Sunteți pe pagina 1din 14

Amplificatoare 1

CIA
CURS 3

Tipuri de ampilificatoare
1. Amplificatoare Operationale (AO):
2 Amplificatoare

Etajul diferenţial realizat cu Q1 , Q2, care lucrează la nivele foarte mici de semnal
comandă un al doilea etaj, notat A1, compensate în figură după metoda Miller, care
comandă etajul final notat cu A2 în figura 1.Specificaţiile fiecărui etaj sunt complet
diferite.Amplificatorul operational se foloseşte foarte rar în buclă deschisă, nici ca
structură de comparator nu este utilizat în buclă deschisă, datorită amplificării foarte
mari pe care o oferă.. În cazul în care amplificarea este finită caracteristica de transfer
a amplificatorului arată ca în figura de mai jos:
Amplificatoare 3

În figura 2 panta dreptei este infinită, real panta are o valoare care defineşte câştigul
( fig. 3):

∂ Vout ∆Vout
a= → ∞ (ideal ) a= (real )
∂ Vin ∆Vin

Parametrii amplificatorului operaţional ideal:


- impedanţă de intrare infinită;
- impedanţă de ieşire zero;
- amplificarea (av) in bucla deschisă infinită;
- lărgimea benzii de frecvenţă infinită;
- factorul de rejecţie de mod comun ( CMRR ) infinit;
- intrare în tensiune şi ieşire în tensiune.
Amplificatorul operaţional se foloseşte numai prins într-o buclă de reacţie. În figura de
mai jos se va arăta de ce nu se foloseşte AO fără buclă de reacţie.
4 Amplificatoare

La schimbarea alternanţelor, pentru semnal foarte mic în intrare, la ieşire avem un


hazard, ieşirea variază între valoarea maximă şi valoarea minimă(o contribuţie mare o
are şi zgomotul), creându-se un nivel mediu al semnalului (vezi linia punctată
orizontal din a doua parte a figurii 5).

Amplificatorul Operaţional de Transconductanţă ( OTA):

Parametrii Amplificatotului operaţional de transconductanţă ideal:


- impedanţă de intrare infinită;
- impedanţă de ieşire infinită;
- amplificare (ay=gm) infinită;
- lăţimea benzii de frecvenţă infinită;
- factorul de rejecţie de mod comun ( CMRR ) infinit;
- intrare în tensiune şi ieşire în current.
Amplificatoare 5

Etajul diferenţial este Q1, Q2. Q1 comandă oglinda Q3 Q5, care comandă oglinda
Q7 Q8. Q2 comandă oglinda Q4 Q6.În cazul ideal dacă tranzistoarele dintr-o
oglindăsunt identice, deoarece sunt identic comandate, atunci Iout=IRef.
Ic este curentul care comandă transconductanţa etajului, gm=gm(Ic).
iOUT = ic 6 − ic8
iOUT = ic 6 − ic8 = ic 4 − ic 3 = ic 2 − ic1 = gm ⋅ v1 − gm ⋅ v2 = gm ⋅ vid Polaritatea celor două
iOUT = gm ⋅ vid
intrări:
vI2 creşte => io creşte => vI2=vI+
vI1 creşte => io scade => vI1=vI--
6 Amplificatoare

VEB 2 VEB 1

I OUT = I SP 2 ⋅ e VT
= I SP1 ⋅ e VT
= I Re f

CONVEIORUL DE CURENT:

1.
Amplificatoare 7

vx=vy
iz= ± ix
Deoarece ieşirea este în mare impedanţă => ieşire în curent.
Intrarea y este de mare impedanta ( comandată în tensiune) iar intrarea x de mică
impedanţă De remarcat în figura 9 că de la intrarea x la intrarea y theoretic tensiunea
ar trebui să fie zero datorită căderilor de tensiune de pe cele două joncţiuni BE. În
realitate vx ≠ vy , existând o diferenţă între cele două potenţiale, numită tensiune de
decalaj.Diferenţa apare în principal datorită curenţilor diferiţi de saturaţie ale
tranzistoarelor NPN şi PNP,notaţi cu ISP, respectiv ISN. Remarcăm din circuit că
existenţa oglinzii Q2,Q3 impune prin Q5 curentul din Q1.
Vxy=?
8 Amplificatoare

Vy = VBQ1 - VEB5 V
Vx = VBQ! - VBE!
I I I I I
Vy - Vx = VBE1 - VEB5 =VT ×ln1 - VT ln×5 VT = ln1 ×SP × VT SP=ln ×
I SN I SP 5 I ISN ISN
Vy - Vx ¹0
ix = i2 - i1
iz = ic7 − ic4 =i2 −1i =ix

Conveiorul de clasă AB:

Fig. 10

În figura 10 este desenat conveiorul clasă AB. X este intrarea sau ieşirea, când x este
intrare este comandată în curent, borna y este intrare şi este comandată în tensiune. Z
este ieşire în curent. Aplicând semnal în y unul din tranzistoare se duce spre blocare
iar unul spre conducţie mai puternică. În funcţie de nivelul semnalului un transistor se
va bloca iar celălalt va conduce. Tranzistorul care conduce va furniza prin oglinda în
care este conectat Q7Q8 sau Q5Q6 curentul din sarcină. Vx şi Vy se urmăresc (pierd
pe un NPN şi câştig pe un PNP).Trebuiesc patru diode pentru a echilibra ambele braţe.
Amplificatoare 9

Fig.11

În figura 11 este desenată intrarea într-un conveior cu scalare în current.Din oglinda


Q1Q3 deducem:
I1 I
VT ⋅ ln = VT ⋅ ln B1
I SN I SP
IB I I
= B1 → I B1= SP ⋅I B
I SN I SP I SN
Procedând similar pentru oglinda Q2Q4 obţinem:
I
I B 2= SP ⋅I B
I SN
Înmulţind cele două relaţii obţinem:
IB = I B1 ⋅ I B 2
Aplicând Kirchhof pe ochiul transliniar din figură obţinem :
I B1 ⋅ I B 2 = I 52, 6
Deducem că: I 5, 6 = I B1 ⋅ I B 2 = I B
În acest caz tensiunea de decalaj va fi:
10 Amplificatoare

I B1 I 5, 6 I I I IB
VY − V X = VBE 5 − VEB 7 = VT ⋅ ln − VT ⋅ ln = VT ⋅ ln B1 ⋅ SP = VT ⋅ ln SP ⋅ =0
I SN I SP I 5, 6 I SN I SN I SP
⋅I B
I SN
ADC (Amplificator de diferenţa de curent 3900)

Schema echivalenta simplificata a amplificatorului de diferenta de curenti (3900) este


data in figura 12. Tranzistorul desenat punctat apare in implementare ca transistor
parazit. Curentul din baza lui Q3 este diferenta dintre curentii din cele doua intrari ale
amplificatorului (i
+
IN

− iIN ) deoarece oglinda Q1, Q2 determina ca prin colectorul
+
tranzistorului Q2 sa circule un curent egal cu curentul iIN . ( )

Fig. 12
Tensiunea din iesirea amplificatorului va depinde de amplificarea in curent a
tranzistorului Q3 si de sarcina echivalenta din colectorul acestuia. Se va obtine:
(+
vOUT = az iIN −
− iIN )
Circuitul se alimentează cu o singură sursă si datorita valorii mari a amplificarii az ,
pentru functionare liniara se foloseşte numai cu buclă de reacţie negativă. Deoarece
bucla de reactie negativa minimizeaza semnalul din intrarea amplificatorului, pentru
+ −
analiza circuitelor cu ADC si reactie negativa se va folosi relatia: ii = ii .
Simbolul amplificatorului de diferenta de curenti este prezentat in figura 13a iar o
modalitate de polarizare a circuitului este prezentata in fig. 13b.
Pentru polarizarea circuitului este necesar sa existe cei doi curenti continui din intrari
si sa existe o bucla de reactie negative in cc. Deoarece curentul din intrarea inversoare
poate circula in intrare prin rezistenta din bucla de reactie negativa se deduce ca in
intrarea neinversoare trebuie injectat un curent de polarizare ca in fig. 13b. Rezistorul
din reactia negativa trebuie astfel dimensionat incat sa determine in iesire o tensiune
Amplificatoare 11

egala cu jumatate din sursa de alimentare pentru a putea astfel obtine in iesire semnal
nedistorsionat cu amplitudine maxim posibila.

Fig. 13
Circuitul ADC 3900 accepta in intrari curenti de ordinal zecilor de microamperi.
Rezistorul R3 se calculează a.î. să asigure acest current in intrarea neinversoare. Din
figura 12 se observă că tensiunea de c.c. din intrari este VBE ON .
+ Vcc − VBE ON
I IN =
R3
+ −
Bucla de reacţie negativă prin R2 va determina I IN = I IN si va fixa tensiunea din
ieşire la valoarea:
Vcc − VBE ON
VOUT = R2 ⋅ I i+ + VBE ON = R2 + VBE ON .
R3

Fig. 14
Pentru excursie maxim posibila a semnalului in iesire se impune conditia:
VCC
VOUT = ,
2
care determina:
12 Amplificatoare

VCC − VBE ON R2 V
VOUT = R2 ⋅ + VBE ON ≈ ⋅ VCC = CC .
R3 R3 2
Se obtine relatia:
R3 = 2 ⋅ R2

Aplicaţii cu AO:

Amplificator inversor:
1.Cu AO alimentat cu sursă dublă

a ≠ ∞ ⇒ vi− ≠ 0

Fig. 15

vg − v v − vi−i
Calculăm vi− : + O +0 = 0
R1 R2
vg vO
+
R R2 v g ⋅ R2 + vO ⋅ R1
vi− = 1 =
1 1 R1 + R2
+
R1 R2
vO = a ( 0 − vi )

v g ⋅ R2 + vO ⋅ R1
vO = −a ⋅
R1 + R2
vO a ⋅ R2 a ⋅ R2
=− =−
vg R1 + R2 + a ⋅ R1 R2 + (1 + a) ⋅ R1
vO R
→− 2 cand a → ∞
vg R1
Rin , g = ?
Amplificatoare 13

Fig. 16

vt vt vt vt R
= = = = 2
it i 2 + iina vt − vO vt − ( −a ⋅ vt ) 1 + a
+0
R2 R2
R2
Rin , g = R1 +
1+ a
Rin ,out = ?

Fig. 17

 R1 
vt ⋅ 1 + a ⋅ 
vt vt − (− a ⋅ vt ) vt  R1 + R2 
it = + = +
R1 + R2 RO R1 + R2 RO
14 Amplificatoare

vt 1 RO RO ⋅ ( R1 + R2 )
= ≈ =
it  R1  RO + R1 + R2 + a ⋅ R1 RO + R1 + R2 + a ⋅ R1
1 + a ⋅ 
1  R1 + R2  R1 + R2
+
R1 + R2 RO
RO R A
Rin,out = ( R1 + R2 ) || ≈ O = RO ⋅
a a a
1+
1+ A A