in mod corespunzator (exemplu: garaje, magazi, subsoluri tehnice sau cu boxe, pivnite, poduri, camere de pubele, verande, balcoane silogil inchise cutamplairie exterioara, 3.2.) - spat care fac parte din volumul constructiv al cladiri, dar care au alte functiuni sau destinatii (exemplu: spatii comerciale la parterul cladirilorde locuit,birouri s.a.); - alte cladini, avaind peretii adiacenti separatide cladirea considerata, prin rosturi Rosturile antiseismice, de dilatatie sau de tasare, atat cele deschise (Care nu au prevazute masuri de izolare fala de aerul exterior), cat $i Cele inchise (la care se prevad masuri speciale de etansare $1 izolare termica pe contur), constituie - de regula - limite ale volumului cladirit, jar suprafetele peretilor adiacenti rosturilor fac parte din anvelopa cladiri. Fac exceptie situatille la care rosturile sunt amplasate in tnferorulunul volum unitar din punct de vedere functional (de exemplu rosturi la camine, internate sau, uneor'. chiar la unele cladiri de locult); in aceste cazuri rosturile sunt de tip inchis, volumul cladirii se calculeaza fard a tine seama de existenta rosturilor, iar suprafata eventualilor pereti adiacentirosturiiornu se includ in anvelopa cladiri Lacladirile compuse din mai multe sectiuni (case de scara) fara rosturi intre ele, volumul si respectiv anvelopa cladini se caiculeaza pentru ansamblul acestor Sectiuni. Inmod similar, la cladirile de locuit individuale, cuplate sau ingiruite, {arg rostur, volumul s1 anvelopa se determina pentru ansambiul cladir. La cladirile fr rosturi, peretii dintre sectiyni si dintre locuintele Guplate sau inprute, nu se consideré a facand parte din anvelopa cladirilor. Aria anvelopei cladirii- A - se calculeaza cu relatia: SN [mn] (3) in care: A aria anvelopei, reprezentnd suma tuturor ariilor ele- mentelor de constructie perimetrale ale cladiri, prin care au loc pierderile de caldura; 7A ariile elementelor de constructie care intr cladiri gi anume: + suprafata opaca a peretilor exteriori; + suprafetele adiacente rosturilor deschise si/ sau inchise ; + suprafetele ferestrelor si usilor exterioare, precum si ale peretilor exterior vitrafigiale luminatoarelor, + suprafata planseelor de peste ultimul nivel, sub terase; + suprafata planseelor de peste ultimul nivel, sub poduri, + suprafata planseelor de peste pivnite gi subsolurineincalzite; + suprafata placilor in contact cusolul + suprafata peretilor in contact cu solul; + suprafata plangeelor care delimiteaza cladirea la partea inferioara, de exterior labowindouri, ganguride trecere, etc.); + suprafata peretiior si a planszelor care separa volumul cladirii, de spaiii adiacente neincalzite sau mult mai putin incaizite, precum gi de spafii avand alte destinati, ete, in alcatuirea anvelopei Avil care alcatuiesc anvelopaunei cladiri(A) se determina astfe + aril peretilor se calculeaza pebaza urmatoarelor dimensiuni pe orizontala, pe baza dimensiunilorinterioare ale peretilor exteriori sau ale celor de la rosturi(lungimile in plan marcate cu nie groasa in fig. 1): ~ pe vertical, intre fata superioara a pardoselii de la primul nivel incalzit, pana la tavanul ultimului nivel incalzit (inaltimea H = ZH, in fig.2) + arile tamplariei exterioare se iau in calcul pe baza dimensiunilor ominale ale golurilor din pere (ig. 1 $i2): + arile orizontale (erase, plansee sub poduri, plansee peste subsolur, placi pe sol, 5.2.) se calculeazé pe baza’ dimensiunilor conturului interior al peretiior care alcatuiesc anvelopa cladiri(ig.1): in cazul supratetelor inciinate, a determinarea suprateteior orizontale siverticale se va ine seama deaceasta inciinare. ‘Asa cum rezulta din ig.3, aria anvelopei se determind avand in vedere exclusiv suprafetele interioare ale elementelor de. constructie erimetrale, ignorand existenta elementelor de constructieinterioare (peretii interior’ structurali si nestructurali, precum si plangeele intermediare), 4, Volumul cladiri - V - reprezinta volumul delimitat pe contur de suprate|ele perimetrale care alcatuiesc anvelopa cladit, si care sunt precizate lapunctul3.3. Volumul clad’ - V- reprezinta volumul incalzit al cladit, cuprinzand atat incaperile incalzite direct (cu elemente de incalzire), cat si incaperile incalzite indirect (fara elemente de incaizire), dar la care caidura patrunde prin peretii adiacenti, lipsiti de 0 termoizolatie semnificativa, In acest sens se considera ca facand parte din volumul cladiri: camari, debarale, vestibuluri, holuri de intrare, casa scarit, putuliftului gi alte spatii comune. Mansardele precum 51 incdperie de la subsol, Incalzite la temperaturi apropiate de temperatura predominantaa cdi se includ in volumul la Nuse includin volumul clad: 8 de calcu! a! Jor Modu) inal Fig. 2 wpimiler de calcul af hun th pion Fit Modul hi tau forest Fninale ale Se0 55) % g 3 $e gh e Yo. Pere: Po digmemisPle eb rminale ale malin if ier Berber Lgogoa f-a310 UU Fig. 3 Stabilirea dimensiunilor anvelage! 2. Dimensiuni contarm provectasu! b. Dimensiuni d> calcu! - incdperile cu temperaturi mult mai mici decat temperatura predominantaa cladiri, de exemplu camerele de pubele; -verandele, precum sibalcoanele silogille, chiar in situatia in care ele suntinchise cu tamplarie exterioara La cladirile cu terasa, in cazul in care casa scarii se ridic& peste cota generala a plangeuluiterasei, pereti exterior ai acesteia se considera Caelemente ale anvelopsicladin La cladirile cu acoperis inclinat, in situatile in care casa scariicontinua peste cota generala a planseulul podulul, ca elemente delimitatoare. spre exterior, se considera peretil dintre casa scar si pod s planseul ‘sau acoperisul de peste casa scari La casa scarii de la parter, precum si la holurile de intrare in cladire care au planseul inferior denivelat, determinarea volumului $i a ariei anvelopei, precum si a atilortuturor elementelor de construct care separa aceste spatii, de subsol si de aerul exterior (pereli, plansee, Fampe, podeste), se face cu ‘luarea in consideratie a acestel denivelar. 35, Rezistentele termice corectate, medii_ pe ansamblul clad, ale elementelor de constructie (R'.) se determina pe baza prevederilor din [1], (21 si {3}, cu tuarea in consideratie a influentei tuturor puntilor tennice asuora rezstenfeler terme undrectonale, In cmp curent 35.1. Principalele punti termice care trebuie sa fie avute in vedere la determinarea vaiorilor R, sunt urmatoarele: + la pereti:stalp, grinzi, canturi, placi de baicoane, logii si bowindouri, butandrugi, stlpisor, colturi giconturul tamplaviei: + laplangeele de iaterase gide la poduri:atice, cornige, streasini, cosuri siventilati; + laplangeele de peste subsol, termoizolate la partea superioara: peretii structuralisinestructuralidela parter zona de racordare cu soclul; + laplangeele de peste subsol, termoizolate la partea inferioara: pereti structurali si nestructurali de la subsol, grinzile (daca ru sunt termoizolate) 5 zona de racordare cu soclul, la placile in contact cu solul: zona de racordarea cu soclul, precum si toate zonele cu termoizolatia intrerupta, la planseele care delimiteaza volumul cladini a partea inferioara, de aerul exterior: grinzi (daca ru sunt termoizolate), centuri, precum si zonade racordare cuperetiiadiacent) 352. Rezistenfele termice corectate, medi, ale suprafetelor opace ale elementelor de constructie, ‘se determina pe baza metodei coeficientilor specifici liniari'si punctuali de transfer termic, in conformitate cu relatile de calcul din cap. 7 din [1] si [2] gia tabelelor 4...73din {1} 1...18 din [2 353. Lafazele preliminare de proiectare, influenta puntilor termice se poate evalua printr-o reducere globalé a rezistentelor termice Unidireotionale (in camp curent),astfel: + laperetiexteriori 20...45% + laterase siplansee sub poduri 15..25% + laplangee peste subsolurisi sub bowindouri 25.35% * larosturi 40...20% 1354. 355. 36. 37, La fazele intermediare de prciectare se admite utilizarea metodei simplificate din anexa H din [1],care consta in determinarea mediei aritmetice a rezistentelor termice calculate pe zone dispuse paraiel pe fluxultermic spe straturi dispuse perpendicular pe fluxul termic. Rezistentele termice ale tamplariei exterioare, luminatoarelor si peretilor exterior vitrati se vor considera conform prevederilor din cap. 9sidin anexaldin(} Pentru mare gradului de coniort formic a claire de tocut, precumn si_in vederea reducerii consumului de energie in exploatare, fezistentele termice R', determinate conform pet. 3.5. trebuie sa fie maimaridecat valorile F,,din anexa 3, Factorul de corectie a temperaturilor exterioare se calculeaza cu relatia’ Tt = o 4) Incare: TT. T, temperatura exterioara conventionala de calcul pentru perioada réce a anului, cate se considera in conformitate cu harta de zonare climatica a teritoriului Romanie,, pentru perioada de iarna, din anexa D din [1], astfe: Zonal T, Zonall T, Zonalit T, Zonalv T, temperatura interioara conventionala de calcul pe timpul iernii re la cladirile de locuit se considera temperatura predominanta a incdperitor: T.=420C T, temperatura in spatile neincdilzite din exteriorul anvelopei, determinate pe baza unui calcul al bilantului termic, efectuat in conformitate cu prevederile din{ 1] ¢i[2} T, __ temperatura in mediul din exteriorul anvelopei care poate fi T=T, sau Tet Pentru calcule in faze preliminare de proiectare, valorile + se pot considera 50,9. la rosturideschise sila poduri; ¢=0,5 la rosturi inchise, lz subsoluri neincalzite $i la pivnite, la ‘camere de pubele, precum’sila alte spatii adiacente neincdizite sau avandalte destinati, - ,B la verande, balcoane silogiiinchise cu tamplarie exterioara. +¢=0,9 la tmplaria exterioard prevazuta cu obloane lafataexterioara, Laelementele de constructie care separa mediu| interior (Ti) de mediul exterior, rezulta r= 1,0. 12 38. La pierderile de caldura prin transfer termic se adauga pierderile aferente unor conditii normale de reimprospatare a aerului interior. precum si pierderile suplimentare de caldura , aferente infitratiei in exces a aeruiui exterior, care poate patrunde prinrosturiletamplariel Aceste pierderi, raportate la volumul cladiril V si la diferenta de temperatura AT =T-T,, au valoarea0,34n{W/m'k], incare n viteza de ventilare naturala a cladini, respectiv numarul de schimburide aer pe ora{h-1] 0,34 teprezinta ‘produsul dintre capacitatea caloric masica si densitatea aparenta aaerulu 1000W:s/(kgK) 4,23 kg/m" 280 W-si(m'k} 34 Whim’) Valorie nse iaudin anexa 1, cu urmatoarele precizari Valoarea n=0,5 h'reprezinta numarul minim de schimburi de aer pe ora necesar pentru reimprospatarea aerului interior in. vederea asigurariiunor conditinormale de microclimat. Aceste schimburi normale de aer se realizeaza = prininerentele neetangeitali ale tamplarei = prindeschiderea ferestrelorsiusilor exterioare; = prin eventualele sisteme speciale de ventilare natural (de exemplu clapete reglabile pentru priza de aer proaspat si alte clapete sau canale verticale de ventialie pentrueliminarea aeruluiviciat) Pierderile suplimentare de caldura datorate infitratiei in exces a aerului exterior sunt o consecinta directa a modului de realizare a etanseitatii rosturilor dintre cercevelele si tocurile témplariei exterioare. Aceste pierderi sunt legate de actiunea vantului, precum si de curentii de aer interiori si exteriori, si sunt in functie de urmatori factor: = expunerea clad (simpla sau dubla) sub aspectul infitratilor de aer, respectiv cu apartamente avand ferestre pe una sau pe doua fatade; + gradul de adapostire a cladit, prin existenta unor obstacole in calea vantului sia curentilorde ae; ~ gradul de permeabilitate acladii, tamplarieiexterioare Valorile n din anexa 1 cuprind ambele componente ale naturi + pierderilor de caldurd, astfelincat numarulde schimburide aer variaza de la valoarea minima de 0,5 h° (ara infltrati in exces) la valori de 1.0.....1,5h-1, in cazulunorinfitratiisuplimentare mari La clair avand mai multe feluri de tamplarii exterioare, valoarea n se + determina prin interpolare, in functie de ponderea arilordiferitelor tipuri de tampa infuncfie de modulde etansarea 9.9, Primultermen al relaieide calcul (1) postetideteminatcurelaia War wim} © Vv 13