SEMIOLOGIA APARATULI

LOCOMOTOR
Anamneza specifica
-in functie de varsta: -tineri-patologie de tip inflamator
-varstnaci-patologie degenerative
-APP -istoric legat de infectii
-manifestari de tip Raynaud-debut in sclerodermie, sd Sjogren
+/- Ag HLA B27 la pacientii cu Spondilita Anchilozanta
- boli genetice- homocistinurie
-elemente legate de starea generala:febra,anemie, scadere in greutate
-sd Raynaud:in 90% cazuri de sclerodermie asociata cu sclerodactilie
-noduli subcutanati-in PR, guta(tofi)
-fotosensibilitate si rash malar- LES
-livedo reticularis-sd antifosfolipidic si LES
-tipul durerii-articulare/non-
acuta/cronica
persistenta/migratorie
modalitatea de iradiere
Durere de tip mecanic-se amelioreaza in repaus, redoare matinala sub 30 min, fara
fenomene inflamatorii locale
Durere de tip inflamator-accentuate de repaus, ameliorate in timpul
efortului,redoare matinala persistenta.
 •Inspectia
•Palparea
EXAMENUL •Examinarea miscarilor
LOCAL articulare-mobilitatea
cuprinde: articulara
•Examenul mersului in
ortostatism
INSPECTIA
-echimoze-consecinta traumatismelor
se noteaza localizarea si intinderea lor
ex:”echimoza numulara” in zona plantara (fractura calcaneu)
-retea venoasa subcutanata la niv unei tumefactii-in tumori osoase
-deformari ale reg examinate
ex: picior stramb congenital, cifoze, scolioze
-atrofii musculare - ex in imobilizari
-hipertrofii musculare –ex in profesiuni manual/activitati sportive
Masurarea face parte din palpare
PALPAREA
-Se face comparativ
-tegumentele pot fi – infiltrate (elefantiazis)
-- hiperelastice (plica cutanata se intinde prin tractiune-sd
Ehlers-Danlos)
-contractura musculara- rc reflexa antalgica ( contractura mm paravertebrala din
spondilodiscite). Daca persista contracture mm se retracta pozitii vicioase
-hipotonie musculara
-temperature locala : comparativ , simetric
creste in procese inflamatorii.
-acumularea unui revarsat intr-o articulatie mare : ex –socul rotulian
-palparea reperelor osoase
- Formatiuni tumorale
MOBILITATEA ARTICULARA

-mobilitatea pasiva si activa

-gradul de miscare al unei articulatii e masurat de la 0 grade (pozitia
anatomica)
-miscari de flexie/extensie, abductie/adductie, rotatie interna/externa.
-redoarea articulara (cauze articulare si extraarticulare)
-cracmente
-? Revarsat intra articularpunctie articulara
SEMIOLOGIA ARTICULATIILOR MAINII
Mana –cea mai activa portiune a membrului superior; examinare simetrica
 INSPECTIA poate releva anomalii congenitale
-deviere radiala a mainii fata de antebrat=mana stramba radiala din hemimelia
radiala (lipsa congenitala a radiusului)
-deviere cubitala a mainii fata de antebrat=mana stramba cubitala din hemimelia
cubitala
-mana inclinata ulnar/palmar=maladia Madelung (tulb de dezvoltare a epifizei
distale radiale, care este inclinata ulnar sau palmar)
Degetele pot prezenta anomalii congenitale
-polidactilie-degete supranumerare
-sindactilie-2/mai multe degete unite intre ele
-lipsa degete II,III,IV=mana cu aspect de “picior de rac”
In afectiuni castigate-paralizii in teritoriul nervilor ce inerveaza musculature mainii-
pozitii caracteristice
-nerv radial-imposibilitatea de a realiza miscari de extensie a pumnului si antebratului-
mana in” gat de lebada”. (mana cazanda)
-apare la cei care merg in carja, paralizia de “sambata seara”
-paralizia in teritoriul nn ulnar  “grifa cubitala” a ultimelor 2 degete, cu hipotrofia
eminentei hipotenare si a spatiilor interosoase.Nu se mai realizeza adductia policelui
-semnul Froment
• -nervul median-atrofia eminentei tenare, degete II,III,sunt extinse-mana “indicatoare”
• La percutia ligament transvers al carpului cu mana in hiperextensie-parestezii digitale
pe traiectul nervului-semn Tinel
• Test Phalen-flectarea palmara a pumnului pt un minut
• Se examineaxa fata palmara a
mainii, cu aspectul
eminentelor tenara si
hipotenara.Aspectul fetei
palmare realizeaza 3 arcuri :2
transversal si unul
longitudinal,aspectul lor este
dat de musculatura
intrinseca, Cand aceasta se
atrofiaza, mana devine plata,
fara concavitate
• Boala Dupuytren-retractia
aponevrozei palmare-
existenta unor bride, care
ridica tegumentul si care
merg in special pe deget, IV si
V, flectand degetele
 PALPAREA tegumentelor se face pe fata palmara si dorsala a mainii.
• Palparea poate decela semnele clinice ale inflamaţiei cu creșterea temperaturii
locale și prezenţa tumefierilor locale (fluctuenţă lichidiană la palpare ca semn al
sinovitei proliferative sau acumulării de lichid sinovial). Prin palpare se pot
diferenţia artritele de tumefierea asociată unei tenosinovite
• Palparea permite aprecierea gradului durerii
 APRECIEREA MOBILITATII ARTICULARE
cuprinde mișcări de flexie, extensie, abducţie si adducţie urmărind atât limitarea
mișcărilor, cât și accentuarea durerii și a modificărilor neurologice asociate – deficit
motor şi parestezii
• Nodulii Bouchard-in jurul
articulatiilor interfalangiene
proximale
• Nodulii Heberden-in jurul
articulatiilor interfalangiene
distale
• Caracteristici pentru
afectiunile degenerative.
• Articulatiile metacarpofalangiene si
cele interfalangiene pot fi sediul
unei artrite reumatoide.
-articulatiile sunt
tumefiate,depresiunile dintre
capetele metacarpienelor sunt
pline,artic interfalangiene proximale
sunt fuziforme.
-deformarea in “gat de lebada” a
degetelor(hiperextensia articulatiilor
interfalangiene proximale si flexia
celor distale)
-”deget in butoniera”-articulatia
interfalangiana proximala se
hiperflecteaza, cea distala se extinde
SEMIOLOGIA
COTULUI
Examinarea cotului in extensie si in pozitie
anatomica-axul bratului formeaza cu axul
antebratului un unghi deschis=vagum
fiziologic

-accentuarea unghiului peste limita

fiziologica=cubitus valgum
(congenital,rahitic,fracturi de condil humeral
extern)-paralizie tardiva a nerv ulnar.

-diminuarea unghiului=cubitus varus

(deformarea cotului” in pusca”)-sechela
postraumatica a unei fracturi
supracondiliene vicios consolidata/tulburare
a cartilajului de crestere
Cotul poate fi deformat in urma traumatismelor.
Tumefactia poate fi localizata sau difuza
Tumefactia localizata-in bursita olecraniana (inflamatia limitata la nivelul bursei)
Tumefactia difuza-intereseaza intreaga regiune a cotului, articulatia si tesuturile
moi-cotul flectat la 45 grade. Apare in traumatisme, procese
inflamatorii/infectioase.
Palparea proeminentelor osoase poate determina durere in conditii patologice
entezita muschilor epicondilieni (extensorii pumnului)=“cotul jucatorilor de tenis”
-durere la palparea epicondilului lateral
entezita muschilor flexori ai pumnului=“cotul jucatorilor de golf”-durere la
palparea epicondilului medial
Durerea de la nivelul cotului poate fi (rar) o durere proiectata din regiunile
vecine;ex: hernie de disc cervicala,artita reumatoida.
SEMIOLOGIA UMARULUI
Examenul local al umarului trebuie sa inceapa cu inspectia, apoi
palparea reperelor osoase si a partilor moi, cu determinarea
amplitudinii miscarilor, determinarea fortei musculare
INSPECTIA
• -atitudinea pacientului: ex in traumatisme pacientul sta putin aplecat
spre partea bolnava ,cu bratul lipit de corp, cotul flectat la 90
• Asimetrii-ex in paralizia de plex brachial-un membru atarna de a
lungul corpului
• Anomalii congenitale-un brat mai scurt
• Clavicula-la extremitatea externa poate exista o denivelare sub forma
unei “trepte de scara”-luxatie acromioclaviculara
-regiunea deltoidiana-in luxatia scapula humerala, deltoidul cade de pe
insertia sa superioara pe “V “ul deltoidian,ca pe un epolet al hainei
militare (“ umar in epolet”)
-fata posterioara a umarului-omoplatul.: ridicarea omoplatului de pe
suprafata cutiei toracice –scapula alata (in aripoiara)-paralizia mm
dintat anterior

:Maladia Sprengel (ascensionarea

congenitala a omoplatului)
Umar global tumefiat, cu fenomene inflamatorii locale-artrita.
Mobilitatea umarului-se controleaza miscarile
passive si cele active ale umarului
Mobilitatea activa-testul Apley
-abductia si rotatia externa:pacientul sa atinga
scapula opusa prin spatele capului
-adductia si rotatia interna: pacientul sa atinga
acromiomul opus trecand prin fata capului sau
pacientul sa atinga, prin spatele toracelui,
unghiul inferior al omoplatului opus
Mobilitatea pasiva-cautata daca pacientul nu
poate face o anume miscare
Cauza limitarii miscarii-
musculara(pareza),contractura parti moi(a
capsulei,ligamentelor) sau blocaj osos
Daca miscarea pasiva e normala si cea active
limitataafectare musculara
Daca ambele miscari sunt afectateafectare
osoasa (intraarticulara)sau parti moi
(extraarticulara)
 Artrita de umăr e însoțita de tumefieriela nivelul feței anterioare
a umărului si limitarea mobilității articulare. Radiografia standard
evidențiază îngustarea interliniei articulare şi demineralizare epifizară.
Modificările capsulare sunt dominate de scleroza retractilă a capsulei
glenohumerale şi determină un „umăr blocat” limitând în special rotaţia externă
a braţului (pacientul cu braţul lipit de trunchi şi cotul flectat la 90° nu poate efectua
rotaţia externă – normal 45°Tabloul clasic de umăr dureros are la bază modificările
tendinoase . Tendinita cufei rotatorilor este caracterizată de semnul arcului
dureros pozitiv: pacientul este rugat să ridice lateral braţul de la 0° la 180°, durerea
apare la mobilizare la 45 grade,rotatie interna si abductie.
Durerea in ambii umeri bilateral la persoane varstnice insotita de redoare
matinala –polimialgia reumática
Cauze la distanta de dureri proiectate la nivelul umarului:IMA, hernia de disc,
traumatismul de coloana cervicala
SEMIOLOGIA COLOANEI VERTEBRALE

Inspecţia incepe în ortostatism.

-Din spate-coloanal vertebrala este rectilinie.Un fir de plumb,plecand de la
protuberanta occipitala externa,trece in dreptul apofizei spinoase vertebrale C7,
ajunge in santul interfesier.
-Din profil-coloanal prezinta 3 curburi:lordoza cervicala,cifoza toracala,lordoza
lombara. Firul de plumb plecat de la tragus trebuie sa ajunga la mijlocul fetei
externe a trohanterului.
- Palparea sistematică permite localizarea zonelor şi traiectelor dureroase.
Mobilitatea coloanei se monitorizează prin efectuarea manevrelor de flexie,
extensie si inclinare laterala pentru fiecare teritoriu.
Exagerari ale curburilor normale
• Exagerarea cifozei
toracale:gibozitatea(interesarea
unui nr mic 1-3 vertebre-in cifoze
congenitale), “spate rotund”
(cifoza arcuita cu raza mare de
curbura-spondilita anchilopoetica)
• Exagerarea curburii lombare
(hiperlordoza)-cambrare marcata
lombara, cu proeminenta
exagerata a abdomenului-in luxatii
congenitale sold, paralizii spastice
• Curburi sterse, spatele este
drept=“spate plan”
• In plan frontal,nu exista in mod
normal curburi fiziologice.deviatia
in plan frontal=scolioza.
1.Coloana cervicala
Torticolis=postura vicioasa a coloanei cervicale ,se caracterizeaza prin inclinarea
capului de o parte, cu usoara rotatie spre partea opusa.
Cauze-musculara (cea m frecventa)-retractia sternocleidomastoidian
- anomalii congenitale osoase
-neurologice-tumori de fosa posterioara,tumori spinale
-traumatice-subluxatii,fracturi C1-C2
-inflamatorii-adenopatii cervicale,tuberculoza cervicooccipitala,faringite
Testarea mobilitatii active a coloanei cervicale pentru flexie-pacientul inclina capul
inainte si tr sa atinga pieptul cu barbia.
Testarea mobilitatii pentru extensie-pacientul sa priveasca plafonul de deasupra
capului.(miscare normala lina, continua)
• Inclinarea laterala-pacientul atinge urechea de umar (normal:inclinare de 45
grade) ex:limitarea mobilităţii coloanei cervicale prin calcificarea ligamentelor
anterioare și posterioare - semn important în cadrul spondilitei anchilozante,cu
fixarea capului in flexie
• Modificari degenerative artrozice
cervicale pot afecta radacini
nervoase la acest nivel=sd
radiculare tipice
-C1-C2:dureri retroauriculare,cervico
occipital
-C3:durere laterocervical superior
-C4:durere in umar,supraclavicular
-C5:parestezii deltoid,lateralul
bratului,abductia si flexia cot
limitata
-C6:parestezii niv ant brat,
anteroextern antebrat, degete 1,2,
limitarea flexiei cot
-C7:parestezii fata post a brat,
antebrat, deget 3, extensia cot
limitata
-C8:parestezii degete 4,5 ,flexia
degetelor limitata
• Coloana toraco-lombara
La palparea musculaturii paravertebrale 
contractura musculara antalgica
(spondilodiscite,hernia de
disc)musculatura proeminenta si rigida la
palpare.
Palparea profunda prin musculatura poate
provoca durere la nivelul L4-L5 in
lombosciatica.
Presiunea exercitata la doua laturi de deget
lateral de linia spinoaselor corespunde
spatiilor L4-L5 sau L5-S1 declanseaza
durerea de partea afectata (semnul
soneriei)
Testul Schober-redoarea coloanei
• Manevre de elongatie a nervului sciatic (in clinostatism)
-manevra Lasegue=membrul inferior ridicat in extensie
pana la 90 grade. Daca durerea apare <30 grade=semn
pozitiv
-manevra Lasegue contralaterala(Bechterew)=ridicarea
membrului pelvin nedureros determina durere in regiunea
fesiera contralaterala
-manevra Bragard (Lasegue sensibilizat)=ridica membrul
inferior extins pana la aparitia durerii,cu flexia dorsala a
piciorului exacerbeaza durerea
 Articulatia soldului-situate in profunzimea
SEMIOLOGIA CENTURII PELVINE pelvisului,greu palpabila
Repere osoase

anterior posterior
Creasta iliaca(L4) Spina iliaca
posterosuperioara
Tubercul iliac Marele trohanter
Spina iliaca Tuberozitatea ischiadica
anterosuperioara
Marele trohanter Articulatia sacroiliaca
Simfiza pubiana
SEMIOLOGIA CENTURII PELVINE

INSPECTIA-in ortostatism
-SIAS dispuse in acelasi plan orizontal (NU=inegalitate a membrelor inferioare)
-prezenta anomalii congenitale-focomeliecoxa vara
-asimetria plicilor-luxatie congenitala de sold(semn Pater Bade)
-atrofii musculare-evidentiabila la niv fesier mare si mijlociu
-tumefactii-abcese reci (articulatia coxo-femurala;migrate de la niv coloanei
lombare la baza triunghiului Scarpa)
-echimoze-fractura cotilului-in partea decliva a scrotului(semn Destot)
• PALPAREA tesuturilor moi
-tonus muscular-hipertonie adductori(artrite
,coxartroza,necroza cap femural,sold spastic din
paralizia cerebrala)
-hipotonia musculara fesieri
mare si mijlociu (lez
inflamatorii,traumatice,paralitice, tumorale)
-dureri la presiune la baza truinghiului lui
Scarpa (cap femural)-artita sold,fractura col
femural
-impastarea tegumentelor-osteoartrita
-tuseu vaginal-afectiuni ale regiunii
pubiene(traumatisme, osteoartrite)
-tuseu rectal-abces pe fata anterioara a
articulatiei sacroiliace(osteoartrita TBC)
• Mobilitatea activa-apreciere in ortostatism
-abductia-pacientul departeaza picioarele cat mai mult posibil (aprox 45 grade)
-adductia-cu picioarele apropiate,incruciseaza membrul inf drept pe cel stang de
sprijin (aprox 20 grade)
- flexia-strange genunchiul la piept fara sa-si indoie spatele (aprox 135 grade)
-extensia-pacientul cu mainile incrucisate pe piept si cu coloanal lombara in
pozitie dreapta se ridica de pe scaun
• Testul Trendelenburg-evalueaza
fesierul mijlociu (principalul abductor)
• In ortostatism,cu sprijin
unipodal,contractia fesierului mijlociu
de parte piciorului de sprijin mentine
bazinul orizontal, iar in timpul
mersului previne instabilitatea
provocata de caderea bazinului de
partea soldului oscilant.
• In insuficienta fesierului
mijlociu,contractia nu mai reuseste sa
mentina bazinul orizontal(cade de
partea opusa),mersul devine leganat
• Cauze-luxatia congenitala de sold,coxa
vara, femur vicios consolidate
-afectiuni
neurologice:poliomelita, lez ale radacinii
spinale L5
 SEMIOLOGIA GENUNCHIULUI

• Genunchiul=cea mai mare

articulatie,de tip “balama”,implica
3 oase:femur, tibie, rotula,cu 3
suprafete articulare
• Fara stabilitate
intrinseca,dependenta de
ligament pentru mentinerea
pozitiei oaselor care se articuleaza
la acest nivel
• Vulnerabil la traumatisme
• Examinarea in ortostatism-deformari:
-genu varum=unghi al axelor diafizare femurala si tibiala deschis inauntru,
genunchiul proemina in afara,membrele pelvine cu concavitatea interna, maxima
deformatie la niv.genunchiului.formeaza un “O”
=apare in rahitism,displazie metafizara,gonartroza,artropatie tabetica
-genu valgum=unghiul dintre axa femurala si tibiala este deschis in afara,
genunchiul proemina inauntru,membrul inferior curbura cu concavitatea in afara,
formeaza un “X”
=apare in rahitism,distrofii epifizare,poliomelita,artrita reumatoida
-genu flexum=deviatia in plan sagital, grad de flexie a gambei pe coapsa.nu poate
face complet extensia.
=in spondilita,artrite ac/cr, Sechele poliomelita
-genu recurvatum=hiperextensia gambei pe coapsa determina o curbura a
membrului inferior cu concavitatea anterioara
=laxitate capsuloligamentara din boala Ehler Danlos
DEFORMARILE GENUNCHIULUI
 • proeminente osoase si
PALPAREA
• a partilor moi
Palparea • Prezenta unor puncta dureroase
sistematica a • Modificari ale temperaturii locale
formatiunilor
anatomice va • Existenta impastarii/fluctuentei
descoperi: • +/- formatiunilor tumorale
Puncte Durere dupa traumatism cu traiect fix fractura fara deplasare
dureroase:
Fractura cu deplasare a rotulei,se simte pe fata anterioara lipsa
de continuitate a osului = “semnul creionului”

Durerea provocata prin palparea interliniei articulare (cu

genunchiul in flexie ) leziune de menisc

La alergatori de cursa lunga,ciclisti,schiorisd al tractului

iliotibial-durere pe fata laterala a genunchiului. La palpare pot
apare crepitatii
La alergatori, cataratori pe munte entezita si tendinita mm
popliteu-durere pe fata laterala a genunchiului.
Teste pentru aprecierea lichidului intraarticular
• Decubit dorsal cu genunchi in
extensie si cvadriceps relaxat
• Se apasa palmele in zona proximala
si distala (comprima simultan
fundurile de sac), se verifica daca
rotula pluteste= soc rotulian
 -in principal misc de flexie-extensie,la care se adauga
miscari de rotatie.
• Flexia se testeaza invitand bolnavul sa se lase “pe vine”
(simetric bilat)
• Extensia se testeaza punand pacientul sa se ridice din
pozitia “pe vine” (daca ambii genunchi se extind complet)
MOBILITATEA
ARTICULATIEI • flexia activă de 120°, iar pasivă de 160°,extensia activă se

GENUNCHIULUI realizează până se obţine rectitudine, o hiperextensie de

5 -10° este considerată patologică, un deficit de extensie
sugerează o leziune de menisc sau a ligamentului
încrucișat anterior.
• Rotaţia internă şi externă variaza intre 30-40 grade
• Semiologia genunchiului este dominată de durere, tumefiere, ulterior
deformare  anchiloză; întâlnite în bolile inflamatorii cum sunt:
poliartrita reumatoidă, spondilartritele.
• Pentru varstnici cea mai probabilă cauză a durerii = gonartroza,
investigaţie radiologica susţine diagnosticul.
• Monoartrită cu febră, tegumente calde si roșii = artrită septică
diagnosticul se stabilește pe baza puncției articulare și a examenului
lichidului articular.( Lichid tulbure, cu celularitate crescuta,majoritatea
PMN. Examen bacteriologic)
• În cazul persoanelor tinere cu durere și sindroame de instabilitate
articulară trebuie luate în considerare sechele de fracturi, luxaţii,
entorse, leziuni de menisc, leziuni ligamentare.
• Durerea localizată la interlinia femuro-tibială însoţită de blocarea
mobilităţii și episoade de hidrartroză este sugestivă pentru o leziune
de menisc
MANEVRE SPECIALE
• Teste meniscale:
 Testul Mc Murray
 Testul Apley- de compresiune si elongatie
• Testele stabilitatii articulare :
-Testul de abductie-limita dintre abductie si adductie
-Sertarul anterior-integritatea ligamentului incrucisat anterior
-Testul Lachman-ligamentul incrucisat anterior
 SEMIOLOGIA GLEZNEI SI PICIORULUI

• Glezna si piciorul=structuri
anatomice prin care greutatea
corpului este transmisa solului in
cursul ortostatismului si mersului.
• Din cauza stresurilor
repetate,piciorul poate fi sediul
unor deformari statice
• Sediul unor afectiuni generale:DZ,
artrita reumatoida
INSPECTIA:
• Anomalii congenitale : degete supranumerare (polidactilie),degete lipite
(sindactilie)
: deviatia degetelor in plan sagital:camptodactilie-
intereseaza mai ales halucele care este flectat (haluce flexus)
• Evaluarea formei piciorului:
picior plat =disparitia boltii plantare
Picior scobit (cavus) =accentuarea boltii plantare
PALPAREA
• Palparea proeminențelor osoase pornește de la capul metatarsofalangianului
(MTF) I și până la capul MTF V și apofiza stiloidă, urmărind sensibilitatea și
tumefierea zonelor examinate.
• Pe calcaneu se inserează tendonul lui Achile și este palpabil în treimea inferioară
a coapsei și la inserția pe calcaneu. Ruptura lui se manifestă prin edem, echimoză
și impotență funcțională.Flexia plantara a piciorului nu este posibila
• Palparea partilor moi incepe in jurul articulatiei
metatarsofalangiene a halucelui.
• Halus valgus=devierea in afara a degetului mare
• Partea mediala a articulatiei metatarsofalangiene a halucelui
sediul tofilor gutosi (guta)
• Calozitati(durioame)-pe fata dorsala a artic. Interfalangiene
proximale (conflict cu incaltamintea)
• Deget in ciocan=hiperextensie in
metatarsofalangiana,hiperflexia in interfalangiana proximala
si hiperexensie in cea distala
• Halus rigidus-mobilitatea articulara este sever afectata, prin
distrugerea cartilajului articular
• MISCAREA ACTIVA –examinata prin teste rapide:
flexia plantarapacientul merge pe varfuri
flexie dorsala mersul pe calcaie
• Principalele sindroame clinice sunt dominate de durere și tumefiere în cadrul
bolilor inflamatorii articulare: poliartrita reumatoidă, artropatia psoriazică,
spondilartritele.