Sunteți pe pagina 1din 28

S.C. CONSTRUCTII PORTUARE S.R.L.

Str. Mihai Dumitru nr. 3


Constanţa
Reg. Com. J13/2019/1996
C.U.I. RO 8691246

ADEVERINŢĂ

Prin prezenţă, certificăm faptul că domnul, Leonte


Alexandru, student în anul II la Universitatea Tomis
Constanţa a efectuat stagiul de practică în perioada de
01.08-01.09 şi a primit calificativul de foarte bine.

S.C. CONSTRUCTII PORTUARE


S.R.L.
DIRECTOR

2
UNIVERSITATEA TOMIS CONSTANŢA
ADMINISTRAREA AFACERII

STUDENT: LEONTE
ALEXANDRU
Anul II

2
Contabilitatea şi
amortizarea
mijloacelor fixe la S.C.
AGROPORT TOMIS
S.R.L.

3
CAPITOLUL I
PREZENTAREA SOCIETATII

1.1. DENUMIREA, FORMA JURIDICA,


SEDIUL, DURATA

Denumirea societatii este S.C. CONSTRUCTII PORTUARE S.R.L., societate cu


raspundere limitata.
In toate actele, facturile, anunturile, publicatiile de la societate, denumirea
societatii va urmata de initialele S.R.L. sediul societatii, capitalul social, numar de
cont si numar de inregistrare.
Societatea cu raspundere limitata este o persoana juridica romana, avand
forma juridica de societate cu raspundere limitata.
Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu
prezentul statut.
Sediul societatii este in Romania, municipiul Constanta, Str. Mihai Dumitru nr. 3.
Societatea va avea sucursale, birouri, filiale, agentii, reprezentante, depozite si
unitati in orice alta localitate de pe teritoriul Romaniei sau in alte tari, in
conformitate cu legile romane si prevederile statutului.
Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data inregistrarii actului
sau de infiintare in registrul Camerei de Comert si industrie.

1.2. SCOPUL SOCIETATII SI OBIECTUL DE


ACTIVITATE

Scopul societatii este comercial, de consulting si lucrativ, cu referire la


bunuri materiale si servicii interne si internationale.
Obiectul de activitate al societatii consta in :
1. Serviciul de alimentatie publica - achizitionarea, producerea si comercializarea
de bunuri alimentare si nealimentare prin unitati proprii, inchiriate sau asociate .
2. Activitate in domeniul schimburilor comerciale de bunuri si servicii, import -
export, leasing, reprezentare si intermediere pentru parteneri din tara si din
strainatate.
3. Servicii de transport pe oricare cale, de persoane si marfuri in tara si in
strainatate .
4. Activitati de service auto.
5. Servicii de intermediere, comisionari, consignatii.
6. Activitati privind repararea intretinerea si realizarea unor obiective de
constructs civile si industriale.
Societatea poate implementa in tara si in strainatate sucursale, filiale, agentii,
reprezentante, depozite, ateliere si alte unitati necesare pentru implinirea obiectului de
activitate.
Societatea poate participa la constituirea capitalului altor societati, inclusiv
cele de productie si servicii ca asociat detinator de parti sociale si poate achizitiona titluri
de valoare la oricare alta societate comerciala.

4
1.3 . CAPITALUL SOCIAL

Capitalul social al societatii comerciale S.C. CONSTRUCTII PORTUARE S.R.L. este de


200.000 lei, divizat in 40 parti sociale in valoare de 5.000 lei fiecare si este subscris de

asociati.

Fiecare parte sociala subscrisa si varsata de asociati, confera acestora


dreptul la un vot in adunarea generala a asociatilor, dreptul de a alege si de a fi
ales in organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea beneficiilor.
Obligatiile asociatilor sunt garantate cu capitalul social al acestuia, iar
asociatii raspund in limita valorii partilor sociale ce le detin.
Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligatii
personale ale asociatilor. Administratorii, unul sau mai multi, vor fi numiti de carte
adunarea generala a asociatilor la propunerea consiliului de administratie urmand
ca, in cadrul punctului de lucru, administratorii sa aiba puteri depline, conform
legislatiei in vigoare.
Cotele de participare la profitul net pe punctul de lucru, vor fi prezentate de
administratori si aprobate de adunarea generala. Totodata se constituie un fond
de protocol de 1% din profitul punctului de lucru la dispozitia administratorilor.
Capitalul social poate fi redus sau marit pe baza adunarii generale a
asociatiilor in conditiile si cu respectarea procedurilor prevazute de lege.

ADUNAREA GENERALA A
ASOCIATILOR

Adunarea generala a asociatilor are urmatoarele atributii


principale :

5
1. Modificarea statutului societatii, stabilirea in tara de filiale, agentii, stabilirea
punctelor proprii de desfacere, depozite, ateliere sau alte unitati necesare
indeplinirii obiectului de activitate, marimea sau reducerea capitalului social,
instrainarea partilor sociale, acceptarea de noi asociati pentru participarea la
capitalul societatii, alocarea profiturilor, investirea de capital in alte societati etc.
2. Denumirea si demiterea membrilor consiliului de administratie, stabilind
atributiile si responsabilitatile precum si remunerarea lor.
3. Numirea cenzorilor pentru verificarea gestiunii societatii.
4. Aprobarea operatiunilor de vanzare-cumparare de bunuri ale societatii potrivit
componentelor acordate.
5. Stabilirea structurii organizatorice , numar de posturi, functii si limite de
remunerare.
Adunarea generala se convoaca de presedintele sau de vicepresedintele
consiliului de administrate cu eel putin 10 zile inainte de data stabilita. Poate fi
convocata adunarea generala extraordinara in termen de 3 zile la cererea mai
multor asociati, in cazul cand acestia reprezinta el putin 1/3 din capitalul social, la
cererea comisiei de cenzori precum si in cazul cand capitalul s-a diminuat cu el
putin 10% in timpul exercitiului financiar anual. Pentru hotararile avand ca obiect
modificarea contractului de asociere sau a statutului este necesar votul tuturor
asociatiilor, caz in care votarea se poate face si prin corespondents.

1.5. CONSILIUL DE ADMINISTRATE

Societatea cu raspundere limitata este administrata de catre un consiliu de


administrate format din persoane alese de adunarea generala a asociatiilor pe o
perioada de 1 an si este formata din presedinte si un vicepresedinte, precum si din
administratorii punctelor de lucru. Presedintele consiliului de administrare: Mitroi
Daniel.

Atributiile si responsabilitatile vor fi fixate la prima adunare generala a


asociatilor.

1.6. GESTINUNEA SOCIETATII

Exercitiul economico-financiar incepe cu data de 1 ianuarie si se incheie la


31 decembrie al fiecarui an. Primul exercitiu economico-financiar incepe la data
constituirii societatii.
Societatea tine evidenta contabila pe fiecare punct de lucru si in ansamblu,
intocmeste anual bilantul si contul de beneficii si pierderi, avand in vedere
normele Ministerului Finantelor.
Bilantul, dupa aprobarea in adunarea generala, este depus la Oficiul
Registrului de Comert si este publicat in Monitorul Oficial, conform legii.
Beneficiul societatii se stabileste pe baza bilantului aprobat de adunarea
generala a asociatilor. Beneficiul impozabil se stabileste in conditiile legii.
Din beneficiu se poate constitui fondul de rezerva care va fi el putin 5% din
totalul beneficiului prevazut in bilantul anual, pana la constituirea 20% din
capitalul social. Plata beneficiului cuvenit asociatilor se va face de societate in el
mult 2 luni de la aprobarea bilantului de catre adunarea generala.
Societatea va tine evidenta in registrele prevazute de lege.

1.7. DIZOLVAREA SOCIETAII, LITIGII,


DISPOZITII FINALE

Dizolvarea societatii se va face conform legii in vigoare.


Litigiile aparute intre asociati vor fi solutionate pe cale amiabila. Daca
acestea mi se vor solutiona pe cale amiabila, litigiile aparute vor fi solutionate de
catre instanta romana competenta.
Litigiile societatii cu persoane fizice sau juridice romane sunt de competenta
instantelor judecatoresti din Romania.

6
Datorita politicii de marketing pe care a adoptat-o, a reusit sa intre si sa se
instaleze pe piata reusind sa atraga atat clienti cu venituri mari cat si cu venituri
mici.
La sfarsitul anului 2002 a inregistrat un profit de 846.254 RON.
Factorii de mediu care au influentat acest rezultat au fost: piata, firma s-a
adresat atat persoanelor cu venituri mari punandu-le la dispozitie o gama larga de
produse din import - cat si unui segment de piata cu venituri mici prin crearea
posibilitatii obtinerii de credite cu dobanzi mici.
In urma ofertelor societatea noastra a incheiat numeroase contracte atat cu
persoane fizice cat si cu persoane juridice.
Aceste realizari vor fi posibile datorita bunei organizari si functionari a
departamentului de cercetare dezvoltare, care au adunat si prelucrat informatii,
care s-au concretizat in ofertele despre care am vorbit mai sus.
Alte doua subsisteme, ce au avut si ele rol foarte bine definit sunt
subsistemul juridic - el care elaboreaza si verifica incheierea in conditii legale a
contractelor intre furnizori si beneficiari Si subsistemul financiar contabil, eel care
gestioneaza si distribuie resursele financiare astfel in cat obiectivele propuse sa fie
atinse.
In 2004 misiunea era de a intra pe piata cu ceva nou, in domeniul
constructiilor, exista o idee si existau si resursele financiare necesare, deci
obiectivul strategic era acapararea pietei in acest domeniu.
Pentru indeplinirea acestor obiective a fost nevoie de un proces managerial
complex care sa porneasca de la previziune. Managerul a stiut ce trebuie si ce
poate fi realizat in cadrul firmei, cu ce resurse si prin ce mijloace.
In cazul nostru managerul societatii de constructii a prognozat ca peste 10
ani va reusi sa se impuna pe piata constructiilor, in acest sens facandu-se anumite
planuri: de exemplu acordarea de credite cu dobanda mica segmentelor de piata
cu venituri mici si medii sau constructia unui cartier residential mixt (apartamente
de lux si obisnuite).
Pentru a reusi sa atinga acest obiectiv managerul a programat anumite
cheltuieli, termene de finalizare pe etape.
In prima etapa va achizitiona terenul pe care va construi cartierul pana la
data de 01.08.2009 si se va incadra in suma de 1.250.000 lei.
In a doua etapa pana la data de 01.01.2010 va finaliza intocmirea
documentatiei necesare si obtinerea avizelor specifice; in a treia etapa pana la
31.12.2012 va finaliza cartierul.
Pentru atingerea obiectivului propus , managerul defineste activitatile ce
trebuie realizate de fiecare departament din compania sa , prin oamenii
specializati pentru ca obiectivul sa fie atins conform planurilor, dar in conditii
economice cat mai profitabile. Managerul organizeaza departamentul Financiar-
Contabilitate - astfel incat sa poata fi indeplinit obiectivul propus.
Principalii factori de care trebuie sa se tina seama la organizarea
contabilitatii sunt: forma de proprietate (privata, publica, cooperatista), forma
juridica de constituire a unitatii patrimoniale (regii autonome, societati comerciale,
etc) marimea unitatii patrimoniale care este avuta in vedere astfel incat sa
simplifice procedurile si sa limiteze costul pentru realizarea contabilitatii, mai ales
la intreprinderile mici.
Normele juridice care reglementeaza organizarea contabilitatii agentilor
economici sunt:
• legea contabilitatii 82/1991 republicata, in Monotorul Oficial nr. 454/ 18 iunie
2008
• legea privind societatile comerciale 31/ 16 noiembrie 1990 actualizata si
republicata in Monitorul Oficial 1066/17 noiembrie 2004
Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala.
Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine
administratorului societatii S.C. CONSTRUCTII PORTUARE S.R.L
La baza organizarii contabilitatii financiare trebuie sa aibe in vedere
principiile:
- continuitatii activitatii - presupune ca persoana juridica isi continua in mod
normal activitatea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau
reducere semnificativa a activitatii
- permanentei metodelor - presupune continuitatea aplicarii acelorasi reguli si
norme privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor
de activ si de pasiv precum si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a
informatiilor contabile
- prudentei - presupune ca valoarea oricarui element va fi determinate tinandu-se
cont de urmatoarele aspectele:

7
1. se vor lua in considerare numai profiturile recunoscute
pana la data incheierii rezultatului financiar;
2. se va tine seama de toate obligatiile previzibile si
pierderile potentiate care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat
sau pe parcursul unui exercitiu anterior chiar daca acestea apar intre data
incheierii exercitiului si cea a intocmirii bilantului
- independents exercitiului financiar - presupune luarea in considerare a tuturor
veniturilor si
cheltuielilor corespunzatoare exercitiului financiar pentru care se face raportarea
fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii platilor
- evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv - presupune ca la stabilirea
valorii totale
corespunzatoare unei pozitii in bilan| sa se determine separat valoarea aferenta
fiecarui element invidual de activ sau de pasiv
- intangibilitatii - consta in faptul ca bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie
sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent
- necompensarii - presupune ca valoarea elementelor ce reprezinta active nu pot fi
compensate
cu valoarea elementelor ce reprezinta pasive, cu exceptia compensarilor
intre active si pasive permise de reglementarile legale.
Persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii asigura
conditiile necesare pentru:
- intocmirea documentelor justificative privind operatiunile economice;
- organizarea si conducerea corecta si la zi a contabilitatii;
- organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si pasiv;
- respectarea regulilor de intocmire a situatiei financiare anuale si depunerea la
termen a acestora la organele in drept;
- pastrarea documentelor justificative, a registrelor si situatiei financiare anuale;
- organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la specificul activitatii
persoanelor juridice. Modul de organizare a contabilitatii presupune stabilirea si
utilizarea anumitor mijloace ca: documentele justificative, planul de conturi,
registrele contabile, forma de contabilitate.

a) Documentele justificative
Potrivit prevederilor legale privind intocmirea si utilizarea formularelor
comune sau cu regim special utilizate in activitatea financiar-contabila, orice
actiune economics efectuata se consemneaza intr-un document care sta la baza
mregistrarii in contabilitate, dobandind calitatea de document justificativ.
Documentele justificative (registrul jurnal, registrul inventar, registrul cartea
mare, etc.) se pastreaza timp de 10 ani in arhiva, cu exceptia statelor de salarii
care se pastreaza 50 de ani , conform Ordinului MEF 3512/ 27.11.2008. Registrele
de contabilitate si documentele justificative se pastreaza in arhiva in forma lor
originala, grupate in functie de natura operatiunilor si in ordine cronologica in
cadrul exercitiului financiar la care acestea se refera. Arhivarea documentelor
contabile trebuie sa asigure pastrarea si consultarea documentelor in termenele
prevazute de lege. In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente
contabile, se vor lua masuri de reconstituire a lor in termen de maxim 30 de zile
de le constatare, ele purtand mentiunea „Reconstituit".

b)Planul de conturi general este conceput pentru organizarea contabilitatii in


dublu circuit
astfel:
- pentru circuitul contabilitatii financiare se utilizeaza clasele de conturi de la 1 la 7
numite „Conturi de bilant", prin care se inregistreaza existenta si miscarea
elementelor patrimoniale si se realizeaza intocmirea situatiei financiare de sinteza;
si clasa 8 - „Conturi specifice", prin care se inregistreaza operatiuni
extrapatrimoniale;
- pentru circuitul contabilitatii de gestiune se utilizeaza conturile din clasa 9 -
„Conturi interne de gestiune", cu ajutorul carora se inregistreaza decontarile
interne privind cheltuielile, productia, etc.
-
c) Registrele contabile obligatorii sunt:
registrul jurnal
registrul

8
inventar
Cartea mare

Registrul jurnal reprezinta documentul obligatoriu de inregistrare


cronologica a documentelor justificative servind ca proba in litigii si organelor
fiscale. Este supus snuruirii, parafarii si inregistrarii la organele fiscale teritoriale.
Persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale, in locul registrului jurnal,
folosesc registrul jurnal de incasari si plati. Numerotarea filelor registrelor se va
face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor.
Unitatile patrimoniale vor inregistra la organele fiscale volumele urmatoare, pe
masura completarii celor inregistrate si parafate anterior, racand dovada
completarii acestora fara stersaturi, spatii libere sau file lipsa. Se intocmeste zilnic
sau lunar, dupa caz, prin inregistrarea cronologica, fara stersaturi si spatii libere, a
documentelor in care se reflecta miscarea patrimoniului unitatii. In cazul in care
societatea foloseste jurnale auxiliare, totalul lunar al fiecaruia se trece in registrul-
jurnal. In conditiile conducerii contabilitatii cu ajutorul tehnicii de calcul, fiecare
operatie patrimoniala se va inregistra prin articole contabile, in mod cronologic,
dupa data de intocmire sau de intrare a documentelor in unitate. In aceasta
situatie, Registrul jurnal se editeaza lunar, iar paginile vor fi numerotate pe masura
editarii lor. Registrul jurnal va fi inregistrat in evidenta unitatii in luna urmatoare in
care numarul de file editate este 100, sau anual, daca numarul filelor editate este
sub 100, pentru un exercitiu financiar. Registrul jurnal parafat si inregistrat la
organul fiscal tentorial se va completa lunar; prin preluarea totalului sumelor
debitoare si creditoare din Registrul jurnal obtinut cu ajutorul tehnicii de calcul. In
cazul in care o unitate patrimoniala are subunitati dispersate teritorial si care
conduc contabilitatea pana la balanta de verificare, Registrul jurnal se va conduce
de catre subunitati in conditiile inregistrarii acestuia la organul fiscal teritorial de
care apartin. Nu circula, fiind document de inregistrare contabila. Se arhiveaza la
compartimentul financiar contabil, impreuna cu documentele justificative care au
stat la baza intocmirii lui.

Registrul inventar este documentul contabil obligatoriu de inregistrare


anuala grupata a rezultatelor inventarierii patrimoniului, precum si a continutului
fiecarui post de bilant pe baza datelor cuprinse in procesele verbale de
inventariere si in bilantul anual. Unul dintre principalele registre si formulare
comune pe economie, utilizate de contribuabili in conducerea evidentei contabile
in partida simpla este registrul inventar (14-1-2/a). Principala functie a acestui
registru este aceea ca serveste ca document de inregistrare a bunurilor
achizitionate sau realizate., pe baza documentelor justificative .Contribuabilul
trebuie sa intocmeasca registrul intr-un singur exemplar. Pentru a fi luat in
evidenta, exemplarul respectiv se numeroteaza, se snuruieste, se parafeaza si se
inregistreaza la organul fiscal teritorial competent . Registrul cuprinde zece rubrici
standard. In ordine, acestea sunt: numarul curent, (toate operatiunile, de la
inceputul activitatii pana la data incetarii acesteia), denumirea bunurilor, numarul
de inventar (al bunurilor), data achizitionarii sau a realizarii (ziua, luna, anul la
care se face inregistrarea bunurilor), felul si numarul documentului (eel pe baza
caruia se face inregistrarea bunurilor), valoarea de intrare sau ramasa de
recuperat (a bunurilor respective), data iesirii din gestiune (ziua, luna, anul la care
iese din gestiune bunul respectiv). valoarea inclusa pe cheltuieli pana la data
iesirii, valoarea de iesire (de vanzare a bunuiui), alte mentiuni (explicatii cu privire
la identificarea bunuiui). Acest registru se numeroteaza si se completeaza lara
stersaturi si fara a se lasa spatii libere.Se arhiveaza impreuna cu documentele
justificative care au stat la baza intocmirii lui.

Cartea mare este registrul pentru evidenta sistematica a operatiunilor


economico-financiare si serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe
flecare cont sintetic si analitic

d) Forma de contabilitate reprezinta modul de organizare a ciclului contabil de


inregistrare si prelucrare a datelor. Cele mai utilizate forme de contabilitate in
Romania sunt:
- forma maestru-sah - consta in dezvoltarea pe conturi corespondente atat a
rulajului debitor,
cat si a celui creditor a conturilor sintetice. Jurnalul de inregistrare se foloseste
pentru inscrierea in ordine cronologica a notelor de contabilitate sau a
documentelor pe care s-a facut contarea/scrierea formulei contabile a operatiilor
economice.
- forma de contabilitate pe jurnale - consta in folosirea jurnalelor multiple care
servesc la inregistrarea cronologica a operatiilor economice dintr-o luna

9
- forma informatica de contabilitate - presupune adaptarea celorlalte forme de
contabilitate la utilizarea tehnicii electronice de calcul. Datele din formulele
contabile sunt introduse in calculator si stau la baza intregului sistem de stocare si
prelucrare a datelor si se editeaza jurnalele de inregistrare, cartea mare si balanta
de verificare lunara.

Indrumarea metodologica pentru organizarea contabilitatii agentilor


economici revine Ministerului Finantelor Publice, Colegiului consultativ al
contabilitatii de pe langa minister, precum si altor organisme profesionale (Corpul
expertilor contabili si contabililor autorizati din Romania).

Departamentul juridic legislativ - solicita intocmirea si veriflcarea


documentelor specifice (contracte de vanzare-cumparare , intocmirea
documentelor pentru obtinerea de aprobari etc..)
Angajatii acestui departament raspund de indeplinirea urmatoarelor atributii:
• cunoasterea, respectarea si aplicarea prevederilor sistemelor de
management aprobate;
• utilizarea corespunzatoare a sistemului informatic integrat;
• sa reprezinte pe baza de delegatie, interesele societatii in cauzele aflate pe
rolul instantelor judecatoresti, conform legii;
• sa formuleze, sa exercite si sa sustina actiunile, caile de atac-ordinare si
extraordinare -precum si orice alte cereri, probe, aparari sau exceptii,
potrivit procedurii de judecata, inclusiv cele referitoare la realizarea si plata
creantelor municipalitatii pe calea executarii silite, in dosarele in care
figureaza ca reprezentant;
• sa-si insuseasca toate inscrisurile pe care le redacteaza, semnand pentru
conformitate fiecare exemplar, inainte de a-i prezenta spre avizare
conducerii;
• sa intocmeasca raspunsuri la petitiile ce i-au fost repartizate spre
solutionare, in termenul prevazut de lege , de la data inregistrarii in
evidenta a acestora;
• sa colaboreze cu toate compartimentele din societate in vederea
prezentarii in instanta a inscrisurilor necesare pentru sustinerea litigiilor;
• sa tina evidenta corecta si sa comunice in timp util stadiul dosarelor de la
instanta la care a fost repartizat, a celorlalte lucrari incredintate, in vederea
completarii bazei de date;
• sa faca demersuri pentru legalizarea si investirea hotararilor judecatoresti
pronuntate de instantele civile si de contencios administrativ si obtinerea
deciziilor civile pronuntate in recursuri necomunicate, necesare directiei sau
la solicitarea altor directii
• sa depuna toate diligentele pentru aducerea la indeplinire a atributiilor ce-i
revin, manifestand fata de petenti si colegi, cat si fata de autoritatile
publice un comportament civilizat, impartial si in conformitate cu
deontologia profesiei de jurist;
• executa orice alte sarcini din sfera atributiilor de serviciu incredintate de
catre conducere.

Departamentului Administrativ
- Achizitii ii revine sarcina de a achizitiona materiale de constructii si altele
necesare realizarii obiectivului.
Departamentului Personal / Resurse umane ii revine obligatia de a angaja
personal, pentru a se indeplini necesarul de forta de munca in vederea atingerii
scopului propus. Pentru toate departamentele implicate in acest proces se
elaboreaza regulamente, iar pentru angajati, fise de post.
Pentru buna desfasurare a activitatilor si pentru armonizarea relatiilor, actiunilor
si a deciziilor angajatii vor fi coordonati, iar cu sefii de departament se va
comunica continuu pentru determinarea nevoirilor, a resurselor si pentru a
permite managerului sa-i inteleaga pe colaboratori si sa se faca inteles de catre ei.

CAPITOLUL II

10
Imobilizari corporale, notiuni
generale

2.1 Definitii si clasificari privind imobilizarile


corporale
Activele imobilizate sunt grupate in urmatoarele categorii:
a) imobilizari necorporale - cuprind toate acele valori economice care nu se
manifests ca un
bun material, concret
Imobilizarile necorporale cuprind cheltuielile de constituire; cheltuielile de
dezvoltare; concesiunile, brevetele, licentele, marcile, drepturile si alte valori;
imobilizarile necorporale in curs de exercitiu.
b)imobilizari corporale - cuprind bunurile materiale de folosinta indelungata in
activitatea
intreprinderilor si sunt active care :
- sunt detinute de o persoana juridica pentru a fi utilizate in productia proprie de
bunuri sau prestare de servicii, pentru a fi date tertilor sau pentru a fi utilizate in
scopuri administrative
- sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de 1 an
- au valoare mai mare decat limita prevazuta de reglementarile legale in vigoare
(1.800 ron)
Imobilizarile corporale cuprind:
- terenuri si amenajari la terenuri
- constructii
instalatii tehnice si masini
- mobilier, aparatura de birotica, echipamente de protectie a valorilor
imobilizari corporale in curs de executie
c) imobilizari financiare - cuprind
actiuni detinute la entitatile afiliate
imprumuturi acordate entitatilor
afiliate interese de participare
imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in
virtutea intereselor de participare investitii detinute ca imobilizari alte
imprumuturi
Pentru o buna gestionare si un control riguros, imobilizarile corporale se
codifica apeland la doua sisteme de codificare:
a) sistemul de codificare generala (unitar in economia nationala) prin care
imobilizarile corporale sunt codificate pe grupe si subgrupe, indicandu-se pentru
fiecare durata normala de utilizare (15/1994 republicata, cu privire la amortizarea
capitalului in active corporate si necorporale)
b) sistemul de codificare interna (propriu fiecarei intreprinderi) prin care la intrarea
in patrimoniu se atribuie fiecarui obiect de natura imobilizarilor un numar de
inventar, sub care acesta este inmatriculat si se codifica pe toata durata existentei
lui in patrimoniu

2.2 Organizarea documentatiei primare si a


evidentei operative se face in functie de operatiile economice ce
intervin in activitatea intreprinderii, de caile de intrare, de destinatia imobilizarilor,
de modul de utilizare si de lichidare a acestora, se stabileste nomenclatorul
documentelor specifice pentru gestionarea imobilizarilor corporale.
Astfel, la intrarea in patrimoniu, pe baza documentelor de procurare in cazul
achizitiei, se intocmeste procesul- verbal de receptie pentru imobilizari rara montaj
si procesul-verbal de receptie si punere in functiune pentru cele cu montaj.
Pentru calculul si inregistrarea amortizarii, se intocmeste planul de
amortizare si pe aceasta baza situatia de calcul lunara a amortizarii.
Pentru imobilizarile care si-au epuizat capacitatea de lucru, se intocmeste
procesul-verbal de scoatere din functiune sau casare a acestora.

Organizarea contabilitatii analitice a imobilizarilor corporale


se poate face prin doua modalitati, astfel:

11
1) folosind registrul numerelor de inventar in care, pe baza procesului-verbal de
receptie, se
inmatriculeaza fiecare obiect si i se atribuie un numar de inventar potrivit grupei in
care se
incadreaza, numar care va fi inscriptionat pe fiecare obiect de evidenta
- se intocmeste fisa individuale a imobilizarilor corporale in care se
consemneaza denumirea, contul, numarul de inventar, actul justificativ de intrare
in patrimoniu, valoarea de intrare, durata normala de folosire, norma de amortizare
2) folosind registrul pentru contabilitatea analitica a imobilizarilor corporale care
imbina
elementele inscrise in registrul numerelor de inventar si fi§a individuals a
imobilizarilor
corporale

2.3 Amortizarea imobilizarilor corporale


Refacerea capitalului imobilizat supus deprecierii are loc prin includerea
amortizarii in cheltuielile de exploatare.
Imobilizarile corporale cuprinse in catalog sunt clasificate in general in grupe,
subgrupe, clase si subclase, iar pentru unele si in familii. Astfel imobilizarile
corporale amortizabile au fost clasificate in trei grupe principale si anume:
- Grupa 1 - Constructii;
- Grupa 2 - Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii;
- Grupa 3 - Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor
umane si materiale si alte active corporale.
Catalogul se aplica in mod unitar de catre agentii economici, persoanele
juridice fara scop patrimonial cat si de catre institutiile publice, asigurand
determinarea in mod unitar a amortizarii capitalului imobilizat in active corporale.
In prezentul catalog pentru fiecare mijloc fix nou achizitionat se utilizeaza
sistemul unor plaje de ani cuprinse intre o valoare minima si una maxima, existand
astfel posibilitatea alegerii duratei normale de functionare cuprinsa intre aceste
limite. Astfel stabilita, durata normala de functionare a mijlocului fix ramane
neschimbata pana la recuperarea integrala a valorii de intrare a acestuia sau
scoaterea sa din functiune.
Pentru imobilizarile corporale aflate in patrimoniu, a caror valoare de intrare
nu a fost recuperata integral pe calea amortizarii pana la data de 31 decembrie
2007, duratele normale de functionare ramase pot fi recalculate cu ajutorul relatiei:
DC
DR = ( 1- -------) x DN
DV
in care:
DR - durata normala de functionare ramasa, in ani;
DC - durata normala de functionare consumata pana la 31 decembrie 2004, in
ani;
DV - durata normala de functionare dupa vechiul catalog aprobat prin HG
964/98, in ani;
DN - durata normala de functionare stabilita intre limitele minime si maxime
prevazute in noul catalog, in ani.
De exemplu:
O rampa de incarcare-descarcare are o durata normala de functionare dupa
vechiul catalog, cod 1.1.10 DV = 40 ani, o durata de functionare consumata DC =
24 ani si o durata normala de functionare dupa noul catalog, cod 1.1.10 DN = 30
ani. Durata normala de functionare ramasa se determina astfel:
DR = ( 1 -24/40) x 30 = 12ani

In acest caz valoarea ramasa neamortizata pentru acest mijloc fix va fi


recuperata in urmatorii 12 ani.
Pentru trecerea de la vechiul Catalog privind clasificarea si duratele de
functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin H.G. nr. 964/1998, la noul Catalog
privind clasificarea si duratele de functionare a mijloacelor fixe, persoanele juridice
enumerate la cap. I, pet. 3 pot constitui comisii tehnice pentru stabilirea duratei
normale de functionare in cadrul plajei indicate in catalog, cu posibilitatea
reclasificarii unor mijloace fixe care nu s-au regasit in vechiul catalog si pot fi
asimilate altor grupe in noul catalog.

Alte precizari

12
Pentru mijloacele fixe noi achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2005 se vor
inscrie duratele normale de functionare conform prevederilor din noul catalog.
Pentru mijloacele de transport amortizarea poate fi determinata si in functie
de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut in cartile
tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004.
In acest caz, amortizarea se determina prin raportarea valorii de intrare a
mijlocului fix la numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazute
in cartile tehnice, rezultand astfel amortizarea/km, sau pe ora de functionare.
Valoarea amortizabila a unei imobilizari corporate este egala cu valoarea sa
contabila si trebuie inregistrata sistematic pe parcursul duratei de viata utila a
activului si in conformitate cu HG 105 din 31 ianuarie 2007 valoarea trebuie sa fie
mai mare de 1.800 lei. Articolul 2 din HG 105/2007 abroga art.6 din HG 1553/2003,
care prevedea ca valoarea de intrare a mijlocului fix sa fie 1.700 lei.
Amortizarea se calculeaza pe baza unui plan de amortizare de la data punerii
imobilizarilor corporate in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de
intrare.
Amortizarea este un proces financiar de recuperare treptata a valorii
activelor imobilizate consumate in procesul economic sau numai ca urmare a
detinerii lor in patrimoniu si de constituire , prin acumularea acestor valori, a unui
fond de amortizare destinat inlocuirii activelor imobilizate atunci cand exprima
durata de viata economica a acestora, sau cand ating limite de uzura fizica si
morala.
Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, inchiriate sau in locatii de
gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre societatea care
le are in proprietate. Societatile comerciale amortizeaza imobilizarile corporale
utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare:

a) Amortizarea liniara - consta in repartizarea uniforma a valorii de intrare a


imobilizarilor pe
toata durata de viata utila
Exemplu :
S.C. CONSTRUCTII PORTUARE S.R.L achizitioneaza la 13 aprilie 2007 un utilaj la un
cost de 9.000 RON, care se amortizeaza linear pe o perioada de 5 ani.
Calculul cotei de amortizare:
C=100:5*100=20%
Anuitatea pentru un exercitiu complet:
a=9.000*20%=1.800 RON
Calculul primei anuitati (functionarea utilajului de la 13 aprilie la 31
decembrie:103 zile).

a=1.800*103 zile:360 zile =515 RON


Calculul ultimei anuitati:
A=l.800-515=1285 RON

b) Amortizarea degresiva - Metoda de amortizare regresiva numita si amortizare


degresiva se
caracterizeaza prin scaderea continua a normelor de amortizare pe masura
cresterii gradului de
uzura a activelor imobilizate. Amortizarea se calculeaza fie prin aplicarea unei
norme de
amortizare descrescatoare fie prin aplicarea aceleiasi norme de amortizare
nemodificata pentru
intraga perioada asupra valorii ramase din fiecare an .
Norma de amortizare constanta se aplica asupra valorii ramase se determina
astfel: N a = ( 1 0 0 : D n ) x C
Na = norma de amortizare analitica
Dn = durata de functionare normala
C = coeficientul de regresie
Coeficientul de regresie are valori diferite in functie de durata de functionare a
activelor imobilizate:
- pentru durata de functionare pana la 2-4 ani coeficientul
este 1,5
-pentru durata de functionare intre 5 -10 ani coeficientul este
2
-pentru durata de functionare peste 10 ani coeficientul este
2,5

13
Exemplu:
Se amortizeaza un utilaj prin metoda degresiva, cunoscandu-se urmatoarele
date:
-valoarea de intrare: 200.000 lei
- durata de viata utila 5 ani
1. Calcularea cotei de amortizare
anuala:
CA= (100/5 ani)% = 20%
2. Durata de viata se include in intervalul de timp 2-5 ani = coeficientul de
multiplicare este 1,5
3. Determinarea cotei de amortizare
degresiva CAd; CAd = CAx 1,5 = 20% x 1,5 =
30%
4. Calcularea amortizarii aferente duratei de viata utile:

Anul Calculul amortizarii Amortizare degresiva Valoarea ramasa


1. 200.000 x3 0% 60.000 140.000
2. 140.000 x 30% 25.200 98.000
3. 98.000 x30%< 98.000 : 32.667 65.333
3
4 32.667 32.667
5. 32.667 -

Se observa ca in anul al treilea:


Valoarea ramasa x 30% < valoarea ramasa : 3 ani (anii ramasi de viata utila)
adica
29.400< 32.667 lei
Rezulta ca amortizarea utilajului, incepand cu acest an, se va realiza
utilizand metoda lineara. An de an, societatea va efectua inregistrarea contabila:
Conturi debitoare Conturi creditoare Sume
6811 "Cheltuieli de exploatare 2813 "Amortizarea instalatiilor, 32.667
privind amortizarea imobilizarilor" mijloacelor de transport,
animalelor si pasarilor"

Sumele care se vor inregistra in conturile prezentate mai sus, sunt cele
cuprinse in cadrul coloanei "Amortizare degresiva".
c) Amortizarea accelerata - consta in calcularea in exercitiul financiar in care are
loc intrarea imobilizarilor in patrimoniu a unei amortizari intr-o limita prevazuta de
lege (50%), in exercitiul urmator amortizarea calculandu-se liniar.
Practicarea unui regim de amortizare accelerata fara a avea la baza un proces
de uzare mai intens decat media nu poate prezenta vreun avantaj economic ci
dimpotriva duce la denaturarea marimii pretului de cost transformand o parte din
profit in fond de amortizare . In cazul amortizarii constante cheltuielile de
amortizare sunt repartizate egal pe intreaga perioada de viata teoretica (normala) .
Intrarile eventuale in cursul anului se amortizeaza tot proportional in runctie de
durata efectiva de functionare pana la sfarsitul anului.
Amortizarea accelerata dar proportionals a mijloacelor fixe prezinta chiar
avantaj e economice sensibile cand se bazeaza pe o folosire intensiva a mijloacelor
fixe , pe o uzura fizica reala a acestora , permitand recuperarea valorii lor intr-un
timp mai scurt si deci , evitarea uzurii morale .
Terenurile nu se amortizeaza.
Pe baza planului de amortizare se calculeaza suma amortizarii lunare care se
inregistreaza pe cheltuieli curente de exploatare si in conturile de amortizari
corespunzatoare. Contabilitatea lichidarii imobilizarilor corporale apare in
momentul in care acestea sunt complet uzate sau devin disponibile. Imobilizarile
corporale sunt scoase din patrimoniu in vederea aducerii altora noi sau a unora
corespunzatoare cerintelor activitatii.
Principalele modalitati de lichidare a imobilizarilor corporale sunt: Scoaterea
din functiune, respectiv casarea imobilizarilor cu un grad mare de uzura care nu
mai sunt folosibile.
In momentul scoaterii din functiune valoarea de intrare a imobilizarilor poate
fi complet sau partial amortizata, existand in aceasta situatie o valoare ramasa.

14
Prin procesul-verbal de scoatere din functiune sunt descrise operatiile si
cheltuielile de dezmembrare si inventariere a pieselor de schimb sau a altor
materiale recuperabile care pot fi folosite sau valorificate.
Exemplul:
Societatea comerciala. amortizeaza o constructie prin metoda accelerata,
cunoscand urmatoarele date:
- valoarea de intrare 200.000 lei
- durata de viata utila 9 ani
- in primul an se amortizeaza 50% din valoarea constructiei
- s-a obtinut aprobarea de la organul financiar
1. Calcularea si inregistrarea amortizarii aferente primul
an (Am): Am = 200.000 lei x 50% = 100.000 lei
Conturi debitoare Conturi creditoare Sume
6811 "Cheltuieli de 2813 "Amortizarea instalatiilor, 100.00
exploatare privind amortizarea mijloacelor de transport, animalelor si 0
imobilizarilor" plantatiilor"

2. Determinarea valorii amortizabile


ramase:

3. Valoarea amortizabila = 200.000 - 100.000 =


100.000 lei
4. Determinarea amortizarii aferente anilor de viata utili
ramasi: CA = (100/8ani)% =12,5%
Amortizarea anuala = 100.000 lei x 12,5% = 12.500 lei
5. Inregistrarea amortizarii aferente anilor 2-9, anual se va efectua
inregistrarea contabila:
Conturi debitoare Conturi Sume
creditoare
6811 "Cheltuieli de 2813 "Amortizarea instalatiilor, 12.50
exploatare privind amortizarea mijloacelor de transport, 0
imobilizarilor" animalelor si plantatiilor"

CAPITOLUL III
Documentele privind evidenta tehnico-
operativa a imobilizarilor si intocmirea si
circuitul documentelor utilizate pentru
inregistrarea operatiunilor economice privind
imobilizarile

NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE


(Cod 14-3-lA si 14-3-1/aA)
1. a) Serveste ca:
- document pentru receptia bunurilor aprovizionate; document justificativ pentru
incarcare in gestiune; act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru
diferentele constatate la receptie;
document justificativ de inregistrare in contabilitate.
b) Se foloseste ca document distinct de receptie in cazul bunurilor materiale
cuprinse intr-o factum sau aviz de insotire a marfii, care fac parte din gestiuni
diferite; bunurilor materiale primite spre prelucrare, in custodie sau in pastrare;
bunurilor materiale procurate de la persoane fizice; bunurilor materiale care sosesc
neinsotite de documente de livrare; bunurilor materiale care prezinta diferente la
receptie; marfurilor intrate in gestiunile la care evidenta se tine la pret de vanzare
cu amanuntul sau en gros (cod 14-3-1/aA).
In alte cazuri decat cele mentionate la lit. b), receptia si incarcarea in gestiune,
dupa caz, §i inregistrarea in contabilitate se fac pe baza documentului de livrare
care insoteste transportul (factura, avizul de insotire a marfii etc.).
2. Se intocmeste in doua exemplare, la locul de depozitare sau in unitatea cu
amanuntul, dupa caz, pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie

15
se constata diferente, Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in
trei exemplare de catre comisia de receptie legal constituita.
In cazul in care bunurile materiale sosesc in transe, se intocmeste cate un
formular pentru fiecare transa, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de
insotire a marfii.
Datele de pe verso formularului se completeaza numai atunci cand se constata
diferente la receptie.

FISA MIJLOCULUI FIX (Cod 14-2-2)

1. Serveste ca document pentru evidenta analitica a mijloacelor fixe.


2. Se intocmeste intr-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil, pentru
fiecare
mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de acelasi fel si de aceeasi valoare
care au
aceleasi cote de amortizare si sunt puse in functiune in aceeasi luna.
Se pastreaza pe grupe de mijloace fixe, in ordinea codurilor din clasificarea
imobilizarile corporale conform legislatiei in vigoare, iar in cadrul acestora, fisele
mijloacelor fixe se grupeaza pe locuri de folosinta.
Cand formularul este folosit ca fisa colectiva, nu se sorteaza pe locuri de
folosinta.
Fisele mijloacelor fixe scoase din functiune sau transferate se scot din cartoteca
si se pastreaza separat.
Se completeaza pe baza documentelor justificative privind miscarea mijloacelor
fixe sau modificarea valorii de inventar a acestora, ca urmare a completarii,
imbunatatirii, modernizarii sau reevaluarii lor (bon de miscare a mijloacelor fixe,
proces-verbal de scoatere din functiune etc.).
Cand formularul este folosit ca fisa colectiva, mijloacele fixe se inscriu pe un
singur rand, specificandu-se in prima coloana numerele de inventar atribuite. In
acest caz, valoarea unitara de inventar se poate inscrie in coloana a treia a
formularului.
In coloana "Bucati", intrarile se inscriu "in negru", iar iesirile "in rosu".
Inregistrarile in coloanele "Debit", "Credit" §i "Sold" se fac la valoarea de inventar
a mijloacelor fixe.
In rubrica destinata datelor tehnice de identificare a mijlocului fix, in afara de
datele privind marca, numarul de fabricate, seria, se inscriu si partile componente
ale mijlocului fix.
De exemplu, la o cladire se completeaza instalatiile de incalzire centrala,
sanitare, electrice etc.
Data amortizarii complete si cota de amortizare se inscriu in spatiile rezervate.
3. Nu circula, fiind document de inregistrare contabila.

BON DE MISCARE A MIJLOACELOR


FIXE
(Cod 14-2-3A)

1. Serveste ca: document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe intre


doua locuri de folosinta ale unitatii; document de insotire a mijloacelor fixe pe
timpul transportului de la sectia sau subunitatea predatoare la cea primitoare;
document justificativ de inregistrare in evidenta tinuta de responsabilul cu
mijloacele fixe la locurile de folosinta si in contabilitate.
2. Se intocmeste in doua exemplare de catre persoana desemnata de
compartimentul care dispune miscarea mijloacelor fixe.

PROCES-VERBAL DE SCOATERE DIN FUNCTIUNE A MIJLOACELOR


FIXE/DE DECLASARE A UNOR BUNURIMATERIALE
(Cod 14-2-3/aA)

1. Serveste ca: document de constatare a indeplinirii conditiilor scoaterii din


functiune a mijloacelor fixe, de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor
de inventar in folosinta si de declasare a altor bunuri materiale decat mijloacele

16
fixe, potrivit dispozitiilor legale; document de consemnare a scoaterii efective din
functiune a mijloacelor fixe, de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor
de inventar in folosinta sau de declasare a bunurilor materiale; document de
predare la magazine a ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente si
materialelor rezultate din scoaterea efectiva din functiune a mijloacelor fixe,
precum si din scoaterea din uz a bunurilor materiale propuse pentru declasare;
document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor (depozitelor) si in
contabilitate.
2. Se intocmeste in doua exemplare, separat pentru mijloace fixe, materiale de
natura obiectelor de inventar in folosinta si bunuri materiale aflate in gestiunea
unui singur gestionar, pe baza documentatiei prevazute in normele legale (nota
privind starea tehnica a mijlocului fix propus a fi scos din functiune, deviz estimativ
al reparatiei capitale, act constatator al avariei, avize, nota justificative privind
descrierea degradarii bunurilor materiale, specificatia bunurilor materiale propuse
pentru declasare etc.).

PROCES-VERBAL DE RECEPTIE (Cod 14-2-5)


PROCES-VERBAL DE RECEPTIE PROVIZORIE (Cod 14-
2-5/a)
PROCES-VERBAL DE PUNERE IN FUNCTIUNE (Cod 14-
2-5/b)

1. Serveste ca: document de inregistrare in evidenta operativa si in contabilitate;


document
de consemnare a stadiului in care se afla obiectivul de investitii; document de
apreciere a
calitatii lucrarilor privind obiectivul de investitii; document de aprobare a receptiei
(cod 14-2-
5); document de constatare a indeplinirii conditiilor de receptie provizorie a
obiectivului de
investitii (cod 14-2-5/a); document de aprobare a receptiei provizorii a obiectivului
de investitii
(cod 14-2-5/a); document de punere in functiune a obiectivului de investitii (cod 14-
2-5/b).
2. Se intocmeste in trei exemplare, la data punerii in functiune a mijlocului fix,
astfel:
- procesul-verbal de receptie (cod 14-2-5) se intocmeste pentru mijloacele fixe
indepedente care nu necesita montaj si nici probe tehnologice (utilaje pentru
interventie, unelte, accesorii de productie, mijloace de transport auto, animale
etc.), acestea considerandu-se puse in functiune la data achizitionarii lor;
- procesul-verbal de receptie provizorie (cod 14-2-5/a) se intocmeste pentru
utilajele care necesita montaj, dar care nu necesita probe tehnologice, precum si
cladirile si constructiile speciale care nu deservesc procese tehnologice, acestea
considerandu-se puse in functiune la data terminarii montajului, respectiv la data
terminarii constructiei;
- procesul-verbal de punere in functiune (cod 14-2-5/b) se intocmeste pentru
utilajele si instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice, precum si cladirile
si constructiile speciale care deservesc procese tehnologice, acestea considerandu-
se puse in functiune la terminarea probelor tehnologice.

BORDEROU DE PREDARE A
DOCUMENTELOR
(Cod 14-3-7)

1. Serveste ca: document de predare la contabilitate, de catre gestionar, a


documentelor justificative privind miscarea bunurilor; document de predare a

17
documentelor justificative intre compartimentele unitatii; document de control al
sumelor inregistrate in contabilitatea sintetica, prin confruntarea acestora cu totalul
borderoului.
2. Se intocmeste in doua exemplare, zilnic sau pe masura predarii documentelor,
separat pentru intrari si separat pentru iesiri, de gestionar, care completeaza toate
datele prevazute de formular, cu exceptia celor referitoare la valoare, care se
completeaza de compartimentul financiar-contabil.
Se intocmeste pe baza documentelor justificative privind miscarea bunurilor
materiale si se semneaza de gestionar, pentru predarea documentelor si de
persoana din compartimentul financiar-contabil desemnata pentru primirea
documentelor.
In cazul in care se utilizeaza pentru predarea documentelor justificative intre alte
compartimente, se intocmeste de compartimentul care preda documentele
respective.
Intocmirea borderoului nu este obligatorie in cazul cand se folosesc alte metode
de predare-primire a documentelor (de exemplu, prin semnare in fisele de
magazie).
3. Circula: la compartimentul financiar-contabil sau la compartimentele
interesate, insotit de
documentele justificative respective (exemplarul 1); ramane la magazie sau la
ceilalti emitenti,
pentru justificarea predarii documentelor (exemplarul 2).

FISA DE MAGAZIE
(cu doua unitati de masura -
Cod 14-3-8/a)

1. Serveste ca: document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor


si stocurilor bunurilor, cu una sau cu doua unitati de masura, dupa caz; document
de contabilitate analitica in cadrul metodei operativ-contabile (pe solduri); sursa de
informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori
materiale.
2. Se intocmeste intr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material si se
completeaza de catre: compartimentul financiar-contabil la deschiderea fisei
(datele din antet) si la verificarea inregistrarilor (data si semnatura de control). In
coloana "Data si semnatura de control" semneaza si organul de control financiar cu
ocazia verificarii gestiunii; gestionar sau persoana desemnata, care completeaza
coloanele privitoare la intrari, iesiri si stoc.
Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe
feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau in ordine
alfabetica.
Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau in custodie se
intocmesc fise distincte care se tin separat de cele ale valorilor materiale proprii.
In scopul tinerii corecte a evidentei la magazie, persoanele desemnate de la
compartimentul financiar-contabil veriflca inopinat, eel putin o data pe luna, modul
cum se fac inregistrarile in fisele de magazie.
Inregistrarile in fisele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate
stabili dupa fiecare operatiune inregistrata si obligatoriu zilnic.

LISTA DE
INVENTARIERE
(Cod 14-3-12)

1. Serveste ca: document pentru inventarierea bunurilor aflate in gestiunile


unitatii;
document pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de bunuri (imobilizari, stocuri
materiale) si a
altor valori (elemente de trezorerie etc.); document justificativ de inregistrare in
evidenta
magaziilor (depozitelor) si in contabilitate a plusurilor si minusurilor constatate;
document
pentru intocmirea registrului-inventar; document pentru stabilirea provizioanelor

18
pentru
deprecieri; document centralizator al operatiunilor de inventariere.

2. Se intocmeste intr-un exemplar, la locurile de depozitare, anual sau in situatiile


prevazute
de dispozitiile legale, de comisia de inventariere, pe gestiuni, conturi de valori
materiale,
eventual grupe sau subgrupe, separat pentru bunurile unitatii si separat pentru
cele apartinand
altor unitati, aflate asupra personalului unitatii la data inventarierii, primite pentru
prelucrare
etc. si se semneaza de catre membrii comisiei de inventariere si de catre gestionar.
A

In cazul bunurilor primite in custodie si/sau consignatie, pentru prelucrare etc., se


intocmeste in doua exemplare iar copia se inainteaza unitatii in a carei evidenta se
afla bunurile respective.
In cazul unei gestiuni colective, cu mai multe schimburi, listele de inventariere se
semneaza de catre toti gestionarii, iar in cazul predarii-primirii gestiunii, acestea
trebuie semnate atat de persoana (sau persoanele) care preda gestiunea, cat si de
gestionarul (gestionarii) care primeste gestiunea.
In listele de inventariere a bunurilor aflate in ambalaje originale intacte, a
lichidelor a caror cantitate efectiva nu se poate stabili prin transvazare si masurare
sau a materialelor de masa, in vrac etc., a caror inventariere prin cantarire sau
masurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradarea bunurilor
respective, se vor atasa notele de calcul privind inventarierea, precum si datele
tehnice care au stat la baza calculelor.
Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele
etc. aflate in sectiile de productie si nesupuse prelucrarii se inscriu separat in listele
de inventariere.
Materialele, obiectele de inventar, produsele finite si ambalajele se inscriu in
listele de inventariere pe feluri, indicandu-se codul, unitatea de masura, unii indici
calitativi (tarie alcoolica, grad de umiditate la cereale etc.).
Listele de inventariere intocmite pentru bunurile apartinand altor unitati trebuie
sa contina, pe langa elementele comune (felul materialului sau produsul finit,
cantitatea, valoarea etc.), numarul si data actului de predare-primire.
Pentru stocurile fara miscare, de calitate necorespunzatoare, depreciate, fara
desfacere asigurata, se intocmesc liste de inventariere separate, la care se
anexeaza procesele-verbale in care se arata cauzele nefolosirii, caracterul si gradul
deteriorarii sau deprecierii, daca este cazul, cauzele care au determinat starea
bunurilor respective, precum si persoanele vinovate, dupa caz.

Constatarile facute se solutioneaza de conducerea unitatii in conformitate cu


dispozitiile legale.

3. Circula: la comisia de inventariere, pentru stabilirea minusurilor, plusurilor si a


deprecierilor constatate la inventar, precum si pentru consemnarea in procesul-
verbal a rezultatelor inventarierii; la gestionar, prin semnarea flecarei file,
mentionand pe ultima fila a listei de inventariere ca toate cantitatile au fost
stabilite in prezenta sa, ca bunurile respective se afla in pastrarea si raspunderea
sa; la compartimentul financiar-contabil, pentru calcularea diferentelor valorice si
semnarea listei de inventariere privind exactitatea soldului scriptic, precum si
pentru veriflcarea calculelor efectuate; la conducatorul compartimentului financiar-
contabil si la compartimentul juridic, impreuna cu procesele-verbale cuprinzand
cauzele degradarii sau deteriorarii bunurilor, inclusiv persoanele vinovate, precum
si cu procesul-verbal al rezultatelor inventarierii pentru avizarea propunerilor facute
de comisia de inventariere; la conducatorul unitatii, impreuna cu procesul-verbal al
rezultatelor inventarierii, pentru a decide asupra solutionarii propunerilor facute; la
unitatea careia ii apartin valorile materiale primite in custodie, pentru prelucrare
etc., in scopul comunicarii eventualelor nepotriviri.

19
CAPITOLUL IV

Contabilitatea activelor imobilizate si a


operatiunilor privind imobilizarile corporale
4.1 Contabilitatea activelor imobilizate se realizeaza cu ajutorul conturilor
din clasa 2, conturi de imobilizari din care fac parte urmatoarele grupe:
20 - „Imobilizari necorporale"
21 - „Imobilizari corporale"
23- „Imobilizari in curs"
26 - „Imobilizari financiare"
28 - „Amortizari privind imobilizarile"
29 - „Ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor"
In cadrul imobilizari necorporale se inregistreaza, in principal, programele
informatice create de unitate sau achizitionate de la terti pentru necesitati proprii
de utilizare, precum si alte imobilizari necorporale.
Evidenta lor se realizeaza cu ajutorul contului 208 - „Alte imobilizari
necorporale" (A).
In debit se inregistreaza:
- valoarea altor imobilizari necorporale achizitionate, realizate pe cont propriu sau
reprezentand aportul asociatilor la capital prin creditul conturilor 404, 233, 721,
456
In credit se inregistreaza:
- valoarea altor imobilizari necorporale cedate sau scoase din evidenta prin debitul
conturilor 280,658
- valoarea celor aportate si retrase prin debitul contului 456
- valoarea celor depuse ca aport la capitalul altei persoane juridice prin debitul
contului 261
Soldul debitor reprezinta valoarea altor imobilizari necorporale existente. Pentru
realizarea contabilitatii sintetice a imobilizarilor corporalei se utilizeaza conturile
din urmatoarele grupe ale planului general de conturi: 21 - „Imobilizari
corporale",23
- „Imobilizari corporate in curs", 28 - „Amortizarea privind imobilizarile", 29 -
„Ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor"

Contul 211 - „Terenuri si amenajari la terenuri" (A) - cu ajutorul acestui


cont se evidentiaza terenurile si amenajarile la terenuri (racordarea la sistemul de
alimentare cu energie, imprejurimile, lucrarile de acces).

In debit se inregistreaza:
- valoarea terenurilor achizitionate reprezentand aport la capital, valoarea titlurilor
primite cu titlu gratuit si valoarea celor primite in leasing financiar prin creditul
conturilor 404, 456, 131, 167
- valoarea la cost de productie a amenajarilor de terenuri realizate pe cont propriu
prin creditul conturilor 231, 722

20
- valoarea cresterii rezultate din reevaluarea terenurilor prin creditul contului 105
In credit se inregistreaza:
- valoarea terenurilor, respectiv a amenajarilor de terenuri cedate prin debitul
conturilor 281, 658
- valoarea terenurilor aduse ca aport si retrase prin debitul contului 456
- valoarea descresterii rezultate din reevaluarea terenurilor prin debitul contului
105
- valoarea terenurilor care fac obiectul participarii in natura la capitalul altei
societati comerciale prin debitul conturilor 261, 263, 265
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea terenurilor si costul efectiv al
amenajarilor de terenuri.

Contul 212, „Constructii" este un cont de activ. Cu ajutorul acestui contu


se tine evidenta existentei si miscarii constructiilor,.
In debit se inregistreaza:
- valoarea constructiilor achizitionate , realizate in productie proprie, primite prin
subventii pentru investitii, ca aport la capitalul social (404,231,131,132,456);
- valoarea constructiilor primite cu ttlu gratuit (133);
- valoarea constructiilor achizitionate de la entitati afiliate sau de la entitai legate
prin interese de participare (451,453);
- valoarea constructiilor primite in regim de leasing financiar (167)
- valoarea cresterii rezultate din reevaluare daca nu a existat anterior o cheltuiala
(105);
- valoarea cresterii rezultate din reevaluare recunoscuta ca venit ca sa compenseze
cheltuiala cu descresterea (781);
- valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la imobilizarile corporale
primite cu chine si restituite proprietarului prin creditul contului 281
In credit se inregistreaza:
- valoarea imobilizarilor corporale cedate sau scoase din evidenta prin debitul
conturilor (amortizate 281, neamortizate 658);
- valoarea imobilizarilor corporale distruse de calamitati prin debitul contului (671)
- valoarea imobilizarilor corporale aportate si retrase prin debitul contului (456)
- valoarea imobilizarilor corporale cedate in regim de leasing financiar (267)
- valoarea descresterii rezultate din reevaluare (105)
- valoarea imobilizarilor corporale care fac obiectul participant in natura la capitalul
altei societati prin (261, 263, 265)
- valoarea amortizarii constructiilor , eliminata cu ocazia reevaluarii din valoarea
contabila bruta a acestora (281).
Soldul debitor reprezinta valoarea imobilizarilor corporale existente.

Contul 213 „ Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si


plantatii" este un cont de activ si cu ajutorul lui se tine evidenta miscarii
instalatiilor tehnice , mijloacelor de transport, animalelor de reproductie si munca si
a plantatiilor . In debitul contului se inregistreaza:
- valoarea instalatiilor tehnice , mijloacelor de transport , animalelor si plantatiilor
achizitionate , realizate din productie proprie , primite prin subventii pentru
investitii, ca aport la capitalul social (404,446,231,131,456);
- valoarea instalatiilor tehnice , mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
primite cu titlul gratuit (133);
- plusurile de inventar constatate la instalatii tehnice , mijloace de transport ,
animale si plantatii (134);
- valoarea instalatiilor tehnice , mijloacelor de transport, animalelor si
plantatiilorachizitionate de la entitati afiliate sau legate prin interese de
participare (451, 453);
- costurile estimate initial cu demolarea si mutarea imobilizarii corporale la
scoaterea din evidenta , precum si si cele cu restaurarea amplasamentului
(151);
- valoarea instalatiilor tehnice , mijloacelor de transport primite in leasing
financiar (167) cresterea fata de valoarea contabila neta , rezultata din
reevaluarea instalatiilor tehnice , mijloacelor de transport, animalelor si
plantatiilor, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o
cheltuiala aferenta imobilizarii corporale reevaluate (105);
cresterea fata de valoarea contabila neta , rezultata din reevaluarea instalatiilor
tehnice , mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor recunoscuta ca venit
care sa compenseze cheltuiala cu descresterea, recunoscuta anterior la acel

21
activ (781); valoarea amortizarii investitiilor efectuate (281). In creditul contului
se inregistreaza :
- valoarea neamortizata scoase din evidenta (658);
amortizarea instalatiilor tehnice , mijloacelor de transport, animalelor si
plantatiilor scoase din evidenta (281);
- valoarea instalatiilor tehnice si mijloacelor de transport cedate in regim de
leasing financial-(267);
descresterile fata de valoarea contabila neta, rezultate din reevaluarea
instalatiilor tehnice , mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor , in limita
soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);
- valoarea descresterii rezultate din reevaluarea instalatiilor tehnice , mijloacelor
de transport, animalelor si plantatiilor recunoscuta ca o cheltuiala cu intrega
valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata
o suma referitare la acel activ (681);
- valoarea instalatiilor , mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor care fac
obiectul particiaprii in natura la capitalul social al altor entitati , in schimbul
dobandirii de participatii in capitalul acestora (261, 263, 265);
- valoarea investitiilor efectuate de chiriasi la instalatiile tehnice si mijloacele de
transport primite cu chirie , amortizate integral, restituite proprietarului (281);
- valoarea instalatiilor si mijloacelor de transport , animalelor si plantatiilor
distruse de calamitati (671).
Soldul contului reprezinta valoarea instalatiilor tehnice , mijloacelor de transport
, animalelor si plantatiilor existente.

Contul 214 „Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a


valorilor umane si materiale si alte active materiale"este un cont de activ cu
ajutorul caruia se tin evidentele existentei si miscarii mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active
corporale.

In debit se inregistreaza:
- valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane si materiale si a altor active corporale achizitionate, realizate in
productie proprie, primite prin subventii pentru investitii, ca aport la capitalul
social (404, 446, 231, 131, 456, 132);
- mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane
si materiale si a altor active corporale primite cu titlu gratuit (133);
- plusurile de inventar constatate la mobilier, aparatura birotica, echipamente de
protectie a valorilor umane si materiale si la alte active corporale (134);
- valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane si materiale si a altor active corporale achizitionate de la entitati afiliate
sau de la entitati legate prin interese de participare (451, 453);
- valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la imobilizarile primite cu
chirie si restituite proprietarului (281);
- valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane si materiale si a altor active corporale primite in regim de leasing
financiar (167); cresterea fata de valoarea contabila neta, rezultata din
reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a
valorilor umane si materiale si a altor active corporale , daca nu a existat o
descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta imobilizarii
corporale reevaluate (105);
- cresterea fata de valoarea contabila neta, rezultata din reevaluarea
mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor
active corporale recunoscuta ca venit care sa compenseze cheltuiala cu
descresterea, recunoscuta anterior la acel activ (781);

In creditul contului se inregistreaza:


- valoarea neamortizata scoase din evidenta (658);
amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a
valorilor umane si materiale si a altor active corporale scoase din evidenta
(281);

22
- valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane si materiale si a altor active corporale cedate in regim de leasing
financiar (267); descresterile fata de valoarea contabila neta, rezultate din
reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a
valorilor umane si materiale si a altor active corporale, in limita soldului creditor
al rezervei din reevaluare (105);
- valoarea descresterii rezultate din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active
corporale recunoscuta ca o cheltuiala cu intrega valoare a deprecierii , atunci
cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel
activ (681);
- valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane si materiale si a altor active corporate care fac obiectul particiaprii in
natura la capitalul social al altor entitati , in schimbul dobandirii de participatii in
capitalul acestora (261, 263, 265);
- valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane si materiale si a altor active corporate, distruse de calamitati (671).
Soldul contului reprezinta valoarea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active
corporate existente.

Contabilitatea amortizarii imobilizarilor corporate se


realizeaza cu ajutorul contului 281 - „Amortizari privind
imobilizarile corporate", care este un cont de pasiv .

In credit se inregistreaza:
- cheltuielile aferente amortizarii imobilizarilor corporate (681)
- valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi si restituite proprietarului
(212, 213, 214);
- ajustarea amortizarii cumulate inregistrate pana la data reevaluarii imobilizarii
corporate , atunci cand reevaluarea se efectueaza prin aplicarea unui indice (105);
In debit se inregistreaza:
- valoarea amortizarii imobilizarilor corporate vandute sau scoase din evidenta
(211, 212, 213, 214);
- valoarea investitiilor efectuate de chiriasi la imobilizarile corporate primite cu
chirie, amortizate integral, restituite proprietarului (212,213);
- valoarea amortizarii imobilizarilor corporate, eliminata cu ocazia reevaluarii, din
valoarea contabila bruta a acestora (212);
Soldul contului reprezinta amortizarea imobilizarilor corporate.

4.2. Contabilizarea operatiilor privind imobilizarile


corporate : 4.2.1. Evaluarea initiala
Intrarea in patrimoniu: La intrarea in patrimoniu, imobilizarile corporate se
inregistreaza la valoarea de intrare (valoarea contabila) care este:
- costul de achizitie format din: pretul de cumparare, cheltuielile de transport, alte
taxe nerecuperabile , in cazul imobilizarilor corporale fara montaj
- costul de achizitie + cheltuielile de montaj si cele cu probele tehnologice, in cazul
imobilizarilor corporale cu montaj
- valoarea de aport, in cazul celor aduse ca aport la capital
- costul de productie, in cazul celor obtinute in regie proprie
- prin aport de capital:
Echipamente tehnologice = Decontari cu asociatii privind capitalul
- prin donatie:
imobilizari = Venituri din donatii
prin achizitie:
% = furnizori de imobilizari
Imobilizari necorporale
Terenuri
Constructii
Instalatii tehnice
Mijloace de transport
Animale si plantatii
Mobilier

23
Aparatura birotica
Echipamente de protectie a val umane si materiale
Alte active corporale
TV A deductibila
Se integistreaza amortizarea cu luna urmatoare datei punerii in functiune:
Cheltuieli cu amortizarea = Amortizari privind imobilizarile

Costul de achizitie
De exemplu Societatea S.C. CONSTRUCTII PORTUARE S.R.L achizitioneaza 1
teren, in suprafata de 71 mp, situat in strada Turda nr.24, la cost de achizitie
162.000 lei, TVA 19% si constructii la cost de achizitie 9.200 lei, TVA 24% in baza
facturii primite de la furnizori, a raportului de evaluare intocmit de un evaluator
autorizat de Ministerul de justitie si a contractului de vanzare-cumparare. Achizitia
s-a facut la data de 01.09.2008
Conturi debitoare Conturi creditoare Sume
% 404 "Furnizori de imobilizari" 203.728
2111 "Terenuri" 162.000
212 "Constructii" 9.200
4426 "TVA deductibil" 32.528

4.2.2.Costul de productie.
Exemplul 1. In cursul exercitiului 2008, o societatea procedeaza la
construirea unui imobil prin forte proprii. In acest sens, s-au angajat urmatoarele
cheltuieli: cheltuieli materiale 35.000 lei, cheltuieli cu manopera 8.000 lei, alte
cheltuieli directe ocazitionate de constructie 7.500 lei, cheltuieli indirecte rational
atasabile constructiei 9.000 lei si cheltuieli cu dobanzile atasabile productiei
imobilului 1000 lei.
Receptia imobilului se va realiza la costul de productie:
35.000+8.000+7.500+9.000+1.000=60.500 lei

Conturi debitoare Conturi creditoare Sume


212 "Constructii" 722 "Venituri din productia de imobilizari" 60.500

4.2.3 .Schimbul de active

Exemplul 1. Societatea S.C. CONSTRUCTII PORTUARE S.R.L poseda un


autoturism estimat la o valoare de 156.000 u.m. El fusese achizitionat la un cost de
310.000 u.m. si amortizat pentru 197.500 u.m.
Cazul 1: Acest autoturism este schimbat contra unui alt autoturism, a carui
valoare justa este identical operatia nu va genera nicio inregistrare, deoarece este
vorba despre active de aceeasi natura si de aceeasi valoare.
Cazul 2. Autoturismul este scimbat contra unui alt autoturism estimat la o
valoare justa de 221.000 u.m. Intreprinderea va varsa suma de 65.000 u.m. pentru
a compensa diferenta. Operatia va conduce la cresterea veniturilor exercitiului,
data de diferenta dintre valoarea justa a autoturismului achizitionat (221.000 u.m.)
si valoarea neta contabila a imobilizarii cedate (310.000 - 197.500 = 112.500 u.m.),
la care se adauga o diferenta de disponibil de 65.000 u.m.

Conturi debitoare Conturi creditoare Sume


2813 "Amortizari privind % 197.500
imobilizarile corporale 2133 "Mijloace de transport" 89.000
(310.000-221.000)
5121 "Conturi la banci in lei" 65.000
(221.000- 156.000)
7583 "Venituri din cedarea activelor 43.500
si
alte operatii de capital"
(156.000- 112.500)

24
4.2.4.Cheltuieli ulterioare datei procurarii imobilizarilor corporale

Exemplul 1. In cursul exercitiului 2008 se fac modernizari executate de terti


pentru cresterea capacitatii de productie la un utilaj industrial in suma de 10.723
lei, TVA 24%.
Deoarece aceasta cheltuiala ulterioara datei procurarii bunului are ca efect
cresterea performantelor initiale ale utilajului industrial, aceasta suma se va
capitaliza, prin majorarea valorii initiale a bunului:

Conturi debitoare Conturi creditoare Sume


% 404 "Furnizori de imobilizari" 13.297
2131 "Echipamente 10.723
tehnilogice"
4426 "TVA deductibila"
2.574

Exemplul 2. In exercitiul 2008 s-au efectuat revizii curente la instalatiile


industriale de catre un tert in suma de 11.723 lei, TVA 24%.
Aceasta cheltuiela nu are ca efect crsterea performantei initiale a bunului ci
doar mentinerea in stare de functare a instalatiei industriale. Drept urmare,
cheltuiala se va inregistra ca o cheltuiala de exploatare in exercitiul in care s-a
angajat:

Conturi debitoare Conturi creditoare Sume


% 401 "Furnizori" 14.537
611 "Cheltuieli cu 11.723
intretinerea si reparative"
4426 "TVA deductibila" 2.814
exercitiului financiar urmator, se considera ca necesarul de provizion este de
doar 5.000.000 lei.
1. Inregistrarea constituirii provizionului:
Conturi debitoare Conturi creditoare Sume
6813 "Cheltuieli de 2912 "Ajustari pentru 20.000.00
exploatare privind deprecierea constructiilor" 0
provizioanele pentru
deprecierea imobilizarilor"

2. Diminuarea provizionului constituit:


- valoarea provizionului constituit 20.000.000 lei
- valoarea necesara pentru provizion 5.000.000 lei
- valoarea provizionata de virat la venituri15.000.000 lei

Conturi debitoare Conturi creditoare Sume


2912 "Ajustari pentru 7813 "Venituri din provizioane 15.000.00
deprecierea construtiilor" pentru deprecierea imobilizarilor" 0

4.2.6.ReevaIuarea

Exemplul 1. Conducerea unei intreprinderi decide sa reevalueze


constructiile sale. Activele in cauza au fost achizitionate la un cost de 800.000 lei si
sunt amortizate pentru suma de 200.000 lei. Valoarea justa a constructiilor
determinate de experti este de 900.000 lei.
Conform primului procedeu de reevaluare:
- se calculeaza raportul intre valoarea justa si valoarea neta contabila a
constructiilor: 900.000/(800.000 - 200.000) = 1.5;
- costul imobilizarilor si amortizarile cumulate sunt reevaluate prin aplicarea
coeficientului de crestere, ceea ce conduce la:
• costul reevaluat al constructiilor: 800.000 x 1,5 = 1.200.000 lei
900.000
lei.

Conturi debitoareConturi creditoareSume212 "Constructii"%


2812 "Amortizarea constructiilor" 25

105 "Rezerve din reevaluare"400.000 100.000 300.000


• amortizarile cumulate reevaluate: 200.000 x, 1,5 = 300.000 lei
Conform celui de-al doilea proceeu de reevaluare:
a) se anuleaza amortizarea istorica si se deduce marimea amortizarii din
valoarea constructiilor:
Conturi debitoare Conturi creditoare Sume
2812 "Amortizarea constructiilor" 212 "Constructii" 200.000

b) reevaluarea constructiilor:
Conturi debitoare Conturi creditoare Sume
b)"Constructii"
212 105 "Rezerve din reevaluare" 300.000

Debit 212 "Constructii" Credit

Sold final debitor 900.000


Se deduce ca, prin oricare dintre procedee, valoarea amortizabila dupa
reevaluare este de 900.000u.m.

Remarca:
Daca, in mod exceptional, reevaluarea ar fi condus la o diminuare a valorii
activului, aceasta diminuare s-ar fi contabilizat la cheltuielile exercitiului in care s-ar
fi procedat la reevaluare. Presupun ca in exemplul anterior valoarea justa a
constructiilor ar fi fost de 520.000 lei. In aceasta situatie, ar fi putut sa se
inregistreze o cheltuiala (de exemplu, o amortizare complementary de 600.000 -
520.000 = 80.000 lei.

Conturi debitoare Conturi creditoare Sume


6811 "Cheltuieli de 2812 "Amortizarea constructiilor" 80.000
exploatare privind amortizarea
constructiilor"

Standardul IAS 16 prevede ca amortizarea calculate dupa reevaluare se


include in costul perioadelor aferente. Astfel spus, orice corectare in plus a valorii
activelor conduce la o crestere a bazei amortizabile si, deci, la o crestere a
amortizarilor viitoare.
In exemplul de mai sus, presupunand ca durata reziduala de utilitate a
constructor este de 15 ani, amortizarea anuala dupa reevaluare va fi de:
900.000/15 ani = 60.000 lei.,
amortizare care va fi integral contailizata
astfel:

Conturi debitoare Conturi creditoare Sume


6811 "Cheltuieli de exploatare 2812 "Amortizarea 60.000
privind amortizarea constructor" constructiilor"

IAS 16 permite ca o fractiune din rezervele din reevaluare, egala cu


suplimentul de amortizare ce rezulta din reevaluare, sa fie virata la rezerve (fara sa
se precizeze daca rezervele sunt distribuibile sau nu). In Romania, normalizatorii
contabili au solicitat folosirea contului "Rezerve reprezentand surplusul realizat din
rezerve din reevaluare" (contul 1065).
In contextul exemplului de mai sus, intreprinderea va putea sa vireze anual
la reserve suma de :
300.000/15 ani = 20.000
lei si sa inregistreze:

Conturi debitoare Conturi creditoare Sume


105 "Rezerve din 1065 "Rezerve reprezentand 20.000
reevaluare" surplusul realizat din rezerve din

26
reevaluare

4.2.7. Cedarea si casarea


Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe poate avea loc in urmatoarele situatii:

1. durata normala de functionare a expirat si valoarea de intrare a fost


recuperata integral pe calea amortizarii

2. durata normal de functionare este neconsumata, iar valoarea de intrare nu


a fost integral recuperata.

Important:
Competenta de aprobare a scoaterii din functiune a mijloacelor fixe in aceste
doua situatii revine consiliului de administratie sau persoanei care indeplineste
atributiile prevazute de lege pentru administratie. In luna urmatoare aprobarii
scoaterii din functiune, pentru mijloacele fixe a caror valoare de intrare nu a fost
integral recuperata, se va sista calculul amortizarii.

La scoaterea din functiune se va avea in vedere valoarea fiscala ramasa


neamortizata, care reprezinta diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si
valoarea amortizarii fiscale, din care se deduc sumele rezultate in urma valorificarii
acestora.
Dupa aprobarea scoaterii din functiune a mijloacelor fixe, se va proceda la
valorificarea acestora, stabilindu-se si procedura de valorificare. Aceasta se aproba
de catre organul care a aprobat si scoaterea din functiune.

Important:
Valorificarea mijloacelor fixe poate fi facuta prin urmatoarele metode:
• vanzare prin negociere directa sau prin licitatie;
• prin casare

Prin casare se intelege operatia de scoatere din functiune a mijloacelor fixe,


urmata de valorificarea componentelor rezultate, astfel:

• vanzarea ca atare a componentelor rezultate;


• utilizarea componentelor rezultate la crearea sau completarea altor mijloace
fixe (ex. componente de tehnica de calcul, mijloace de transport);
• valorificarea componentelor rezultate ca materiale recuperabile.

Cheltuielile inregistrate cu casarea mijloacelor fixe sunt cheltuieli deductibile la


calculul impozitului pe profit. |n cazul agentilor economici cu capital majoritar de
stat, la scoaterea din functiune a mijloacelor fixe se va urmari valorificarea la
maximum a ansamblurilor, subansamblurilor, a pieselor componente, prin
executarea unor mijloace fixe noi sau ca piese de schimb prin vanzare la licitatie
publica.

Iesirea din patrimoniu daca imobilizarile sunt amortizate integral:


Amortizari privind imobilizarile corporale = Mijloace fixe

Iar in cazul in care nu sunt amortizate integral:

% = Mijloace fixe

Amortizari privind imobilizarile corporale

Cheltuieli exceptionale privind amortizarea imobilizarilor. Daca mijlocul fix


respective este
lipsa la inventar se va face, pe langa operatia anterioara si operatia de imputare a
valorii
contabile nete (neamortizate) si TVA aferente:
Alte creante in legatura cu cu personalul = %
Alte venituri din exploatare
TVA colectata

27
Daca se transmite unui tert, cu titlu gratuit, un mijloc fix, operatiile vor fi
urmatoarele:
Donatii si subventii acordate = %
Mijloace fixe
TVA colectata

Exemplul 1. Se inregistreaza cedarea unor mijloace de transport a caror


valoare de intrare este de 7.600.000 lei si sunt amortizate 65%, adica 4.940.000
lei.
Conturi debitoare Conturi creditoare Sume
% 213 "Mijloace de 7.600.00
6721 "Cheltuieli privind activele transport" 0
cedate" 2813"Amortizari privind 2.660.00
mijloacele de transport" 0
4.940.00
0

Exemplul 2. Societatea S.C. CONSTRUCTII PORTUARE S.R.L vinde un mijloc


de transport care
prezinta urmatoarele elemente.
- valoarea contabila de intrare 30.000 lei
- amortizare aferenta 30.000 lei
- pret de vanzare 4.000 lei
- 1. Vanzarea mijlocului de transport
Conturi debitoare Conturi creditoare Sume
461 "Debitori diversi" % 4.760
7583 "Venituri din vanzarea activelor 4.000
si
alte operatii de capital"
4427 "TVA colectata" 760

2) Scoaterea din gestiune a mijlocului de


transport

Conturi debitoareConturi creditoareSume2813 "Amortizarea instalatiilor, mijloacelor


de transport, animalelor si plantatiilor"2133 "Mijloace de transport"30.000

28