Sunteți pe pagina 1din 60

Monitorul

de poezie
Revistă foileton, cu poezie de bon-ton
Anul 3, Numărul 28, februarie 2021, ISSN 2668-0440
Se distribuie gratuit.

Interviuri
cu poeţi
Poeţi
– In memoriam
E foarte sexy să vorbeşti corect româneşte!
Resurse pentru globalizarea poeziei

Poezie de colecţie
Monitorul de poezie

Editorial

E foarte sexy să vorbeşti corect româneşte!

Am învăţat în şcoală gramatica într-un fel, dar pe parcurs unele


reguli s-au schimbat şi constat că uneori le mai confundăm.
Oricum, mi se pare că gramatica limbii române nu e suficient de
vie.
De exemplu, spunem în vorbirea curentă bine-nţeles, dar
trebuie să scriem bineînţeles, ne forţăm să scriem coperte şi
monede, deşi sună mai firesc coperţi şi monezi etc.
"Doar" şi "decât" transmit acelaşi sens, dar nu se pot înlocui
unul cu altul.
Poate că trebuie introduse şi la noi accentele, ca să putem
deosebi în scris cópii de copíi, úmbrele de umbrểle etc.
În schimb, sunt necesare atât de multe virgule, deşi am putea
înţelege un text fără multe dintre ele.
Pe de altă parte, cât o să mai spunem ebook şi nu ecarte sau
icarte? Romgleza pare viitoarea limbă pe care o vom vorbi.
Totuşi, care formă a cuvântului arată mai bine: pâine sau pîine?
După părerea mea, â-ul e mai românesc, mai latin.
De ce oare cei care vorbesc mult se repetă?
Cioran spunea despre cuvinte că devin cu atât mai scârboase cu
cât se plimbă prin mai multe guri şi, tot el, „un cuvânt previzibil
e un cuvânt defunct”.

Ionuţ Calotă, director revista Monitorul de Poezie

1|Anul 3, numărul 28, februarie 2021


Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

dacă vrei să scapi


din azilul
primatelor

atinge aripa
unei păsări
îndrăgostite

și îţi vei lua zborul


într-o lume ușoară
ca o pană

(cu care vei scrie


o carte
de privighetori)

Radu Bata

2|Anul 3, numărul 28, februarie 2021


Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

[până unde se întinde marea?]

până unde se întinde marea?


în față-i Cassandra – o tipă întinsă leneș
peste valuri
iar în spatele meu
pustnicul răsturnat cu fața în sus
și ochii înfipți în icoane.
eu însumi sunt cățărat pe tibia Sithoniei
privesc marea și mă întreb
până unde se întinde.
pot aproxima
se întinde mai departe de
livada cu măslini a lui Stelios
și desigur mult mai departe decât
grădina mea cu roșii din dealul Băbana.

Călin Vlasie
(Din volumul în curs de publicare la Editura Cartea Românească
cu titlul „Micile întâmplări")

3|Anul 3, numărul 28, februarie 2021


Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

masa care plânge înlăuntru

masa din lemn masiv


la care scriu
a fost odată plină de viaţă
şi privea în depărtări
cu frunzele făcute streaşină
la ochi

pe ramurile ei au cântat cucii


mierlele şi privighetorile

înflorea în fiecare primăvară


şi avea visuri deşarte
de viitor

securea a surprins-o visând


şi lipsită de apărare
şi a transformat-o în acest
univers static şi trist de acum
care plânge înlăuntru
pentru fiecare celulă care
a murit în sinele său

Emilian Mirea

4|Anul 3, numărul 28, februarie 2021


Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

În cartea în care scriu eu

ninge tot timpul


caligrafiez cu acribie
literele albe
zăpada iese din pagini
abia de mai disting
marginile

continui să scriu
ca și cum mi-aș tivi sufletul
dar în noaptea asta
s-a întâmplat un miracol
firul de ceară alb din literele
mele s-a împletit
cu un fir de mătase roşie
și să se întregească minunea
în trup mi-au încolţit
ghiocei

*
Martie ţese
în casa inimii ei,
lumina lunii.

Ion Toma Ionescu

5|Anul 3, numărul 28, februarie 2021


Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

argintzi

în lumea de sub pleoape mi-e cald


adormit sub luminile degetelor tale
îmi aud propriul ecou
o barcă ușoară străbătând cugetul
cu pânzele despletite
fără şir mă ademeneşte liniştea
adun în mine ca într-o scoică
gândul ei de abur
ziua uscată sub scoarța copacului
şi inima ispitită de strălucirea perlei
dar perla nu străluceşte decât în lumină
în ea descifrez doar singurătatea noastră
te-aș fi vândut în fiecare dimineață
pentru un dram de strălucire
și ce dacă în fiecare noapte aș fi regretat
în zori te-aș fi trădat din nou
dacă n-ar fi fost mâna Ta să mă ridice
din sufletul meu pornit spre abis
ca pe un pui de albatros
de sub aripile păsării moarte

Ioan Barb
(Din volumul publicat în 2018, la Editura Cartea Românească, cu
titlul „Imnul frumoasei Olivetti")

6|Anul 3, numărul 28, februarie 2021


Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Atâta cât zăpezile

Atâta cât zăpezile-n derivă


Vor poposi pe tâmplă tot mai des
Voi învăța-n tăcere o eschivă
Precum un floretist fandând în mers.

Voi inventa noi lumi și multe planuri


Sau poate nici o lume nu voi inventa
Le voi găsi sub pleoape-n reci elanuri
Sălășluind tăcut, tăcut, în umbra ta.

Apoi, pe lungi și tainice întinderi


Ca-ntr-un război de veacuri inventat
Voi cerceta un zbor de pasăre-n aprinderi
Ce se întoarce-n ou ca-ntr-un știut păcat.

Atâta știu, zăpezile în grea uitare


Sub pleoape vor zidi un turn de sare.

Emilian Marcu

7|Anul 3, numărul 28, februarie 2021


Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Feodorov zice că dragostea şi moartea sunt sinonime

gentlemanul sec 21 poartă în rucsac sucitor şi formă sovietică


din aluminiu pentru colțunaşi
mă ține de mână pe aleea de lângă lac în ger
eu-s cu mănuşi el nu

vântul dă jos gheața din crengi


sub talpă trosnesc amintirile
apoi planurile

prezentul adaptat la circumstanțe


transparent
țăndări

la cald
întind aluatul şi nu mă gândesc la nimic
până la durere în palme

de când a murit mama..

când a murit mama?

Veronica Ştefăneţ

8|Anul 3, numărul 28, februarie 2021


Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

respirări

în spate o casă
și o pasăre albă
gravidă de nea

și m-am născut
liniștea apei reci
mă cutremură

am băut cerul
un pui de somn în palmă
verde infantil

Gabriela Gârlonţa
(din volumul „Casa amintirilor", Editura Art Creativ, 2021)

9|Anul 3, numărul 28, februarie 2021


Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

ştii, uneori simt cum nişte aripi de cucuvea


mi se varsă în sânge,
îl ridică precum un scut deasupra capului
şi aruncă apoi în el cu bulgări de zăpadă
vreo cinci zile la rând în tot largul adunării

alteori, aceleaşi aripi îmi îngroapă adânc sângele


într-un perete lichid,
trupul ştiut, trupul neştiut şi trupul întins peste gustul meu,
toate se luminează

teama intră printr-o spărtură în legalitate,


îşi notează în derâdere primele simptome ale filmului mut,
nu mai spune nimic despre acadele şi somn,
devine mai târziu în măruntaie emoţie de lut

şi acum ce facem? vei întreba


cum mai numărăm noi de la dreapta spre stânga
mârâitul sub piele?

Daniela Toma

10 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Descompunerea în cuvinte

E ca atunci când pentru un timp


nu îmi mai simt trupul
şi cred că umblu prin lume fără chip.
E ca atunci când memoria se scurtcircuitează
ca un bec flămând de lumină
şi sunt chiar peretele
în care cineva înfige
trofee
în timp ce inima mea
sfâşie hârtia.

Ionuţ Calotă

11 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

ea poartă un cercel în nara stîngă


pentru a se face iubită
dansează în jurul focului
tobele parcă ar micșora ziua
o strigi nu te aude
dansează
îndepărtează moartea
în ochiul de apă zvîcnește
inima mea – broască verde
dansul e tot mai rapid
o turmă de mistreți traversează
cerul în grabă

Costel Stancu

12 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

privește atent

ca să poţi sta
mai bine în trup

privește atent

trupuri de ghiocei
pe un trup de pământ

trupuri de raze
pe un trup de floare

trupuri de păsări
pe un trup de copac

privește atent

ca să poţi sta
mai bine în trup

Mircea Teculescu

13 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

streașina lumii își macină frigul


noaptea biciuie trenuri păgâne
târgul cu tâmpla crăpată de viscol
și-a scos la vânzare
lieduri bătrâne

uneori și caii plâng omenește


când durererea-i apasă
și crește

Constantin Sârghiuță

14 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Colecţia de metafore

Seria 22

„jumătatea asta de oră se trage la sorţi, pacoste roz pentru


surzi!” - Daniela Toma

„Și e un far pe mal ca o privire


Și tăinuim pustiul amândoi.” - Radu Zăgrean

„mijlocul zilei –
pe cerul senin luna
ca o părere” - Maria Metco

„unele frunze se usucă și cad


dar ale iederei complotează în flăcări
pe gard” - Mihók Tamás

„sătul de-a timpului cafea amară


şi de năvodul vieţii ce s-a rupt
o să îmi fac un cuib la primăvară
în care să visez neîntrerupt” - Ioan Vasiu

„sunt fericit când plâng ca o fântână însărcinată” - Ioan Emil


Hapca

15 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Zbor perfect

Un singur vers nu am scris despre mine


de aceea am pete în privire
cuie ruginite în sânge
şi cruci în formă de spirală
de unde
îmi place să mă arunc
acolo unde
nu poţi să te întinzi
mai mult decât umbra trupului
să te ridici
ai nevoie de o aripă
o mână
şi o singură piatră.

Iulian Iuri Lorincz

16 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

va fi o noapte adâncă
o singură fereastră va lumina
nu o să vezi nimic

nu ai cum

când pui mai presus


chipul
sufletul se va face nisip
va fugi de tine
se va ascunde într-o zi de
femeie
fără destin
fără iubire
fără inel

în noaptea aceea o să-mi


zdrobesc
inima şi ochii

vor curge doar umbre


în mare

Maria Dobrescu

17 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Pe așteptate

la întâlnirea dintre opaiț și cartela de metrou


stă nestingherit orașul, în reflexia unui bec ars
acolo l-am văzut ca pe o flacără
neștiind că portul inimii mele este nedreptatea
sigur că pânza ei ne țese pe noi dinăuntru
spre exterior și vezi la câte un colț de stradă
câte un spiriduș într-un Ferrari
sau un dragon înecându-se cu kerosen
lumea din mine, cel de atunci
s-a scurs pe panta senectuții
rămânând numai un zmeu ferfenițe
pe un cer care se prăbușește într-o scoică
între dinții universului stă perla începutului

Claudiu Liviu Onișoară

18 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Resurse pentru globalizarea poeziei

Inima întunericului

de Samuel Trigueros Espino (Honduras)

Indiferent cine ești în lume,


vieţile noastre sunt dovada înaltă a haosului:
fragmentele unei oglinzi sparte.
Margini imperfecte ne reamintesc
arderea rănilor,
dar există ceva senin
în această dezlănţuire a fluxului
care târâie ființe și lucruri.
Lumina se întoarce
și se concentrează într-un punct singuratic.
Apoi umbra se aprinde, se luminează.
Deasupra sunt macii,
oasele calului, iarba,
ulmul și lacrimile.
Toate momentele devin iluzorii instantaneu,
focul în care imaginile se sting,
grămada de cioburi sparte,
toate vor ajunge să fie o stea strălucitoare
în inima întunecată a dealului.

Traducere de Daniela Toma

19 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Trigueros Espino Samuel (Honduras), născut la 7 februarie 1967


– poet, narator, dramaturg, apărător al drepturilor omului.
Opera sa literară a fost parţial tradusă în engleză şi a câştigat
mai multe premii naţionale şi internaţionale, cum ar fi: Premiul
pentru poezie Victor Hugo, 2003, Premiul Lira de aur Olimpia
Varela (poezie şi eseu), Premiu de naraţiune În căutarea sudului
(2009) şi Premiul de naraţiune Apropierea de ţărmuri (2018)
Este dedicat consultării educaționale și artistice atelierelor de
pictură și teatru pentru copii și tineret. A scris scenarii tehnice și
literare pentru teatru, radio și video (documentație).
A reprezentat Hondurasul în importante festivaluri de poezie din
America și Caraibe. În prezent (2018-2019) menține o rubrică
permanentă în revista de artă și cultură Lumea a Treia
Opera sa:
1988: Todo es amor tras esta nostalgia (poemario)
1988: Borges (ensayo)
1991: Sin una palabra
1992: Amoroso signo (poesía)
1992: El trapecista de adobe y neón (poesía, relatos e
ilustraciones), coescrito con el belga-hondureño Albert
Depienne
1992: El visitante (cuento)
1989: El trapecista de adobe y neón (narrativa, poesía,
ilustración)
2006: Animal de ritos (poesía)
2009: Antes de la explosión (poesía) Una despedida (narrativa)
Me iré nunca (narrativa)
2009: Antes de la explosión (poesía)
2014: Exhumaciones (poesía)
2016: Una despedida (novela)

20 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Sonet dezghețat

Mai am pe gânduri încă promoroacă


Și-un vânt tăios îmi feliază cordul,
Când ochii reci scrutează-n zare nordul
Prin pâcla rece, umedă, opacă.

Trăiesc o tragedie-n dezacordul


Între-a iubi ca Tine, sau... în joacă,
Căci lupt cu gheața care mă provoacă
Și mă străbate ca un râu fiordul.

Dar când lumina dragostei divine


Îmi bate-n geamul vieții cu o rază,
Dezghețul se înstăpânește-n mine,

Iar țurțurii a bine lăcrimează


Și-s curcubeie-n boabe cristaline,
Căci Tu faci, Doamne, din ghețar o... oază!

Simion Felix Marțian

21 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Asumare

M-am plictisit de verde,


de galben, de cândva,
eu sunt ce nu se vede,
tu ești altcineva.

Infuzia de lună,
maleficul portal,
spre bezna cea nebună
mă-mpinge glacial.

Nu mai țin cont de reguli,


mă-ndepărtez de toți,
înfășurată-n neguri,
am astăzi gheare, colți

și îmi deschid în palme


trei linii de păcat,
durerile sunt arme
ce înspre mine trag!

Adina Velcea

22 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Povestea unei vieţi

există și un alt fel de a privi în urmă:


povestea vieții are un trup neîntrupat
câteodată zace cu graiul orb și-i surdă
ori în iubire-i rugul aprins și stins.
păcat.

ar trebui să strige mai tare ca tăcerea


alcătuind cuvinte din gama do major
eu i-am înțeles genomul cu durerea
căci mai întotdeauna iubirile ne dor.

am robotit o vreme slujind la-mpărăție


o zi un an o viață ca să adun un ban.
dar prea mult timp prin vene aceeași sărăcie
mi-aruncă în traista vârstei pe rând
câte un an.

m-am și tratat de soartă cu azitromicină


de-nghețul nepăsării cu etilenglicol
acum o terapie secretă anonimă
mi-a dizolvat viitorul într-un pahar.
cam gol.

Dan Tipuriță

23 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Embargo tango

Ai fost surprinsă pe Pământ din întâmplare


ca un tâlhar ce-şi soarbe noaptea-n supradoze,
cu mici fragmente de tangouri exemplare
ascunse-n sânul mirosind parfum de roze.

E furt pe față dintr-o altă veşnicie


care-a rămas un pic cam strâmtă coapsei tale,
şi urma clară pe-arătura din fâşie
poartă consemnul unor fantezii vamale.

Încă dansează-n amintirea ta vioara


şi-acordeonul, ce ți-au fost cândva părinții,
improvizând suporți de partitură seara
cu fracuri snoabe ce le cumințeai cu dinții.

Că nu a fost poveste să rămână-ntreagă


şi să nu rupi din ea frumosul la plecare,
c-un paşaport de cerşetoare în desagă
spre-n alt tango ai tentative de-mbarcare...

Vio Vasilache

24 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

pe strada mea au tăiat un copac


lăsându-i doar un ciot de câțiva centimetri
două mierle plăpânde s-au așezat pe tăietură
să-i vindece rana...

Valeriu Dg Barbu

25 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

după explozie

apocalipsa-i eclipsă si dinozauri,


zgomot de dopuri,
sticle sparte,
privilegii după ploaia cu meteoriți.
rătăcim scopul viței de vie,
contextul transformă bulgăreala de urşii polari
într-o vânătoare tăcută.
cerul arde ca o femeie pe rug,
gloatele mătură parisul.
din coasta rațiunii
cioplim o altă femeie.
ne dorim una să ne cuprindă
evitând un holocaust.
moartea contemporană
mângâie inimi
intacte după explozie.

Mitică Horlaci

26 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Un cal mâncat de iarbă

Când ningea,
De fiecare dată aveam impresia
Că mă ține în brațe
Zăpada.
Astăzi
Sunt pedestru și arăt
Ca un cal
Mâncat, într-o bună zi,
De iarba pe care o păștea.

Petre Ion Stoica

27 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie
*

Suntem două zile pe aceeași stradă


iar vecina
mă întreabă despre sănătate.
Sunt bine, îi spun,
doar două răni am:
respirația și memoria.
Un pas înapoi dă,
rana ta
mâine va fi
cicatricea mea
și rana se împarte frățește cu marea.
Sunt bine, îi spun,
prinsă bine sunt în inelele
unui trunchi de stejar.
Rădăcinile mele i le dau
pentru fixarea pe verticală
în memoria de porțelan.
Crengile lui fără muguri
proteze de mâini
ce vor aplauda
intrarea libertății în cetate.
Aceasta-i istoria.
Sunt bine, îi spun,
doar primăvara trăiesc
și atunci
în ritmul valurilor.
Corina Cristian

28 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Am vrut să mă cațăr până la stele


Pe noapte
Dar aerul proaspăt
Dat cu ulei negru
M-a făcut să alunec
În patul
Unde perna m-a întrebat
De ce am cearcăne
I-am răspuns
Că am privit în ochi curcubeul.

Sorin Dananae

29 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

S-a făcut noapte în ochii tăi


şi s-au strivit orele vechi −

s-a uscat sângele cu care-mi scriai


câte-un cer nou
pe aripile păsării phoenix −

paharul ţi-a căzut din mână


şi iubirea a rămas pe fund
ca o drojdie −

de ce te-aş ierta?

știu că ţi-am tulburat somnul


dar tu mi-ai dislocat oasele ‒
timpul are deja

literele roşii.

Maria Vasilescu

30 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

din așteptarea mea curge sânge


în iubire aleargă un urs după mierea tăcerii

nimicul e o formă de rezistență

lumina picură secunde


în oglinda ta

eu sunt învinsul
așa a fost să fie

îmi cad din destin


toate fecioarele despletite

nenăscută mi-e moartea

Ioan Emil Hapca

31 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

matinal

dimineața întâlnesc roua pe firul ierbii


beau din ascunzișul ei
a curs universul până la noi /caut muzica
portativul cu zâmbetul tău
scoate lumea la piață
dorințele fiecăruia să fie vândute
pe câteva pagini de carte
este jocul cu stelele de pe pământ
trimit sclipiri când cerul
e așteptat
la liturghia tuturor
în afară de oameni / ocupați iar
păsările își trag aripile să facă loc
îngerilor care trec prin văzduh
spre pământ
buzele prind
cuvântul cheie care deschide
inima ta
ca o insectă îndrăgostită de dimineață
printre firele ierbii lumea
se rescrie
la un semnal
îmbrățișările deschid această carte

Gavril Iosif Sinai

32 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Bine, bine
Înțeleg că nu mă iubește
Dar pot măcar să-i sarut degetul mic
Al mâinii stângi?
Îmi plac palmele sale
Au piele de copac
Întoarsă pe un papuc vechi
De la o regină.
Pot măcar să păstrez o geană de-a ei?
Am s-o țin în buzunar
S-o folosesc pe post de barcă
Atunci când nu mai pot scăpa de viață.

Baciu Roxana

33 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

te sărut pe frunte iar pe bancheta din spate cresc flori

pe ochii tăi
se împrăștie
urmele de fum
ca o perdea

nu-ți mai descifrez privirile relaxate


le las doar să curgă peste scaune în valuri calde și roșii/
toată viața te-am ținut de mână dar niciodată nu am făcut-o
ca acum

pe cer curge o stea printre toate stelele


și eu mă agăț cu sufletul de ea: dorință
care arde în capul pieptului și pe care
tu o intensifici doar cu respirația

adorm cu capul imprimat în pieptul tău

Olivia Călin

34 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Locul visului e pierdut

Gândul nopții
Se ascunde în fluturii tăcuți.
O oază de stea
Luminează somnul în jumătate.

Trecute secunde în gleznele goale


Mă pierd în puterile oarbe
Deslușesc ploaia în tăcerea ei.
Mă duc pe furiș
În singurătatea noastră.

Roxana Sperlea

35 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poezie de colecţie colectivă, scrisă în Cenaclul maximinist

*
voci necunoscute se aud prin ploaie:
ești frumoasă, ești frumoasă!
dansează într-un picior, aruncă lumina în soare,
iar pe celălalt păstrează distanța
dintre cele două lumi suprapuse,
fură o rază din soare şi deschide apa cu lacrimi
a inimii tale!
stropii de apă sapă adânc între umeri,
răscolesc aburii și zăresc o ușoară strălucire...
privirea taie cerul,
sub tălpi şopteşte dansul profund
ca un foc de vreascuri ude
nu știam cum arată, mă las sedusă de cutele ei,
doar o picătură liniștea se toarnă în cupe de cristal,
stă suspendată în pacea unui zâmbet…
şi totuși, pe aici a trecut o tornadă!

Poezie colectivă scrisă în Cenaclul maximinist de autorii: Daniela


Toma, Ovidiu Hortopan, Gabriela Gârlonţa, Simona Şerban,
Ramona Müller, Nuţa Crăciun, Elena Lucia Spatariu-Tudose,
Radu-Andrei Popa, Constantin Sârghiuţă, Diana Trandafir, Dinica
Cristian Ovidiu, Gavril Iosif Sinai, Costel Zăgan, Carmen-Maria
Mecu şi Ionuţ Calotă

36 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Ce înseamnă Cenaclul MAXIMINIST?

*nu negăm niciun curent literar, dimpotrivă, folosim la „maxim”


orice resursă, orice beneficiu adus de-a lungul timpului poeziei,
orice inovaţie care a îmbunătăţit creaţia literară de-a lungul
istoriei ei
*căutăm „maximum” de efect al poeziei în „minimum” de text
*folosim intens figurile de stil, îndeosebi metaforele, dar şi
celelalte
*îmbogăţim poezia cu multă imaginaţie, chiar ficţiune, aducem
imagini cât mai proaspete, inedite, suprinzătoare
*cine simte la fel, este binevenit în cenaclu!

37 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Poeţi – In memoriam

Sentimentul marin

eu vin din apă sunt marin


un pumn de vajnice toxine
urcat în pomul lui Darwin
scuipat de apele senine
sunt boala mărului muşcat
din pomul drogului celest
încă o dată eşuat
pe-acest pământ carnavalesc
eu vin din apă sunt marin
burduf de epidermă creaţă
puţină apă şi mult vin
şi multă foarte multă greaţă

Marin Ifrim
(1 decembrie 1955 – 14 martie 2019)

38 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Interviuri cu poeţi

„Poezia poate schimba doar lumile celor care o citesc şi o


înţeleg. Cum iese din acest ţarc, devine o biată căprioară în
mijlocul unei haite de lupi!”

INTERVIU CU POETUL EMILIAN MIREA

EMILIAN MIREA s-a născut la data de 16 ianuarie 1964, în


Craiova. Este, de profesie, inginer, absolvent al Facultăţii de
Agronomie, Universitatea din Craiova, promoţia 1990.
Începând din anul 1990 şi până în prezent, lucrează în presa
scrisă locală şi centrală şi colaborează cu numeroase publicaţii
naţionale şi internaţionale.
A debutat în presa literară în revista Contemporanul, în anul
1985, cu o prezentare semnată de poetul Radu Cârneci.
Colaborează cu reviste literare dintre cele mai importante, cum ar
fi: Contemporanul, Convorbiri literare, Viaţa Românească,
Ramuri, Luceafărul, Tribuna, Vatra, Steaua şi altele.

Debut editorial în 1988, cu volumul de poezie DRUMUL PE


CARE VIN, Editura Scrisul Românesc, Craiova. Cărţi de poezie
apărute după debutul editorial: DE VORBĂ CU DUMNEZEU,
poeme, Editura Obiectiv, Craiova, 1996; VÂRSTA
CHRISTICĂ, poeme, Editura Obiectiv, Craiova, 1998;
AUTOPORTRET, poeme, Editura Autograf MJM, Craiova,
2008; AVATAR, poeme, Editura Autograf MJM, Craiova, 2011;
VIRTUOZITATE – poeme, Editura RAMURI, Craiova, 2012;

39 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

POEMELE MORŢII, poeme, Editura RAMURI, Craiova,


2012; DESPRE LUMEA ÎN CARE TRĂIM ŞI MURIM,
parapsihologie, Editura Autograf MJM, Craiova, 2012;
SINGURĂTATEA LUI DUMNEZEU, poeme, Editura
Autograf MJM, Craiova, 2013; MACEDONIA ŞI
COMUNITATEA MACEDONEANĂ DIN ROMÂNIA, vol.
I-II, monografie, Editura Macedoneanul, Bucureşti, 2013; DE
VORBĂ CU DUMNEZEU – antologie de poezie, Editura Tipo
MOLDOVA, Iaşi, 2013; ALEXANDRU MACEDONSKI –
MACEDONEANUL LITERATURII ROMÂNE, monografie,
Editura Macedoneanul, Bucureşti, 2014; M-AM NĂSCUT
ABEL, poeme, Editura RAMURI, Craiova, 2015, MASA
CARE PLÂNGE ÎNLĂUNTRU, poeme, Editura RAMURI,
Craiova, 2016; POVESTEA DEVENIRII UNUI FRUMOS
ORAŞ DUNĂREAN - MONOGRAFIA ORAŞULUI
DĂBULENI, Editura Autograf MJM, Craiova, 2017; FORMA
INTIMĂ A FIINŢEI, poeme, Editura Autograf MJM, Craiova,
2017, RESEMNARE METAFIZICĂ, antologie de poezie,
Editura Autograf MJM, Craiova, 2019.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Premii literare importante obţinute:


-Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi al revistei
Contemporanul la Concursul Naţional de Poezie „Nicolae
Labiş”, Suceava, 1985;
-Premiul revistei Convorbiri literare la Concursul Naţional
de Poezie „Nicolae Labiş”, Suceava, 1986;

40 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

-Premiul Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România


şi al revistei Ramuri, pentru Poezie, pe anul 1987;
-MEDALIA DE AUR, pentru Poezie, pe anul 2017, la
Festivalul Internaţional de Poezie „Mihai Eminescu”, Ediţia
a V-a, Craiova, 2017;
-PREMIUL PENTRU EXCELENŢĂ, pe anul 2016, pentru
volumul „MASA CARE PLÂNGE ÎNLĂUNTRU”, Editura
RAMURI, Craiova, 2016, acordat de Filiala Craiova a
Uniunii Scriitorilor din România, Craiova, în 2017.

„când scriu poezie parcă rup/ bucăţi de carne din mine/ fiecare
vers e ca o muşcătură adâncă/ a unui animal sălbatic –/ aproape
că ţâşneşte sângele/ într-un carnagiu îngrozitor/ al ţesuturilor
care mă ţin în viaţă// din când în când/ mă opresc şi aştept/ ca la
semafor/ să văd cum se mai simte Poezia –/ dacă trebuie să-i fac
respiraţie/ gură la gură sau dacă/ pot s-o păstrez/ în continuare/
ca metresă/ cât m-or mai tine/ balamalele”

Daniela Toma: Domnule Emilian Mirea, acestea sunt unele


dintre cele mai frumoase versuri care îmi vorbesc mie, dincolo de
toate, despre inteligenţa, despre spontaneitatea şi pasiunea cu
care dvs. conştientizaţi poezia şi empatizaţi cu ea. Ne povestiţi,
vă rog, cum aţi descoperit-o şi cum aţi intrat în tumultul ei?

Emilian Mirea: Aş putea spune că am descoperit fiorul şi


necesitatea scrierii poeziei la vârsta de 14 ani, când am şi pus pe
hârtie primele încercări literare. A trecut mult timp de atunci, dar
nu am uitat niciodată începuturile. Parcursul liric a decurs, aş

41 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

zice, firesc, cu speranţe şi temeri, cu bucurii şi neîmpliniri, ca


orice traseu la care te încumeţi, cu rezervele şi riscurile inerente
ale unei vieţi de om.

D.T: Drumul pe care vin, volumul dvs. de debut, are un titlu


inspirat, predestinat începutului de sensuri, de căutări şi
schimbări, de libertate, în general! Cum e momentul acela când
hotărâm să spunem o poveste, fără să ne dăm seama decât mult
mai târziu că, de fapt, ea a fost cea care ne-a „spus” pe noi?

E.M: Volumul de debut a însemnat naşterea mea, ca poet, girată


de Marin Sorescu, care m-a susţinut în concursul organizat de
Editura Scrisul Românesc, din Craiova, în anul 1988. Prima
carte, deodată, mă aruncase în rândul scriitorilor! Povestea era
abia la început, nu am prevăzut ce-mi va rezerva viitorul, aşa
cum niciunul dintre noi nu-şi poate prevedea nici clipa care
urmează… Că eu am spus această poveste, sau ea m-a spus pe
mine, rămâne să vedem mai spre final, pentru că, încă, nu s-a
sfârşit.

D.T: Cum a fost întâlnirea cu Marin Sorescu, în 1986, şi ce aţi


simţit în momentul când v-a citit poemele şi a hotărât să le
publice în revista RAMURI?

E.M: Cu emoţii mari! Am trecut pe la redacţia revistei


RAMURI, din Craiova, condusă, atunci, de Marin Sorescu.
Aveam, la mine, un grupaj de poezii dactilografiate, pe care, ca
de obicei, le lăsam la secretară, sau redactorilor de acolo: Gabriel

42 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Chifu, Marius Ghica, Romulus Diaconescu, Florea Miu. Dar, în


acea zi, secretara mi-a spus că Sorescu este acolo şi că îl sună, pe
interior, să-l întrebe dacă mă primeşte? M-au trecut toate apele
de emoţii şi de teamă că, poate, Sorescu, după ce-mi va citi
poeziile, îmi va zice să mă las de această treabă şi să mă apuc de
altceva!… Era prin primăvara lui 1986. Sorescu m-a primit, m-a
invitat să mă aşez, i-am spus despre ce este vorba, mi-a cerut
poeziile, să le citească, eu am trecut, atunci, prin toate culorile şi
spaimele, după care mi-a zis să le las acolo, pentru că mă
publică. Iar în numărul următor al revistei RAMURI am apărut
cu un grupaj de patru poezii.

D.T: Deşi, răspunsul acestei întrebări este evident şi pare destul


de simplu, eu descopăr mereu lucruri surprinzătoare, de aceea vă
întreb cum s-a schimbat poezia dvs. de la primul volum şi până,
să spunem, la Forma intimă a fiinţei (2017), sau la
volumul/antologia personală, Resemnare metafizică
(2019), despre care presa şi critica literară au spus, pe drept
cuvânt, că e unul foarte bun? Există un parcurs al descifrării
modului în care emoţiile de tot felul se constituie parte
semnificativă din existenţa noastră aflată, iată, uneori într-un
continuu balans, alteori într-o încremenire nedorită?

E.M: În fiecare dintre noi există un parcurs al intenţiilor şi


faptelor noastre, dar, mai ales, există un parcurs ascendent al
permanentei descoperiri de sine, care, în cazul creatorilor, este
mult mai acută şi cu efecte, adeseori, devastatoare. Eu continui
să mă descopăr în fiecare zi, prin ceea ce fac, dar, mai ales, prin

43 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

ceea ce scriu, am constatat că există în mine valenţe nebănuite,


abordări şi poziţionări din cele mai diferite faţă de realitatea
înconjurătoare şi faţă de propria-mi creaţie, fie că aceasta e lirică
sau jurnalistică. După ce parcurgi o bună perioadă din viaţă, fie
că vrei sau nu, te mai înţelepţeşti şi începi să pricepi de ce
realitatea este aşa cum e. De la o vreme, principala luptă
interioară pe care o duc e să mă suport, pentru a putea merge
mai departe şi să fac ce mai am de făcut!

D.T: E necesar ca poezia să pornească de la o anumită tehnică,


există o mişcare anume pe care nu trebuie s-o omiţi atunci când
scrii? Afirma poetul american Robert Frost, bunăoară, că trebuie
să te surprinzi pe tine însuţi, dacă vrei să fii poet… Pentru ce
scriem, de fapt? Ce vă provoacă să scrieţi?

E.M: Iniţial, toţi pornim de la diverse tehnici de poezie, imitând,


fără să vrem, scrisul altora, dar pe măsură ce înţelepţirea îşi
face apariţia, începe să ne ghideze spiritul şi creaţia spre
propriile noastre profunzimi, spre introspecţia propriilor
trăiri. Iar după ce ai gustat din drogurile poeziei şi scrisului,
devii dependent de ele, pentru că sunt inerente unei vieţi în trup
şi spirit.

D.T: În ce priveşte activitatea dvs. în presa scrisă, dar nu numai,


încercaţi să găsiţi, prin scris, soluţii unor probleme care vă
interesează şi cărora, să spunem, realitatea nu le este prea
confortabilă?

44 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

E.M: Totdeauna, presa a avut rolul de a expune realităţi şi a


căuta soluţii, iar uneori chiar a devenit sursă de soluţii.
Aceasta se întâmplă când cei care îşi exprimă ideile în scris sunt
luaţi în seamă de mai marii vremii. Când scriitorii şi jurnaliştii
devin victimele regimurilor politice în care trăiesc, pentru că îşi
permit să tragă un semnal de alarmă în legătură cu dezastrele
care se apropie, se intră deja în Lumea lui Kafka, unde, nimic nu
mai are sens, pentru că aproape nu mai există!...

D.T: În această lume şi în acest moment, când se vorbeşte atât


de mult şi fără rost, mai poate, oare, poezia să restabilească
tăcerea, împreună cu poetul, desigur? Continuă să mai schimbe
oameni şi mentalităţi, ca altădată, sau şi-a pierdut specificul, s-a
diluat, lasă impresia că, de cele mai multe ori, nu mai conţine
esenţă? Nu pot să nu-mi amintesc vorbele lui Florin
Smarandache, un alt craiovean energic, întemeietorul
PARADOXISMULUI, care sublinia, printre altele, faptul că o
poezie poate însemna orice, „o floare pe care o culegi, zborul
unei rachete spre cer, sunetul unui cimpoi, de asemenea, un
poem poate fi un obiect, o ființă, un fenomen, o stare, o idee...
(sau un grup de...), inteligibil într-un limbaj universal (nu mai
este nevoie de traducere!)” şi am mai reţinut de la domnia sa
afirmaţia: „Mă bazez pe voiciunea inteligenţei olteneşti, pe
ambiţia specifică oltenilor şi pe şansa de a trăi în lumea liberă!
Totul este posibil, chiar şi imposibilul”…nu-i aşa?

E.M: Poezia poate schimba doar lumile celor care o citesc şi o


înţeleg. Cum iese din acest ţarc, devine o biată căprioară în

45 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

mijlocul unei haite de lupi! Iar esenţa poeziei poate fi văzută tot
în aceşti oameni: în privirile lor, în modul în care iubesc şi în
modul în care ştiu să trăiască, asemănător unor pocăiţi, în
interiorul lumii lor, ferită de rele. Mă bucur că îl citezi pe
Florentin Smarandache – de fel, din Bălceşti, Vâlcea şi craiovean
prin adopţie, un bun prieten de peste mări şi ţări, care m-a inclus,
cu ani în urmă, cu câteva poezii, într-o antologie paradoxistă,
apărută în SUA. El are o lirică aparte – o lirică-matematică, aş
zice, care îmi place şi îl admir pentru tot ceea ce a putut să facă,
în viaţă, până acum, şi face, în continuare.

D.T: La o anumită vârstă, la Vârsta Christică, poetul identifică


legătura personală, relaţia cu Dumnezeu, fiinţa raţională se află
în permanente căutări sufleteşti, atitudinea se transformă,
orizonturile se lărgesc. Credeţi că putem descoperi sensul
existenţei în accepţiunea religioasă, în schimbul de impulsuri şi
mesaje exterioare și interioare? Cum se poate ajunge la
Dumnezeu, în afară de simţ şi gând, mai există vreo cale?

E.M: Am scris cam optzeci la sută din poeziile cuprinse în acest


volum, într-o singură noapte, inspirată! Cred că a fost unul din
momentele în care L-am simţit cel mai aproape pe
Dumnezeu, după care, fireşte, m-am mai depărtat de El, dar
ne-am reîntâlnit, de multe ori… Sensul existenţei poate fi
descoperit în orice – în aerul pe care-l respiri, în singurătatea în
care te adânceşti, uneori, pentru că ai nevoie să te regăseşti, sau
în oamenii pe care îi iubeşti. Nu există o reţetă a descoperirii
Lui Dumnezeu, în orice formă ni-L imaginăm – probabil că o

46 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

vor descoperi doar cei care vor deveni îngeri! Până atunci,
trăim cum putem şi ne scăldăm în neputinţa de a înţelege mai
mult decât ne-a fost dat. Poate că Dumnezeu există în fiecare,
cum se spune, dar nu toţi avem uneltele necesare pentru a ajunge
la El.

D.T: Dar dragostea? Spune domnul Victor Martin, un alt scriitor


craiovean extrem de rafinat şi perfecţionist, pe care îl citesc cu
mare plăcere, despre „Autoportretul” domniei voastre:
„Autoportretul lui Emilian Mirea e cu sfinx şi femeie, el fiind
bine ascuns în conţinut. Dacă nu dezlegi enigma propusă, sfinxul
te ucide. Dacă nu dai dovadă de iubire, femeia te ucide...” (în
Caiete Silvane). Prinde contur, se materializează dragostea pe
măsură ce scrieţi despre ea sau rămâne mereu o iniţiere, o
pendulare continuă între multele ei feţe, exact ca în versurile dv:

„ca o supernovă trecea/ şi se învârtea în jurul meu/ ameţindu-mă


cu strălucirea ei/ adolescentină/ purta o rochiţă scurtă şi mulată/
pe formele ei de zeiţă/ încă necoaptă/ lăsând sânii/ cu ochii lor
telescopici/ să filmeze totul în jur/ ca nişte camere de luat vederi/
ascunse sub bluză… şi după ce povestea de dragoste/ s-a sfârşit/
aşa cum se sfârşesc toate/ poveştile frumoase/ strălucirea ei a
început să pălească/ lăsând în urmă scrisorile şi/ amintirile
încleştărilor carnale/ care ne-au unit atunci/ iar ochii telescopici
ai sânilor ei/ mă privesc acum de sub bluzele/ tuturor femeilor pe
care le întâlnesc” (în revista Ramuri).

47 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

E.M: Victor Martin este un bun şi vechi prieten al meu care, mai
totdeauna, m-a vorbit aproape la superlativul absolut, în cele ce a
scris despre mine, dar cred că a mai şi exagerat, pe ici, pe colo…
Dragostea rămâne, pentru mine, o mare enigmă! De fiecare dată
când am crezut că i-am desluşit iţele şi dedesubturile, m-a
surprins cu alte şi alte încurcături neaşteptate, aşa încât, în
materie de dragoste, am rămas şi acum un novice. Nu ştiu
exact în ce măsură m-a iniţiat cu ceva, dar cu siguranţă că a făcut
ceva, de vreme ce nu am murit până acum! A ştiut să mă
păcălească şi să mă atragă, mereu, în tot felul de hăţişuri pline de
emoţii şi ispite, încât m-a făcut să vreau, în continuare, să trăiesc
numai din curiozitatea de a descoperi ce-mi mai rezervă în ziua
care urmează!...

D.T: La un moment dat, iubirea poate deveni, fără doar şi poate,


parte a morţii iminente, ideea este privită cu resemnare şi cu un
oarecare aer de superioritate, dar profund, în acelaşi timp,
atitudinea, în faţa ei, fiind aceea de acceptare, pentru că, spuneţi
dvs., în volumul de versuri Poemele morţii (2012): „o viaţă este/
tot un fel de/ moarte/ doar puţin/ întoarsă pe dos/ spre un fel/ de
nu ştiu unde”. Credeţi că poetul se supune cunoaşterii şi
autocunoaşterii tocmai pentru că are harul de a se implica în cele
mai neaşteptate şi profunde realităţi sufleteşti? Poate poezia să
îmblânzească moartea? Ideea de libertate pe care o oferă aceasta
apare, oare, din cunoaşterea feţelor ei (durere, eroare, adevăr)
încă mult înainte de a se întâmpla şi din acceptare, ridicându-l,
astfel, pe poet, mult peste condiţia lui proprie; ce spuneţi?

48 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

E.M: Toţi facem, ceea ce facem, din frică de moarte! Trăim


pentru că ne e frică de moarte, iar poeţii scriu poezie
încercând să se apere de uitarea în care îi aruncă moartea,
prin ceea ce lasă în urma lor, în biblioteci şi în memoria
colectivă. Cei mai mulţi – printre care mă număr şi eu, au
convingerea că numai aşa vor muri mai puţin, vor păcăli moartea
prin starea de graţie pe care o lasă în urma lor. Dacă peste o
sută de ani, o carte a mea de poezie va supravieţui şi va fi
descoperită şi citită de un om al acelor vremuri, înseamnă că
nu am murit şi că pot să îi fac morţii un sâc-sâc de zile
mari!...

D.T: Există cărţi pe care neapărat oricine trebuie să le citească,


pentru a avea o bază de la care să se contureze cultura
individuală? Care sunt cele pe care dvs. le preferaţi/
recomandaţi şi de ce pe acestea? Suntem ceea ce citim, aşa cum
se spune?

E.M: Există cărţi către care te îndrumă unii să le citeşti şi


există cărţi pe care le descoperi singur, sau către care te
îndeamnă propriul instinct. Varianta a treia este cea mai
aproape de adevăr, pentru că, astfel, ajungi să citeşti cărţile în
care te regăseşti şi, în acest fel, reuşeşti să te identifici şi tu, ca
(viitor) scriitor. Cu siguranţă că, fără o bază de lectură solidă,
nu te poţi forma, ca spirit creator şi nu ai la îndemână minimul
bagaj de cuvinte pentru a exprima ceea ce vrei. Dar lumea e
plină de astfel de impostori, în ziua de azi – cunosc persoane
care au scris mai multe cărţi decât au citit, în viaţa lor!

49 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Aceasta nu este numai o anomalie socială, ci cred că intră în


sfera patologicului. Nu pot enumera aici cărţile care, pentru
mine, au fost fundamentale, lista ar fi lungă şi risc să uit multe,
pe care, în acest fel, le-aş discrimina. Dar, oricum, fără o bază
solidă formată din clasicii universali şi fără a cunoaşte măcar o
parte din gândirea marilor filozofi ai lumii, nu cred că te poţi
descoperi ca scriitor şi ca om cu o gândire capabilă de creaţie.

D.T: Care credeţi că ar fi metoda cea mai bună de promovare a


unei cărţi? Cum ar putea un scriitor să-şi pună în valoare
mesajul, astfel încât acesta să ajungă la cât mai mulţi cititori şi să
aibă impact? Ar funcţiona ideea unui agent literar la noi? Am
aflat că există şi în România câţiva scriitori care o folosesc…

E.M: În perioada dificilă prin care trecem, în care nu prea mai ai


nici posibilitatea unei lansări reale de carte, e destul de greu,
pentru un scriitor, să-şi promoveze cărţile. Dacă această variantă
– a agenţilor literari, este bună, în ţările mai dezvoltate şi mai
civilizate decât a noastră, ar putea fi bună şi aici, dacă va fi
adoptată de scriitori.

D.T: Personal, cred că lecturile publice, organizate chiar şi în


spaţii neconvenţionale (am încercat experienţa de mai multe ori),
i-ar aduce pe mulţi dintre cititori alături de scriitorii preferaţi, în
felul acesta s-ar crea o legătură între ei, un act de solidaritate, de
implicare, astfel încât primul n-ar mai aştepta să se elibereze
rafturile unei librării, să devină cumva vizibilă şi cartea lui şi,

50 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

cine ştie (?) să se şi vândă, iar publicul ar ţine, cumva, mai bine,
sub control, evoluţia literară… Ce părere aveţi?

E.M: Importanţa lecturilor publice ţine de numărul celor


interesaţi, mai exact de cei care se vor constitui în auditoriu. Dar
cum restricţiile impuse nu permit adunarea unui număr mare de
oameni, există şi aici o dificultate în a te face auzit şi înţeles. În
ceea ce mă priveşte, nu sunt adeptul lecturilor publice, pentru
că nu pot citi unor oameni care tot circulă de colo-colo şi se
opresc, poate, preţ de câteva minute, ca să-mi analizeze
fizionomia, încercând să mă recunoască, mai întâi, şi abia după
aceea să vrea să şi asculte ceea ce vreau să transmit.

D.T: Cum se explică faptul că doar anumite cărţi devin


cunoscute, iar altele nu, deşi, din punct de vedere calitativ, se pot
compara? Să fie un avantaj acela că unele cărţi apar simultan
traduse în mai multe limbi? Sigur, asta însemnând să ai acces la
traduceri, la o piaţă literară extinsă, nu?

E.M: Notorietatea cărţilor depinde, în primul rând, de


notorietatea autorilor lor. Succesul unei cărţi depinde, în mod
esenţial, de celebritatea autorului, deşi cartea poate fi proastă.
Reversul este, de asemenea, valabil: autori mai puţin cunoscuţi
pot ieşi cu cărţi valoroase care, însă, nu se vor bucura de
succes pentru că nu au posibilităţile de promovare ale altora.

D.T: Astăzi se scrie şi se citeşte poate mai mult decât oricând; se


va transforma, oare, literatura, în anii următori? Ce viitor ar putea

51 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

avea aceasta în condiţiile în care, iată, inteligenţa artificială


începe să fie folosită şi pentru a scrie poezii, chiar dacă acestea
sunt departe, încă, de a fi numite aşa?

E.M: Eu nu sunt de aceeaşi părere: cred că, astăzi, se scrie şi se


citeşte mult mai puţin decât cu vreo douăzeci-treizeci de ani
în urmă, pentru că nu mai există emulaţia creatoare a acelor
vremuri. Inteligenţa artificială a distrus interesul pentru
literatură, tinerii sunt mai preocupaţi de reţelele de socializare şi
de distracţie. Drogurile au luat locul Poeziei, iar aroganţa şi
tupeul au luat locul bunului-simţ. Cred că ne aflăm într-o
rostogolire liberă spre o lume bazată pe instincte primare, în care
mai contează doar supravieţuirea şi plăcerile neşlefuite, care nu
necesită efort şi rafinament intelectual. Lumea începe să devină
o speluncă în care doar nişte tablouri vechi, afumate, agăţate
pe pereţi, mai amintesc de ceea ce a fost, cândva.

D.T: Mai pot avea scriitorii aşteptări că, în viitor, va fi preţuit şi


recunoscut scrisul lor?

E.M: În viitor, cărţile scriitorilor vor fi preţuite şi


recunoscute de acelaşi gen de oameni care le preţuiesc şi le
recunosc şi acum, iar numărul acestora este (aproape) invariabil.
Statistic, în fiecare generaţie se naşte un număr constant de
indivizi cu aplecare spre umanism, adică spre latura cunoaşterii
sensibile a lumii. Şi aici intră creatorii din lumea artistică şi cei
care iubesc aceste creaţii. Restul e format din pragmatici – care
iubesc viaţa şi lumea din perspectivele materială şi războinică.

52 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

O parte dintre aceştia pot ajunge, accidental, la un moment dat,


în grupul umaniştilor, dar îl părăsesc repede, pentru că nu este
dătător de avere şi sânge.

D.T: Ce scrie acum Emilian Mirea?

E.M: Încerc să definitivez un volum de eseuri – primul de


acest gen, din ceea ce am publicat până acum, un volum de
eseuri filosofice şi existenţiale în care cred că mulţi se vor
regăsi, sau nu, depinde dacă sunt interesaţi să lectureze cartea.
Sper că, în maxim două luni, aş putea să-i dau bunul de tipar, ca
să mă pot ocupa, apoi, de alt proiect, aflat în aşteptare.

D.T: Dacă ar fi să vă identificaţi şi să vă definiţi într-un vers,


într-o frază, din cărţile dvs., care ar fi aceasta?

E.M: „Cine depăşeşte treizeci şi trei de ani ratează şansa de a fi


Christos!”... (Din volumul Vârsta Christică, Editura Obiectiv,
Craiova, 1998).

53 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Semnal - carte de poezie

SEMNAL EDITORIAL ART CREATIV

Apare la Editura Art Creativ primul volum din Colecţia Esenţial Art
Creativ, CRUCEA DE PIATRĂ, autor, ION TOMA IONESCU

O carte extrem de frumoasă, cu o prefaţă scrisă de Adrian Alui


Gheorghe care, printre altele, spune:
"Ion Toma Ionescu este un poet greu de alăturat vreunui curent
literar actual, acest lucru conferindu-i autoritatea unei voci lirice
care vorbește în mod propriu limba poeziei de azi și dintotdeauna."

Aşadar,
"crucea de piatră
e o iarnă
de ţinut minte
liber la alb
necuprins

am atins
linia albă a umbrei
conturul unei femei
sub cearşaful nins

doar când iubim


ca o provocare
acostăm la punct fix
întinşi pe crucea de piatră
şi atinşi o clipă
de veşnicie

54 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

parcă n-am mai vrea


să murim…"
Eu adaug doar că, prin conţinut şi înfăţişare, cartea este vie, tonică,
trecută prin filtrul sensibilităţii şi al devotamentului, într-atât încât
simţirea s-a completat perfect cu splendoarea scrisului, autorul a
vibrat la modul cel mai atent, cel mai adevărat cu putinţă – acesta
rămâne semnul celor înzestraţi cu dorinţa de a depăşi limite, de a
trece dincolo de bariere...

"nepregătită lumea
cu nefirescul situaţiei
s-a strâns gură cască pe străzi
şi în pieţe ca la un miracol
sau concurs de frumuseţe"

Şi orice altceva e de prisos în afara îndemnului de a avea acest


volum în biblioteca dv, ar fi o pierdere să nu faceţi asta....

DANIELA TOMA

55 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

START ART

POEZIE, FORMĂ, CULOARE ŞI LUMINĂ

SAMUEL TRIGUEROS ESPINO, Tegucigalpa, Honduras

Poet şi pictor de profunzime, un artist din prima linie care şi-a


creat universul propriu din forme vii, fie ale cuvântului, fie ale
culorii, ambele cu bucuria dăruirii de sine, extensie naturală a
unui spirit liber, „cel care are darul...”

“Toate momentele devin iluzorii instantaneu,/focul în care


imaginile se sting,/grămada de cioburi sparte,/toate vor ajunge
să fie o stea strălucitoare/în inima întunecată a dealului.”
56 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

KARMEN ZAHARIA, Bucureşti

Măiestria cu care artista abordează temele sacre ne conduce


spre redescoperirea frumuseţii şi spre înţelegerea acesteia,
e vorba, cu siguranţă, de un fel de memorie estetică pictată, de
o mărturisire a credinţei şi a acceptării, bazată pe senzaţii, pe
stări şi forme detaliate cu o evidentă precizie tehnică. E ca şi
cum zgomotele ar fi dizolvate în totalitate iar împrejur îşi ia în
stăpânire locul meritat, tăcerea – dar cum altfel ai putea să
rămâi decât tăcut în faţa preaplinului de frumos şi de har? ...

57 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

DANIELA TOMA, Bucureşti

când reuşesc să sfârtec galbenul năuc din închipuirea mea,


pun demnitatea lui deoparte şi renunţ să-l mai văd
el pătrunde în vremea unei fotografii
şi-i dezechilibrează umbletul stângaci
aşezându-se resemnat pe altă bancă lângă frumuseţe,
se înlocuiește degrabă cu o filosofie de neam ales
galbenă, partea întoarsă la perete mă răsfaţă cu fructe de
pădure,
ele ard, câinii latră palid
ce bine! în alaiul ăsta nu mă mai recunosc!

@danielatomagalerievirtuală

58 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1
Monitorul de poezie

Pagina redacţiei

Reamintim că autorii nu ne pot propune direct poezii proprii


pentru publicare în această revistă! Publicăm doar poezii pe
care le selectăm dintre cele pe care le „monitorizăm”.

Puteţi însă publica fără restricţii poezii în grupul literar pe


care îl monitorizăm cel mai frecvent:

https://www.facebook.com/groups/ateliermonitoruldepoezie/

Puteţi propune poezii ale altor autori, dacă vi se par atât de


bune încât trebuie neapărat reţinute între paginile acestei
reviste. De asemenea, puteţi propune traduceri din poezia
universală contemporană, interviuri cu poeţi, recenzii ale unor
cărţi de poezie, eseuri despre poezie etc. Materialele acestea le
puteţi trimite prin mesaje pe pagina oficială de facebook a
revistei Monitorul de Poezie: fb.me/monitoruldepoezie

Responsabilitatea juridică pentru conformitatea celor trimise


şi acordul autorilor cade în sarcina colaboratorilor care trimit
aceste materiale, conform art. 26 din Codul Penal.

Nu garantăm, însă, publicarea.

Vă mulţumim pentru lectură!

Director revistă: Ionuţ Calotă

MONITORUL DE POEZIE - ISSN 2668-0440

59 | A n u l 3 , n u m ă r u l 2 8 , f e b r u a r i e 2 0 2 1