Sunteți pe pagina 1din 4

PEDAGOGIE

Educatia cuprinde ansamblul influentelor, actiunilor, activitatilor desfasurate pentru


formarea, dezvoltarea, modelarea personalitatii umane, pentru integrarea sa optima în
societate. Educatia reprezinta activitatea sociala complexa constituita din ansamblul
actiunilor constiente, sistematice si organizate, desfasurate cu scopul formarii si dezvoltarii
personalitatii umane în concordanta cu nivelul de dezvoltare al societatii.

Influentele educative actioneaza permanent asupra fiecarei persoane. În functie de caracterul


acestora: sistematizat, organizat, spontan, putem clasifica formele educatiei în: educatie
formala, nonformala si informala. 

Formele educatiei reprezinta modalitatile în care se realizeaza actiunea educationala.

Ce este educația formală?


Educația formală se constituie din acele influenţe sistematice, intenţionate, organizate
temeinic într-un curriculum național de bază. De aceea, cel mai adesea, educația formală este
întâlnită la nivelul instituțiilor dedicate total și specializate în educație precum este școala.
Dar, sunt situații în care profesorii consideră că își pot realiza unele lecții mai bine în alte
instituții (precum muzee, teatre…) sau chiar în aer liber (în parcuri, pe stradă). Sunt de
asemenea situații speciale, în care copiii nu se pot deplasa pentru a merge la școală: când au
deficiențe majore (situație în care profesorul vine la copil) sau când distanțele sunt prea mari
(situație în care sunt folosite mijloacele mass-media).

Ce este educația nonformală?


Educația nonformală se structurează din influenţe sistematice şi intenţionate, organizate, dar
care nu țin neapărat de un curriculum național de bază și care sunt realizate din inițiativa unui
profesor sau a unei instituții care nu are neapărat ca funcție de bază educația.

Astfel, sunt instituții care își pot propune o formare specifică pentru promovarea socială a
domeniului lor. În acest sens muzeele pot realiza cursuri de formare pornind de la specificul
lor, teatrele pot face cursuri de actorie pentru amatori, cluburile sportive și artistice, diverse
asociații sau firme pot propune cursuri de formare pentru angajații lor sau pentru oamenii
cărora li se adresează. Prin intermediul mass-mediei se pot propune cursuri sistematice pentru
învățarea unei limbi străine, pentru promovarea valorilor culturii și civilizației etc.
De asemenea poate exista inițiativa particulară a unor specialiști într-un domeniu care să
propună cursuri de formare în zona lor de expertiză prin intermediul unor instituții (cele mai
sus amintite sau chiar și școala, dar în afara programului ce ține de curriculumul de bază).
Aceste cursuri pot fi susținute și în cadrul unor instituții unde calitatea vieții oamenilor s-ar
putea îmbunătății (în spitale, azile de bătrâni, în orfelinate, asociații ale oamenilor cu diferite
deficiențe etc.)

Sunt cursuri care pot susține educația de bază din școală (prin intermediul meditațiilor) sau o
pot diversifica formând abilități care nu sunt avute în vedere de către școală.

Ce este educația informală?


Educația informală se constituie din influenţe nesistematice, neintenţionate și nestructurat pe
care o întâlnim adesea în familie, în comunitate, pe stradă. Intenția educativă poate exista sau
nu, poate fi conștientă sau nu, dar scopul educativ nu este urmărit cu consecvență și în mod
profesionist.

De pildă, cetățeanul care îi spune copilului să-și ridice hârtia aruncată pe jos are o influență
educativă chiar dacă nu a intenționat decât să se bucure de un oraș mai curat.

Mama care își îndeamnă copilul să o ajute la curățenie, are o influență educativă chiar dacă
nu a intenționat decât să-i dea o ocupație copilului în timpul în care nu l-ar fi putut
supraveghea fiind ocupată cu altceva.

Artistul care expune un tablou într-un muzeu și își explică tehnica are o influență educativă
asupra acelor colegi care îi pot experimenta tehnica.

O operă de artă, o scriere literară, un tablou, o sculptură, o cercetare, o prezentare științifică –


toate și multe altele au o influență educativă asupra celor cu care intră în contact.

Interferențe ale formelor educației


Se remarcă o interferenţă între formele educaţiei și este de reținut că aceste forme nu sunt
legate de instituțiile în care se realizează cu precădere. Astfel, şcoala este şi un mediu al
educaţiei informale, în pauze când copilul discută cu colegii şi chiar cu profesorii și, poate fi
de asemenea și un mediu al educației nonformale prin acele cursuri propuse copiilor și
adulților în afara programului școlar.
Familia este un spațiu al educaţiei informale, dar poate fi și spațiu al educației nonformale
când copilul face pian acasă cu o profesoară, urmează prin intermediul televizorului cursul de
limba engleză și învață cu mama, ca specialist în acest domeniu, chimie.

Ce este educaţia permanentă


Educația permanentă este un concept uzitat de proverbele românești dinaintea apariției
pedagogiei ca știință: „Omul cât trăiește învață”.

Comenius oferă o primă descriere științifică: Educația permanentă se referă la nevoia general


umană de a cunoaşte precum şi de a se adapta la schimbări interne (generate de vârstă,
interese, experienţe) şi externe (sociale).
Motivaţiile omului de a permanentiza educația țin de nevoia de a-și depăși limitele (de a se
dezvolta); de nevoia internă de a afla , de a şti (pentru a-și învinge teama de necunoscut); de
nevoia de a se adapta la condiții noi, la schimbări (pentru supravieţuire); de nevoia de a se
adapta la noi modele de existenţă socială, de comunicare (pentru integrare socială în grupuri
și comunități diverse).

Dimensiuni ale educației permanente:


Dimensiunea longitudinală se referă la faptul că omul învață pe întreg parcursul existenţei
sale, de la naștere până la moarte. Așa se face că putem vorbi despre educația timpurie (încă
de la nașterea copilului și până la intrarea lui în școală) și despre educaţia adulţilor (după ce
omul părăsește instituția școlii).
Dimensiunea transversală se referă la faptul că omul este permanent sub influență educativă,
învață din orice experiență, de la oricine și în orice moment.