Sunteți pe pagina 1din 132

CRISTIAN MIHAI POMOHACI

INFORMATICĂ UTILIZATĂ PENTRU APLICAŢII


ÎN SOCIOLOGIE ŞI PSIHOLOGIE

1
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
POMOHACI, CRISTIAN MIHAI
Informatică utilizată pentru aplicaţii în sociologie şi psihologie/
Cristian M. Pomohaci - Bucureşti, Editura Fundaţiei România de
Mâine, 2007
132 p.; 20,5 cm
Bibliogr.
ISBN 978-973-725-745-1
004:316
004:159.9

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007

Redactor: Cosmin COMARNESCU


Tehnoredactor: Marcela OLARU
Coperta: Marilena BĂLAN

Bun de tipar: 09.01.2007; Coli tipar: 8,25


Format: 16/61×86

Editura Fundaţiei România de Mâine


Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6
Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro
e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

2
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

CRISTIAN MIHAI POMOHACI

INFORMATICĂ UTILIZATĂ
PENTRU APLICAŢII
ÎN SOCIOLOGIE ŞI PSIHOLOGIE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE


Bucureşti, 2007
3
4
CUPRINS

Introducere ………………………………………………………... 9

1. NOŢIUNI UTILE ÎN UTILIZAREA WINDOWS


1.1. Tastatura …………………………………………………….. 11
1.1.1. Câteva taste mai importante ……………………………... 12
1.1.2. Combinaţii cu tasta CTRL …………………………….… 13
1.1.3. Combinaţii de taste cu tasta WINDOWS …………………. 15
1.2. Mouse-ul ……………………………...……………………….. 15
1.3. Descrierea spaţiului de lucru (Desktop) ………………………… 16
1.3.1. Organizarea tipurilor de informaţii pe computer ………….. 16
1.4. Crearea unui director …………………………….…………….. 19
1.5. Mutarea, Copierea, Redenumirea unor directoare ……………… 20
1.6. Găsirea rapidă a unui fişier …………………………….……….. 22
1.7. Lista ultimelor documente utilizate ……………………………... 24
1.8. Ştergerea unui fişier …………………………….……………... 24
1.9. Selectarea …………………………….………………………... 25
1.10. Schimbarea imaginii icon-ului …………………………….…... 26
1.11. Ascunderea TaskBar-ului …………………………….………. 27
1.12. Oprirea computerului …………………………….…………… 29
Exerciţii pentru fixarea cunoştinţelor ……………………………… 30

2. EDITORUL DE TEXTE WORD


2.1. Tipuri de editoare de texte …………………………….……… 31
2.1.1. Notepad …………………………….…………………. 33
2.1.2 Wordpad …………………………….…………………. 33
2.2. Prezentarea mediului de lucru …………………………….….. 34
2.2.1. Bara de titlu (Title bar) …………………………….….. 35
2.2.2. Bara de meniu (Menu Bar) …………………………… 35

5
2.2.3. Barele de ustensile (Toolbars) ………………………... 36
2.2.4. Rigla (Ruler) …………………………….…………….. 36
2.2.5. Bara de stare (Status Bar) ……………………………... 37
2.2.6. Barele de derulare rapidă (Scroll Bar) ……………….. 37
2.3. Lista de fişiere recent utilizate …………………………….….. 38
2.4. Comenzi pentru forma textului …………………………….… 40
2.4.1. Ştergerea caracterelor …………………………….…… 40
2.4.2. Scrierea îngroşată, înclinată şi subliniată ……………. 41
2.4.3. Salvarea unui document …………………………….… 41
2.4.4. Găsirea şi înlocuirea unui cuvânt …………………….. 42
2.4.5. Modificarea caracterului: mărime, tip (font) şi aliniere 44
2.4.6. Distanţa între linii …………………………….……….. 44
2.4.7. Tipărirea unui document …………………………….... 45
2.4.8. Crearea de tabele. Deplasarea în tabel, inserarea de linii .. 48
2.4.9. Sortarea unui tabel. Unirea a două celule dintr-un tabel ….. 50
2.4.10. Anularea ultimei comenzi …………………………... 50
2.5. Terminarea sesiunii de lucru …………………………….……... 51
Exerciţii pentru fixarea cunoştinţelor …………………………….… 52
Temă proiect …………………………….…………………………… 53

3. UTILIZAREA EXCEL
3.1. Prezentarea ecranului în Excel …………………………….…. 55
3.1.1. Bara de formule ……………………………………… 56
3.1.2. Bara de stare …………………………….……………... 56
3.1.3. Foi de calcul în Excel …………………………………... 57
3.1.4. Trecerea la o altă foaie de lucru …………………………. 58
3.1.5. Selecţia unor celule …………………………………….. 59
3.1.6. Alinierea în celule …………………………………… 60
3.1.7. Modificarea dimensiunii unei coloane ……………… 61
3.1.8. Deplasarea rapidă la anumite celule ………………… 61
3.2. Operaţii matematice în Excel …………………………….….. 62
3.2.1. Simboluri pentru cele patru operaţii.
Modul de introducere a operaţiilor matematice ……… 62
3.2.2. Forma numerelor …………………………….………... 63
3.3. Funcţii în Excel …………………………….…………………. 64
3.3.1. Funcţia SQRT …………………………….…………… 67
3.3.2. Funcţiile MAX şi MIN …………………………….…. 68
3.3.3. Funcţia COUNT …………………………….………… 70

6
3.3.4. Funcţia COUNTIF …………………………….……… 71
3.3.5. Funcţia SUM …………………………….…………….. 72
3.3.6. Funcţia AVERAGE …………………………….……... 73
3.3.7. Funcţia STDEV …………………………….………… 73
3.3.8. Funcţia CONFIDENCE …………………………….... 74
3.3.9. Funcţia MEDIAN …………………………….………. 75
3.3.10. Funcţia MODE …………………………….………... 76
3.4. Realizarea unei diagrame …………………………….……... 77
3.5. Alte operaţii ce se pot executa în Excel ………………………… 81
3.5.1. Modul de verificare a corectitudinii datelor implicate
într-o formulă …………………………….………….. 82
3.5.2. Sintaxa unei funcţii în Excel ………………………… 83
3.5.3. Adrese relative şi adrese absolute …………………… 84
3.5.4. „Îngheţarea” unei părţi a ecranului …………………... 85
3.5.5. Ascunderea şi afişarea de coloane sau linii ………….. 88
Exerciţii pentru fixarea cunoştinţelor …………………………….… 90

4. EXCEL – APLICAŢII
4.1. Aplicaţia 1 …………………………….…………………………. 92
4.2. Aplicaţia 2 ……………………………...………………………... 97
4.3. Aplicaţia 3 ……………………………...………………………... 99
4.4. Aplicaţia 4 …………………………….…………………………. 101
4.5. Aplicaţia 5 …………………………….…………………………. 104
4.6. Aplicaţia 6 ………………….…………………………………… 109
4.7. Aplicaţia 7 …………………………….…………………………. 112
4.8. Aplicaţia 8 …………………………….…………………………. 116

Bibliografie …………………………….…………………………….. 121

Răspunsuri la exerciţii …………………………….………………. 123

7
8
INTRODUCERE

Orice carte de informatică reprezintă doar un suport pentru lucrul


cu computerul. Aşa cum cunoaşterea codului rutier nu înseamnă automat
că ştim să conducem un autovehicul, tot aşa cunoaşterea unor reguli de
utilizare a unui computer nu înseamnă că ştim să folosim computerul.
Această îndemânare în utilizarea unui computer se poate obţine doar după
multe ore de lucru. Cartea aceasta se doreşte a fi doar o uşă prin care se
poate intra în lumea utilizatorilor de computere.
Lucrarea se compune din patru capitole, la finalul cărora există
exerciţii pentru fixarea cunoştinţelor, astfel încât cititorul să-şi poată da
seama de gradul de însuşire a noţiunilor parcurse. În plus, la începutul
fiecărui capitol prezentăm, pe scurt, noţiunile de bază. Am ales această
metodă pentru a veni în sprijinul acelora care mânuiesc mai bine
computerul şi doresc să parcurgă doar anumite părţi ale cărţii. Cele patru
capitole sunt aranjate astfel încât să ajute la realizarea unui proiect:
editarea textului, realizarea de calcule şi prezentarea datelor sub formă de
diagrame, realizarea de documente HTML ca un prim pas spre realizarea
de documente pe CD1 . Astfel, primul capitol prezintă anumite aspecte
generale legate de computer, cum ar fi: tastatura, elementele ce apar pe
ecran şi anumite comenzi ce pot rezolva o parte din problemele cu care se
poate confrunta un utilizator: afişarea listelor ultimelor fişiere utilizate,
ştergerea unui fişier etc. Capitolul al doilea, consacrat editoarelor de texte,
începe prin a prezenta, pe scurt, două editoare: Notepad şi WordPad. Apoi
sunt descrise fereastra de Word, comenzi de formatare a textului. În afară
de exerciţiile pentru fixarea cunoştinţelor, la finalul acestui capitol am

1
Am evitat deliberat denumirea de documente virtuale, deoarece
doresc ca utilizatorii, care consultă această carte, să realizeze documente cât
se poate de reale.
propus o temă de proiect prin care se poate realiza practic o serie din cele
însuşite în acest capitol.
Capitolele 3 şi 4 sunt alcătuite din noţiuni utilizate în Excel:
prezentarea mediului de lucru, o serie de operaţii matematice în Excel
(printre care şi prezentarea câtorva funcţii în Excel), realizarea unei
diagrame şi o serie de comenzi pe care de obicei un utilizator le descoperă
după ceva mai mult timp de folosire a Excelului. Capitolul 4 cuprinde
câteva aplicaţii ale computerului în sociologie şi psihologie.
La finalul fiecărui capitol există o serie de întrebări pentru fixarea
cunoştinţelor. În general, acestea sunt puse pentru a evidenţia anumite
aspecte care ar putea scăpa la o primă parcurgere a manualului. La anexe
am dat şi soluţiile pentru aceste întrebări, astfel încât studenţii să aibă o
modalitate eficientă de verificare.
Pe lângă noţiunile de utilizare a computerului, în această carte există
şi o parte practică, prezentând un student imaginar ce are de realizat un
proiect şi, din această cauză, se confruntă cu o serie de probleme. Este
desigur un student ideal, care este interesat de a învăţa cât mai mult şi
reprezintă ce a fost mai bun în cei mai buni studenţi cu care am lucrat de
zece ani încoace. De aceea, doresc să le mulţumesc pentru întrebările pe
care mi le-au pus la laboratoarele de informatică, acestea constituind unul
din punctele de plecare în realizarea acestei cărţi.
Această lucrare a fost realizată pentru un sistem de operare
Windows XP şi Microsoft Office XP.

10
1. NOŢIUNI UTILE ÎN UTILIZAREA WINDOWS

Pentru cei ce folosesc pentru prima oară un computer, prima reacţie


este de a privi monitorul, apoi unitatea centrală şi, în cele din urmă, se uită
la tastatură. Având în vedere că nu este pornit computerul, privirile
studenţilor zăbovesc mai mult asupra tastaturii care li se pare un pic mai
accesibilă deoarece seamănă cu ceva cunoscut: o maşină de scris. De aceea,
voi începe prezentarea noţiunilor utile în utilizarea Windows cu tastatura şi
voi continua cu prezentarea celor ce apar pe ecran după pornirea
computerului, deoarece acestea reprezintă un al doilea pol spre care se
îndreaptă atenţia utilizatorului.
În acest capitol vor apărea şi unele noţiuni ce vor fi explicate mai
târziu. Am ales această metodă din dorinţa de a pune studentul să caute
informaţia, să nu aştepte să vină informaţia la el. De aceea, când va apărea
un concept nou, fie va fi definit în locul unde apare, fie într-o notă de subsol
voi menţiona pagina unde este definit conceptul.
1.1. Tastatura

Tastatura reprezintă unul din instrumentele prin care se poate transmite


computerului comenzile. Dacă aceasta este defectă sau cablul tastaturii nu
este bine conectat, vom primi un mesaj de eroare încă de la pornirea
computerului1 .
Mai jos prezentăm unul din modelele de tastatură. Menţionăm totuşi
că există şi alte moduri în care poate arăta tastatura, de exemplu un mod

1
Acest lucru nu este valabil pentru monitor, computerul putând să
funcţioneze chiar dacă nu vedem cum execută comenzile primite.
11
este acela în care la mijloc avem un spaţiu liber unde se găsesc cele trei
leduri pentru NumLock, CapsLock şi ScrollLock.

Unele taste au efect la o singură apăsare, alte taste au efect doar în


combinaţie cu alte taste2 . Când vorbim de combinaţie de taste o modalitate
de a realiza este, de exemplu, pentru CTRL-C, se ţine apăsată tasta CRTL
şi apoi se apasă scurt pe tasta C.
1.1.1. Câteva taste mai importante

O primă tastă este tasta Escape . Ea are rolul de opri, a anula


ultima comandă. De exemplu, dacă suntem pe o pagină Web ce are
animaţie, apăsând pe această tastă vom opri animaţia. Dacă se afişează o
fereastră de dialog, apăsarea tastei Esc este echivalentă cu un clic pe
opţiunea Cancel a ferestrei de dialog.
Tasta activează sau dezactivează scrierea cu majuscule.
Tasta este o tastă care nu are singură efect, ci doar în
combinaţie cu alte taste. De exemplu, prin apăsarea combinaţiei de taste
Shift-e vom obţine E, iar prin combinaţia Shift-7 se obţine & 3 .

Tasta . Dacă am selectat un icon4 de pe Desktop şi apoi


apăsăm tasta Delete, atunci aruncăm la coş5 acel director. Într-un editor de
texte are rolul de a şterge ce se află în dreapta cursorului.

2
De exemplu, tasta SHIFT sau CTRL.
3
Adică semnul de deasupra cifrei.
4
Vezi secţiunea 1.3.
12
Tasta . Într-un editor are rolul de a şterge ceea ce se
află la stânga cursorului.
Partea dreaptă a tastaturii

este activă doar dacă este aprins ledul marcat cu săgeată. Dacă nu este
aprins se apasă pe tasta NumLock ce se află în stânga sus. Rolul acestui
grup de taste este de uşura lucrul cu tastatura, deoarece aici avem toate
numerele şi, în plus, cele patru operaţii la care putem avea acces fără a
folosi o combinaţie de taste (de exemplu, pentru * putem folosi combinaţia
Shift+8, sau putem să apăsăm direct pe semnul * din partea dreaptă a
tastaturii)6 .
1.1.2. Combinaţii cu tasta CTRL

selectează toate icon-urile de pe Desktop.

pune obiectele selectate în clipboard.


5
Adică în Recycle Bin.
6
Vom vedea în Excel că „*” este folosită pentru înmulţire, iar „/”
pentru împărţire.
13
deschide clipboard-ul.

deschide un fişier nou (de exemplu, în Word un nou


document).

deschide un fişier existent (de exemplu, în Word


deschide fereastra de dialog pentru selectarea unui
document ce trebuie deschis).

comanda pentru imprimare.

comanda de salvare.

inserează ceea ce am copiat în clipboard în locul unde


se află cursorul.

închide documentul ce este deschis (activ).

mută („decupează”) informaţia selectată în clipboard.

Observaţie. La CTRL-C informaţia este copiată în clipboard, ea


rămânând şi în locul iniţial. La CTRL-X, informaţia este „luată” şi dusă în
clipboard, deci nu mai rămâne şi în locul iniţial.

acelaşi efect cu a da clic cu mouse-ul pe butonul de


start al ecranului.
14
1.1.3. Combinaţii de taste cu tasta

+ dacă sunt deschise ferestre – le minimizează, iar


dacă sunt minimizate, le deschide.

+ deschide Windows Explorer.

+ deschide fereastra aplicaţiei Run.

+ deschide fereastra pentru căutarea unui fişier7 .

1.2. Mouse-ul

Noţiuni importante în secţiunea 1.2.


− descrierea mouse-ului
− ce înseamnă a da un clic
− diferenţa dintre clic stânga şi clic dreapta

Un alt mod de a transmite comenzi computerului este de a utiliza


mouse-ul.

În general, acesta are două clapete, stânga şi dreapta. Atunci când


apăsăm pe una din acestea se aude un clic. De aceea, expresia folosită, când

7
Pentru WindowsXP este echivalentă cu clic pe comanda Search.
15
se recomandă utilizarea mouse-ului, este: „dăm un clic”. Clapeta din stânga
(cea marcată cu negru în desenul de mai sus) execută comenzile, iar cea din
dreapta deschide ferestre prin care ni se explică ce se poate realiza într-o
anumită zonă în care am dat clic dreapta. Din această cauză, când se spune
„dăm un clic”, se subînţelege clic stânga, pentru dreapta specificându-se
acest lucru („dăm un clic dreapta”).
Exemplu: Pentru a deschide un fişier ce-l avem pe ecran vom da un
dublu clic (adică apăsăm de două ori pe clapeta din stânga, ceva mai rapid)
pe fişierul respectiv şi acesta se va deschide. Dacă nu reuşim să dăm destul
de rapid dublu clic o altă metodă este să dăm un clic pe fişier şi apoi să
apăsăm pe tasta Enter. Dacă dăm un clic dreapta pe acest fişier se va
deschide o fereastră explicativă.

1.3. Descrierea spaţiului de lucru (Desktop)

Noţiuni importante în secţiunea 1.3.


− ce este un icon
− descrierea Desktop
− descrierea Taskbar
− unele icon-uri de pe Desktop: My Computer, Internet
Explorer, Network, Recycle Bin
− modificarea datei şi orei unui computer
− cum se accesează datele de pe harddisk şi de pe dischetă

1.3.1. Organizarea tipurilor de informaţii pe computer


Pe un computer avem informaţiile aranjate în fişiere. Fişierele sunt de
mai multe tipuri. Pentru a vedea tipul unui fişier este suficient să vedem
extensia lui. Mai jos se dă o listă cu câteva din tipurile de fişiere (în funcţie de
tipul de aplicaţii ce vor fi prezentate în această lucrare):
Tipul de fişier Extensia
Executabil exe
Text txt sau doc
Foi de calcul xls
Document HTML Html sau htm
În versiunile mai vechi de Windows aceste extensii erau vizibile
chiar în denumirea fişierului. În versiunile mai noi putem recunoaşte tipul
16
unui fişier după forma icon-ului fişierului (noţiunea de icon se va explica
puţin mai jos).
Sistemul de operare permite organizarea informaţiei pe categorii în
funcţie de criteriul ales de utilizator. În mod concret, aceasta înseamnă că
putem pune o serie de fişiere într-un loc, astfel încât să regăsim informaţia
mai uşor. Aceste „locuri” se numesc directoare. Unele directoare sunt
definite de sistemul de operare. De exemplu, avem directorul „Windows”
unde sunt puse toate fişierele necesare funcţionării computerului cu ajutorul
Windows-ului. Putem însă să creăm noi directoare (crearea unui director va
fi discutată în secţiunea I.4.). De exemplu, atunci când am scris această
lucrare am pus fişierele reprezentând capitolele într-un director numit „carte
informatica” (deşi nu reprezintă o eroare, evit să folosesc în denumirea
fişierelor sau a directoarelor caractere gen ş, ţ … deoarece pe anumite
computere s-ar putea să nu pot deschide aceste fişiere8 ).
Am folosit mai sus denumirea de icon. Ce este un icon? Pentru a marca
existenţa pe computer a unui fişier sau a unui director se foloseşte o
reprezentare grafică în funcţie de tipul de informaţie. De exemplu, fişierele
generate de Word vor avea ca icon un W cu albastru (acesta fiind icon-ul
specific editorului de texte).
După ce s-a pornit computerul şi înainte de a da orice comandă, ceea ce
apare pe ecran este spaţiul de lucru.

8
Mai ales acolo unde există versiuni mai vechi de Windows nu se pot
folosi diacriticele.
17
În continuare, vom descrie ceea ce apare pe acest ecran folosindu-ne
de notaţiile din imaginea de mai sus.
Taskbar – de obicei această bară este situată jos pe pagină, dar se
poate muta în oricare parte a ecranului (de exemplu, în dreapta). Un buton
important este butonul de Start care se află în stânga barei (indicat cu 1 mai
jos).

1 2
În dreapta se află indicatorul orei. Dând un dublu clic, pe acesta va
apărea o fereastră în care se va afişa ora şi ziua curentă (marcată cu 2 mai
sus).
După ce vom face modificări pentru ca acestea să rămână
permanente, trebuie să dăm un clic pe butonul Apply, care se activează
atunci când am făcut o modificare în această fereastră.
În continuare vom prezenta câteva icon-uri de pe Desktop:

My Computer . Dând un dublu clic pe această imagine vom


avea acces la resursele computerului: unitatea de dischetă (floppy a:),
harddisk-ul (poate fi o singură unitate - c:, sau harddisk-ul poate fi împărţit
în mai multe părţi, fiecare fiind notată cu litere de la c în sus etc.).

Internet Explorer - este programul cu ajutorul căruia putem


naviga pe Internet

Network . Dacă aveţi computerul într-o reţea, dând


dublu-clic pe această imagine, veţi putea vedea ce alte computere mai sunt
în reţea cu computerul dumneavoastră.

Recycle Bin - reprezintă „coşul” în care se duc diferitele


9
obiecte . Dacă dorim, le putem lua de aici şi le putem readuce pe computer,
ori le putem şterge permanent, mergând cu mouse-ul pe imagine, apoi dăm

9
Prin obiect înţeleg un document, o imagine, un director etc.
18
un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului, iar din imaginea care apare
dăm un clic stânga pe opţiunea Empty Recycle Bin.

1.4. Crearea unui director

Noţiuni importante în secţiunea 1.4.


− unde se salvează implicit documentele
− opţiunile ferestrelor ce se deschid când dorim să creăm un
director
− succesiunea de comenzi ce trebuie executate pentru a crea
un director

De obicei când dăm comanda de salvare a unui fişier, dacă nu


indicăm altfel, acesta se va salva în directorul My Documents. Uneori însă
dorim să creăm un director pentru a salva anumite documente.
În cele ce urmează, se arată o modalitate de a crea un director pe
Desktop. Pentru aceasta mergem cu mouse-ul într-o zonă liberă de pe
Desktop şi dăm un clic dreapta. Se va deschide următoarea fereastră, din
care alegem opţiunea New10 , iar din fereastra ce se deschide se alege
opţiunea Folder, aşa cum se vede din imaginea de mai jos:

10
Nou, în versiunea românească.
19
După ce dăm un clic pe opţiunea Folder, ferestrele dispar şi apare pe
Desktop icon-ul unui director a cărei denumire este scrisă cu albastru, ceea
ce înseamnă că trebuie să scriem de la tastatură un titlu. Dacă nu dăm
niciun titlu şi apăsăm tasta Enter, denumirea directorului va rămâne New
Folder.

1.5. Mutarea, Copierea, Redenumirea unor directoare

Noţiuni importante în secţiunea 1.5.


− cum accesăm fereastra ce conţine comenzile de mutare,
copiere, redenumire
− diferenţa dintre mutarea şi copierea unui director

Aceste operaţii le putem accesa din fereastra ce se deschide, dând un


clic dreapta pe icon-ul directorului asupra căruia dorim să realizăm aceste
comenzi:

20
Pentru a muta directorul în alt loc, dăm un clic pe opţiunea
11
Cut , după care mergem cu mouse-ul în locul unde dorim să mutăm acest
director şi acolo, fie dăm din nou un clic dreapta şi alegem opţiunea Paste,
fie de la tastatură dăm comanda CTRL-V.
Pentru a copia directorul în alt loc comenzile sunt similare cu cele
de mai sus, cu singura diferenţă că în loc de opţiunea Cut alegem opţiunea
Copy.
Observaţii
1. Care este diferenţa dintre cele două comenzi? În cazul comenzii
Cut directorul se mută în locul ales, deci nu mai rămâne în locul iniţial, în
timp ce, atunci când dăm comanda Copy, după realizarea comenzii,
directorul se va afla atât în locul iniţial, cât şi în locul unde am dorit să-l
mutăm.
2. Aceleaşi comenzi rămân valabile şi în cazul când dorim să mutăm
sau să copiem şi un simplu fişier.
Pentru a schimba denumirea unui director alegem opţiunea
Rename. După ce am dat clic pe această opţiune, fereastra de dialog
dispare şi, sub icon-ul directorului căruia urmează să-i schimbăm
denumirea, numele directorului apare pe un fond albastru, pentru a indica
faptul că se aşteaptă să introducem de la tastatură noul nume. După ce l-am
scris, dăm un Enter sau dăm un clic în altă parte a ecranului şi vom observa
că denumirea s-a modificat.
Observaţie. Un alt mod prin care putem muta un fişier sau un director
în alt loc este să folosim opţiunea Send To din fereastra de dialog. De
exemplu, dacă dorim să mutăm un fişier pe o dischetă, putem să dăm un
clic dreapta pe acel fişier, mergem pe opţiunea Send To, apoi din lista ce se
deschide alegem opţiunea 3 ½ Floppy (A:). Totuşi, nu aş recomanda
această operaţie, deoarece nu o dată s-a întâmplat ca atunci când studenţii
trebuiau să aducă un fişier pe dischetă şi foloseau acest mod, să vadă că pe
dischetă s-a salvat doar un Shortcut (adică adresa unde se găsea fişierul, nu
şi fişierul).

11
În versiunea românească comanda este Decupează.
21
1.6. Găsirea rapidă a unui fişier

Noţiuni importante în secţiunea 1.6.


− activarea ferestrei de căutare a unui fişier
− care sunt operaţiile ce trebuie îndeplinite pentru a completa
fereastra de căutare înainte de a da clic pe Butonul OK
− cum putem găsi un fişier atunci când nu-i ştim tot numele, ci
doar o parte din acel nume
− cum putem să indicăm un anumit loc de căutare a unui fişier

Pentru a găsi repede un fişier în computer putem folosi comanda


Search, care se găseşte în fereastra activă de butonul Start, astfel:
• dăm un clic pe butonul Start.
• din fereastră alegem opţiunea Search şi dăm un clic pe ea. Va
apărea o fereastră ca-n imaginea de mai jos:

22
Cea mai simplă metodă este să dăm un clic pe opţiunea All files and
folders. Se va deschide în partea stângă o fereastră, ca mai jos:

• În primul dreptunghi punem denumirea fişierului pe care-l căutăm.


Dacă nu cunoaştem decât o parte din denumire putem scrie doar
două-trei litere consecutive din denumirea fişierului şi atunci se
vor afişa toate fişierele ce conţin acea succesiune de litere.
• Putem restrânge căutările dacă punem în al doilea dreptunghi un
cuvânt sau o frază ce ştim că este conţinută în fişier (totuşi, nu aş
recomanda această opţiune deoarece măreşte timpul de căutare).
• altă metodă de a restrânge căutările ar fi să specificăm în ultimul
dreptunghi locul unde se află fişierul ce-l căutăm.

După ce am executat aceste operaţii, dăm un clic pe butonul Search. În


fereastra din dreapta se vor afişa rezultatele căutării. Din această fereastră
putem deschide un fişier dând un dublu clic pe acel fişier.

23
1.7. Lista ultimelor documente utilizate

Noţiuni importante în secţiunea 1.7.


- câte fişiere poate conţine lista cu ultimele documente
utilizate
- cum putem accesa această listă
- cum putem şterge înregistrările din această listă

Pe măsură ce lucrăm, sistemul de operare Windows ţine evidenţa


ultimelor fişiere cu care s-a lucrat pe acel computer. Pentru a vizualiza
această listă, dăm un clic pe Start şi alegem opţiunea Documents. Astfel se
va afişa lista. Dacă dorim să accesăm unul dintre fişiere, dăm un dublu clic
pe acest fişier.
Dacă, la un moment dat, dorim să ştergem această listă vom parcurge
următoarea secvenţă de comenzi:
1. Dăm un clic pe butonul de Start.
2. Alegem opţiunea Settings.
3. Dăm un clic pe Taskbar&StartMenu. Va apărea o fereastră de
dialog.
4. Dăm apoi un clic pe partea de sus a ferestrei unde scrie Start Menu
Program.
5. În fereastra ce va apărea vom da un clic pe butonul Clear.

1.8. Ştergerea unui fişier

Noţiuni importante în secţiunea 1.8


− succesiunea de comenzi pentru ştergerea unui fişier
− cum facem ca fişierul să fie şters complet de pe
computer

Pentru a şterge un fişier sau director trebuie să îndeplinim următoarea


succesiune de comenzi:
1. Mergem cu mouse-ul pe fişierul pe care dorim să-l ştergem.
2. Dăm un clic dreapta pe acest fişier.

24
3. Din fereastra care va apărea vom alege opţiunea Delete şi dăm un
clic pe ea.
4. Va apărea o fereastră intitulată Confirm File Delete în care va fi
următorul mesaj: Are you sure you want to send nume fişier to the
Recycle Bin?, unde în loc de „nume fişier” va fi scris chiar numele
fişierului ce-l dorim a fi şters.
5. Dacă fişierul este cel pe care dorim să-l ştergem, dăm un clic pe
butonul Yes. În acest moment, fişierul este trimis în coş (Recycle
Bin). Reamintesc că dacă dorim să fie şters cu totul, trebuie să
mergem pe imaginea cu Recycle Bin, să dăm un clic dreapta şi să
alegem opţiunea Empty Recycle Bin.

1.9. Selectarea

Noţiuni importante în secţiunea 1.9.


– cum se selectează cu ajutorul mouse-ului
– cum se selectează cu ajutorul tastaturii

De multe ori, pentru a da o comandă asupra unei secvenţe de pe


ecran (cuvânt, mai multe cuvinte, imagini etc.) trebuie mai întâi să selectăm
acea zonă pentru a indica unde să se facă modificările.
Pentru a selecta există două moduri: cu ajutorul mouse-ului sau cu
tastatura.

Selectarea cu mouse-ul:
1. Dăm un clic în locul de unde dorim să facem selecţia
2. Ţinem apăsat butonul din stânga mouse-ului şi mişcăm uşor
mouse-ul până s-a selectat zona dorită (aceasta va apărea cu o altă culoare –
de obicei fond negru şi caractere albe).

Selectarea cu ajutorul tastaturii


1. Mergem cu săgeţile până la locul de unde începe zona ce dorim s-o
selectăm.
2. Ţinem apăsat tasta Shift în timp ce apăsăm una din tastele cu săgeţi
pentru a selecta zonă ce o dorim.
25
1.10. Schimbarea imaginii icon-ului

Noţiuni importante în secţiunea 1.10.


– schimbarea imaginii unui obiect
– revenirea la imaginea implicită a unui icon

Am creat un director pe Desktop şi s-ar putea să găsim un mod de a


indica conţinutul acestui director. Aceasta o putem realiza prin alegerea
unei imagini sugestive a iconului.
Pentru a înţelege mai bine această comandă, vom lua un exemplu:
Să presupunem că avem nişte melodii care dorim să le punem într-un
director pe Desktop. Creăm un director pe care îl denumim, să spunem,
„melodii preferate”. Iconul corespunzător acestui director va arăta astfel

.
Dacă dorim să schimbăm imaginea acestui icon, dăm un clic dreapta
pe icon şi din fereastra ce va apărea vom alege opţiunea „properties”, iar
din fereastra ce va apărea alegem opţiunea „Customize” (în figura ce
urmează este indicată cu o săgeată):

26
Apoi dăm un clic pe butonul „Change icon” (săgeata punctată). Se va
deschide următoarea fereastră:

Dăm un clic pe imaginea care ne convine şi apoi pe butonul OK. (Se


observă că avem un buton denumit „Restore Defaults”. Acesta este util în
cazul în care dorim să revenim la modul implicit de afişare a directoarelor).
După ce am apăsat pe butonul OK va apărea din nou fereastra
proprietăţilor. Pentru ca să se aplice schimbarea imaginii icon-ului, trebuie
să dăm clic pe butonul „Apply”.
Dacă am realizat corect succesiunea de comenzi iconul va arăta

astfel: .
1.11. Ascunderea TaskBar-ului

Noţiuni importante în secţiunea 1.11.


– afişarea ferestrei pentru Taskbar şi proprietăţi ale meniului
– activarea şi dezactivarea comenzii de ascundere a
Taskbar-ului

De multe ori, când lucrăm la anumite programe, avem nevoie să


vedem cât mai mult. În această situaţie este utilă comanda de ascundere a

27
Taskbar-ului. Mergem pe un spaţiu liber al Taskbar-ului şi dăm un clic
dreapta. Va apărea o fereastră explicativă în care alegem opţiunea
„Properties”. După ce vom da clic pe această opţiune va apărea o fereastră ca
aceasta:

Pentru ca să se ascundă Taskbar-ul dăm un clic pe pătrăţelul din


dreptul opţiunii „Auto-hide the Taskbar”. Atunci va apărea faptul că este
bifat. În acelaşi timp, vom observa că se activează butonul Apply şi că în
dreptunghiul de sub denumirea „Taskbar appearance” nu se mai vede
Taskbar-ul.

28
Pentru ca să avem activă opţiunea de ascundere a Taskbar-ului vom da
un clic pe butonul „Apply” şi apoi pe butonul „OK”. Vom vedea cum
Taskbar-ul dispare. Pentru a vedea Taskbar-ul mergem cu mouse-ul în zona
unde am avut taskbarul şi acesta va rămâne pe ecran atâta timp cât mouse-ul
este în acea zonă. Pentru a anula comanda realizăm aceeaşi succesiune de
comenzi şi debifăm opţiunea „Auto-hide the taskbar”.
Să observăm că tot în aceeaşi fereastră mai avem şi o opţiune de
afişare a ceasului.

1.12. Oprirea computerului

Noţiuni importante în secţiunea 1.12


– succesiunea comenzilor pentru închiderea corectă a unui
computer
– comanda Shut Down, comanda Restart

La terminarea sesiunii de lucru computerul se închide astfel:


Se dă un clic pe butonul de Start, apoi din fereastra ce se va deschide
vom alege opţiunea Shut Down. Dând un clic pe aceasta se va deschide o a
doua fereastră, la care trebuie să fim atenţi să fie selectată opţiunea Shut
Down (pe lângă această opţiune mai avem: Restart).
În funcţie de modul în care este alimentat computerul, la oprire, fie se
închide automat şi monitorul, fie, după oprirea computerului, se opreşte şi
monitorul (nu o dată am fost întrebat: ce este mai bine să se închidă mai
întâi – monitorul sau unitatea centrală? Atunci când alimentarea cu curent
electric a monitorului se face separat, aş recomanda să se închidă mai întâi
monitorul şi apoi unitatea. Această problemă va dispărea însă de la sine,
întrucât computerele mai noi, după efectuarea comenzilor de oprire, închid
automat şi computerul, rămânând să închidem monitorul, iar dacă
alimentarea computerului se face prin unitatea centrală, atunci la oprirea
computerului se va închide automat şi monitorul).

29
Exerciţii pentru fixarea cunoştinţelor

1. Unde se află butonul de Start?


2. Cum se modifică ora?
3. Cum putem accesa discheta?
4. Deschizând computerul un student doreşte să găsească un fişier
care nu mai ştie pe unde se află. Dacă ştie cu aproximaţie denumirea
fişierului, „lista studenţi” sau „listele cu studenti”, cum ar trebui să scrie
numele fişierului în fereastra de căutare?
5. Dar dacă ştie că fişierul se află pe partiţia D: poate optimiza căutarea?
6. „Dacă aş vedea numele fişierului l-aş recunoaşte” spune un
utilizator. Care este metoda de a vizualiza o listă cu ultimele documente cu
care s-a lucrat pe computer?
7. Ajungând la lista de documente, utilizatorul observă că lista nu
conţine vreun fişier. S-ar fi putut ca cineva să fi şters acea listă? Cum se
putea realiza aceasta?
8. Dorim să ştergem un fişier. Cum putem să ştergem acel fişier
complet de pe computer?
9. Încercând să închidă computerul, un utilizator dă toate comenzile,
dar observă că în loc să se închidă computerul, după stingerea ecranului,
computerul reporneşte. Ce s-a întâmplat?
10. Vrând să selecteze un cuvânt cu mouse-ul, un utilizator descoperă
că mouse-ul s-a defectat. Mai are o altă posibilitate de a selecta acel cuvânt?
11. Deschideţi pe un computer un fişier text. Selectaţi titlul şi
copiaţi-l la sfârşitul textului.
12. Care este diferenţa dintre comenzile CUT şi COPY?
13. Ce se întâmplă dacă selectăm un cuvânt şi dăm următoarea
succesiune de comenzi: Ctrl-C, Ctrl-X, Ctrl-V?
14. Care este diferenţa dintre mutarea şi copierea unui director?
15. Un student doreşte să scrie numărul 56 de la tastatură folosind
grupul de taste din dreapta. Apasă pe numărul 5 şi vede că nu se scrie acel
număr. Din ce cauză s-a întâmplat acest fapt? (presupunem că tastatura nu
este defectă).
16. Cum se accesează comanda „Send to” şi care este semnificaţia ei?
17. Care este programul cu care se poate naviga pe Internet?
18. Unde se salvează implicit fişierele?
19. Care este diferenţa dintre semnificaţia clic-ului dreapta şi clic-ului
stânga la mouse?
20. Un fişier are extensia html. Ce tip de fişier este ?

30
2. EDITORUL DE TEXTE WORD

În urma parcurgerii acestui capitol, studentul va trebui să


înţeleagă următoarele noţiuni de bază: ce tipuri de editoare de text
se instalează odată cu Windows şi care sunt caracteristicile acestor
editoare. La editorul Word: unde apare titlul documentului cu care
lucrăm, denumirile diferitelor bare ce apar pe ecranul de lucru,
modul de lucrul cu diferitele bare cu ajutorul mouse-ului sau din
tastatură, încheierea sesiunii de lucru în Word.

2.1. Tipuri de editoare de texte

Noţiuni importante în secţiunea 2.1.


– reguli generale în editarea textelor
– wordpad
– notepad

Înainte de a începe prezentarea unor tipuri de editoare prezentăm


câteva taste şi efectul lor în cazul editoarelor de texte.

are rolul de a lăsa spaţiul la începutul unui nou paragraf.


Implicit distanţa este de 1,27 cm.

are rolul de a activa meniul. Meniul poate fi accesat cu


ajutorul mouse-ului, dar dacă apăsăm tasta Alt şi apoi apăsăm pe litera
subliniată din opţiunea ce dorim s-o accesăm se va deschide fereastra
corespunzătoare acelei opţiuni. De exemplu, dacă apăsăm tasta Alt şi

31
apoi apăsăm tasta A se va deschide fereastra corespunzătoare opţiunii
Table.

are rolul de a trece automat la rândul următor.

Dacă avem cursorul pe un rând şi apăsăm pe această tastă


cursorul va fi dus la începutul rândului.

+ prin apăsarea acestei combinaţii de taste, cursorul


este dus la începutul documentului.

similar cu efectul tastei Home, duce cursorul la sfârşitul


rândului.

+ analog cu combinaţia CTRL-Home, prin tastarea


acestei combinaţii de taste ajungem la sfârşitul documentului.

acest grup de taste ne permite deplasarea


cursorului prin textul scris în direcţia indicată de săgeată.
În continuare voi prezenta reguli generale de editare:
‰ La începutul unui paragraf se apasă tasta Tab pentru a avea
mereu aceeaşi distanţă.
‰ Înainte de orice semn de punctuaţie (. , : ;) nu se lasă spaţiu, iar
după orice semn de punctuaţie se lasă un spaţiu.
‰ La sfârşit se salvează fişierul prin accesarea opţiunii File din
meniu, iar din fereastra care se va deschide se selectează opţiunea Save.
Putem recunoaşte fişierele realizate cu un editor de texte şi după
tipul lor. După numele fişierului urmează un grup de 3 litere (extensia
fişierului), precedat de punct, din forma acestui grup de litere putem deduce
programul în care putem lucra cu fişierul. De aceea, la prezentarea fiecărui
editor voi indica şi extensia fişierului.
32
Vom începe cu prezentarea altor tipuri de editoare de text (voi
prezenta doar acele editoare ce rulează în Windows).

2.1.1. Notepad 12
Acest editor este unul din cele mai simple. Faţă de o maşină de scris
clasică prezintă singurul avantaj de a putea face inserări în text (de exemplu,
dacă am uitat să pun această paranteză în text, atunci o pot insera mergând cu
cursorul după cuvântul text, după care de la tastatură ţin apăsat tasta Shift şi
apăs scurt pe tasta ce are pe ea simbolurile 9 şi ( ).
Mod de accesare al acestui editor: Se dă un clic pe butonul Start,
Programs, Accesories, Notepad.
Extensia txt

2.1.2. Wordpad
Acest editor are ceva mai multe opţiuni decât Notepad-ul. Aici putem
găsi opţiuni pentru alinierea textului, distanţa între linii (1 rând, 1/2 rând sau
2 rânduri), mărimea caracterului etc.
Mod de accesare a acestui editor : Se dă un clic pe butonul Start,
Programs, Accesories, Wordpad.
Extensia doc

Observaţii
‰ Aceste două editoare sunt înglobate în pachetul de programe al
sistemului Windows, deci licenţa de Windows se extinde şi asupra acestor
editoare de texte.
‰ Extensia doc o vom regăsi şi la fişierele de tip Word ceea ce
înseamnă că putem vedea aceste fişiere şi cu Wordpad şi cu Word. Trebuie
să ţinem cont însă de editorul în care am făcut fişierul (de exemplu, anumite
operaţii realizate în Word nu le putem „vedea” în Wordpad)
‰ Pe lângă aceste editoare mai există şi altele: StarOffice Editor
(cu extensia sdw), 602Text (cu extensia wpd) etc.

12
În capitolul V vom vedea că Notepad-ul este util în realizarea
HTML.
2.2. Prezentarea mediului de lucru

Noţiuni importante în secţiunea 2.2.


− cum putem accesa editorul de texte
− unde putem vedea titlul documentului
− bara de meniu, barele de ustensile, rigla
− bara de derulare rapidă
− bara de stare
− un mod mai rapid de a parcurge documentul

Iconul editorului de texte Word se poate găsi pe desktop. Dacă nu


este afişat acolo îl putem găsi dând un clic pe butonul Start, alegem
opţiunea All Programs, iar din lista de programe alegem Microsoft Office,
iar din fereastra ce se va deschide dăm un clic pe opţiunea Microsoft Word.
Dacă am realizat corect succesiunea de comenzi se va deschide o
fereastră ca mai jos:

34
Dacă documentul a fost salvat înainte, este suficient să dăm un dublu
clic pe icon-ul fişierului şi automat se va deschide editorul de texte cu
fereastra în care va apărea fişierul dorit.
În cele ce urmează vom prezenta părţile acestui ecran.

2.2.1. Bara de titlu (Title bar)


Partea cea mai de sus (de obicei de culoare albastră) se numeşte bară
de titlu.

După cum lesne se poate înţelege din denumire este bara în care se
poate vedea editorul de texte cu care lucrăm, precum şi titlul documentului.
Denumirea implicită pentru un document nou este Document1, dacă
documentul nu este salvat.
În partea dreaptă a acestei bare se pot observa 3 butoane. Primul buton
este pentru minimizarea ferestrei, al doilea este pentru extinderea ferestrei de
lucru la dimensiunile ecranului, iar cea de-al treilea buton este pentru
închiderea ferestrei de lucru, deci şi încheierea sesiunii de lucru.
2.2.2. Bara de meniu (Menu Bar)
Aceasta este de forma:

Deocamdată, nu voi insista pe semnificaţia opţiunilor din meniu, cu


acestea urmând să lucrăm în secţiunile ulterioare. Ceea ce însă trebuie să
ştim este modul de accesare a meniului.
O primă posibilitate este prin folosirea mouse-ului, dând un clic pe
opţiunea pe care dorim s-o activăm. Un alt mod este cu ajutorul tastaturii.
Se apasă o dată pe tasta Alt, apoi fie ne deplasăm cu ajutorul tastelor cu
săgeţi până la opţiunea dorită, fie apăsăm pe tasta corespunzătoare literei
subliniate din opţiune. De exemplu, pentru a accesa Opţiunea Table,
apăsăm tasta Alt şi apoi tasta A. O opţiune va fi activată în momentul în
care se deschide o fereastră în josul ei.

35
Se observă că şi la această bară avem 3 butoane asemănătoare cu cele
de la bara de titlu. Au acelaşi rol ca butoanele de la bara de titlu, dar au
efect doar asupra documentului deschis.

2.2.3. Barele de ustensile (Toolbars)


Am folosit pluralul întrucât acestea pot ajunge până la 13 bare de
ustensile. În mod obişnuit, la deschiderea editorului de texte Word, avem
cele două bare:
Bara Standard (Standard Bar):

Bara pentru caracteristici (Formatting Bar)

Accesarea acestor bare se face cu ajutorul mouse-ului.


Dacă vreuna din aceste bare nu este prezentă, ea se poate activa
mergând la bara de meniu la opţiunea View, din fereastra ce se va deschide
se selectează opţiunea Toolbars, iar din fereastra ce se va deschide se alege
acea bară de care avem nevoie. În mod similar, se poate face şi dacă dorim
să nu mai avem vizibilă una din barele de ustensile. De exemplu, să zicem
că dorim să nu mai fie vizibilă bara standard. Mergem la meniu la opţiunea
View, apoi Toolbars şi se dă un clic pe opţiunea Standard. Pentru a o
reactiva, analog se merge la opţiunea View, se alege Toolbar şi se dă un
clic pe opţiunea Standard.

2.2.4. Rigla (Ruler)


Aceasta se află imediat sub barele de ustensile şi arată astfel:

Ea are mai mult un rol de ghidare. La fel ca şi barele de ustensile, şi


această bară se poate activa/dezactiva din opţiunea View: se merge pe
opţiunea View şi se dă un clic pe Ruler (Riglă) pentru a o bifa/debifa ceea
ce reprezintă faptul că am activat/dezactivat această bară.
36
2.2.5. Bara de stare (Status Bar)
Această bară se găseşte la baza ecranului de lucru şi are următoarea formă:

unde prima săgeată ne arată pagina curentă, a doua săgeată ne arată Pagina
curentă/Total de pagini, iar ultimele două săgeţi ne indică linia, respectiv
coloana în care se află cursorul pe pagină.

2.2.6. Barele de derulare rapidă (Scroll Bar)


Mai jos, am indicat, cu ajutorul săgeţilor, locul unde se află barele de
derulare rapidă orizontală şi verticală.

Bara ve rtica lă d e d er ula re rap id ă

Bara o r izo nta lă d e de r u la re rap idă

.
Pentru parcurgerea textului se poate folosi una dintre tastele din
grupul celor 4 săgeţi. Dacă dorim o parcurgere mai rapidă putem folosi una
din tastele PageUp sau PageDown. La un text de dimensiuni mari (10-20
de pagini) chiar şi această metodă poate părea destul de lentă. Pentru o
parcurgere mai rapidă putem folosi bara de derulare verticală astfel:

37
mergem cu mouseul pe pătratul (dreptunghiul) din bara de derulare. Ţinând
apăsat butonul din stânga mouse-ului, mişcăm mouseul în sus sau în josul
paginii, în funcţie de locul unde dorim să ajungem. Când am ajuns în locul
dorit, ridicăm degetul de pe butonul stâng al mouse-ului şi dăm un clic
oriunde pe pagină pentru a activa pagina. Atenţie: dacă nu dăm un clic pe
pagina la care am ajuns, atunci, încercând să scriem ceva, vom observa că
ne-am întors la locul unde era cursorul înainte de a folosi bara de derulare
(scroll bar).

2.3. Lista de fişiere recent utilizate

Noţiuni importante în secţiunea 2.3.


– modul în care putem vizualiza direct ultimele fişiere cu
care s-a lucrat în Word
– afişarea mai multor fişiere

Aşa cum în sistemul de operare avem o posibilitate de a vedea lista


ultimelor fişiere cu care s-a lucrat, la fel şi aici în Word avem un mod prin
care putem vedea şi accesa unul din ultimele documente cu care s-a lucrat.
Se merge pe opţiunea File, se dă un clic şi vom obţine fereastra:

38
Dând un clic pe unul dintre fişiere, acesta se va deschide. Singura
posibilitate ca să nu se deschidă un fişier, când îl accesăm în acest mod,
constă în faptul ca fişierul din listă să fi fost accesat de pe o dischetă sau un
CD-Rom, în această situaţie apărând un mesaj prin care vom fi avertizaţi de
acest lucru.
Dacă dorim să se afişeze mai multe fişiere în fereastra
corespunzătoare opţiunii File (implicit se afişează ultimele 4 fişiere
folosite), dăm un clic pe opţiunea Tools din meniu şi în fereastra ce se
deschide vom da un clic pe Options. Se va deschide o fereastră în care
activăm opţiunea General.

Apoi se va da un clic pe dreptunghiul marcat cu săgeată şi se va scrie


9 (acesta fiind numărul maxim de fişiere ce pot fi afişate).

39
2.4. Comenzi pentru forma textului

Noţiuni importante în secţiunea 2.4.


– cele două moduri de a şterge caracterele în Word
– cum se dau comenzile scriere îngroşată, înclinată, subliniată
cu mouse-ul şi cu ajutorul tastaturii
– succesiunea de comenzi ce trebuie date pentru a salva un
document în locul în care dorim să fie salvat
– găsirea unor cuvinte sau secvenţe de cuvinte dintr-un text
– înlocuirea unui cuvânt sau a unei secvenţe de cuvinte- unde se
găsesc butoanele pentru modificarea mărimii, tipului şi a alinierii
unor caractere sau secvenţe de caractere şi cum pot fi folosite acestea
– modificarea distanţei între linii: la un rând, la 1,5 rânduri sau
la 2 rânduri
– comenzile ce trebuie date pentru tipărirea unui document
– lucrul cu tabelele în Word: creare, inserare de linii/coloane,
sortarea unui tabel
– anularea ultimei comenzi sau a mai multor comenzi executate
de la ultima salvare a documentului

2.4.1. Ştergerea caracterelor

Unul din primele lucruri cu care ne întâlnim în lucrul în Word este


cursorul. Cursorul se prezintă sub forma unei linii verticale aproximativ de
înălţimea literei I. Din dreapta cursorului începe introducerea textului.
Pentru a introduce un text într-un document Word se tastează la fel ca
la o maşină de scris mecanică. Pentru a scrie cu literă mare, se ţine apăsată
tasta Shift şi se apasă scurt pe tasta corespunzătoare literei pe care dorim s-o
introducem. Nu este nevoie să dăm Enter la sfârşitul rândului, deoarece,
automat, când ajungem la sfârşitul rândului se va trece la rândul următor.
Se va folosi tasta Enter în momentul când se doreşte începerea unui nou
paragraf.

40
Dacă, la un moment dat, dorim să ştergem ceva din text avem două
taste la dispoziţie. Tasta Backspace ne ajută să ştergem caracterele ce sunt
în stânga cursorului, iar tasta Delete să ştergem caracterele ce sunt în
dreapta cursorului.

2.4.2. Scrierea îngroşată, înclinată şi subliniată13


Aşa cum ne-am obişnuit, şi la aceste trei moduri de scriere avem cele
două moduri de execuţie: cu mouse-ul sau din tastatură.
Scrierea îngroşată:
cu mouse-ul: selectăm partea de text ce dorim s-o modificăm, apoi
dăm un clic pe butonul ce se află în meniu.
de la tastatură: se selectează textul apoi dăm comanda Ctrl-B.
Scrierea înclinată:
cu mouse-ul: selectăm partea de text ce dorim s-o modificăm, apoi
dăm un clic pe butonul ce se află în meniu.
de la tastatură: se selectează textul apoi dăm comanda Ctrl-I.
Scrierea subliniată:
cu mouse-ul: selectăm partea de text ce dorim s-o modificăm, apoi
dăm un clic pe butonul ce se află în meniu.
de la tastatură: se selectează textul apoi dăm comanda Ctrl-U.

2.4.3. Salvarea unui document

Operaţia de stocare a unui fişier în memorie se numeşte salvarea


fişierului. Pentru a salva un fişier vom executa următoarele comenzi:
1. Accesăm opţiunea File din meniu14

13
În engleză: bold, italic, underline, de unde şi simbolurile pentru
butoane: B, I, U.
14
Nu am scris „dăm un clic pe opţiunea File”, întrucât, pe lângă
modul de realizare a unei comenzi cu ajutorul mouse-ului, mai avem şi modul
cu ajutorul tastaturii.
41
2. Din fereastra ce se va deschide alegem opţiunea Save As. Dacă am
executat corect comanda, vom obţine o fereastră ca mai sus.
La dreptunghiul din dreptul opţiunii Save in scriem locul unde dorim
să salvăm fişierul (în desenul de mai sus am folosit cazul în care salvarea se
face pe dischetă), la File name se pune numele fişierului pe care dorim să-l
salvăm, iar Save as type trebuie să fie tipul de fişier (în cazul nostru, tip
Word) pe care dorim să-l salvăm. Dacă dorim să renunţăm la comanda de
salvare dăm un clic pe butonul Cancel.
2.4.4. Găsirea şi înlocuirea unui cuvânt
De multe ori, după scrierea unui text avem nevoie să găsim un
anumit cuvânt15 . Pentru aceasta avem comanda Find. Ca să accesăm
această comandă avem două posibilităţi:
Cu ajutorul mouse-ului: dăm un clic pe opţiunea View din meniu
apoi din fereastra ce se va deschide alegem opţiunea Find.
Cu ajutorul tastaturii: ţinem apăsată tasta Ctrl şi apăsăm scurt pe
tasta F.

15
De exemplu, pentru alcătuirea unui index de nume.
42
În fereastra ce apare, în primul dreptunghi alb scriem cuvântul ce
dorim să-l căutam (ca să activăm acel dreptunghi este suficient să dăm un
clic pe el). Apoi dăm un clic pe butonul Find. Dacă dorim o căutare doar
într-o anumită zonă a textului atunci mai înainte selectăm acea zonă şi apoi
executăm operaţiile corespunzătoare căutării.
Pentru înlocuire avem operaţiuni asemănătoare. Pentru o mai bună
înţelegere a operaţiilor vom da un exemplu:
Scriem de la tastatură următorul text:
„În zona vestică la itemul Care credeţi că ar fi reacţia populaţiei la
vestea că nivelul de trai a crescut în ultimele 3 luni? sondajul nu aduce
diferenţe semnificative faţă de restul ţării”.
Să presupunem că dorim să înlocuim toate referirile la vest cu nord. În
primul rând vom selecta textul16 apoi dăm un clic pe opţiunea View după care
din fereastră alegem opţiunea Find17 . În fereastră vom scrie cuvântul vest.
Apăsând pe butonul Find va fi selectată doar partea vest din cuvântul vestică.
Mai dăm o dată clic pe butonul Find şi va selecta vest din cuvântul vestea.
Deci, deşi am găsit două cuvinte ce conţin cuvântul vest, avem propriu-zis doar
o referire la vest ca zonă. Acum dorim ca să facem înlocuirea în propoziţie a
cuvântului vestică cu nordică.
Pentru a executa această comandă avem două moduri:
Cu ajutorul mouse-ului: se dă un clic pe Edit, iar din fereastra ce
apare selectăm opţiunea Replace.
Cu ajutorul tastaturii: se dă comanda Ctrl-h şi apare fereastra cu
ajutorul căreia putem realiza comanda de înlocuire.
În fereastra ce apare, în dreptul opţiunii Find what scriem cuvântul
ce dorim să-l înlocuim, iar în dreptul opţiunii Replace with cuvântul care
vrem să înlocuiască (în exemplul dinainte la Find what vom pune „vest”,
iar la Replace with vom pune „nord”) în caz că nu dorim să facem
înlocuirea (în exemplul nostru atunci când am găsit cuvântul „vestea”)
atunci dăm clic pe butonul Find Next. Dacă vrem să înlocuim, dăm un clic
pe butonul Replace. Dacă suntem siguri că în toate cazurile vrem să facem
înlocuirea atunci vom da direct clic pe butonul Replace All.

16
Avem cele două metode: fie ţinând apăsată tasta Shift şi cu tastele de
săgeţi sau mouse-ul.
17
Bineînţeles că putem folosi direct combinaţia de taste Ctrl-F.
43
2.4.5. Modificarea caracterului: mărime, tip (font) şi aliniere

În Word se poate schimba mărimea caracterelor. Pentru a accesa butonul


de modificare a mărimii vom merge cu mouse-ul la bara de format

Dacă dorim să schimbăm mărimea unor caractere, vom selecta


mai întâi textul, apoi dăm un clic pe săgeata din dreapta, se va
deschide o listă din care vom alege mărimea ce-o dorim pentru acel
text. Un alt mod de folosire a acestui stil este acela de a stabili de la
început mărimea caracterelor şi apoi să scriem textul.
Similar, putem stabili tipul de font. Singura diferenţă este că
vom lucra cu următorul buton:
Dacă selectăm un text şi apoi alegem tipul de font vom vedea
următoarele modificări (fiecare denumire de font este scrisă în fontul
corespunzător)

Times New Roman


Arial
Courier New
Verdana

Recomandăm ca utilizatorii să verifice diferitele tipuri de


caractere ce se pot scrie. Tot în bara de format mai avem şi butoanele
de aliniere.

2.4.6. Distanţa între linii

Implicit, distanţa între linii este de un rând. Pentru a modifica


distanţa între rânduri, mai întâi vom selecta textul pe care vrem să-l
modificăm. Apoi, la meniu dăm un clic pe Format. În fereastra ce se
va deschide vom selecta Paragraph. Se va deschide o nouă fereastră ce
va conţine 4 zone: Alignment, Indentation, Spacing şi Preview. În cele
ce urmează vom vorbi despre ultimele două zone. Pentru a modifica
44
distanţa între linii în zona Spacing: în dreptunghiul de sub opţiunea
Line spacing vom vedea că scrie Single (adică distanţa este la un
rând). Dacă vrem să scriem la 1,5 rânduri vom da un clic pe săgeata
din dreapta dreptunghiului şi vom selecta opţiunea dorită din fereastra
ce se va deschide. În zona Preview vom avea o vizualizare a comenzii
efectuate. După ce am realizat toate modificările dorite dăm un clic pe
butonul OK şi atunci comanda se va executa pentru porţiunea din text
selectată.

2.4.7. Tipărirea unui document

Înainte de a scoate la imprimantă 18 este indicat să specificăm


aşezarea în pagină a documentului (formatul de hârtie folosită,
marginile etc.). Pentru aceasta avem comanda Iniţializare pagină 19 .
Accesarea se realizează dând un clic pe opţiunea File din meniu:

18
A printa un document.
19
Page setup, în versiunea engleză.
45
Dacă am executat corect comenzile va apărea:

Cele două imagini diferă prin opţiunea aleasă. Fereastra din


stânga reprezintă ceea ce vom vedea dacă dăm un clic pe opţiunea
Margins, în timp ce fereastra din dreapta arată ceea ce va apărea dacă
alegem opţiunea Paper.
În fereastra Margins, avem opţiunile:
− Top – câţi cm lăsăm în partea de sus a documentului
− Bottom – câţi cm lăsăm în partea de jos a documentului
− Left – câţi cm lăsăm în partea stângă a documentului
− Right – câţi cm lăsăm în partea dreaptă a documentului
− Orientation – din desen ne putem da seama de modul în
care dorim să scriem pe pagină.
În fereastra Paper putem specifica formatul de hârtie pe care
dorim să facem imprimarea. Cel mai uzual este formatul A4.
După ce am realizat toate aceste operaţiuni este bine să
vizualizăm modul în care va arăta pagina atunci când va ieşi din
imprimantă. Pentru aceasta avem două posibilităţi:

46
− Clic pe butonul ce se găseşte în Bara Standard
− Clic pe opţiunea File şi în fereastra ce se va deschide dăm
un clic pe opţiunea Print Preview.
Indiferent de metoda aleasă vom obţine următoarea imagine:

Pentru a reveni la forma de dinaintea comenzii, fie dăm un clic


pe butonul Close, fie apăsăm pe tasta Esc.
S-ar putea să avem nevoie să realizăm modificări la nivelul
aşezării în pagină şi de aceea să dorim vizualizarea întregii pagini,
astfel încât să putem face modificările. Din modul Print Preview
putem vizualiza întreaga pagină, dar nu putem realiza modificări.
Pentru aceasta, din modul obişnuit de vizualizare a
paginii, dăm un clic pe săgeata din dreapta butonului
din Bara Standard şi se va deschide o
fereastră în genul celei din dreapta. Dăm un clic pe
opţiunea Whole Page şi vom obţine o vizualizare a
întregii pagini.
După realizarea tuturor acestor etape putem trece la tipărirea
documentului. O metodă directă ar fi, având documentul deschis, să
47
dăm un clic pe butonul din Bara Standard. Dezavantajul acestei
metode este că tipărirea se va face direct şi se vor tipări toate paginile
documentului. O altă metodă este aceea de a merge la opţiunea File,
apoi Print (pentru a deschide direct fereastra pentru tipărire, putem da
Ctrl-P).
În această fereastră putem specifica:
− proprietăţile imprimantei (1)
− tipul de imprimantă instalată este acelaşi cu imprimanta
pe care o avem (2)
− numărul de copii (3)
− paginile ce dorim să le tipărim (4)

2
3

2.4.8. Crearea de tabele.


Deplasarea în tabel, inserarea de linii
Pentru a înţelege mai bine cum să creăm tabele, vom explica
prin exemple. Pentru început vom realiza un tabel cu cinci coloane şi
patru linii:
1. Dăm un clic pe opţiunea Table din meniu, apoi clic pe Insert
Table.
2. La opţiunea Number of columns: dăm un clic, ştergem cu tasta
Backspace numărul 2, şi scriem 5, asemănător la opţiunea Number of
rows scriem numărul 4.
48
3. Dăm un clic pe butonul OK.
Dacă am realizat bine comenzile vom obţine următorul tabel:

O altă metodă de realizare a unui tabel este de a da un clic pe


butonul pentru tabele . Apoi în fereastra ce va apărea sub buton.
Dăm un clic pe pătratul din stânga sus şi, ţinând apăsat butonul din
stânga mouse-ului, mişcăm mouse-ul până când se vor selecta
numărul de linii şi de coloane pe care-l dorim (în figura de mai jos am
selectat 4 coloane şi 3 rânduri):
când am terminat de selectat, dăm
drumul la butonul din stânga şi va
apărea tabelul. Pentru a ne deplasa prin
tabel de la o celulă la alta putem fie să
folosim săgeţile, fie să apăsăm pe tasta
Tab pentru a merge la dreapta sau Shift-
Tab pentru a merge la stânga.
Dacă dorim să mai inserăm încă o linie, mergem la ultima
celulă din dreapta jos şi apăsăm pe tasta Tab, automat va apărea o
nouă linie cu acelaşi număr de coloane ca restul tabelului. Tot pentru
inserarea unei linii putem să mergem cu mouse-ul în tabel, dăm un clic
dreapta şi din fereastra ce apare selectăm opţiunea de Inserare linii.
49
2.4.9. Sortarea unui tabel. Unirea a două celule dintr-un tabel

Pentru sortarea unui tabel, dăm un clic oriunde în tabel. Mergem


în meniu la opţiunea Table, iar din fereastra ce apare vom da clic pe
opţiunea Sort. Dacă avem cap de tabel, dăm un clic pe opţiunea
Header Row. Apoi, în partea de sus a ferestrei de sortare, avem
opţiunea Sort By. În primul dreptunghi va trebui să avem
caracteristica după care vrem să sortăm. În al doilea dreptunghi vom
avea tipul datelor, iar în dreapta opţiunea de sortare: Ascending 20 sau
Descending 21 . După ce am realizat toate aceste comenzi dăm un clic
pe butonul OK şi se va realiza sortarea.
Pentru a uni două sau mai multe celule 22 dintr-un tabel trebuie
să realizăm următorii paşi:
1. Selectăm celulele ce dorim să le unim.
2. Mergem pe opţiunea Table din meniu, apoi pe Merge Cells.

O altă metodă, ceva mai rapidă, este ca la pasul 2 să dăm un clic


dreapta pe selecţie şi din fereastra ce se deschide să dăm un clic stânga
pe opţiunea Merge Cells.
Dacă am realizat corect aceşti doi paşi, atunci vom vedea că, în
locul celulelor selectate, vom avea o singură celulă.

2.4.10. Anularea ultimei comenzi 23


Uneori, după realizarea unei comenzi dorim să revenim asupra
ei pentru ca să-i anulăm efectele. Aceasta se poate realiza:
– din opţiunea Edit din meniu, apoi Undo. Folosind această
metodă putem vedea ce comandă putem anula (de exemplu, să zicem
că am unit două celule. Mergând pe opţiunea Edit, vom vedea în
fereastra ce apare la prima opţiune scris Undo Merge Cells).

20
Crescător.
21
Descrescător.
22
În engleză: Merge cells.
23
Comanda Undo (în engl.).
50
– un clic pe butonul .
– folosim combinaţia de taste Ctrl-Z. Putem anula mai multe
comenzi, nu numai ultima comandă. Putem chiar anula comanda de
anulare, adică, dacă am anulat comanda de unire a două celule, putem
să revenim totuşi şi să realizăm unirea celulelor folosind comanda
Redo, cu ajutorul butonului

2.5. Terminarea sesiunii de lucru

Noţiuni importante în secţiunea 2.5.


– cele două moduri de finalizare a sesiunii de lucru şi
mesajele ce le putem primi executând aceste comenzi.

Pentru a încheia sesiunea de lucru avem 2 metode:


Prima este de a închide de la butonul din bara de titlu
(cel cu X).
O a doua metodă este de a merge pe opţiunea File, iar din
fereastra ce se deschide să alegem opţiunea Exit. Dacă s-au făcut ceva
modificări în fişier atunci la închidere va apărea mesajul: Do you want
to save changes to Document1? Pentru a păstra modificările se apasă
pe Yes, altfel pe No. Putem anula comanda de închidere prin apăsarea
pe butonul Cancel 24 .

24
În versiunea românească avem ca variante la butoane Da, Nu şi
Revocare .
51
Exerciţii pentru fixarea cunoştinţelor

1. Cum accesăm editorul „Notepad”?


2. Care este extensia documentelor editate cu „Notepad”?
3. Un fişier are extensia „doc”. Este adevărat că el a fost creat, în
mod sigur, cu editorul de texte Word?
4. Dacă avem un document de 45 de pagini, cum putem ajunge
la pagina 25 mai repede?
5. Să presupunem că dorim să închidem o aplicaţie şi să dăm
comenzile de închidere şi, când ajungem la fereastra de final, ne
aducem aminte că mai avem ceva de lucrat în document. Mai există
posibilitatea de revenire la acest document?
6. Ce tastă se foloseşte pentru a marca începutul unui paragraf?
7. Ce combinaţie de taste putem folosi pentru a ajunge la
sfârşitul documentului?
8. Să se acceseze Opţiunea Format din meniu cu ajutorul
mouse-ului, şi apoi cu ajutorul tastaturii.
9. Cum se dezactivează bara de caracteristici (Format Bar)?
10. Cum se afişează bara denumită Web?
11. Cum se dezactivează rigla (Ruler) orizontală? Se poate
realiza această comandă doar cu ajutorul tastaturii?
12. Citind ultima secţiune, cea cu derularea rapidă, un student ce
are un text de 10 pagini doreşte să ajungă direct la pagina 4 de la
pagina 1, pentru a modifica ceva. Realizând comenzile indicate în
carte, ajunge la pagina 4, dar, când doreşte să facă modificarea la
prima apăsare a unei taste, vede că a revenit la pagina 1. Unde a
greşit?
13. Să se scrie în Word următoarea frază: „O dată cu învăţarea
Word-ului începe minunata experienţă a utilizării computerului”. Să se
ducă cursorul înainte de cuvântul „minunata” şi să se şteargă acest
cuvânt. Ce tastă se foloseşte? Apoi să se transforme cuvântul
„experienţă” în „experienţa” 25 .
14. Scrieţi propoziţiile astfel încât să arate ca mai jos:
Aceasta este o propoziţie subliniată.
Aceasta este o propoziţie subliniată.

25
Mai simplu decât a şterge şi a rescrie tot cuvântul, bineînţeles este a
şterge doar ultima literă, respectiv „ă” şi a scrie în locul ei „a”.
52
Temă proiect

După ce a fost parcurs acest capitol, studentul ar trebui să ştie să


realizeze un chestionar în Word (este vorba de realizarea din punct de
vedere al formei, a aspectului în pagină. Pentru teoria realizării unui
chestionar recomand consultarea unui manual de Metode şi Tehnici în
Cercetarea Ştiinţifică).
Pentru această primă etapă cerinţele sunt următoarele:
1. Textul să fie scris la 1,5 rânduri.
2. Titlul: Chestionar. Mărime 14, îngroşat, scris în centru.
3. Cinci întrebări, unde: textul întrebării se va scrie îngroşat,
mărime 12, aliniat stânga. Opţiunile vor fi scrise cu mărime 11,
înclinat. Între întrebare şi opţiuni nu se va lăsa spaţiu, dar se va lăsa
spaţiu între ultima opţiune şi următoarea întrebare.
4. Itemii de identificare să fie scrişi îngroşat.

53
3. UTILIZAREA EXCEL

În urma parcurgerii acestui capitol studentul va trebui să


înţeleagă următoarele noţiuni de bază:
– mediul de lucru Excel
– formule în Excel
– realizarea unei diagrame

Pentru analiza primară a datelor se poate folosi Excel-ul. Acesta


are multe instrumente prin care putem reliefa aspectele mai interesante
ale unor date culese din teren. Începând cu realizarea unor calcule
simple (suma, media, calcul de maxim şi minim dintr-un şir de date),
şi, ajungând până la analize mai complexe (prin utilizarea opţiunii
Solver 26 ).
Tot cu Excel-ul se pot realiza diagrame. Trebuie ţinut cont însă
că o diagramă este doar o reprezentare a unor date şi nu se poate
constitui ca o demonstraţie a unor ipoteze de cercetare.
Deoarece acest manual este rodul experienţei căpătate din
practica cu studenţii de la Sociologie-Psihologie, am insistat mai mult
pe noţiunile de Excel necesare utilizării în Sociologie şi Psihologie.

26
Aceasta se poate folosi după o însuşire temeinică a cunoştinţelor de
statistică.
54
3.1. Prezentarea ecranului în Excel

Noţiuni importante în secţiunea 3.1.


– prezentarea barelor cu butoane
– deplasarea de la o foaie de calcul la alta
– redenumirea unei foi de lucru
– selecţia unor celule
– alinierea datelor în celule, determinarea tipului de date
în funcţie de aliniere
– modificarea dimensiunilor unei coloane
– deplasarea rapidă la anumite celule

Accesarea Excel-ului se poate face sau dând un clic pe Start 27 , All


Programs, Microsoft Office, Microsoft Excel, sau s-ar putea ca pe
ecranul de Windows să avem icon-ul cu Excel şi dăm un dublu clic pe
acest icon.
La deschiderea programului, vom vedea pe monitor următoarea
fereastră asemănătoare cu cea de mai jos:

27
Se află în colţul din stânga jos a ecranului.
55
În primul rând, pentru utilizarea Excel-ului este bine să
cunoaştem că:
1.pentru a ne deplasa pe foaia de calcul putem folosi grupul de
patru săgeţi.
2.similar cu editorul de texte Word şi aici putem scrie îngroşat,
înclinat sau subliniat, folosind aceleaşi metode.

3.1.1. Bara de formule


Un lucru important îl reprezintă bara de formule (Formula Bar):

În partea stângă a acestei bare avem scrisă celula care este


selectată şi în care se va scrie formula. În partea dreaptă avem locul
unde se vede ceea ce este în celulă. Dacă datele introduse sunt de tip
caracter, atunci ceea ce se vede în celulă este şi ceea ce vom avea în
bara de formule. Dacă introducem o formulă atunci în bara de formule
vom avea scrisă formula, iar în celulă vom avea rezultatul formulei.

3.1.2. Bara de stare


O altă bară importantă este bara de stare:

Ceea ce ne interesează la această bară este ca opţiunea NUM să


fie activă (să existe pe bară). În cazul când aceasta este activă, putem
introduce numerele din partea dreaptă a tastaturii.
Dacă nu este activă, atunci apăsarea tastei are ca efect ceea ce
este scris jos pe tastă. De exemplu, dacă opţiunea Num nu este activă,

prin apăsarea pe tasta , cursorul se va duce o celulă mai sus.

56
3.1.3. Foi de calcul în Excel
În Excel, spre diferenţă de Word, avem mai multe foi de lucru
(Sheet1, Sheet2 etc.). Pentru a vedea care foaie este activă ne uităm
în partea de jos a ecranului şi foaia care are eticheta albă este activă.
De exemplu, dacă Sheet1 este activă atunci eticheta de jos va arăta
astfel: .
În continuare vom prezenta partea de jos a ecranului din Excel.
Avem următoarele elemente (pentru claritatea explicaţiilor am notat
fiecare element al figurii cu câte un număr):

1 2 3 4
5
1 – butoanele de parcurgere a foilor de lucru.

Atunci când avem mai multe foi de lucru pentru a vedea ultima
foaie putem să dăm un clic pe butonul . Pentru a reveni la prima
foaie dăm un clic pe butonul . Specificăm că prin apăsarea pe
aceste butoane nu se activează automat ultima, respectiv ultima foaie.
Pentru a le activa dăm un clic pe eticheta acelei foi. Prin apăsarea pe
butonul se va mişca lista de etichete cu câte o foaie, la fiecare
apăsare a butonului, la stânga (ca şi cum etichetele ar intra sub aceste
28.
butoane). Asemănător pentru butonul

28
Lista se va mişca la dreapta.
57
2 – lista de etichete.
3 – bara orizontală de derulare rapidă (are acelaşi efect ca şi în
Word – secţiunea 2.2.6).
4 – dacă apare scris Num atunci sunt active butoanele din
dreapta tastaturii.
5 – bara verticală de derulare rapidă.

3.1.4. Trecerea la o altă foaie de lucru


Dacă suntem pe foaia 1 şi dorim să trecem pe foaia 2, ducem
mouse-ul în partea de jos a paginii şi dăm un clic pe foaia nouă pe care
dorim s-o deschidem:

Dacă dorim să dăm un nume foii, nume care să apară în loc de


Sheet1 29 , avem două posibilităţi:
- dăm un dublu clic pe „Sheet1”. Denumirea se va selecta.
Apăsăm pe tasta „Delete” şi apoi scriem de la tastatură denumirea
dorită.
- Mergem pe „Sheet1”, dăm un clic dreapta şi din fereastra ce
apare

alegem opţiunea „Rename”. Apoi de la tastatură introducem


denumirea dorită.

29
La versiunile în română este denumită „Foaie1”.
58
3.1.5. Selecţia unor celule
Pentru a selecta o celulă este suficient să dăm un clic pe acea
celulă.
Atunci când dorim să indicăm un grup de celule, indicăm celula
din colţul stânga sus şi celula din colţul dreapta jos ale grupului de
celule. Să presupunem că dorim să selectăm celulele de la a1 la e7.
Pentru aceasta, mai întâi, vom da un clic pe celula din colţul din
stânga sus al celulelor ce dorim să le selectăm, în cazul acesta A1
(putem alege oricare din colţurile grupului de celule pentru a începe:
A7 sau E1 sau E7, procedeul fiind similar). Ca şi în Word avem două
moduri de a realiza selecţia:

Cu ajutorul mouse-ului:
Dăm clic pe A1, ţinem apăsată clapeta stângă a mouse-ului şi
mişcăm uşor mouse-ul astfel încât săgeata să meargă în jos pe foaie,
apoi, fără să ridicăm degetul de pe clapeta stângă, mişcăm uşor
mouse-ul la dreapta. Dăm drumul la clapetă în momentul în care am
terminat de selectat întregul grup de celule.

Cu ajutorul tastaturii:

Ajunşi în celula A1, ţinem apăsată tasta şi

apăsăm pe tasta cu săgeată până se selectează celulele de la A1


la A7. Apoi, ţinând în continuare apăsată tasta Shift, apăsăm pe tasta

până se selectează tot grupul de celule (Reamintim faptul că se


schimbă culoarea celulei selectate – în figura de mai jos celulele
selectate s-au înnegrit, pe alte computere culoarea selecţiei este
albastră).

59
3.1.6. Alinierea în celule

Dacă nu am modificat alinierea în celule de la butoanele din


meniu 30 , atunci modul în care se aliniază datele în celulă poate
reprezenta un indiciu despre tipul datelor:
− datele de tip caracter se aliniază la stânga
− datele de tip număr se aliniază la dreapta
Această informaţie este utilă când dorim să verificăm dacă am
introdus datele corect. De exemplu, dacă din greşeală în loc de „10”
vom tasta cifra „1” şi litera „O” atunci „1O” se va alinia la stânga,
ceea ce ne va indica faptul că pentru computer avem o dată de tip
caracter şi nu una de tip număr (la anumite formule această greşeală
poate duce la un rezultat incorect sau la afişarea unui mesaj de eroare).

30
Procedeul este asemănător cu cel din Word.
60
3.1.7. Modificarea dimensiunii unei coloane

Aceasta se realizează ducând cursorul până la îmbinarea dintre


etichetele celulelor, până vom obţine o imagine ca cea de mai jos:

Pentru modificare avem două metode: fie mişcăm mouse-ul


până la dimensiunea dorită, fie dăm un dublu-clic şi atunci coloana îşi
va modifica lăţimea astfel încât să cuprindă tot textul din celulele din
acea coloană.

3.1.8. Deplasarea rapidă la anumite celule

În timpul lucrului, într-o foaie de calcul s-ar putea să avem


nevoie să ajungem cu cursorul direct la o anumită celulă. Pentru
aceasta vom folosi comanda „Go to”. Execuţia acestei comenzi se
poate realiza în două moduri:
1.se apasă pe tasta „F5” ce se află pe primul rând al tastaturii. În
fereastra ce va apărea se va tasta adresa celulei în care dorim să
ajungem. Dăm Enter.
2.similar cu operaţiile de mai sus, cu singura diferenţă că, în loc
să apăsăm tasta F5, folosim combinaţia de taste Ctrl-G.

61
3.2. Operaţii matematice în Excel

Noţiuni importante în secţiunea 3.2.


– tastele corespunzătoare celor patru operaţii
– ridicarea la putere a unui număr
– schimbarea formei numerelor
– butoanele pentru procent, mărirea sau micşorarea
numărului de zecimale
– copierea unor formule

3.2.1. Simboluri pentru cele patru operaţii.


Modul de introducere a operaţiilor matematice

Pentru operaţiile în Excel avem următoarele taste specifice


fiecărei operaţii:
+ → adunare
- → scădere
* → înmulţire
/ → împărţire

În afară de aceste operaţii mai avem ridicarea la putere: 52 se


scrie 5^2.
Pentru a introduce o formulă în Excel trebuie să punem mai întâi
semnul egal. De exemplu, dacă dorim să adunăm ceea ce avem în
celula A1 cu ceea ce avem în celula A2 şi dorim să scriem rezultatul
în celula A3, atunci vom scrie: =A1+A2 (vezi imaginea de mai jos):

62
3.2.2. Forma numerelor
Putem să modificăm forma numerelor în Excel cu ajutorul
următorului grup de taste:

Butonul este pentru a scrie date de tip valutar:

Cel de-al doilea buton este pentru a scrie date de tip

procent 31 , iar cel de-al treilea buton este pentru scrierea


numărului astfel încât să avem separatori pentru mii şi numărul să aibă
2 zecimale.

Ultimele 2 butoane sunt pentru modificarea numărului


de zecimale: mărirea, respectiv micşorarea numărului de zecimale.

3.2.3. Copierea unor formule


De multe ori în Excel avem de scris aceeaşi formulă pentru
diferite coloane şi atunci ne punem problema de a copia formula în loc
s-o scriem de mai multe ori. Pentru a explica acest lucru vom porni de
la un exemplu (recomandăm verificarea operaţiilor nu numai pentru
datele afişate, ci şi pentru alte date. De asemenea, puteţi încerca să
puneţi date de tip caracter):

A B C D E F
1 7 -8 -5
2 -1.2 -9 4
3 3 -12 18
4 SUMA

31
Pentru un exemplu de calcul a procentului, vezi aplicaţia de la
sfârşitul acestui capitol.
63
Un student a pus pe o foaie de lucru următoarele date:
În celula B4 doreşte să calculeze suma celor 3 numere de
deasupra. Pentru aceasta va scrie în B4: „=B1+B2+B3”. După ce dă
Enter va apărea valoarea 8.8 . Pentru a copia formula, duce mouse-ul
în colţul din dreapta jos al celulei B4 până apare în loc de săgeată
semnul +. Ţinând apăsată clapeta din stânga mouse-ului, mişcă
mouse-ul până ajunge în colţul din dreapta jos al celulei C4. Ridicând
degetul de pe clapetă va apărea în celula C4 valoarea -29. Această
metodă nu mai este însă utilă în momentul în care doreşte să copieze
formula în celula E4. Pentru aceasta dă un clic dreapta pe celula B4 şi
din fereastra ce apare alege opţiunea Copy (Copiere în versiunea
românească). Apoi dă un clic dreapta în celula E4 şi din fereastra ce
apare alege opţiunea Paste (Lipire, în versiunea românească). După ce
efectuează aceste operaţiuni va apărea:

A B C D E F
1 7 -8 -5
2 -1.2 -9 4
3 3 -12 18
4 SUMA -8.8 -29 17

3.3. Funcţii în Excel

Noţiuni importante în secţiunea 3.3.


– modul de accesare a unei funcţii
– prezentarea câtorva din funcţiile mai importante:
extragerea radicalului maxim şi minim, numărarea celulelor ce
conţin date, numărarea celulelor ce conţin date ce îndeplinesc o
condiţie, suma, media, abaterea standard, calcularea
intervalului de încredere, mediana

Deoarece acest curs nu se adresează unor specialişti în


informatică, am să realizez o prezentare a funcţiilor prin exemple. În
funcţie de opţiunile ce sunt date Excel-ului la aceste formule putem
avea între argumente virgula sau punct şi virgulă, de aceea recomand

64
ca, în cazul în care se va obţine un mesaj de eroare pentru opţiunea
prezentată în această carte, să se încerce celălalt caracter.
Pentru a insera o funcţie, dăm un clic pe butonul din meniu ce
arată ca mai jos:

După ce am apăsat pe acest buton se va deschide o fereastră de


forma următoare:

1 2 3

65
Dacă dăm clic pe butonul indicat de săgeata 1 se va deschide o
subfereastră

din care putem selecta tipul de funcţie dorită (în situaţia de mai sus am
selectat opţiunea Statistical). După selecţie în fereastra indicată de
săgeata 2 va apărea lista cu funcţiile corespunzătoare acelui tip de
funcţie. De exemplu, pentru a selecta funcţia SUM (se va prezenta mai
jos această funcţie) alegem categoria Math & Trig şi apoi activăm
fereastra 2 şi dăm un clic pe butonul de jos al rulerului (marcat cu 3 în
figura de mai sus) până se va vedea în listă denumirea SUM. Dăm un
clic pe denumire şi apoi apăsăm butonul OK. Se va obţine fereastra

66
În primul dreptunghi punem celulele care vor intra în sumă.
De multe ori s-ar putea însă ca butonul să nu fie pus în
meniu. Atunci, pentru a insera o funcţie dăm un clic pe opţiunea
Insert din meniu şi din fereastra

Alegem opţiunea Function

3.3.1. Funcţia SQRT


Când am prezentat operaţiile ce se pot realiza în Excel, am arătat
cum se pot efectua cele 4 operaţii, şi cum se poate realiza ridicarea la
putere. Cu aceste cunoştinţe se poate realiza chiar şi extragerea
1

radicalului dintr-un număr, ţinând cont de faptul că x = x 2 . Adică,


dorind să extragem radical din trei, vom putea scrie formula:
=3^(1/2).

În Excel există şi o funcţie cu ajutorul căreia putem extrage


radicalul, funcţia SQRT:
Rolul funcţiei: Extrage radicalul dintr-un număr sau o expresie
a cărei valoare este un număr.
Sintaxă:
SQRT(număr) sau SQRT(expr.mat)

67
Exemplu: Fie următoarele numerele introduse:

A
1 Date
2 -8
3 3

Rezulta-
Formula Descriere
tul
=SQRT(9) rădăcina pătrată din 9 3
rădăcina pătrată din numărul ce se
=SQRT(A2) află în A2. Deoarece este negativ #NUM!
se va afişa un mesaj de eroare
rădăcina pătrată din expresia din
=SQRT(A3^2+16) 5
paranteză

3.3.2. Funcţiile MAX şi MIN

Rolul funcţiei: Calculează maximul, respectiv minimul dintr-un


şir de celule.

Sintaxă:
MIN(nr1,nr2,…) sau MIN(CelÎ:CelF)
MAX(nr1,nr2,…) sau MAX(CelÎ:CelF)

unde nr1, nr2 sunt numere ce pot fi introduse direct (de exemplu,
MAX(3,4,8,9)=9), iar în a doua situaţie CelÎ este celula de început, iar
CelF celula finală.

Exemplu: Fie următoarele numere introduse:


A
1 Date
2 -8
3 23
4 30

68
Formula Descriere Rezultatul
Calculează maximul dintre numerele
=MAX(45,78) 78
45 şi 78
Calculează maximul celulelor A2,
=MAX(A2:A4) 30
A3 şi A4

Pentru funcţia MIN avem tabel asemănător.

Aplicaţie 3.1. Un student a realizat un studiu privind evaluarea


factorilor intelectuali ai potenţialului creativ. A centralizat datele şi
apoi le-a pus pe o foaie de Excel, ca în imaginea de mai jos:

A B C D
1 Subiecţi Fluiditate Flexibilitate Originalitate
2 R.S. 76 44 22
3 I.L. 77 41 21
4 P.A. 72 44 18
5 M.V. 65 51 19
6 D.O. 77 55 24
7 T.V. 52 44 18
8 C.R. 73 62 19
9 T.I. 79 63 32
10 S.C. 78 68 17

Îşi propune, pentru început, să calculeze minimul şi maximul


pentru fluiditate, flexibilitate şi originalitate. Pentru aceasta, în celula
A11 scrie „minim” şi în celula A12 scrie „maxim” (etichetele nu sunt
obligatorii în folosirea funcţiilor în Excel, dar ne ajută la lucrul cu
datele din foaia de lucru). În celula B11 scrie: „=min(B2:B10)”, după
ce dă Enter în această celulă va apărea valoarea 52. În celula B12 va
scrie „=max(B2:B12)”. După ce dă Enter în această celulă va apărea
valoarea 79. Desigur, o modalitate corectă ar fi să repete aceste
operaţii pentru coloana C şi pentru coloana D, dar se poate copia
formula din B11 în C11 şi D11, respectiv formula din B12 în C12 şi
D12 (vezi secţiunea 3.2.3.)

69
3.3.3. Funcţia COUNT

Rolul funcţiei: Numără (contorizează) numere sau numărul de


celule ce conţin numere dintr-o zonă de celule. Dacă o celulă este
liberă sau conţine date de tip text, nu o număra.

Sintaxă:
COUNT(nr1,nr2,…) sau COUNT(CelÎ:CelF)

unde nr1, nr2 sunt numere ce pot fi introduse direct (de exemplu,
COUNT(3,4,8,9)=4), iar în a doua situaţie CelÎ este celula de început,
iar CelF celula finală.

Exemplu: Fie următoarele numere introduse:


A
1 Date
2 -8
3 23
4 30
5
Rezulta-
Formula Descriere
tul
Contorizează numerele din
=COUNT(45,78) 2
paranteză
Contorizează numerele
=COUNT(A2:A5) conţinute în celulele A2, A3, 3
A4 şi A5

Dacă dorim să numărăm celulele ce conţin text, vom folosi


funcţia COUNTA în loc de COUNT urmând aceleaşi reguli.

70
3.3.4. Funcţia COUNTIF

Rolul funcţiei: Contorizează doar celulele ce îndeplinesc o


condiţie.
Avem două tipuri de condiţii:
− condiţie de tip exact – pentru aceasta se vor lua în
considerare doar celulele care au o anumită formă (un număr sau
un caracter sau şir de caractere – acestea trebuind să fie puse
între ghilimele)
− condiţie de tip inegalitate – se numără celulele ce
sunt mai mari sau mici decât o valoare cerută (de exemplu,
condiţia poate fi ca să se numere celulele care sunt mai mari ca
50. ATENŢIE! Funcţia va număra acele celule ce conţin valori
mai mari ca 50, deci dacă o celulă va avea valoarea 50 nu o
numără)
Sintaxă:
COUNTIF (CelÎ:CelF;condiţie)
unde CelÎ este celula de început, iar CelF celula finală şi condiţie
reprezintă expresia prin care indicăm tipul de celule ce trebuie
numărat.

Exemplu: Unui lot de 6 subiecţi li s-au dat un set de întrebări. În


funcţie de tipul de răspuns (corect sau incorect) s-a realizat următorul
tabel:

A B C D E
1 Nr. Nr subiect r.corecte r.incorecte Vârsta
2 1 Subiect 1 60.0% 40.0% 18
3 2 Subiect 2 98.1% 1.9% 19
4 3 Subiect 3 23.4% 76.6% 18
5 4 Subiect 4 49.9% 50.1% 20
6 5 Subiect 5 50.0% 50.0% 23
7 6 Subiect 6 79.4 20.6% 18

Pentru început dorim să calculăm câţi subiecţi au 18 ani


(desigur, pentru 6 subiecţi folosirea acestei funcţii poate părea inutilă,
71
dar, în cazul în care avem 50 de subiecţi, deja putem vedea utilitatea
acestei funcţii. Pe de altă parte, dacă folosim corect funcţia şi
observăm că am introdus nişte date incorect, realizând corecturile, se
va modifica automat şi valoarea funcţiei countif).
Pentru a vedea câţi subiecţi au 18 ani vom scrie într-o celulă
următoarea formulă:
=COUNTIF(E2:E7,18)
şi dând Enter vom obţine ca rezultat 3.
Dacă dorim să calculăm câţi au peste 50% răspunsuri corecte,
vom scrie:
=COUNTIF(C2:C7, “>50%”)
iar rezultatul va fi tot 3. Se observă că valoarea din C6 nu a fost
numărată, deoarece este egală cu 50% şi nu este strict mai mare ca
50%.

3.3.5. Funcţia SUM

Rolul funcţiei: Adună toate numerele dintr-o zonă de celule.

Sintaxă:
SUM(nr1,nr2,…) sau SUM(CelÎ:CelF)
unde nr1, nr2 sunt numere ce pot fi introduse direct (de exemplu,
SUM(3,4,8,9)=24), iar în a doua situaţie CelÎ este celula de început,
iar CelF celula finală.

Exemplu: Fie următoarele numere introduse:


A
1 Date
2 -8
3 23
4 30
Formula Descriere Rezultatul
=SUM(45,78) Adună numerele 45 şi 78 123
Adună celulele A2, A3 şi
=SUM(A2:A4) 45
A4

72
3.3.6. Funcţia AVERAGE
Rolul funcţiei: Calculează media aritmetică a argumentelor

Sintaxă:
AVERAGE(nr1, nr2,…) sau AVERAGE(CelÎ:CelF)
unde nr1, nr2 sunt numere ce pot fi introduse direct, iar în a doua
situaţie CelÎ este celula de început, iar CelF celula finală.

Exemplu: Fie următoarele numere introduse la exemplul


anterior:
A
1 Date
2 -8
3 23
4 30

Formula Descriere Rezultatul


Calculează media
=AVERAGE(45,78) 61,5
numerelor 45 şi 78
Calculează media
=AVERAGE(A2:A4) 15
celulelor A2, A3 şi A4

3.3.7. Funcţia STDEV

Rolul funcţiei: Estimează abaterea standard bazată pe un


eşantion.

Sintaxă:
STDEV(CelÎ:CelF)

unde CelÎ este celula de început, iar CelF celula finală.

73
Exemplu
Fie următoarele numere introduse la exemplul anterior:
A
1 Date
2 -8
3 23
4 30
Formula Descriere Rezultatul
Calculează abaterea
=STDEV(A2:A4) pentru celulele A2, 20,223748
A3 şi A4

3.3.8. Funcţia CONFIDENCE


Rolul funcţiei: Calculează intervalul de încredere pentru media
populaţiei. Intervalul de încredere este intervalul calculat ce conţine
media eşantionului. Concret, această funcţie ne va da distanţele din
stânga şi dreapta mediei eşantionului.

Sintaxă:
CONFIDENCE(ALFA;AB_STD;MĂRIME)
unde
- ALFA reprezintă nivelul de semnificaţie utilizat pentru a
calcula nivelul de încredere. În general, în sociologie şi psihologie se
ia valoarea 0,05 corespunzătoare nivelului de încredere de 95%.
- AB_STD - abaterea standard a populaţiei
- MĂRIME - mărimea eşantionului

Exemplu
Se aplică un test la 25 de subiecţi. În urma aplicării s-a obţinut
media 16,7. Ştiind din aplicări anterioare că abaterea standard este 2,3,
să se calculeze nivelul de încredere pentru această medie. Punând
aceste date pe o foaie de Excel, vom obţine următoarea imagine:

74
A B
1 descriere Date
2 Nivel de semnificaţie 0,05
3 Abaterea standard 2,3
4 Dimensiune eşantion 25

Formula Descriere Rezultatul


lungimea de la
=CONFIDENCE(B2,B3,B4) medie la capetele 0,902
intervalului
Intervalul de încredere pentru medie va fi de forma
(15,798 ; 17,602)

3.3.9. Funcţia MEDIAN


Rolul funcţiei: Calculează numărul median dintr-un şir de
numere.
Sintaxă:
MEDIAN(nr1,nr2,…) sau MEDIAN(CelÎ:CelF)
unde nr1, nr2 sunt numere ce pot fi introduse direct, iar în a doua
situaţie CelÎ este celula de început, iar CelF celula finală.
Exemplu
A
1 Date
2 2
3 5
4 6
5 4
6 5
7 4
8 5
9 6

75
Formula Descriere Rezultatul
Calculează mediana din
=MEDIAN(2,3,2,2,1,2,3) 2
şirul din paranteză
Calculează media
=MEDIAN(A2:A9) 5
celulelor A2, A3 şi A4

3.3.10. Funcţia MODE


Rolul funcţiei: Ne ajută să găsim valoarea ce apare cel mai
frecvent într-un şir de numere. În manualele de specialitate o putem
găsi şi sub denumirea de valoare modală.

Sintaxă:
MODE(nr1,nr2,…) sau MODE(CelÎ:CelF)
unde nr1, nr2 sunt numere ce pot fi introduse direct, iar în a doua
situaţie CelÎ este celula de început, iar CelF celula finală.
Exemplu
A
1 Date
2 2
3 5
4 6
5 4
6 5
7 4
8 5
9 6

Rezultatu
Formula Descriere
l
Calculează valoarea
=MODE(2,3,2,2,1,2,3) funcţiei pentru şirul din 2
paranteză
Calculează valoarea
=MODE(A2:A9) funcţiei pentru celulele A2, 5
A3 şi A4
76
3.4. Realizarea unei diagrame

Noţiuni importante în secţiunea 3.4.


– prezentarea celor patru paşi în realizarea unei diagrame:
tipul de diagramă, datele sursă, opţiuni diagramă, localizarea
diagramei (pe foaia de lucru sau ca foaie separată)

În altă lucrare 32 , la secţiunea în care am prezentat modul în care


se realizează o diagramă, am insistat mai mult pe aspecte legate de
tehnica realizării unei diagrame, deoarece, la acea dată, soft-ul folosit
de utilizatori era de la Office '95 la Office 2000. Având în vedere că
majoritatea utilizatorilor s-au grupat acum la Office 2000, am să reiau,
pe scurt, prezentarea realizării unei diagrame, insistând pe imaginile
corespunzătoare acestui soft.
Una din cele mai frecvente greşeli în realizarea unei diagrame
este cea legată de faptul că, de multe ori, se începe realizarea
diagramei înainte de a introduce datele pe foaia de lucru. Şi, deşi se
respectă foarte corect fiecare pas al realizării unei diagrame, se obţine
o foaie albă. Deci, nu uitaţi: prima regulă – introduceţi, mai întâi,
datele cu care doriţi să realizaţi diagrama. Pentru realizarea cât mai
rapidă a unei diagrame recomand aşezarea datelor pe foaie în modul
următor:

A B C
1 Note elevi
2 Engleza 8
3 Istorie 9
4 Fizica 7

32
C.M. Pomohaci, E.Vasilescu, Informatică şi instruire asistată de
calculator, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.
77
Apoi vom selecta celulele de la A1 la B4 (vezi secţinuea 3.1.3.).
Acum vom da un clic pe butonul de realizarea a diagramei ce se
găseşte în meniu .
La primul pas, cel al alegerii tipului de diagramă, va apărea
următoarea fereastră:

După ce am selectat tipul de diagramă ce dorim s-o realizăm,


dăm un clic pe butonul Next 33 şi va apărea fereastra corespunzătoare
celui de-al doilea pas, cel al alegerii datelor:

33
În versiunea românească pe buton va scrie Următorul>
78
Dacă selecţia datelor este bine realizată, la acest pas va trebui să
vedem, în partea de sus a ferestrei, diagrama.
Dacă totul este în regulă, vom da un clic din nou pe butonul
Next şi va apărea fereastra corespunzătoare pasului 3:

79
Această fereastră este cea în care avem diferite opţiuni, după
cum urmează:
1. Titles – punem un titlu graficului şi putem scrie explicaţii în
dreptul axelor Ox si Oy.
2. Axes – stabileşte dacă dorim să avem numerotate axele. Implicit,
ele vor fi numerotate.
3. Gridlines – stabilim dacă dorim linii suplimentare în dreptul
gradaţiilor axelor. De obicei liniile stabilite implicit sunt
suficiente.
4. Legend – cu ajutorul acestei opţiuni putem specifica dacă dorim o
legendă şi unde să fie plasată. Se foloseşte când avem mai multe
serii de numere de reprezentat.
5. Data labels – dacă dorim ca pe grafic să apară valorile, dăm un
clic pe opţiunea Show value. Dacă dorim să apară etichetele dăm
un clic pe opţiunea Show labels.
6. Data Table – cu ajutorul acestei opţiuni putem insera un tabel cu
valori sub diagramă.
Pentru a finaliza realizarea unei diagrame dăm din nou un clic pe
butonul Next şi va apărea ultima fereastră:

Pentru a finaliza operaţiile legate de realizarea unei diagrame


vom da un clic pe butonul Finish 34 şi vom obţine diagrama.
Dacă am realizat diagrama ca foaie separată, pentru a scoate la
imprimantă această diagramă este suficient să dăm un clic pe butonul
de imprimare din meniu (sau Ctrl-P şi apoi Enter).

34
Terminare - v.rom..
80
Dacă s-au efectuat corect comenzile de realizare a unei diagrame
vom obţine următoarea diagramă:

Note elevi

9
9 8
8 7
7
6
5
4
3
2
1
0
Engleza Istorie Fizica

Să observăm că am renunţat la legendă, iar din opţiunile de la


pasul 3 am ales Data labels pentru a afişa valorile deasupra
coloanelor.

3.5. Alte operaţii ce se pot executa în Excel

În urma parcurgerii acestei secţiuni, studentul va trebui să


înţeleagă următoarele noţiuni:
– verificarea corectitudinii scrierii unei formule
– apelarea ferestrei de inserare a funcţiei, după ce am scris
denumirea funcţiei
– scrierea unei adrese relative a unei celule cu ajutorul
tastei F4
– „îngheţarea” unei părţi a ecranului
– ascunderea de linii sau coloane şi anularea aceastei
comenzi

81
În această secţiune doresc să prezint anumite operaţii ce pot fi
utilizate în Excel în situaţii specifice. Sunt acele „mici trucuri” pe
care, de obicei, utilizatorii le descoperă după un anumit timp de
utilizare. Desigur, nu am pretenţia că aici se vor regăsi toate aceste
„mici trucuri”. De aceea, orice sugestie şi indicaţie, în acest sens, este
binevenită.
Comenzile pe care le voi prezenta, în continuare, nu sunt
esenţiale în utilizarea Excel-ului.

3.5.1. Modul de verificare a corectitudinii datelor


implicate într-o formulă

Pe o foaie de calcul avem următoarele date:

A B C D
1 intrebarea 1 conditie
2 chest 1 a a
3 chest 2 b
4 chest 3 c nr de celule
5 chest 4 a ce
6 chest 5 d îndeplinesc
7 chest 6 a conditia
8 chest 7 b 5
9 chest 8 a
10 chest 9 d
11 chest 10 a

Dacă dorim să verificăm dacă am scris bine formula dăm un


dublu clic pe D8 si obţinem:

82
În celula D8 va apărea formula, iar celulele la care se face
referirea vor fi încadrate cu o linie mai groasă (în cazul nostru, de la
B2 la B11 şi celula D2)

3.5.2. Sintaxa unei funcţii în Excel

Aşa cum am indicat la începutul secţiunii 3.3., în funcţie de


anumite setări ale Excel-ului, putem avea între argumente virgulă sau
punct şi virgulă, de aceea este posibil să se obţină un mesaj de eroare.
Dacă cunoaştem denumirea funcţiei, dar nu ştim forma argumentelor
din paranteză, putem începe scrierea funcţiei (punem semnul egal şi
denumirea funcţiei), după care dăm comanda CTRL-A şi va apărea
fereastra cu ajutorul căreia putem scrie argumentele funcţiei.
De exemplu, să presupunem că avem datele prezentate în
secţiunea 4.1. Dacă vom dori să folosim funcţia COUNTIF vom scrie
într-o celulă =COUNTIF, apoi vom da comanda CTRL-A.Vom
obţine:
83
Vom scrie în căsuţa de la Range B2:B11, iar la Criteria vom
pune condiţia după care dorim să facem numărătoarea (de exemplu, să
găsim numărul de celule în care avem opţiunea a).
Reamintim că dacă este vorba de criteriu de tip caracter, acest
ca-racter se va pune între ghilimele. După ce am completat şi în
dreptul căsuţei cu Range, dăm un clic pe OK şi în B13 vom obţine
rezultatul funcţiei.

3.5.3. Adrese relative şi adrese absolute


Studentul a aplicat un test la un lot de 8 persoane. Ar dori să
realizeze diferenţa dintre rezultatele obţinute de subiecţi la test şi o
valoare medie.
A B C
1 Val test Valoare
medie
2 15.0 20.6
3 16.6
4 18.5
5 26.0
6 27.5
7 21.5
8 22.0
9 18.0

84
În coloana B studentul doreşte să calculeze diferenţa dintre
valorile coloanei A şi valoarea medie. Dacă ar scrie în B2 formula
„=A2-C2”, copiind-o în jos, ar obţine în B3 formula „=A3-C3”.
Pentru „a fixa” celula C2, vom folosi în formulă notaţia $C$2. Aceasta
reprezintă adresa absolută a celulei C2 şi este invariabilă la orice
comandă de copiere.
Dacă dorim să realizăm copierea pe linie şi să păstrăm fixată
doar pentru aceasta celula C2, atunci vom folosi notaţia $C2, astfel
celula C2 devine invariabilă la copierea pe linie. Asemănător, cu
ajutorul notaţiei C$2, vom avea o adresă invariabilă la copierea pe
coloană. Să revenim acum la exemplul iniţial: am scris în B2 formula
„=A2-C2”. Dacă selectăm în formulă doar pe C2 şi apoi apăsăm tasta
F4, formula va deveni „=A2-$C$2” (formula invariabilă atât la
copierea pe coloană, cât şi la acopierea pe linie, adică $C$2 devine
adresă absolută). Apăsând a doua oară pe tasta F4, vom obţine formula
„=A2-C$2” (formula invariabilă la copierea pe coloană). La o a treia
apăsare a tastei F4 vom obţine „=A2-$C2” (formula invariabilă la
copierea pe linie).

3.5.4. „Îngheţarea” unei părţi a ecranului

În decursul lucrului cu Excel-ul s-ar putea să avem nevoie să


„fixăm” o parte a ecranului în care avem nişte date importante, astfel
încât, oricâte linii am scrie, zona de ecran să rămână fixată.
Să luăm un exemplu. Avem un tabel şi am dori ca partea de sus
a tabelului să rămână fixată (zona gri din imaginea de mai jos):

85
Pentru a „îngheţa” linia 1 vom da un clic pe celula A2, apoi vom
da un clic pe opţiunea Fereastră din meniu şi va apărea următoarea
listă:

86
Din aceasta alegem opţiunea „Îngheţare panouri”. Dacă după ce am
executat această comandă vom dori să scriem ceva în celula B40
ecranul va arăta astfel:

Se observă că linia 1 a rămas „fixată” şi următoarea linie are


numărul 17, liniile de la 2 la 16 fiind ascunse.
Pentru a anula această comandă vom da din nou un clic pe
opţiunea Fereastră şi din lista de mai jos:

87
vom da un clic pe opţiunea „Anulare îngheţare panouri” 35 .

3.5.5. Ascunderea şi afişarea de coloane sau linii


O altă modalitatea de a păstra pe ecran datele necesare este de „a
ascunde” anumite linii sau coloane. Pe scurt, succesiunea de comenzi
pentru ascunderea unei coloane este: selectarea coloanei sau
coloanelor ce dorim să le ascundem, clic pe Format, Coloane,
Ascundere.
„Pe lung” scris: Selectăm coloanele ce dorim să le ascundem (se
dă un clic pe litera coloanei ce dorim s-o selectăm). Apoi dăm un clic
pe opţiunea Format, din meniu şi se va deschide o listă:

35
Litera A este subliniată pentru a marca faptul că putem să dăm un
clic pe „Anulare îngheţare panouri”.
88
Apoi mergem cu mouse-ul pe opţiunea Coloană şi în fereastra ce se
deschide dăm un clic pe opţiunea Ascundere:

Pentru reafişarea coloanelor se vor selecta coloanele între care se


găsesc coloanele ascunse, se repetă succesiunea de comenzi ca mai
sus, bineînţeles, la ultima alegere, se va selecta opţiunea Reafişare.

89
Exerciţii pentru fixarea cunoştinţelor

1. Lucrând în Excel, un student doreşte să introducă numărul 5,


folosind grupul de taste din dreapta, dar „computerul refuză” să scrie
acel număr. De ce s-ar fi putut întâmpla aceasta?
2. Ghidându-vă după modul în care am arătat la Word, salvaţi
un fişier Excel şi apoi închideţi fişierul.
3. Dacă avem cursorul în celula A1, cum putem muta cursorul în
celula D8?
4. Putem avea în Excel etichete scrise îngroşat?
5. În ce parte se aliniază numerele într-o celulă?
6. O foaie de calcul se numeşte „1” şi dorim s-o denumim „Date
neprelucrate”. Cum putem realiza aceasta?
7. Care este simbolul pentru împărţire?
8. Calculaţi cu ajutorul Excel-ului următoarea expresie
matematică:

(32 + 23) 33

9. Care este butonul pentru a scrie datele în forma de procent?


10. Cum putem insera o funcţie în foaia de lucru?
11. Ce funcţie se poate folosi pentru a calcula media unor
numere?
12. Cum se poate calcula radical dintr-un număr fără a folosi
funcţia SQRT?
13. Care este rezultatul funcţei COUNT(A1:A6) pentru datele de
mai jos?

90
A
1 Date
2 -8
3 0
4 1a23
5
6 256
14. Care este diferenţa dintre funcţiile COUNT şi COUNTIF?
15. Cum putem ajunge la succesiunea de 4 ferestre ce ne ajută
la realizarea unei diagrame?
16. Cum se schimbă tipul de diagramă?
17. Cum putem realiza o diagramă pe foaia pe care avem şi
datele cu care am realizat diagrama?
18. Care este semnificaţia comenzii date de combinaţia de taste
CTRL-A? Care este semnificaţia acestei comenzi în Word 36 ?
19. Cum putem „îngheţa”o parte a ferestrei?
20. Pe o foaie de calcul avem următoarele date:

Studentul care le-a scris ştia că scrisese şi etichetele pentru


datele din stânga sus. Ce s-a întâmplat?
36
Deschideţi un document în Word şi verificaţi.
91
4. EXCEL – APLICAŢII

În acest capitol se prezintă nişte aplicaţii ale Excel-ului în


sociologie. Totodată, în fiecare aplicaţie se rezolvă unele
probleme ce pot apărea în utlizarea Excel-ului:
- calculul procentului când cunoaştem frecvenţele absolute,
schimbarea tipului de diagramă, inserarea unui titlu (aplicaţia
1), găsirea reprezentării potrivite pentru un anumit tip de date
(aplicaţia 2), copierea unei diagrame din Excel în Word
(aplicaţia 3), modificarea categoriilor, după care reprezentăm
diagrama (aplicaţia 4), modificări ale diagramelor de tip Pie
(aplicaţia5 şi 6))

4.1. Aplicaţia 1

Un student a realizat un studiu despre fumat în rândul


studenţilor. Una din întrebări este: Sunteţi fumător (fumătoare)? Cu
variantele de răspuns Da, Nu. Lotul pe care a aplicat chestionarul este
de 60 de subiecţi: 35 de studente şi 25 de studenţi. Centralizând datele,
a obţinut următorul tabel:

Da Nu Total
F 20 15 35
M 20 5 25

Deoarece grupurile alese nu au acelaşi număr de subiecţi trebuie


să exprime rezultatul în procente. În primul rând, va pune datele pe o
foaie de Excel:
92
A B C D
1 Da Nu TOTAL
2 F 20 15
3 M 20 5
4
5
6
7
8
Ca să se verifice, doreşte să calculeze totalul pentru fiecare linie.
În celula D2 scrie formula: =SUM(B2:C2) şi obţine valoarea 35.
Pentru a copia formula, duce mouse-ul în colţul din dreapta jos al
celulei D2, până apare, în loc de săgeată, semnul +. Ţinând apăsată
clapeta din stânga mouse-ului, mişcă mouse-ul până ajunge în colţul
din dreapta jos al celulei D3. Ridicând degetul de pe clapetă, în D3
apare rezultatul: 25. Pentru a exprima în procente, copiază tabelul mai
jos pe foaie, astfel: mai întâi selectează tabelul cu datele iniţiale (dă un
clic pe A1, apoi ţine apăsată clapeta din stânga şi mişcă uşor mouse-ul
în jos şi apoi la dreapta, până selectează celulele de la A1 la D3). Apoi
foloseşte combinaţia de taste CTRL-C. Dă mai apoi un clic pe A5 şi
foloseşte combinaţia CTRL-V. În urma acestor operaţii obţine
următoarea foaie de lucru:
A B C D
1 Da Nu TOTAL
2 F 20 15 35
3 M 20 5 25
4
5 Da Nu TOTAL
6 F 20 15 35
7 M 20 5 25
8

În B6 doreşte să calculeze procentul („cât la sută este cal20 din


35?”). Pentru aceasta va scrie în B6 formula: =B2/35 şi obţine
valoarea 0.57142857. Pentru a transforma acest număr în procent, dă

93
un clic pe celula B6, apoi un clic pe butonul din meniu şi în B6
va apărea valoarea 57%. Apoi analog cu procedeul de la copierea
formulei din D2 în D3, studentul copiază formula din B6 în C6 şi în
D6.
Asemănător va lucra şi pentru al doilea rând, numai că în celula
B7 va avea formula „=B3/25”. După ce realizează această succesiune
de comenzi va obţine:

A B C D
1 Da Nu TOTAL
2 F 20 15 35
3 M 20 5 25
4
5 Da Nu TOTAL
6 F 57% 43% 100%
7 M 80% 20% 100%

Pentru a realiza o diagramă cu aceste date selectează celulele de


la A5 la C7, apoi dă un clic pe opţiunea Inserare din meniu, iar din
fereastra ce apare dă un clic pe opţiunea Diagramă. Selectează tipul
diagramă şi obţine următoarea diagramă:

90%
80%
70%
60%
50% F
40% M
30%
20%
10%
0%
Da Nu

94
Deoarece studentului această reprezentare nu i se pare sugestivă
doreşte să schimbe tipul de diagramă. Pentru aceasta duce săgeata
mouse-ului în colţul din dreapta sus a diagramei 37 şi dă un clic
dreapta.

S-a deschis următoarea fereastră:

Din această listă selectează opţiunea „Tip de diagramă”, iar din


fereastra ce apare selectează tipul „Coloană”.
Apoi se apasă pe butonul OK.
Noua diagramă va arăta astfel:

37
Pe zona albă a diagramei.
95
90%
80%
70%
60%
50% F
40% M
30%
20%
10%
0%
Da Nu

Pentru a insera un titlu, dă din nou un clic dreapta pe o parte


albă a diagramei şi din lista ce apare selectează „Opţiuni diagramă”. În
fereastra ce apare la Titlu diagramă scrie „Sunteţi fumător
(fumătoare)?”

96
În final diagrama va arăta astfel:
Sunteţi fumător (fumătoare)?

100%

80%

60% F

40% M

20%

0%
Da Nu

4.2. Aplicaţia 2

Un student îşi propune să aplice un test pe un lot de 15 de


subiecţi. Studiul are un caracter explorator. În urma aplicării testului el
obţine următoarele rezultate:

− subiectul nr.1 – 17 puncte


− subiectul nr.2 – 22 puncte
− subiectul nr.3 – 37 puncte
− subiectul nr.4 – 22 puncte
− subiectul nr.5 – 25 puncte
− subiectul nr.6 – 19 puncte
− subiectul nr.7 – 32 puncte
− subiectul nr.8 – 33 puncte
− subiectul nr.9 – 23 puncte
− subiectul nr.10 – 18 puncte
− subiectul nr.11 – 35 puncte
− subiectul nr.12 – 33 puncte
− subiectul nr.13 – 26 puncte
− subiectul nr.14 – 14 puncte
− subiectul nr.15 – 40 puncte
97
Dorind să reprezinte aceste date, le pune pe o foaie de Excel
direct, punând pe prima coloană numărul subiecţilor, iar pe a doua
coloană punctajul obţinut de fiecare.

A B C D E F G H I J K L M N O
1 s1 s2 s3 s4 s5 s6 s7 s8 s9 s10 s11 s12 s13 s14 s15
2 17 22 37 22 25 19 32 33 23 18 35 33 26 14 40
3

Selectează celulele de la A1 la O2 (vezi secţiunea 3.1.3. din


capitolul anterior) şi realizează o diagramă cu aceste date:

Rezultate test

45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
s10

s11
s12

s13
s14
s15
s16
s1
s2
s3
s4

s5
s6

s7
s8

s9

Acest mod de reprezentare nu i se pare sugestiv pentru o analiză.


Văzând interpretarea testului observă că acolo apar 3 intervale de
valori: între 0-19, între 20-39 şi între 40-60 . De aceea se hotărăşte să
reprezinte în funcţie de aceste intervale. Obţine următorul tabel:

0-19 4
20-39 10
40-60 1

98
După ce introduce datele în Excel şi execută suita de comenzi,
necesare realizării unei diagrame, obţine următoarea reprezentare:

12

10

0
0-19 20-39 40-60

4.3. Aplicaţia 3

La finalul cercetării, studentul doreşte să scrie într-un document


Word rezultatele obţinute. La partea în care prezintă interpretarea
datelor doreşte să insereze o diagramă din Excel în documentul Word.
În realizarea diagramei în Excel, la pasul 4 alege opţiunea de realizare
a diagramei pe o foaie de lucru (deci nu ca o foaie separată). Dă un
clic pe o parte albă a diagramei pentru a selecta diagrama.
Confirmarea că s-a realizat selecţia diagramei este dată de faptul că
apar pe colţurile diagramei nişte puncte negre ca în desenul de mai
jos:

99
După selecţie, pentru copiere, dă comanda CTRL-C 38 . Apoi
merge la documentul Word dă un clic în locul în care doreşte să
amplaseze diagrama şi dă comanda CTRL-V.

38
Altă opţiune: clic dreapta pe diagramă şi să selecteze opţiunea
Copiere.
100
Pentru a modifica dimensiunile diagramei duce mouse-ul pe
punctul negru din dreapta până când săgeata mouse-ului se transformă
în ↔, apoi, ţinând apăsată clapeta din stânga mouse-ului, modifică
dimensiunea diagramei până la forma dorită.

4.4. Aplicaţia 4

Un student doreşte să studieze pentru tema aleasă la proiectul de


diplomă dacă tipul de familie (monoparentală sau clasică) din care
provine un copil influenţează rezultatele la învăţătură. Pentru început
alege un segment de vârstă între 8 şi 10 ani. Într-o clasă găseşte
următoare situaţie: Elevi provenind din familie monoparentală – 5,
elevi provenind din familie de tip clasic – 7, eleve provenind din fami-
lia monoparentală – 8, eleve provenind dintr-o familie de tip clasic –
5.
Pentru început doreşte să reprezinte aceste date pentru partea de
prezentare a lotului din proiect. În primul rând va pune datele pe o
foaie de Excel:

A B C
1 Familie monoparentală Familia clasică
2 Elevi 5 7
3 Eleve 8 5
4

Pentru a realiza o diagramă cu aceste date selectează celulele de


la A1 la C3 (selecţia celulelor este prezentată în secţiunea 3.1.3 din
capitolul anterior). Apoi dă un clic pe opţiunea Insert (Inserare în
versiunea românească) şi se deschide următoarea fereastră:

101
Din aceasta selectează opţiunea Chart (Diagramă în versiunea
românească). În fereastra ce se va deschide selectează tipul de
diagramă Column şi apoi dă un clic pe butonul Finish (Terminare –
în versiunea românească), deoarece are nevoie de diagramă într-o
foaie de lucru ca să poată insera diagrama într-un document Word.
Obţine următoarea diagramă:

9
8
7
6
5 Elevi
4 Eleve
3
2
1
0
Familie monoparentală Familia clasică

102
Ar vrea totuşi ca la legendă să apară tipul de familie. Pentru
aceasta dă un clic pe o parte liberă a diagramei (de exemplu, locul
unde este săgeata) şi din fereastra ce apare (vezi aplicaţia 1 din acest
capitol) selectează opţiunea Data source (Date sursă în versiunea
românească). În fereastra ce apare

Dă un clic pe opţiunea Columns şi deja în partea de sus a


ferestrei va observa schimbarea diagramei. După ce dă un clic pe
butonul OK obţine următoarea diagramă:

103
9
8
7
6
5 Familie monoparentală
4 Familia clasică
3
2
1
0
Elevi Eleve

Încercaţi să inseraţi un titlu acestei diagrame (vezi aplicaţia 1).

4.5. Aplicaţia 5
O situaţie interesantă am întâlnit cu proiectul studentei N.C. Ea a
aplicat un chestionar pe un lot alcătuit din cupluri căsătorite, precum şi
din bărbaţi care au divorţat şi femei divorţate. Problema cu care a
venit a fost de a găsi modul optim de, reprezenta datele.
La întrebarea: Ce ar trebui să primeze într-o relaţie de cuplu?
s-a gândit să analizeze ce gândesc femeile şi să compare cu ceea ce
cred bărbaţii că gândesc femeile. În urma centralizării datelor a obţinut
următoarele rezultate (rezultatele sunt exprimate în procente – pentru
transformarea în procente vezi aplicaţia 1):
A B C D E
1 Bani Sentimente Copii Altele
2 Femei casatorite 19% 38% 42% 1%
3 Ce cred barbatii ca ar 36% 11% 51% 2%
gandi femeile casatorite
4 28% 29% 39% 4%
Femei divortate
5 Ce cred barbatii ca ar 0% 50% 49% 1%
gandi femeile divortate
6
7

104
Pentru a reprezenta aceste date iniţial am ales ca tip de
diagramă, tipul Columns. Am selectat celulele de la A1 la E5 şi apoi
am dat un clic pe butonul . Am dat un clic pe tipul coloane şi apoi
pe butonul Finish (dacă aveam instalată versiunea românească aş fi
dat clic pe butonul Terminare) pentru a vedea cum arată diagramele.
Am obţinut o foaie de calcul ca mai jos:

Încercând mai multe moduri de reprezentare am ales tipul disc.


Problema era că nu se puteau reprezenta toate patru grupele. Atunci
am realizat separat câte o diagramă pentru fiecare serie şi le-am
transferat în Word.
Pentru prima serie am selectat celulele de la A1 la E2 şi apoi am
ales tipul Pie, după care am apăsat pe butonul Finish. Am vrut apoi să
apară pe diagramă procentele şi, în loc de legendă, să apară lângă disc
categoriile. Pentru aceasta am dat un clic dreapta pe o parte albă a
diagramei şi a apărut fereastra:

105
Şi dând un clic pe opţiunea Chart Options şi apare fereastra:

1 2 3
106
În aceasta am bifat opţiunile Category Name şi Percentage.
Apoi am mers la Legends (3) şi am debifat căsuţa din dreptul
legendei. Am obţinut următoarea diagramă:

Femei casatorite

Altele Bani
1% 19%
Copii
42%

Sentimente
38%

Apoi am realiza următoarea succesiune de comenzi pentru a


insera diagrama într-un document Word:
− am dat un clic pe diagramă pentru a o selecta
− am dat comanda de copiere (CTRL-C)
− am deschis un document Word
− şi am dat comanda de lipire (CTRL-V)
Pentru a doua serie am selectat celulele de la A3 la E3, se alege
tot pe butonul de diagramă , apoi tot tipul Pie, şi apoi pe butonul
Next. La pasul 2 am dat un clic pe Series (marcată cu săgeată în
imaginea de mai jos) şi din fereastra ce a apărut am dat un clic pe
butonul din dreptul dreptunghiului corespunzător opţiunii Category
Label şi din foaia de lucru am selectat celulele unde avem etichetele
(B1:E1).

107
4

Apoi am dat clic pe butonul Finish şi obţinem a doua diagramă.


În mod asemănător se realizează şi celelalte două diagrame. În final,
inserându-le în Word, obţinem următoarea reprezentare a datelor:

108
4.6. Aplicaţia 6

În aplicaţia prezentată mai sus, în cea de a patra diagramă am


„pus” etichetele categoriilor Altele şi Bani ceva mai sus şi a apărut o
linie care să indice ce „felie” este atribuită fiecărei categorii. În cele ce
urmează se va prezenta modul în care am realizat aceasta.
Fie diagrama realizată mai sus. Înainte să se facă acea
modificare, ea arăta astfel:

Ce cred barbatii ca ar gandi femeile divortate

Altele
Bani
1%
0%

Copii Sentimente
49% 50%

Se vede că cele două categorii Bani şi Altele se suprapun.


Pentru a rezolva această problemă avem două soluţii.

Soluţia 1: mutarea etichetelor


Se dă un clic pe etichetele suprapuse. Şi va apărea ceva de

forma: (am reprodus doar partea diagramei cu cele 2


etichete suprapuse). Apoi mai dăm un clic şi va apărea ceva de forma:

(ATENŢIE! Nu se dă dublu clic). Mergem cu mouse-ul


pe marginea dreptunghiului, apăsăm clapeta din stânga şi fără să luăm

109
degetul de pe clapetă mişcăm mouse-ul în partea stângă. Dreptunghiul
se va deplasa şi, la un moment dat, vor apărea pe diagramă două
dreptunghiuri ce corespund celor două etichete. Ridicăm degetul de pe
clapetă. Dăm un clic pe eticheta rămasă pe loc (ar trebui să fie eticheta
Bani) şi repetăm operaţia cu dreptunghiul corespunzător acestei
etichete şi-l mişcăm în partea dreaptă. Dacă am realizat corect aceste
comenzi vom obţine ceva de forma:

Soluţia 2: rotirea discului

Mergem cu mouse-ul pe una din „feliile” discului şi dăm un clic


dreapta. Se va deschide o fereastră de forma:

şi dăm un clic pe opţiunea Format Data Series. Se va deschide o altă


fereastră:
110
iar în dreptunghiul corespunzător opţiunii Degrees (marcat cu săgeată
în desen) scriem 90 (adică o rotire cu 900) vom obţine următoarea
diagramă:
Ce cred barbatii ca ar gandi femeile divortate

Copii
49%

Altele
1%
Bani
0%

Sentimente
50%

111
Bineînţeles că putem încerca mai multe variante de rotire, dar
aceasta mi s-a părut cea mai bună poziţie în care se pot vedea toate
cele 4 etichete ale categoriilor.

4.7. Aplicaţia 7

O studentă şi-a propus să studieze cine are satisfacţie mai mare


în muncă. Cei cu funcţii de conducere sau subalternii acestora? Pentru
aceasta a aplicat un test de satisfacţie în muncă pe un lot de 10
persoane cu funcţii de conducere şi de 10 persoane care nu au funcţii
de conducere. În urma centralizării datelor a obţinut următoarele
rezultate:

Fct de conducere Subalterni


62 58
49 37
45 50
71 75
60 56
58 50
55 53
63 49
57 41
67 60

O primă problemă pe care şi-a pus-o a fost omogenitatea datelor.


Adică, dacă avem un comportament unitar, din punct de vedere al
satisfacţiei, în cadrul fiecărui lot. Pentru aceasta va trebui să calculeze
coeficientul de omogenitate care este dat de raportul dintre abaterea
standard şi medie, raport exprimat în procente. Vom spune că datele
sunt omogene dacă avem coeficientul de omogenitate mai mic decât
20%. Pentru a verifica acestea, studenta a pus datele pe o foaie de
Excel şi a calculat media (de exemplu, pentru cei cu funcţii de
conducere a folosit formula „=average(B2:B11)”), abaterea standard
(de exemplu, pentru subalterni „=stdev(C2:C11)”) şi coeficientul de
omogenitate (pentru subalterni am scris în celula C14 următoarea
112
formulă: „=C13/C12” şi am dat Enter. Apoi am revenit în celula C14
şi am dat un clic pe butonul din meniu). În urma realizării
acestor etape am obţinut următoarea foaie de Excel:

A B C
1 Fct de conducere Subalterni
2 62 58
3 49 37
4 45 50
5 71 75
6 60 56
7 58 50
8 55 53
9 63 49
10 57 41
11 67 60
12 Medie 58,7 52,9
13 Ab-st 7,4 10,0
14 % omogenit 12,6% 18,9%

Deşi nu era necesar din punct de vedere al realizării calculelor,


studenta a pus în coloana A etichete pentru a se putea ghida mai uşor
pe foaia de Excel la o citire ulterioară a paginii.
În continuare, studenta a realizat o diagramă cu mediile. A
selectat celulele B12 şi C12, apoi a dat un clic pe butonul de diagramă
. La pasul 1 a selectat diagramele de tip coloană. La pasul 2, a
dat un clic pe butonul corespunzător etichetelor (în desenul de mai jos
marcat cu o săgeată)

113
Fereastra va dispărea şi va rămâne doar dreptunghiul în care trebuie
scrise etichetele. Selectăm celulele B1 şi C1 şi apoi mai dăm un clic
pe acelaşi buton. Dacă avem datele scrise în foaia lucru, atunci în
dreptunghiul corespunzător etichetelor va apărea scris:
„=lucru!$B$1:$C$1”, iar pe diagrama din fereastră vor apărea
etichetele în locul numerelor 1 şi 2.

114
Parcurgând ceilalţi paşi va obţine în final următoarea diagramă:

Satisfactia profesionala

58.7
60

58

56
52.9
54

52

50
Fct de conducere Subalterni

115
4.8. Aplicaţia 8

Un student şi-a propus să studieze dacă salariul pe bază de


comision ar putea avea un rol în creşterea nivelului de stres la locul de
muncă. Pentru aceasta a aplicat un test pentru măsurarea nivelului de
stres pe 4 loturi a câte 30 de subiecţi: femei ce primesc salariu fix,
bărbaţi ce primesc salariul fix, femei ce primesc salariul pe bază de
comision şi bărbaţi ce primesc salariul pe bază de comision. A calculat
media rezultatelor la test pentru fiecare lot şi a obţinut următoarele
rezultate pe care le-a pus pe o foaie de Excel:

A B C
1 Femei Bărbaţi
2 Salariul fix 45,1 43,4
3 Salariul pe bază de comision 55,2 58,0
4

Pentru a reprezenta aceste date selectează datele de la A1 la C3


şi apoi dă un clic pe butonul de diagramă. Parcurgând cei patru paşi ai
realizării unei diagrame obţine următoarea reprezentare:

60

50

40
Salariul fix

30
Salariul pe bază de
comision
20

10

0
Femei Bărbaţi

1 2 3 4
116
Studentul ar dori să obţină o diagramă alb-negru, astfel încât la
imprimare să consume cât mai puţin din cartuş. Pentru aceasta dă un
clic dreapta pe peretele gri al diagramei (săgeata 1), din fereastra ce se
deschide dă un clic pe opţiunea Format Walls

Şi se deschide următoarea fereastră

5 6

În această fereastră dăm un clic pe pătrăţelul alb (săgeata 5) apoi


pe butonul OK. Revenind la diagramă vom observa că peretele a
devenit alb. Asemănător vom face pentru „podeaua” diagramei (notată
cu săgeata 2).
117
Să zicem că dorim să schimbăm culoarea coloanelor din stânga
(cele corespunzătoare săgeţii 4) – pentru celelalte procedeul fiind
asemănător. Dăm un clic dreapta pe coloană şi apare următoarea
fereastră:

Şi vom da un clic pe opţiunea Format Data Series... Va apărea


o fereastră asemănătatoare cu cea de la schimbarea culorii pereţilor
diagramei. Vom da un clic pe opţiunea Fill Effects (săgeata 6) şi apare
urmtoarea fereastră:

118
Dăm un clic pe opţiunea Pattern şi apare fereastra:

Dăm un clic pe pătrăţelul marcat cu săgeata 8. Pentru a finaliza


operaţiunea de schimbare a culorii coloanei vom da un clic pe butonul
OK. Pentru cealaltă coloană este suficient să realizăm o succesiune de
operaţii asemănătoare cu cea de la schimbarea culorii pereţilor
diagramei, astfel încât să avem a doua coloană albă. În final va apărea
următoarea diagramă:

119
60

50

40
Salariul fix

30
Salariul pe bază de
comision
20

10

0
Femei Bărbaţi

Desigur putem alege orice model pentru coloane.

120
BIBLIOGRAFIE

*** Microsoft Excel 97 pas cu pas, Editura Teora, Bucureşti, 1998


*** Microsoft Word 97 - Editura Teora, Bucureşti, 1998
Bârză S., Iniţiere în internet şi realizarea paginilor Web, Editura
Fundaţiei România de Mâine, 2004
Daw J. - Simply the book. PC edition, Kuma Books Ltd, 1994
Gataulin A., Lica D., Pomohaci C.M., Biostatistica intuitivă, Editura
CERES, 2002
Kenny C. - Excel pentru Windows '95 în 503 imagini, Editura Teora,
Bucureşti, 1998
Krol Ed, The Whole Internet User’s Guide & Catalog, O’Reilly
&associates Inc., 1994
Mareş D.M. - Bazele informaticii, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2000
Mărginean I., Măsurarea în sociologie, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti,1982
McFedries P., Crearea paginilor web, Editura All, Bucureşti, 2003
Musciano C., Kennedy B., HTML Definitive Guide, O’Reilly , 1998
Nelson S.L. - Microsoft Word, Editura Teora, Bucureşti, 1996
Novak A., Sondarea opiniei publice, Editura Studenţească, Bucureşti,
1996
Pomohaci C., Vasilescu E., Informatica şi instruire asistată de
calculator, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2002
Popa Mariana, Excel în 6 lecţii, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2001

121
Rateau P., Metodele şi statisticile experimentale în ştiinţele umane,
Editura Polirom, 2004
Rotariu T., Bădescu G., Culic I., Mezei E., Mureşan Cornelia, Metode
statistice aplicate în ştiinţele sociale, Editura Polirom, 2000
Ţiţan E., Ghiţă S., Trandaş C., Bazele Statisticii, Editura METEORA
PRESS, Bucureşti, 2001
www.exceltip.com
www.mcfedries.com/CreatingAWebPage

122
RĂSPUNSURI LA EXERCIŢII

RĂSPUNSURILE PENTRU EXERCIŢIILE DE LA


SFÂRŞITULCAPITOLUL I

1. Unde se află butonul de Start?


Răspuns: Pe Taskbar în stânga jos pe ecran (atunci când
Taskbar se află pe partea de jos a ecranului).

2. Cum se modifică ora?


Răspuns: Din fereastra „Date and Time Properties” (se
deschide dând un dublu clic pe indicatorul orei din Taskbar).

3. Cum putem accesa discheta?


Răspuns: Dacă icon-ul cu „My Computer” se află pe ecran,
dăm un dublu clic pe acesta şi va apărea o fereastră în care vom avea
icon-ul pentru dischetă. Dacă nu avem icon-ul pe ecran atunci dăm un
clic pe butonul de Start şi din fereastra ce se va deschide dăm un clic
pe opţiunea „My Computer”.

4. Deschizând computerul un student doreşte să găsească un


fişier care nu mai ştie pe unde se află. Dacă ştie, cu aproximaţie,
denumirea fişierului, „lista studenţi”, sau „listele cu studenţi,” cum
ar trebui să scrie numele fişierului în fereastra de căutare?
Răspuns: În fereastra de căutare poate pune denumirea „lis*
studenţi” sau doar „studenţi”.

5. Dar dacă ştie că fişierul se află pe partiţia D: poate


optimiza căutarea?
Răspuns: Da. La opţiunea „look in” selectează partiţia D.

123
6. „Dacă aş vedea numele fişierului l-aş recunoaşte” spune
un utilizator. Care este metoda de a vizualiza o listă cu ultimele
documente cu care s-a lucrat pe computer?
Răspuns: Caută în lista cu ultimele fişiere utilizate (Pentru a
vizualiza această listă dăm un clic pe Start şi alegem opţiunea
„Documents”).

7. Ajungând la lista de documente, utilizatorul observă că


lista nu conţine vreun fişier. S-ar fi putut ca cineva să fi şters acea
listă? Cum se putea realiza aceasta?
Răspuns: Da, există această posibilitate. Aceasta se putea
realiza prin următoarea succesiune de comenzi: Start, Settings,
Taskbar&StartMenu, Start Menu Program, Clear.

8. Dorim să ştergem un fişier. Cum putem ca să ştergem acel


fişier complet de pe computer?
Răspuns: Mergem cu mouse-ul pe fişierul pe care dorim să-l
ştergem, dăm un clic dreapta pe acest fişier, din fereastra care va
apărea vom alege opţiunea Delete şi dăm un clic pe ea. Apoi mergem
pe icon-ul „Recycle Bin” şi dăm un clic dreapta pe el. Din fereastra ce
se va deschide alegem opţiunea „Empty Recycle Bin”.

9. Vrând să selecteze un cuvânt cu mouse-ul, un utilizator


descoperă că mouse-ul s-a defectat. Mai are o altă posibilitate de a
selecta acel cuvânt?
Răspuns: Da, mai există posibilitatea de a selecta cu ajutorul
tastaturii astfel: mergem cu săgeţile până la locul de unde începe zona
ce dorim s-o selectăm, apoi ţinem apăsat tasta Shift în timp ce apăsăm
una din tastele cu săgeţi pentru a selecta zona ce dorim s-o selectăm

10. Deschideţi pe un computer un fişier text. Selectaţi titlul şi


copiaţi-l la sfârşitul textului.
Indicaţie: Se folosesc comenzile CTRL-C şi CTRL-V.

124
11. Care este diferenţa dintre comenzile CUT şi COPY?
Răspuns: La comanda COPY (cu CTRL-C ) informaţia este
copiată în clipboard, ea rămânând şi în locul iniţial. La comanda CUT
(cu CTRL-X), informaţia este „luată” şi dusă în clipboard, deci nu mai
rămâne şi în locul iniţial.

12. Ce se întâmplă dacă selectăm un cuvânt şi dăm


următoarea succesiune de comenzi: CTRL-C, CTRL-X, CTRL-V?
Răspuns: Dând comanda CTRL-C, copiem informaţia în
clipboard (deci rămâne şi în locul iniţial), dând comanda CTRL-X,
mutăm cuvântul în clipboard (deci nu mai rămâne în locul iniţial) şi
dând comanda CTRL-V vom pune cuvântul în locul în care dorim.
Deci putem spune, pe scurt, că se anulează comanda CTRL-C şi se
execută ca şi când am fi dat doar CTRL-X şi CTRL-V.

13. Care este diferenţa dintre mutarea şi copierea unui director?


Răspuns: În cazul mutării, directorul este plasat în locul ales, deci
nu mai rămâne în locul iniţial, în timp ce, atunci când copiem, după
realizarea comenzii, directorul se va afla atât în locul iniţial, cât şi în locul
unde am dorit să-l mutăm.

14. Un student doreşte să scrie numărul 56 de la tastatură folosind


grupul de taste din dreapta. Apasă pe numărul 5 şi vede că nu se scrie acel
număr. Din ce cauză s-a întâmplat acest lucru? (presupunem că tastatura
nu este defectă).
Răspuns: Nu este activată opţiunea „NumLock” (ledul
corespunzător nu este aprins). Dacă nu ar fi fost activă opţiunea
„NumLock” şi ar fi apăsat pe numărul 3 atunci ar fi mers o pagină mai jos.

15. Cum se accesează comanda „Send To” şi care este


semnificaţia ei?
Răspuns: Dacă dorim să copiem un fişier sau un director într-o
anumită locaţie, putem să dăm un clic dreapta de acel fişier şi din fereastra
ce se deschide alegem opţiunea „Send to”.

125
16. Care este programul cu care se poate naviga pe Internet?
Răspuns: Unul din programe este Internet Explorer (apare sub
forma unui icon ca un „e” scris cu albastru). Dacă nu se află pe desktop
putem să-l accesăm din fereastra ce se deschide dând un clic pe butonul de
„Start”.

17. Unde se salvează implicit fişierele?


Răspuns: În directorul „My Documents”.

18. Care este diferenţa dintre semnificaţia clicului dreapta şi


clicului stânga la mouse?
Răspuns: Pe scurt: stânga, execută, dreapta afişează ferestre
explicative.

19. Un fişier are extensia htm. Ce tip de fişier este?


Răspuns: este un document de tip HTML

RĂSPUNSURILE PENTRU EXERCIŢIILE DE LA CAPITOLUL II

1. Cum accesăm editorul „Notepad”?


Răspuns: Se dă un clic pe butonul Start, şi din fereastra ce se va
deschide selectăm succesiv: Programs, Accesories, Notepad.

2. Care este extensia documentelor editate cu „Notepad”?


Răspuns: Extensia este txt.

3. Un fişier are extensia „doc”. Este adevărat că el a fost creat, în


mod sigur, cu editorul de texte Word?
Răspuns: Nu. El ar fi putut fi creat şi cu editorul de texte Wordpad.

4. Dacă avem un document de 45 de pagini, cum putem ajunge la


pagina 25 mai repede?
Răspuns: Fie apăsând tasta PageDown până ajungem la pagina
dorită, fie folosind Bara verticală de derulare rapidă (din stânga ecranului1 )

1
Scroll Bar – în versiunea engleză.
126
5. Să presupunem că dorim să închidem o aplicaţie şi să dăm
comenzile de închidere şi, când ajungem la fereastra de final, ne aducem
aminte că mai avem ceva de lucrat în document. Mai există posibilitatea de
revenire la acest document?
Răspuns: În fereastra de final (cea în care suntem întrebaţi de
salvarea documentului) avem 3 opţiuni: Yes, No şi Cancel. Acest ultim
buton reprezintă opţiunea de anulare a comenzii de salvare şi revenire în
document. Acelaşi efect îl putem obţine dacă, ajunşi la această fereastră,
apăsăm tasta Esc.

6. Ce tastă se foloseşte pentru a marca începutul unui paragraf?


Răspuns: Tasta Tab.

7. Ce combinaţie de taste putem folosi pentru a ajunge la sfârşitul


documentului?
Răspuns: CTRL-End.

8. Să se acceseze Opţiunea Format din meniu cu ajutorul mouse-


ului şi apoi cu ajutorul tastaturii.
Răspuns: pentru a accesa cu ajutorul tastaturii: se apasă tasta Alt,
apoi se apasă tasta F (În meniu opţiunea Format are litera F subliniată).

9. Cum se dezactivează bara de caracteristici (Format Bar)?


Răspuns: În meniu se dă un clic pe opţiunea View, apoi opţiunea
Toolbar şi din lista care apare se dezactivează opţiunea Format.

10. Cum se afişează bara denumită Web?


Răspuns: Asemănător cu procedeul descris mai sus, cu diferenţa
că din lista ce apare după ce am apăsat pe Toolbar alegem opţiunea Web.

11. Cum se dezactivează rigla (ruler) orizontală. Se poate realiza


această comandă doar cu ajutorul tastaturii?
Răspuns: Succesiunea de comenzi: View, Ruler. Se poate realiza
şi din tastatură dacă apăsăm succesiv Alt, V , L

127
12. Citind ultima secţiune, cea cu derularea rapidă, un student ce
are un text de 10 pagini doreşte să ajungă direct la pagina 4 de la pagina
1, pentru a modifica ceva. Realizând comenzile indicate în carte, ajunge la
pagina 4, dar când doreşte să facă modificarea la prima apăsare a unei
taste vede că a revenit la pagina 1. Unde a greşit?
Răspuns: Dacă nu a dat un clic pe pagina 4, cursorul a rămas la
pagina 1, deci încercând să tasteze ceva va scrie unde a rămas cursorul.
13. Să se scrie în Word următoarea frază: „O dată cu învăţarea
Word-ului începe minunata experienţă a utilizării computerului". Să se
ducă cursorul înainte de cuvântul „minunata” şi să se şteargă acest
cuvânt. Ce tastă se foloseşte? Apoi să se transforme cuvântul „experienţă”
în „experienţa"2 .
Răspuns: Pentru a şterge un cuvânt ce se află în dreapta
cuvântului (cursorul a fost dus înaintea cuvântului) se apasă tasta Delete
până este şters tot cuvântul. Pentru a înlocui un cuvânt se foloseşte
comanda Replace.
14. Scrieţi propoziţiile astfel încât să arate ca mai jos:
Aceasta este o propoziţie subliniată.
Aceasta este o propoziţie subliniată.
Răspuns: În amândouă cazurile se foloseşte comanda de
subliniere. În primul caz a fost selectată toată propoziţia. În al doilea caz s-
au selectat cuvintele pe rând, fără a se selecta spaţiile dintre cuvinte.
15. Un utilizator căutând un document cu care lucrase de curând
dă clic pe opţiunea File şi văzând fişierul în partea de jos a ferestrei dă un
clic pe acest fişier, dar fişierul nu se deschide, ci îi apare următorul mesaj
de eroare: „Word was unable to read this document. It may be corrupt”.
Ce a greşit?
Răspuns: Nu este o greşeală de realizare a comenzii.
Presupunând că nu sunt probleme cu documentul, o altă posibilitate este ca
documentul să fi fost folosit pe dischetă sau CD şi cum acestea nu mai sunt
în locaţiile specifice ale computerului, editorul de texte nu are cum să
deschidă documentul.

2
Mai simplu decât a şterge şi a rescrie tot cuvântul, bineînţeles este
a şterge doar ultima literă, respectiv „ă” şi a scrie în locul ei „a”.
128
RĂSPUNSURILE PENTRU EXERCIŢIILE
DE LA CAPITOLUL III

1. Lucrând în Excel, un student doreşte să introducă numărul 5


folosind grupul de taste din dreapta, dar „computerul refuză” să scrie acel
număr. De ce s-ar fi putut întâmpla aceasta?
Răspuns: O posibilitate ar fi ca să nu fie activă opţiunea
NumLock. Putem verifica aceasta, verificând dacă pe Bara de stare avem
scris NUM. Dacă nu este scris atunci opţiunea nu este activă.

2. Ghidându-vă după modul în care am arătat la Word, salvaţi un


fişier Excel şi apoi închideţi fişierul.
Răspuns: Succesiunea de comenzi este:
– pentru salvarea fişierului, se apasă pe opţiunea File din meniu
apoi din fereastra ce se va deschide apăsăm pe opţiunea Save pentru salvare
– pentru închiderea fişierului, fie se dă un clic pe butonul din
dreapta sus, fie se dă un clic pe opţiunea File din meniu, apoi pe opţiunea
Close

Observaţie: Am specificat în enunţul întrebării că este vorba doar


de închiderea fişierului, nu şi de ieşirea din program.

3. Dacă avem cursorul în celula A1 cum putem muta cursorul în


celula D8?
Răspuns: Fie dăm un clic pe celula D8, fie apăsăm pe săgeata de
mers în jos până la rândul 8 şi apoi pe săgeata de mers în dreapta până la
coloana D.

4. Putem avea în Excel etichete scrise îngroşat?


Răspuns: Da. Fie putem să folosim butonul din meniu, fie
folosim combinaţia de taste CTRL-B (ca-n Word).

5. În ce parte se aliniază numerele într-o celulă?


Răspuns: În partea dreaptă.

129
6. O foaie de calcul se numeşte „1” şi dorim s-o denumim „Date
neprelucrate”. Cum putem realiza aceasta?
Răspuns: Mergem cu mouse-ul pe locul unde este numele foii, în
cazul nostru „1” şi dăm un clic dreapta. Din fereastra ce apare selectăm
opţiunea Rename, şi apoi de la tastatură scriem noua denumire.

7. Care este simbolul pentru împărţire?


Răspuns: Simbolul pentru împărţire este „/”.

8. Calculaţi cu ajutorul Excel-ului următoarea expresie


matematică:
3
(32 + 23) 3
Răspuns: Într-o celulă se va scrie formula:
„=(3^2+2^3)*SQRT(3^3)”.

9. Care este butonul pentru a scrie datele în forma de procent?

Răspuns: Butonul se găseşte în meniu şi are forma:

10. Cum putem insera o funcţie în foaia de lucru?


Răspuns: Avem 2 moduri:
– fie dăm un clic pe opţiunea Insert din meniu, iar din fereastra ce
apare alegem opţiunea Function
– fie dăm un clic pe butonul .

11. Ce funcţie se poate folosi pentru a calcula media unor numere?


Răspuns: funcţia AVERAGE

12. Cum se poate calcula radical dintr-un număr fără a folosi


funcţia SQRT?
Răspuns: Se scrie acel număr la puterea ½. De exemplu, pentru
radical din 11 putem folosi formula „=11^(1/2)”.

130
13. Care este rezultatul funcţiei COUNT(A1:A6) pentru datele de
mai jos?
A
1 Date
2 -8
3 0
4 1a23
5
6 256
Răspuns: Rezultatul va fi 3 (celulele goale şi cele ce conţin
etichete nu sunt numărate).
14. Care este diferenţa dintre funcţiile COUNT şi COUNTIF?
Răspuns: Funcţia COUNT numără toate celulele în timp ce
funcţia COUNTIF numără doar acele celule care îndeplinesc condiţia
cerută între parantezele funcţiei.
15. Cum putem ajunge la succesiunea de 4 ferestre ce ne ajută la
realizarea unei diagrame?
Răspuns: Fie dăm un clic pe butonul , fie dăm un clic pe
opţiunea Insert din meniu şi din fereastra ce se va deschide vom alege
opţiunea Chart.
16. Cum se schimbă tipul de diagramă?
Răspuns: Dăm un clic pe o parte albă a diagramei şi apoi fie dăm
un clic pe butonul , fie dăm un clic dreapta şi alegem opţiunea Chart
Type.

17. Cum putem realiza o diagramă pe foaia pe care avem şi datele


cu care am realizat diagrama?
Răspuns: La pasul 4 alegem opţiunea As Object in: şi după ce
verificăm că avem scris în dreptunghi numele foii pe care avem datele, dăm
un clic pe butonul Finish.

131
18. Care este semnificaţia comenzii date de combinaţia de taste
CTRL-A? Care este semnificaţia acestei comenzi în Word3 ?
Răspuns: Dacă am început scrierea unei funcţii şi apoi dăm
comanda CTRL-A, va apărea fereastra cu ajutorul căreia putem scrie
argumentele funcţiei. În Word, dacă folosim această combinaţie de taste,
se va selecta tot textul.
19. Cum putem „îngheţa” o parte a ferestrei?
Răspuns: Mergem pe o celulă sub partea de ecran pe care dorim
s-o îngheţăm. Apoi dăm un clic pe opţiunea Window şi din fereastra ce se
va deschide alegem opţiunea Freeze Panes
20. Pe o foaie de calcul avem următoarele date:

Studentul care le-a scris ştia că scrisese şi etichetele pentru datele


din stânga sus. Ce s-a întâmplat?
Răspuns: Coloana A a fost „ascunsă”. Pentru a o face vizibilă din
nou se selectează toată foaia (se dă un clic pe căsuţa de deasupra etichetei 1
corespunzătoare primei linii) şi apoi se dă un clic dreapta şi din fereastra ce
apare dăm un clic pe opţiunea Unhide.

3
Deschideţi un document în Word şi verificaţi.
132