Sunteți pe pagina 1din 6

Probleme rezolvate

R3.4.1 a) Să se arate că există funcţii integrabile care nu admit primitive.


b) Să se arate că există funcţii care au primitive, dar care nu sunt
integrabile.
Soluţie :
− 1, x < 0

a) Funcţia f : [− 1,1] → R, f ( x) =  0, x = 0 are un singur punct
 1, x > 0

de discontinuitate, x = 0. Din observaţia 3.3.2 deducem că f este integrabilă.
Cum f ([− 1,1]) = {− 1,0,1} , deci imaginea nu este interval, deducem că funcţia f
nu are proprietatea lui Darboux. Prin urmare, nu are primitive.
b) Considerăm funcţiile
 1 2 1
2x sin 2 − cos 2 , x ≠ 0
g : [−1,1] → R, g(x) =  x x x şi
0, x=0
 2 1
 x sin 2 , x ≠ 0
G : [−1,1] → R, G ( x) =  x . Se verifică că G este derivabilă pe
0, x=0
[-1,1] şi G ( x) = g ( x), ∀ x ∈ [− 1,1] , deci G este primitivă pentru g.
'

 1   1 
Avem: g   = −2 2nπ şi lim g   = −∞ . Deci g nu este
 2nπ  n→∞
 2nπ 
nemărginită pe [-1,1]. Prin urmare, g nu este integrabilă.
R3.4.2 Dacă funcţia f : [a, b] → R este integrabilă pe [a, b], atunci funcţia
sin f este integrabilă pe [a, b].
Soluţie :
Funcţia sin f este mărginită, iar mulţimea discontinuităţilor este aceeaşi
cu a discontinuităţilor lui f , deci neglijabilă.

R3.4.3 Fie f , g : [a, b] → R două funcţii integrabile pe [a, b], iar


 f ( x), x ∈ [a, b] ∩ Q
h : [a, b] → R , h( x ) =  . Atunci h integrabilă
 g ( x), x ∈ [a, b] \ Q
⇔ f ( x) = g ( x) , în toate punctele de continuitate ale lui f şi ale lui g.
Soluţie :
Fie A, B mulţimea discontinuităţilor lui f, respectiv g. din teorema T
3.3.1 rezultă că A şi B sunt mulţimi neglijabile şi că f şi g sunt funcţii mărginite.
"⇒" Fie x0 ∈ [a, b] \ A ∪ B şi să presupunem că f ( x0 ) ≠ g ( x0 ) , spre
exemplu f ( x0 ) > g ( x0 ) . Atunci există δ > 0 astfel încât f ( x) > g ( x) , pentru

187
not
orice x ∈ [a, b] ∩ [x0 − δ , x0 + δ ] = J . Deducem că h este discontinuă pe
intervalul J. Contradicţie cu h este integrabilă pe [a, b], deci şi pe J. Atunci
f ( x) = g ( x) , oricare ar fi x ∈ [a, b] \ A ∪ B .
"⇐" Fie x0 ∈ [a, b] \ A ∪ B . Arătăm că dacă f ( x0 ) = g ( x0 ) , atunci h este
continuă în x0. Vom folosi definiţia cu vecinătăţi a continuităţii unei funcţii
într-un punct, adică vom arăta că: ∀ V o vecinătate a lui h( x0 ) , ∃ U vecinătate
a lui x0, astfel încât pentru orice x ∈ U ∩ [a, b] avem h( x) ∈ V . Fie V o
vecinătate a lui h( x0 ) = f ( x0 ) = g ( x0 ) . Cum f este continuă în x0, ∃ U1
vecinătate a lui x0, astfel încât ∀ x ∈ U 1 ∩ [a, b] , avem f ( x) ∈ V ; analog ∃ U2
vecinătate a lui x0, astfel încât ∀ x ∈ U 2 ∩ [a, b] avem g ( x) ∈ V . Luând
U = U 1 ∩ U 2 , care este vecinătate a lui x0, observăm h( x) ∈ V , pentru orice
x ∈ U ∩ [a, b] . Într-adevăr: dacă x ∈ (Q ∩ U ) ∩ [a, b] ⇒ h( x) = f ( x) ∈ V , iar
dacă x ∈ (R \ Q ) ∩ U ∩ [a, b] , atunci h( x) = g ( x) ∈ V .
Observaţie : Deducem că:
Dacă funcţiile f , g : [a, b] → R sunt continue pe [a, b] şi f ≠ g , atunci
 f ( x ), x ∈ [a , b ] ∩ Q
funcţia h : [a, b] → R , h ( x ) =  nu este integrabilă pe
 g ( x ), x ∈ [a , b ] \ Q
intervalul [a,b].

R3.4.4 Fie f : [a, b] → R o funcţie integrabilă. Dacă f este egală cu o


b
constantă λ pe o mulţime A densă în [a, b], atunci ∫ f ( x)dx = λ (b − a ) .
a
Soluţie :
Fie ∆ n = (a = x0 < x1 < ... < x n = b) o diviziune oarecare a intervalului
n →∞
[a, b] cu ∆ → 0 . Cum A este densă în [a, b], ∃ ξ i ∈ A ∩ [xi −1 , xi ], ∀ i = 1, n .

( )
n n
Atunci: σ ∆ n ( f , ξ i ) = ∑ f (ξ i )( xi − xi −1 ) = ∑ λ x1 − xi −1 = λ (b − a ) .
i =1 i =1

Atunci: λ (b − a ) = lim σ ∆ n ( f , ξ i ) = ∫ f ( x)dx .


b

n →∞ a

 1 1
 2 n , x = n , n ∈ N
*

R3.4.5 Fie f : [0,1] → R , f ( x ) =  . Să se arate că f


0, x ≠ 1 , n ∈ N *
 n
1
este integrabilă pe [0, 1] şi să se calculeze ∫0
f (t )dt .

188
Soluţie :
Mulţimea punctelor de discontinuitate ale funcţiei f este neglijabilă, deci
funcţia este integrabilă. Aplicând concluzia problemei R3.4.4, obţinem că
1
∫0
f (t )dt = 0.

R3.4.6 Fie a<b numere reale , iar f, g: [a, b] două funcţii cu proprietăţile:
a) Funcţia f admite primitive şi este mărginită superior
b) Pentru orice x, y ∈ [a, b], x<y avem
g ( y ) − g ( x) ≥ ( y − x) sup f (t ) .
t∈( x , y )

Să se arate că g este integrabilă.


Soluţie :
Considerăm F : [a, b] → R , primitivă pentru f şi x, y ∈ [a, b], cu x<y.
Rezultă că există c ∈ ( x, y ) :
F ( y ) − F ( x) = ( y − x) f (c) ≤ ( y − x) sup f (t ) ≤ g ( y ) − g ( x) , adică:
t∈[ x , y ]

F ( y ) − g ( y ) ≤ F ( x) − g ( x) . Prin urmare, funcţia h : [a, b] → R , h = F − g este


descrescătoare, deci integrabilă.
Funcţia F fiind derivabilă, este integrabilă. Cum F este integrabilă şi h
este integrabilă, rezultă că g = F − h este integrabilă.
1 1 
 − , x ∈ (0,1]
R3.4.7 Să se arate că funcţia f : [0,1] → R , f ( x) =  x  x 
0, x = 0

este integrabilă pe [0, 1].
Soluţie :
Legea funcţiei f este:


0, x = 0

M
 1 1 1 .
f (x) =  − n, < x ≤
x n +1 n
1 1 1
 x − 2, 3 < x ≤ 2

 1 − 1, 1 < x ≤ 1
 x 2
Fie ∆ = (0 = x 0 , x1 ,..., x n −1 , x n = 1) o diviziune oarecare a intervalului [0, 1].
Arătăm că S ( f ,∆ ) − s ( f ,∆ ) < ε , unde ε > 0 , este arbitrar. Pot apărea două situaţii:

189
1 1 1 1
a) < xk < , < x k +1 <
n +1 n n +1 n
1 1 1 1
b) < xk < , < x k +1 < .
n +1 n n n −1
În cazul a)
1 1 
 (n + 1)
2
 −
1 1 x −x n n + 1 n +1
M k − mk = f ( xk ) − f ( xk +1 ) = − = k +1 k <  = .
xk xk +1 xk +1 ⋅ xk 1 n

Atunci: S ( f ,∆ ) − s ( f ,∆ ) = ∑ (M k − mk )(x k +1 − xk ) ≤ ∑ (M k − mk ) −
n −1 n −1
1 1 
<
k =0 k =0  n n +1
n −1
n +1 1 1
<∑ ⋅ = → 0 , când n → ∞ .
k =0 n n(n + 1) n
1 1 2
În cazul b) M k − mk = 1 , iar x k +1 − x k < − = . Obţinem:
n − 1 n + 1 (n − 1) (n + 1)
n −1
2 2n
S ( f ,∆ ) − s ( f ,∆ ) ≤ ∑ = → 0 , când n → ∞ .
k = 0 ( n − 1) ( n + 1) (n − 1) (n + 1)
Din a) şi b), pe baza criteriului de integrabilitate Darboux, deducem că
funcţia f este integrabilă.

R3.4.8 Fie a, b ∈ R , cu a < b , iar f : [a, b] → R o funcţie integrabilă cu


f ( x)dx ≠ 0 . Arătaţi că există o diviziune ∆ = (a = x 0 , x1 ,..., x n −1 , x n = b ) a
b
∫a
x1 x2 xn
lui [a,b] astfel încât: ∫a
f ( x)dx = ∫ f ( x)dx = ... = ∫
x1 xn −1
f ( x)dx .
Vom demonstra mai întâi următoarea:
Lemă : Dacă f : [a, b] → R este integrabilă, atunci funcţia F : [a, b] → R ,
x
F ( x) = ∫ f (t )dt este continuă.
a

Într-adevăr: f integrabilă ⇒ f mărginită: m ≤ f ( x) ≤ M , ∀ x ∈ [a, b ].


x
Atunci: m ( x − x 0 ) ≤ F ( x ) − F ( x 0 ) = ∫x0
f ( t ) dt ≤ M ( x − x 0 ) .
Obţinem că lim F ( x) = F ( x0 ) , deci F continuă.
x → x0

Soluţia problemei :
Fie k ∈ {1,2,..., n − 1} . Este suficient să arătăm că există x k ∈ (a, b ) ,
xk k
k = 1, n − 1 astfel încât: ∫ f ( x)dx = f ( x)dx . Considerăm funcţia
a n

190
k b
g : [a, b ] → R , g ( x) = ∫ f (t )dt −
x

n − k ∫x
f (t )dt . Rezultă pe baza lemei că g
a

−k 2 b
este continuă. Dar g (a) ⋅ g (b) = I < 0 , unde I = ∫ f ( x)dx . Atunci există
n−k a

c ∈ (a, b ) astfel încât g (c ) = 0 . Fie xk = c . Deci:


xk
 I − xk f (t )dt  , de unde obţinem: xk b
∫a
f (t )dt = k
n−k
 ∫a  ∫
a
f (t )dt = k

n a f (t )dt .

R3.4.9 Fie f : [0 ,1 ] → R integrabilă Riemann, astfel încât


1  x  x + 1 
f ( x) =  f + f , ∀ x ∈ [0,1] . Demonstraţi că f este constantă.
2  2  2 
Soluţie :
 x 1  x  x + 2 
Avem: f   =  f   + f  
2 2  4  4 
 x + 1 1   x + 1  x + 3 
f = f + f  .
 2  2  4   4 
Prin inducţie obţinem că:
1   x   x +1  x + 2 − 1 
n
f ( x) = n  f  n  + f  n  + ... + f  n
, ∀ n∈ N*. Considerăm
2  2   2   2 
 1 2 2n − 1  1 n →∞
diviziunea ∆ n =  0, n , n ,..., n ,1 , cu ∆n = →0 şi punctele
 2 2 2  2n
x + 2 −1
i
intermediare ξi = . Trecând la limită, obţinem:
2n
1
f ( x) = ∫ f (t )dt = constant.
0
1 i j
R3.4.10 Să se calculeze: lim
n→ ∞ n2

1≤ i < j ≤ n
cos
n
⋅ cos .
n
Soluţie :
Avem egalitatea:
1 i j 1  n k
2 n 
n2
∑ cos
n
⋅ cos =
n 2n 2
 ∑ cos 
n
− ∑ cos 2 k
n  . Dar
1≤ i < j ≤ n  k =1 k =1 
2 2
1  n k 1 n k 2
lim 2  ∑ cos  = lim  ∑ cos  =  ∫ cos x dx  = sin 2 1 .
1

n→∞ n
 k =1 n n→∞ n
 k =1 n  0 

191
1 n 2 k 1 1
Pe de altă parte, lim
n→ ∞ n 2
∑k =1
cos
n
= lim
n → ∞ n ∫0
cos 2 x dx = 0 .

1 i j sin 2 1
Deci : lim 2 ∑ cos ⋅ cos = .
n→ ∞ n
1≤ i < j ≤ n n n 2

R3.4.11 Fie f : [0,1] → R o funcţie derivabilă cu derivata integrabilă pe [0,


 1 1 n  k   f ( 0 ) − f (1)
1]. Să se arate că: lim n  ∫ f ( x ) dx − ∑ f    = .
n→∞
0 n k =1  n   2
Soluţie :
 1 2 n −1 
Fie ∆ =  0, , ,..., ,1 o diviziune a intervalului [0, 1]. Notăm
 n n n 
  k − 1 k    k − 1 k 
M k = sup  f ' ( x) x ∈  ,   , mk = inf  f ' ( x) x ∈  ,   , k=1, 2, …,
  n n    n n 
n.
Atunci: E n =
n  k
 1 1 n  k  1  k 
n  ∫ f ( x ) dx − ∑ f    = n ∑  ∫kn−1 f ( x ) dx − f    =
0 n k =1  n   k =1  n n  n 
n  kn  k  
= n∑  ∫k −1  f ( x) − f   dx  . Aplicând teorema lui Lagrange funcţiei f pe
k =1  n  n  
 k  k −1 k 
intervalul x, n  , există ck (x) ∈ ,  astfel încât
 n n
k  k
f ( x) − f   =  x −  f ' (ck ( x)) . Atunci:
n  n
k
n
 k 
E n = n ∑ ∫ kn− 1  x −  f ' (c k ( x ) )dx . Dar m k ≤ f ' (u k ( x ) ) ≤ M k deci
k =1 n 
n
1 n 1 n
− ∑ k n 2n ∑
2 n k =1
M ≤ E ≤ −
k =1
m k . Trecând la limită, obţinem:

1 1 1 1 f ( 0 ) − f (1)
− ∫ f ' ( x ) dx ≤ lim E n ≤ − ∫ f ' ( x ) dx . Aşadar lim E n = .
2 0 n→∞ 2 0 n→∞ 2

192