REFERAT

“DIMITRIE CANTEMIR”

Mama sa – Ana Bantaş, era descendenta unei familii de boiernaşi, la origine

negustori din Lăpuşna. Deşi analfabet, ştiind numai să se iscălească, Constantin
Cantemir  a dat o educaţie aleasă copiilor săi Antioh şi Dimitrie. El a invitat în familie
dascăli dintre cei mai instruiţi din ţară şi din străinătate, între care şi pe călugărul
grec Ieremia Cacavelas, teolog poliglot, filosof şi predicator, care studiase la
universităţile din Leipzig şi Viena. Încă în patrie, până la plecarea sa în calitate de
ostatic la Poarta Otomană, Dimitrie căpătase cunoştinţe temeinice. În afară de
instrucţia obişnuită, care era dată pe atunci copiilor de boieri (citire, scriere şi socotit,
unele cunoştinţe elementare de religie creştin-ortodoxă), el mai studiase limbile
slavă, greacă şi latină, teologia.  În 1688 Dimitrie Cantemir este trimis la Istanbul pe
lângă curtea sultanului în calitate de ostatic. La alt nivel, superior, Dimitrie îşi
continuă studiile la Constantinopol, atât la Înalta şcoală a Patriarhiei din acest oraş,
cât şi la diverşi profesori particulari de formaţie culturală europeană şi orientală. În
timpul şederii sale îndelungate (circa 22 de ani cu mici intermitenţe) în capitala
Imperiului Otoman, Dimitrie a manifestat un mare interes faţă de istoria, cultura şi
civilizaţia orientală, mai cu seamă faţă de cea turco-otomană. În acest mediu tânărul
Dimitrie a studiat filosofia, logica, teologia, geografia, istoria, muzica, medicina,
folclorul, limbile occidentale şi orientale (turca, persana, araba), desenul şi
arhitectura. Aceste cunoştinţe temeinice i-au permis să elaboreze mai multe lucrări
dedicate istoriei, civilizaţiei şi culturii. Mai mult ca atât, unele din concluziile sale pe
care le-a tras de pe urma studierii religiei musulmane, istoriei Imperiului Otoman, a
încercat să le pună la temelia activităţii sale practice ca domn al Ţării Moldovei în anii
1710-1711. Cu timpul, tânărul Cantemir deveni cunoscut în cercurile cele mai înalte
ale curţii şi aristocraţiei otomane, stabilind totodată legături cu reprezentanţi
diplomatici ai diferitor ţări europene – Franţei, Rusiei, Olandei . Este apreciat în
cercurile înaltului cler ortodox, precum şi în cele ale oamenilor de ştiinţă de cea mai
aleasă cultură din capitala imperiului. Datorită cunoştinţelor căpătate în patrie, cât şi
celor dobândite la Istanbul, în mediul unor mari personalităţi ale culturii europene şi
orientale, Dimitrie devine un om de cea mai aleasă pregătire intelectuală.Principalele
opere sunt:

Divanul sau Galceava inteleptului cu lumea,

scrisă în română și tipărită la Iași în 1698 este una din lucrările fundamentale ale
lui Dimitrie Cantemir.
Această operă este prima lucrare filozofică românească. În această lucrare
întâlnim disputele medievale despre timp, suflet, natură sau conștiință. Dimitrie
Cantemir sugerează superioritatea omului asupra celorlalte viețuitoare, face din om
un stapân al lumii, susține superioritatea vieții spirituale asupra condiției biologice
a omului, încearcă să definească concepte filozofice și să alcătuiască o
terminologie filozofică.
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scrisă între anii 1719 și 1722
în latină și tradusă apoi în română, este ultima operă a lui Dimitrie Cantemir, în
care autorul explică de ce moldovenii sunt români.„Hronicul vechimei a romano-
moldo-vlahilor” este o lucrare de sinteză și prezintăconcepția lui Dimitrie Cantemir
asupra formăriipoporului român și a limbii române, tratând, cu o documentare
foarte bogată, din peste 150 de izvoare române și străine (în limbile latină, greacă,
poloneză și rusă), originile poporului român și evoluția sa până la cel de-al doilea
descălecat, momentul întemeierii țărilor române Muntenia și Moldova.

Descriptio Moldavie sau Descrierea Moldovei, este una dintre cele mai
importante opere ale lui Dimitrie Cantemir, scrisă în latină între 1714 și1716, pe
când fostul domn al Moldovei trăia în Rusia. Cartea,un document de primă mână
asupra istoriei românilor, a fost scrisă de Cantemir la cererea Academiei din
Berlin. Lucrarea are un caracter enciclopedic, conținând descrieri pertinente și
complete denatură geografică, politică, administrativă, organizatorică, socială,
lingvistică, etnografică ale Moldovei.

Descriptio Moldaviae cuprinde trei părți:

 Prima parte este consacrată descrierii geografice a Moldovei, a munților, a

Prima parte este consacrată

descrierii geografice a
Moldovei, a munților, a
-apelor și a câmpiilor. Dimitrie Cantemir a elaborat prima hartă cunoscută a
Moldovei . A prezentat flora si fauna , targurile si capitalele tarii de-a lungul
timpului.
-In partea a doua a lucrarii este infatisata organizarea politica si administrative a
tarii. S-au facut referiri detaliate la forma de stat,alegerea sau scoaterea din scaun
a domnilor , la obiceiurile prilejuite de inscaunarea domnilor sau de mazilirea
lor,de logodna, nunti, inmormantari.
- In ultima parte a lucrarii exista informatii despre graiul moldovenilor,despre
slovele folosite , care la inceput au fost latinesti,” dupa pilda tuturor celorlalte
popoare a caror limba inca e alcatuita din limba cea romana , iar apoi inlocuite cu
cele slavonesti”. Lucrarea prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică
sau politică bine documentată, ci și pentru observațiile etnografice și folclorice.
Dimitrie Cantemir afost primul cărturar român care a cuprins în sfera cercetărilor
sale etnografia și folclorul.