CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

I. OBIECTIVE
a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer.
b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie.
c) Înţelegerea modului de folosire a porţilor de transfer la realizarea unui amplificator cu
reglaj digital al amplificării şi la realizarea unui integrator pasiv cu reţea de capacităţi
comandate digital.

III. COMPONENTE ŞI APARATURĂ

În acestă lucrare se foloseşte montajul experimental prezentat în Fig. 8.6. Folosim
circuitul integrat 4066 care conţine 4 porţi de tranfer CMOS. În Fig. 1. este prezentată
semnificaţia pinilor circuitului 4066. În Fig. 2. a) este reprezentată schema internă a unei
porţi de transfer bidirecţională, iar în Fig. 2.b) simbolul porţii de transfer. Pentru circuitul
integrat 741 (amplificator operaţional) semnificaţia terminalelor este prezentată în lucrarea
Comparatoare de tensiune cu AO.
VDDVCAVCD D D C C VDD, VSS: tensiunile de alimentare pozitivă, respectiv
negativă
14 13 12 11 10 9 8
A,A; B,B ; C,C ; D,D : intrare/ieşire, respectiv ieşire/intrare
1 2 3 4 5 6 7 pentru porţile de transfer A, B, C, respectiv D
VCA, VCB, VCC, VCD : tensiunile de comandă a celor 4 porţi de
A A B B VCBVCCVSS transfer

Fig. 1. CI 4066 - semnificaţia terminalelor

VDD

T
INTRARE IEŞIRE
IEŞIRE INTRARE
COMANDĂ

T IEŞIRE
TG
COMANDĂ INTRARE INTRARE
vCo IEŞIRE
a) -VSS b)
Fig. 2. Poarta de transfer CMOS
a) Structura internă , b) Simbol ( TG - Transmission Gate)
Pentru alimentarea circuitului avem nevoie de o sursă dublă de tensiune stabilizată.
Deoarece aplicăm şi măsurăm tensiuni variabile avem nevoie de un generator de semnal, de
un osciloscop catodic cu două canale şi de un voltmetru de c.a.

II. SUPORT TEORETIC

Experimentele se bazează în principiu pe secţiunea “Comutatoare analogice CMOS”
din cursul de “Dispozitive electronice”. Se pot consulta şi lucrările:
1. Oltean, G., Dispozitive si circuite electronice. Dispozitive electronice,
Risoprint, Cluj-Napoca, ISBN 973-656-433-9, 316 pag, 2003, retiparită în
2004
 2. http://www.bel.utcluj.ro/rom/dce/goltean/de/de.htm
3. Miron, C., Introducere în circuitele electronice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,
1983.
4. Ardelean, I., ş.a., Circuite integrate CMOS, Manual de utilizare, Editura tehnică, Bucureşti,
1986

IV. EXERCIŢII PREGĂTITOARE

P1. Poarta de transfer CMOS

P1.1. Conducţia şi blocarea porţii de transfer
Porţile de transfer din circuitul integrat MMC 4066 sunt în starea de conducţie pentru
tensiuni de comandă de nivel înalt si in starea de blocare pentru tensiuni de comandă de nivel
scăzut.
A.
♦ Cum arată tensiunea de ieşire vO(t) a porţii de transfer pentru tensiune de intrare vI(t)
sinusoidală cu amplitudinea de 3V şi frecvenţă de 1KHz, dacă tensiunea de comandă a
porţii este vCO = 5V? Dar dacă vCO = -5V? Circuitul integrat din care face parte poarta de
transfer este alimentat cu VDD = +5V; VSS = -5V.
♦ Mărimea tensiunii de ieşire va fi afectată de valoarea rezistenţei de sarcină legată la
ieşirea porţii? Dacă da în ce fel, şi în care stare a porţii (conducţie/blocare)?
B.
♦ Circuitul integrat este alimentat la ± 5V. Cum arată vO(t) pentru vI(t) sinusoidală cu
amplitudinea de 7V, vCo = 5V?

P1.2. Rezistenţa echivalentă a porţii de transfer

Deoarece poarta de transfer nu este ideală, între terminalele de intrare/ieşire există o
rezistenţă echivalentă mai mare ca zero în starea de conducţie a porţii rON, respectiv diferită de
infinit în starea de blocare rOFF.
♦ Cum se determină rON şi rOFF dacă pentru fiecare stare a porţii se cunosc tensiunea de
intrare, tensiunea de ieşire şi rezistenţa de sarcină?

P2. Amplificator cu reglaj digital al amplificării

♦ Pentru schema din Fig. 3., care este valoarea rezistenţei echivalente Rech între punctele A şi
B, pentru următoarele combinaţii ale tensiunilor ce comandă stările celor două porţi de
transfer:

vCo1 vCo2

I 5V 5V
II -5V 5V
III -5V -5V
IV 5V -5V

♦ Cum arată vO(t) în fiecare din cele patru cazuri de mai sus dacă vI este sinusoidală cu
frecvenţa de 1KHz şi amplitudine 100 mV, dacă relaţia dintre vO şi vI este:
R
vO = − AB v I
R1

2
 CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

P3. Integrator pasiv cu reţea de capacităţi comandată digital

♦ Pentru schema din Fig. 4 care este capacitatea echivalentă Cech între punctele A şi B pentru
următoarele combinaţii ale tensiunilor ce comandă porţile de transfer:

vCo1 vCo2

I 5V 5V
II -5V 5V
III 5V -5V
IV -5V -5V

♦ Care este constanta de timp a circuitului în fiecare din situaţile de mai sus?
♦ Cum arată vO(t), dacă vI(t) este tensiune dreptunghiulară între 0 şi 5V cu frecvenţa de
100Hz.

V. EXPERIMENTARE

E1. Poarta de transfer CMOS

E1.1. Conducţia şi blocarea porţii de transfer
A.
♦ Se alimentează montajul cu tensiune diferenţială (VDD = +5V; VSS = -5V; masa= 0V) de
la sursa de tensiune dublă stabilizată.
♦ Pentru acest experiment se alege, din cele 4 porţi de transfer notate A, B, C si D, poarta
D.
♦ La intrarea porţii In/Out se aplică tensiunea vI(t) = 3sin(2π1000t) [V], [Hz].
♦ La ieşirea porţii Out/In se leagă, printr-un fir, rezistenţa de sarcină RL2 = 1KΩ(J11 închis).
♦ La intrarea de comandă a porţii VCoD se aplică nivel înalt de tensiune, prin legarea la VDD,
(vCo = +5V).
Atentie: verificati sa nu fie conectata in circuit iesirea amplificatorului operational la
rezistenta de sarcina.
♦ Se vizualizează cu osciloscopul calibrat în modul de lucru Y-t, tensiunile de intrare v I(t) şi
de ieşire vO(t).
♦ La intrarea de comandă a porţii se aplică nivel coborât de tensiune, prin legare la V SS,
(vCo = -5V).
♦ Se vizualizează cu osciloscopul calibrat în modul de lucru Y-t, tensiunile de intrare v I(t) şi
de ieşire vO(t).
♦ Se repetă cele două vizualizări de mai sus şi pentru rezistenţa de sarcină RL1 = 100Ω (J10
închis, J11 deschis).
B.
♦ Cu tensiunea de comandă de nivel înalt vCO = +5V şi rezistenţa de sarcină RL2 = 1KΩ, se
vizualizează vI(t) şi vO(t).
♦ Se creşte amplitudinea vI până când vO se distorsionează.

E1.2. Rezistenţa echivalentă a porţii de transfer

♦ Pentru poarta de transfer aleasă se aplică la intrare semnal sinusoidal cu frecvenţa de 1KHz
şi amplitudine mai mică de 5V.
A. rON
♦ vCO = +5V; rezistenţa de sarcină RL1 = 100Ω.
♦ Se măsoară vI şi vO.
B. rOFF
♦ vCO = -5V; rezistenţa de sarcină RL3 = 470KΩ(J12 închis, J10 deschis, J11 deschis ).

3
♦ Se măsoară vI şi vO.

E2. Amplificator cu reglaj digital al amplificării

Se deconectează toţi jumperii din circuit. Porţile de transmisie folosite sunt cele
notate A şi B. Se construieşte schema din Fig. 3 prin conectarea: J14 cu J15, J5 cu J6, J8 cu
J9, iesirea amplificatorului operational (OUT), printr-un fir, la rezistenta de sarcina, J11
închis, J2 închis (rezistentele R2 cu R3).

vCoA vCoB ♦ Se

TGA TGB

R2 R3
A B

R1 3,9k 33k
_

6k +
vI vO
1k RL

Fig. 3. Amplificator cu amplificare comandată

digital cu tensiune diferenţială (VDD = +5V; VSS = -5V; masa= 0V).
alimentează montajul
♦ Se aplica la intrare semnalul vI = 100 sin(2π1000t) [mV], [Hz]
♦ Tensiunea de iesire se vizualizează în punctul VO.
♦ Tensiunile de comanda se aplica la VcoA si VcoB, dupa combinatiile de mai jos:

vCoA vCoB

I 5V 5V
II -5V 5V
III -5V -5V
♦ Cu osciloscopul se vizualizează vI(t) şi vO(t) în cele trei cazuri.

E3. Integrator pasiv cu reţea de capacităţi comandată digital

Se deconectează toţi jumperii din circuit. Se construieşte circuitul din Fig. 4 prin
realizarea următoarelor conexiuni: J14 cu J13, J4 cu J3, J7 cu J8, J1 închis (scurtcircuitarea
rezistentei R2).

4
 CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

♦ Se
R A

3,9K
vCoA vCoB
TGA TG B
vI vO

C1 C2
68nF 2,2nF

B
Fig. 4. Integrator cu re ţea de capacit ăţi comandat ă
alimentează montajul cu tensiune diferenţială (VDD = +5V; VSS = -5V; masa= 0V).
♦ vI(t) semnal dreptunghiular variabil între 0 şi 5V, cu frecvenţa de 100Hz, obţinut de la
generatorul de semnale.
♦ Tensiunea de iesire se vizualizează în punctul VO1.
♦ Tensiunile de comanda se aplica la VcoA si VcoB conform combinatiile de mai jos.
♦ Se vizualizează vI(t) şi vO(t) pentru următoarele combinaţii ale celor două tensiuni de
comandă a porţilor de transfer:

vCoA vCoB

I 5V 5V
II 5V -5V
III -5V -5V

VII. REZULTATE

R1. Poarta de transfer CMOS

R1.1. Conducţia şi blocarea porţii de transfer
A.
♦ Cronogramele tensiunilor de intrare şi de ieşire pentru vCo = 5V şi pentru vCo = -5V atât
pentru rezistenţa de sarcină RL2 = 1KΩcât şi pentru RL2 = 100Ω.
♦ Pentru ce valoare a vCo poarta este în blocare? Dar în conducţie?
♦ Comparaţi amplitudinile tensiunilor de ieşire pentru cele două valori ale rezistenţei de
sarcină, obţinute când poarta este în conducţie.
♦ Rezolvaţi punctul anterior pentru starea de blocare a porţii.

B.
♦ Pentru ce valoare a amplitudinii vI apar distorsiuni ale tensiunii de ieşire?

R1.2. Rezistenţa echivalentă a porţii de transfer

A. rON
♦ Valorile vI şi vO şi valoarea rezistenţei de sarcină.

♦ Se calculează rON, având în vedere divizorul rezistiv format de rON şi RL1.

B. rOFF
♦ Valorile vI şi vO şi valoarea rezistenţei de sarcină.
♦ Se calculează rOFF.

5
R2. Amplificator cu reglaj digital al amplificării
♦ Cronogramele tensiunilor vI şi vO în cele trei cazuri de la E2.
♦ Ce valoare are amplificarea în tensiune în fiecare caz, calculată ca raport al amplitudinilor
tensiunilor vO şi vI.
♦ Cum explicaţi valorile diferite ale amplificării în cele trei cazuri?
♦ De ce spunem că circuitul prezintă reglaj digital al amplificării?

R3. Integrator pasiv cu reţea de capacităţi comandată digital

♦ Cronogramele tensiunilor vI şi vO pentru toate cele trei cazuri de la E3.
♦ Cum explicaţi formele de undă diferite ale vO în cele trei cazuri?
Indicaţie: se are în vedere constanta de timp a circuitului (vezi şi P3.).
♦ De ce spunem că circuitul are reţea capacitivă comandată digital?

VDD

TG vCo

VSS