DUREREA

„Durerea este cel mai mare demon al omenirii, mai mare chiar decât moartea”
Albert Schweitzer

Durerea, definită ca o experienţa senzorială şi emoţională dezagreabilă are un caracter

multifactorial şi pluridimensional. Această abordare justifică importanţa din ce în ce mai mare
acordată programelor de luptă contra durerii în general.Durerea se manifesta sub diferite
forme de intensitate si intindere variabile. Durerea este asociata cu leziuni tisulare, reale sau
potentiale, sau descrisa ca si cum aceste leziuni exista. Ea este provocata, de cele mai multe ori,
de excitarea receptorilor denumiti in mod obisnuit nociceptori (terminatii nervoase sensibile la
stimulii durerosi), care se afla, in principal, in piele si, intr-o mai mica masura, in vase, mucoase,
oase si tendoane. Organele interne contin mai putini astfel de receptori.
Rolul durerii in organism
Durerea joaca un rol important in vietile oamenilor. Ea are scopul de a ne proteja de rau, prin
faptul ca ne face sa asociem anumite actiuni daunatoare cu o senzatie de durere. Si tot durerea
e cea care ne arata un semnal de alarma, ne "informeaza" in legatura cu bolile pe care le-am
putea avea.
Totodata, durerea produce o reactie emotionala, nu doar una fizica. Unele dureri pot fi cauzate
de depresie sau de o suparare cauzata de decesul cuiva drag, dar aceste dureri nu sunt usor de
masurat sau de clasificat. Pe de alta parte, absenta durerii (nu ne referim la cea data de o
reactie emotionala) poate incuraja anumite tipuri de alte actiuni. De exemplu, esti mai inclinat
sa alegi o farfurie care nu este fierbinte decat una care stii ca te frige.
TIPURI DE DURERE:
– O durere se defineste dupa:
– sediul ei, dupa tipul ei:
– difuz sau localizat,
– dupa intensitatea ei,
– dupa periodicitatea si caracterul ei durerea poate fi :
– pulsatila,
– batanta,
-zvacnitoare (zvacniturile sunt caracteristice unei inflamatii),
-ca un fulger (atingere nervoasa),
– poate avea o natura de crampa (atingere musculara) sau de colica (atingere viscerala).
– In unele cazuri, durerea este resimtita intr-o alta parte a corpului decat cea in care se afla
zona lezata sau traumatizata; atunci se vorbeste de durere iradiata.
-Un alt tip de durere se refera la membrul fantoma; ea este resimtita de aproximativ 65% dintre
amputati.

Clasificarea durerii:
Clasificarea durerii in cancer după timp (durată)
• Acută
• Cronică
• Incidenta
• Puseu dureros (durerea breakthrough)
Clasificarea durerii după intensitate •
-Usoară - VAS < 4
• Moderată - VAS ≥ 4
• Severă - VAS ≥ 7
(VAS- Scala analog vizuală)
Clasificarea durerii după fiziopatologie
• A. Nociceptiva – leziuni/stimulare receptorilor pentru durere din tegument, tesut cellular
subcutanat, periost, vase, viscere:
-viscerala(opioid sensibila)
-somatica( ex. durerea osoasa)
• B.Neuropatica (opioid semiresponsivă, necesita opioid si coanalgezice) – provocata de:
- leziuni/compresii nervi periferici, SNC
-leziuni/compresii filete nervoase simpatice
-simpatetică: nesegmentară, asociată cu senzaţii termice, disestezie, ca o arsură, independentă
de mişcare, cu perturbări trofice
Durerea, uneori, poate sa rezulte dintr-o afectiune medicala ce reprezinta substratul ei, cum ar
fi:
• sindromul de oboseala cronica: caracterizat prin oboseala extrema, prelungita, adesea
insotita de durere;
• endometrioza: o boala dureroasa care apare atunci cand mucoasa uterina creste in afara
uterului;
• fibromialgia: o durere larg raspandita in oase si muschi;
• bolile inflamatorii intestinale: un grup de afectiuni care provoaca inflamatii dureroase, cronice
in tractul digestiv; • cistita interstitiala: o boala cronica ce este caracterizata de presiunea si
durerea vezicii urinare;
• disfunctia articulatiei temporo-mandibulare: o boala care provoaca un sunet (ca un pocnet)
dureros, ruperea sau blocarea dureroasa a maxilarului;
• vulvodinia: o durere vulvara cronica ce apare fara o cauza evidenta.
Masurarea durerii
Exista mai multe metode prin care se poate masura durerea. De exemplu, dolorimetrul, care
este un instrument folosit pentru a masura pragul durerii si toleranta la durere.
Dolorimetria, ca ramura, a fost definita ca fiind "masurarea sensibilitatii la durere sau
intensitatii durerii". De-a lungul timpului, au fost dezvoltate mai multe tipuri de dolorimetre.
Acestea aplica o presiune constanta, durere sau stimulare electrica pe o anumita zona sau
misca o articulatie ori alta parte a corpului pentru a determina ce nivel de caldura, de presiune,
de curent electric sau ce cantitate de miscari produce o senzatie de durere.
Masurarile durerii ajuta la determinarea severitatii, tipului si duratei durerii si sunt folosite
pentru a stabili un diagnostic precis, pentru a determina un plan de tratament si pentru a
evalua eficacitatea tratamentului. Scala durerii este o metoda disponibila pentru nou-nascuti,
sugari, copii, adolescenti, adulti, varstnici si pentru persoanele a caror comunicare este
afectata.
INTENSITATEA DURERII :
Intensitatea durerii a fost impartita in 10 grade, de la lipsa durerii si pana la durerea
chinuitoare, insuportabila:
0 – Fara durere, relaxare, expresie calma
1-2 – Durere minima, usor stresat, expresie tensionata
3-4 – Durere usoara, miscari retinute, grimaze
5-6 – Durere moderata, gemete, agitatie
7-8 – Durere severa, tipete
9-10 – Durere chinuitoare, tipete, agitatie
Diagnosticarea durerii:
Printre testele care pot ajuta medicul specialist sa identifice cauza durerii tale se numara:
• examinarea CT (tomografia computerizata standard) - majoritatea scanarilor de acest gen
dureaza intre 15 minute si 1 ora;
• MRI (tomografia de rezonanta magnetica) - o scanare poate dura 5 minute sau mai mult de 1
ora;
• blocarea nervilor - aceste teste pot trata si diagnostica acea cauza a durerii tale; medicul iti
injecteaza ceva pentru a amorti durerea (un anestezic) in locurile unde sunt anumiti nervi;
raspunsul pacientului la blocarea bervilor poate ajuta medicul sa descopere ce anume provoaca
durerea si de unde provine aceasta;
• discografia - acest test este bun pentru persoanele care iau in considerare interventia
chirurgicala pentru a-si trata durerea de spate; medicii folosesc discografia atunci cand vor sa
faca teste inainte de a se decide in privinta unui tratament; in timpul acestui test, o substanta
ca o "vopsea" este injectata in discul coloanei vertebrale despre care se crede ca ar fi cauza
durerii; substanta scoate la iveala zonele afectate la radiografie;
• mielograma - si acest test este folosit pentru durerea de spate, ia o substanta de contrast, ca
o vopsea, este injectata in canalul spinal; acest test ajuta la identificarea compresiei nervilor,
care este cauzata de hernia de disc sau de fracturi in aceasta zona;
• EMG: electromiografia le permite medicilor sa verifice activitatea muschilor; medicul
introduce niste ace fine in muschi pentru a masura raspunsul lor la semnalele electrice;
• scanarile osoase - acestea ajuta la diagnosticarea si la urmarirea infectiilor, fracturilor si a
altor afectiuni de la nivelul oaselor. Un medic injecteaza o cantitate mica dintr-o substanta
radioactiva, in fluxul de sange al pacientului. Aceasta substanta se va colecta in oase, in special
in zonele care nu sunt normale.
• imagistica cu ultrasunete - numit si sonografie, acest test foloseste unde sonore de inalta
frecventa pentru a obtine imagini din interiorul corpului; ecourile undelor sonore sunt
inregistrate si sunt afisate ca imagini in timp real.

MANIFESTAREA DURERII:
– O durere acuta se manifesta cu ocazia unei leziuni tisulare si are ca rol esential prevenirea
individului asupra unei disfunctii a organismului sau. Ea este asociata cu palpitatii, cu o crestere
a presiunii arteriale, a nivelurilor unor hormoni (cortizol, catecolamine) si a frecventei ventilatiei
(miscarea aerului in plamani).
– O durere cronica este o durere persistenta mai mult de o luna peste timpul obisnuit in cazul
unei boli acute, ori dupa timpul socotit dupa ce a survenit o vindecare sau chiar poate fi o
durere asociata unei boli cronice.
TRATAMENT
OBIECTIVE:
– ameliorarea durerii
– promovarea vindecarii tesuturilor suferine
– miorelaxarea regionala
– revenirea la mobilitatea avuta anterior
– educarea pacientului in vederea prevenirii instalarii altor episoade
PROFILAXIE:
Lupta impotriva durerii reprezinta una dintre prioritatile medicinei. In afara tratamentului
cauzei, tratamentul consta, in general, in administrarea de :
– analgezice nenarcotice (aspirina, paracetamol, ) pentru durerile usoare sau moderate care nu
a mai fost tratata anterior,
– de antiinflamatoare nesteroidiene pentru durerile medii,
– de analgezice narcotice (inrudite cu morfina) pentru durerile mari.
Tratamentul durerilor cronice rebele poate, de asemenea, sa faca apel la injectarea locala de
opiacee, prin cateter epidural sau intradural pentru maduva si intravascular pentru creier, prin
intermediul unui rezervor subcutanat, unde este injectat produsul, sau al unei pompe de infuzie
reglabila la comanda.
Tratamentele nemedicamentoase precum :
– crioterapia (aplicarea frigului),
– masaje,
– acupunctura,
– electroterapie,
– interventiile de neurochirurgie care vizeaza intreruperea cailor sensibilitatii (de exemplu,
termocoagularea ganglionului lui Gasser in nevralgiile rebele de trigemen) pot fi, de asemenea,
folosite
Mijloace farmacologice:
• Opiode: morfină, petidină, fentanil – administrate im sau iv in bolus sau in perfuzie. O formă
mai modernă este patientcontrolled analgesia (PCA): bolnavul îşi administrează singur doza de
analgetic, printr-un dispozitiv automat, fără a putea însă trece dincolo de o doză maximală
reglată anterior. Există şi calea de administrare a opiodelor transdermal.
• Analgezia regională: pe cateter epidural prin care se administrează un anestezic local +/- un
opioid. Este util în analgezia postoperatorie, la bolnavii arteriopaţi, în decursul travaliului.
• Antiinflamatoarele nesteroidice (NSAID) de tipul diclofenac, indometacin; anti-COX2
(parecoxib, celecoxib) şi analgetile minore (metamizol, paracetamol) completează posibilităţile
terapeutice analgetice.

Bibliografie:
Thienhaus, Ole; Cole, B. Eliot (2002). "Clasificarea durerii". În Weiner, Richard S ,.
Managementul durerii: Un ghid practic pentru clinicieni . CRC Press. p. 29. ISBN 0-8493-0926-3 .
Pasero C, McCaffery M. Pain: manual clinic . Sf. Louis: Mosby; 1999. ISBN 0-8151-5609-X .
Rapoartele consumatorilor (28 aprilie 2016). "Îmbunătățirea durerii: ce trebuie să știți" .
Rapoartele consumatorilor . Adusat 26 mai 2016
Hardy, Paul AJ (1997). Managementul durerii cronice: esențiale . UK: Greenwich Medical Media.
ISBN 1-900151-85-5 . Main, Chris J .; Spanswick, Chris C. (2000). Controlul durerii: o abordare
interdisciplinară . Churchill Livingstone. ISBN 0-443-05683-8 .
Geertzen JH, Van Wilgen CP, Schrier E, Dijkstra PU (2006). "Durerea cronică în medicina de
reabilitare". Disabilitate și reabilitare . 28 (6): 363-7. doi : 10.1080 / 09638280500287437 . PMID
16492632

Martinica Iasmina-Giorgiana.BFKT,AN3,GR2