Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Lista de tabele
Notă: Puteţi găsi acest manual pe CD în format Adobe Acrobat PDF. Numele fişierului este:
Stabilitatea tensiunii dintr-o reţea electică se referă la abilitatea sistemului de a menţine o tensiune
acceptabilă în condiţiile unei topologii a sistemului care se poate modifica şi a unor încărcări diferite ale
sarcinilor. Instabilitatea tensiunii are loc în general datorită faptului că, spre deosebire de puterea activă,
puterea reactivă nu poate fi transportată pe distanţe lungi. De aceea, un sistem electric cu multe surse de
putere reactivă este mai puţin probabil să aibă probleme de stabilitate a tensiunii.
Evaluarea stabilităţii tensiunii unui sistem electric este de o importanţă covârşitoare în planificarea
reţelelor electrice şi operarea lor zilnică.
Aşa numita analiza „PV”, care este larg folosită în studii ale stabilităţii tensiunii, este bazată pe
impunerea unei creşteri graduale a sarcinii în anumite sau în toate secţiunile unui sistem electric.
Ulterior, este selectat un grup de generatoare care să funcţioneze ca furnizori de putere reactivă,
pentru a compensa căderea de tensiune creată de creşterea sarcinii. Când capacitatea de compensare a
puterii reactive din aceste unităţi de generare este terminată (nu se poate ajunge la o soluţie în rularea
regimului permanent la acel nivel al sarcinii), tensiunea va cădea şi, implicit se va defini limita de
stabilitate a tensiunii pentru acel sistem.
Cel mai uzual mod de abordare al studiului stabilităţii tensiunii este bazat pe analiza circulaţiei de
putere. EDSA a adoptat această metodologie în evaluarea stabilităţii tensiunii a unui sistem electric.
Analize dinamice ale fenomenului de stabilitate a tensiunii se pot realiza folosind programul de
stabilitate tranzitorie EDSA (EDSA Transient Stability program). Caracteristicile principale ale
programului EDSA de stabilitate a tensiunii includ selecţie flexibilă a creşterii sarcinii sistemului (pe
arii, zone sau noduri), grupuri de generatoare definite de utilizator, selecţie eficientă a obiectelor
monitorizate, soluţii tehnice rapide şi de încredere şi o plotare uşor de înţeles pentru vizualizarea
curbelor PV. Rezervele de putere reactivă ale nodurilor din reţea şi a generatoarelor pot fi
monitorizate în întregul sistem, pe arii, zone sau individual. Vor fi arătate în continuare în tutorial
exemple pentru caracteristicile mai sus menţionate.
Acest tutorial va ilustra modul de analizare al stabilităţii tensiunii bazată pe o rezervă de putere reactivă
dinamică disponibilă în reţeaua de distribuţie. Aşa cum s-a indicat mai sus, stabilitatea tensiunii se referă
la abilitatea sistemului de a menţine un nivel acceptabil al tensiunii, în condiţiile unor sarcini fluctuante şi
a unei topologii de reţea în schimbare. Pentru a controla aceste nivele de tensiune, trebuie să fie
disponibilă o rezervă mare de putere reactivă pentru a compensa condiţiile dinamice ale sistemului.
Programul va calcula limita de stabilitate maximă bazată pe surse de putere reactivă controlate
dinamic. În alte cuvinte: generatoare definite ca noduri PV. Sistemul trebuie să aibă cel puţin un nod
PV pentru ca analiza să fie fiabilă. Exemplul ilustrat în acest tutorial este un sistem format din 14
noduri, publicat în manualul numit „Analysis of Faulted Power Systems” de A. Fouad si P.M.
Anderson de la Iowa State University. Scopul este de a găsi limita de stabilitate a tensiunii a acestui
sistem electric atunci când toate sarcinile din sistem sunt crescute uniform, bazate pe tipare care vor fi
explicate în continuare în acest exerciţiu.
Înainte ca acest tutorial să fie explicat, tabelul următor va ajuta cititorul în interpretarea rezultatelor.
Tabelul 1 indică ca nodurile AAA138, DDD69 şi FFF138 reprezintă rezerva dinamică de putere
reactivă a acestui sistem. Tabelul 2 ilustrează condiţia de sarcina de bază de la care va porni această
analiză.
Tutorialul va încerca să determine dacă sistemul este capabil să facă faţă unei creşteri de 200% a
sarcinii în timp ce trebuie să menţină un nivel de tensiune acceptabil în sistem. Creşterea va fi scalată
în trepte de creştere de câte 2%. Parametrii care vor fi folosiţi în analiză sunt:
1. Factorul de creştere a sarcinii (Load Growth Factor): 200% aplicat la toate sarcinile
2. Incrementul de creştere a sarcinii (Load Increment): 2% aplicat la toate sarcinile
Ca şi altenativă, programul „Voltage Stability” poate fi pornit şi din meniul „Analysis” indicat mai
jos:
Pasul 4. Selectaţi metoda de rezolvare a regimului permanent. Pentru acest exemplu, selectaţi „Fast
Decoupled”
Pasul 5. Definiţi opţiunile de control al tensiunii din regimul permanent, aşa cum este indicat aici şi
selectaţi „OK”.
Pasul 7. Specificaţi “Load Growth Factor’ şi “Load Growth Increment”. Amândouă valorile trebuie
introduse în procente. Completaţi valorile indicate în imagine. De asemenea, introduceţi “Low
Voltage Stability Criterion” aşa cum este indicat mai jos:
Pasul 8. Selectaţi meniul „Load Scaling” şi apăsaţi „Add All” ( puteţi să selectaţi şi alte sarcini):
Pasul 10. Selectaţi din coloana „Available Generators” fiecare generator care va fi folosit ca şi sursă
de putere reactivă, apoi apăsaţi „Add” să-l adăugaţi în coloana „Selected Generators”. Pentru acest
exemplu, selectaţi toate generatoarele.
Pasul 12. Selectaţi din coloana „Available Busses” fiecare nod pentru care este cerut un raport grafic,
apoi apăsaţi „Add” să-l adăugaţi în coloana „Monitored Busses”. Pentru acest exemplu selectaţi „Add
All”.
Pasul 14. Selectaţi din coloana „Available Generators” fiecare generator pentru care este cerut un
raport grafic, apoi apăsaţi „Add” să-l adăugaţi în coloana „Monitored Generators”. Pentru acest
exemplu selectaţi „Add All”.
Pasul 16. O dată ce analiza este completă, fereastra „Program Information” va afişa un raport al
stabilităţii tensiunii. În acest caz, tensiunea va cădea dacă consumul total ar fi crescut cu 62% sau
385.5 MW, ca mai jos:
Pasul 17. După ce simularea s-a terminat, va apărea o icoană nouă „Report Manager”. Selectaţi
această icoană:
Pasul 19. Pentru a vedea raportul text al analizei, selectaţi „View Text Report” din categoria
„Voltage Stability Report”.
În concluzie:
Graficele arată clar ca tensiunea va cădea în momentul în care rezerva de putere reactivă a
sistemului este epuizată. Pagina umatoare ilustrează un raport complet în format text.
CAP generează rapoarte uşor de înţeles. În plus, CAP aranjează în ordine descrescătoare
contingenţele bazându-se pe depăşirile limitelor impuse de utilizator, uşurând astfel sarcina
plictisitoare şi greoaie a inginerilor de a verifica rezultalele detaliate a miilor de contingenţe analizate.
CAP compară automat limitele de operare ale tensiunii şi circulaţiile de putere prin toate
echipamentele cu soluţia şi raportează tipul de depăşire a limitelor impuse, gradul de depăşire şi
contingenţa care cauzează depăşirea limitelor impuse. Raportul poate fi exportat în Excel pentru
analize grafice ulterioare.
Contingenţele sunt definite de utilizatori printr-o interfaţă prietenoasă. CAP poate pregăti automat
lista cu toate cele N-1 contingenţe în funcţie de arii, tensiuni definite de utilizator, zone sau întreaga
reţea. CAP poate trata orice tip de contingenţă N-k care implică orice număr de elemente.
În plus faţă de definirea contingenţelor, celelalte date de intrare cerute de programul de analiză a
contingenţelor sunt similare cu cele din programul de analiză a regimului permanent. Sunt automat
completate limitele minime şi maxime ale tensiunilor în regim normal de funcţionare şi de avarie,
capacităţile de încărcare ale transfomatoarelor, liniilor/cablurilor în regim normal de funcţionare şi de
avarie.
Vom arăta programul de analiză a contingenţelor folosind un fişier din Samples. Acest fişier numit
„CONTINGENCY.axd” poate fi găsit în EDSA2005\samples\voltstab. Pentru a începe procedura
pas-cu-pas întâi deschidem acest fişier. Pentru a accesa programul de analiză a contingenţelor,
selectaţi icoana „Voltage Stability Contingency Analysis” ca în figura de mai jos:
Va fi afişată fereastra de dialog principală a analizei contingenţelor. Aici utilizatorul poate defini
contingenţe, poate seta limite de funcţionare, să ceară ca programul să genereze N-1 contingenţe, să
definească filtre bazate pe arii, zone şi/sau tensiunea sistemului, şi în final să ceară programului să
simuleze contingenţele.
Implicit, programul creează o contingenţă goală numită „BaseCase”. Paşii necesari pentru crearea
unei contingenţe sunt descrişi mai jos. O contingenţă poate să însemne evenimente multiple sau
numai un singur eveniment. În partea dreaptă a ferestrei de dialog utilizatorul poate defini tipul de
contingenţă selectând „Buses” sau „Branches”. Să presupunem că dorim să definim o ieşire din
funcţiune a unui generator, în acest exemplu generatorul „DDD138”. Dând dublu click pe acest
generator, se va afişa o fereastră din care se poate alege tipul de contigenţă pentru:
- scoaterea din funcţiune a unui nod
- scoaterea din funcţiune a unei sarcini
- scoaterea din funcţiune a unui generator
aşa cum este arătat mai jos:
Mai sus, este selectată opţiunea „OutGen” şi acest eveniment este adăugat analizei.
Pentru a modifica numele unei contingenţe, daţi dublu click pe butonul dreapta al mouse-ului (pe
rândul cu numele contingenţei), se deschide o fereastră de dialog nouă în care se introduce noul
nume.
Se pot defini contingenţe pentru laturi, similar celor pentru noduri. Este arătat mai jos. Daţi dublu
click pe rândul unde este afişată latura dorită şi selectaţi statusul „Out Service”.
Programul de analiză a contingenţelor poate fi folosit pentru generarea automată a N-1 contingenţe.
De exemplu, să presupunem că se doreşte generarea automată de contingenţe pentru toate
liniile/cablurile de 69 kV.
Pentru început, vom selecta nivelul de tensiune de 69 kV din lista cu tensiunile disponibile, ca în
figura de mai jos.
Acum apăsaţi butonul „N-1 Contingencies”. Deoarece ne interesează ieşirea din funcţiune a liniilor,
bifaţi „Generate N-1 Line Contingencies” şi apăsaţi „OK”.
Figura de mai jos arată o listă cu liniile scoase din funcţiune, listă care a fost generată automat.
După ce s-au specificat contingenţele dorite şi limitele impuse, apăsaţi butonul „Analyze & Report”
pentru a porni simularea, aşa cum este arătat mai jos.
După ce s-au analizat toate contingenţele, programul prezintă rezultatele aşa cum este afişat mai jos.
Raportul conţine descrierea detaliată a fiecărei contingenţe, depăşirile limitelor impuse pentru
tensiuni şi limitelor impuse pentru supraîncărcări. În final, programul afişează toate contingenţele în
ordine descrescătoare împreună cu gradul atribuit în funcţie de gradul de depăşire al limitelor impuse
pentru valorile tensiunilor şi circulaţiilor de putere şi curent.
S-a urmat procedura de mai jos pentru a valida şi verifica rezultatele programului de analiză a
contingenţelor:
Inginerii de la firma EDSA au realizat procedura V&V, iar rezultatele sunt rezumate mai jos (fişierele
create în pasul b) sunt CONTINGENCY-AAA69-Z69, CONTINGENCY-DDD69-Z69,
CONTINGENCY-FFF69-Z69 şi CONTINGENCY-JJJ69-Z69. Aceste tabele arată ca rezultatele
sunt 100% corecte.
Depăşirea valorilor impuse pentru tensiuni pentru contingenţa: „Line Out” BUS-E69-FFF69
Depăşirea valorilor impuse pentru încărcări pentru contingenţa: „Line Out” BUS-E69-FFF69
Depăşirea valorilor impuse pentru tensiuni pentru contingenţa: „Line Out” BUS-Z69-JJJ69
Depăşirea valorilor impuse pentru încărcări pentru contingenţa: „Line Out” BUS-Z69-JJJ69
Depăşirea valorilor impuse pentru tensiuni pentru contingenţa: „Line Out” AAA69-BUS-Z69
Depăşirea valorilor impuse pentru încărcări pentru contingenţa: „Line Out” AAA69-BUS-Z69
Depăşirea valorilor impuse pentru tensiuni pentru contingenţa: „Line Out” DDD69-BUS-E69
Depăşirea valorilor impuse pentru încărcări pentru contingenţa: „Line Out” DDD69-BUS-E69
I.a) Rezultatele rulării regimului permanent pentru contingenţa „Line Out” BUS-69 – FFF69
I.b) Rezultatele rulării regimului permanent pentru contingenţa „Line Out” BUS-Z69 – JJJ69
I.c) Rezultatele rulării regimului permanent pentru contingenţa „Line Out” AAA69 - BUS-Z69
I.d) Rezultatele rulării regimului permanent pentru contingenţa „Line Out” DDD69 - BUS-E69