Sunteți pe pagina 1din 4

Modificarile climei in rap cu alt rel

Alt repr un parametru morfologic doseb de imp care conditioneaza proc si fen climatice dand
nastere astfel unor topoclimate specifice. Act supraf active este pronuntata in partea inf a
troposferei sub stratul limita a carui inaltime este in gen cuprinsa intre 500-800m deasupra marilor si
oceanelor si 1500-2000m si in mod exceptional 3000m deasupra continentelor si cu precadere in int
acestora. Peste stratul limita ,vantul geostrofic se deplaseaza paralel cu izobarele,viteza lui fiind
determ de gradientul de pres atmosferica , iar dedesubt ,la partea inf, m de aer sunt infl de supraf
activa modificandu-si temp,umez,dar si viteza si directia vantului. O serie de modif imp a fact climatici
supuse pe seama altitudinii si ecprimate in pr rand de repartitia pres atm ,repartitia radiatiei solare a
bilantului radiativ caloric,dar si a temp aerului,a directiei si vitezei m de aer,a precip atm, a umez sau
nebulozitatii.

Diminuarea pres atm in rap de alt si efectele asupra rad sol

Diminuarea pres atm in rap cu cresterea alt are un caracter regulat,deoarece invelisul atm scade ca si
grosime in acelasi sens , dar si dat faptului ca dens arului descreste rapid ca urmare a rarefierii
aerului si a diminuarii gravitatiei terestre. La partea sup a culmilor montane,acolo unde dens aerului
este mica, variatia anuala a pres atm este mult atenuata. Variatia zilnica a pres atm este mai redusa
prezentand frecvent 2 maxime ,respectiv una dimineata ,cand se inreg temp cele mai reduse si alta la
ora 21 in anotimpul de iarna ,max care este mai putin evid ,alt mai mici. La acestea de adauga 2
minime una la ora 3,mai pronuntata decat in reg de campie si o alta la ora 15 care se suprap peste
cele mai ridicate temp diurne atunci cand aerul este mai usor dilatandu-se.

La alt mai mari proportia dif gaze care compun atm ramane aproape aceesi, iar slaba dens a aerului
explica rarefierea oxigenului si cant mica de apa. In cadr acestor teritorii cant de aerosol este redusa,
pulberile in suspensie sunt aproape inexistente si in consecinta compozitia si intens rad sol devine
sensibil diferita. De asemenea,in cadr muntilor se constata o crestere a rad globale odata cu alt.

O serie de cercetari topoclim efectuate in CARP ROMANESTI au constatat cresteri progresive chiar
si cu 20-30 kcal/cm patrat pe an la fiecare 500m alt. Distributia rad rol depinde de poz latitudinala a
lantului muntos ,dar si de gr de acoperire a celui cu nori. Absorbtia rad sol de catre aerosoli scade
odata cu cresterea alt. Cercetarile efectuate in acest sens pe terit Slovaciei au aratat ca aceasta
absorbtie depas 19 % in cadr reg joase de campie si scade sub 18% la alt de aprox 1800m. Intens
mare a rad sol de la partea sup a muntilor inalti, este determ atat de puritatea aerului,de nr mic de
aerosoli,de concentratie mica de molecule de apa,dar si de expozitia versantilor perpendiculari pe
rozele solare mai ales in z temperata la care se adauga reflezia razelor solare de catre stratul de zap
sau gheata,dar si de nebulozitate care in gen este mai red la alt mari. In cadr z montane inalte, difera
natura radiatiei,astfel,rad ultravioleta prez val ridicate,deoarece exista putini aerosoli si vap de apa pt
a fi absorbita. De asemenea,ozonul este mei frecv si variaza in rap de insolatie,iar nr de ioni mari sau
grei este mult mai redus in rap cu ionii usori care sunt in gen dispusi la alt mici.
In ceea ce priv bilantul radiativ al supraf terestre,acesta este conditionat intr o mare masura de alt
si poz geografica. La latitudinile z clim temperate ,rad globala creste cu aprox 5%,uneori 15% la alt de
1000m. Rad globala creste in cadr sect montane simultan cu alt in conditiile in care o parte imp a rad
sol nu ajunge la niv solului in reg cu alt red ,deoarece pe de o parte este reflectata in spatiu, in atm
inalta,iar pe de alta parte este reflectat si difuzata de catre nori sau de catre sif particule aflate in
suspensie in atm terestra. Rad sol in ,ansamblul sau, este reflectata,difuzata sau absorbita si
transformata in final in caldura de catre particulele de vap de apa din atm. Acest mecanism este mai
putin imp la alt mai mari decat in apropierea marii.

Rad ultravioleta cu o lung de unda mai mica de 0,4 microni scade pe masura apropierii de supraf
terestra de la aprox 9% la intrarea in atm terestra ,la aprox 3% la niv marii. Pe de alta parte rad
inflarosie cu o lung de unda cuprinsa intre 0,7 si 4 microni traverseaza cu mai multa usurinta
grosimea atm ,insa ea poate fi absorbita de nori ,in spec de cei inferiori si de asemenea de
particulele, pulberile,dar si de gazele diverse aflate intr o concentratie mare in atm inf care transmite
o parte din aceasta caldura atat ziua,cat si noaptea. Astf , rad directa este mai imp in reg montane,
insa este transf si absorbita cel mai puternic in apropierea supraf marii.

Rad globala primita de supraf terestra inglobeaza rad directa aflata intr o concentratie mai mare in
munti,la care se adauga rad difuza reflecatat de nori si dif particule din atm terestra. Intens rad
globale depinde de latitudine fiind avantajata in sensul acesta regiunile intertropicale la care se
adauga nebulozitatea care se mareste pana la o anum alt ,respectiv pana la alt niv de condensare
dupa care descreste influentand repartitia duratei de stralucire a soarelui. In consecinta rad sol
directa este mi mare in cuprinsul muntilor,iar rad infrarosie a atm este mai mare la niv marilor si
oceanelor,unde reprezinta o sursa imp de caldura.

Un alt fact imp este puterea de absorbtie de catre supraf terestra,atat a rad directe,cat si a rad
difuze pe care le reflecta partial spre atm. Albedoul este mai mare in munti decat in reg de campie ca
urmare a cresterii supraf acop de zap si gheata. In muntii inalti,inzapeziti, cant de rad absorbita de
supraf terestra, nu depas 20,30% in timp ce in reg mai joase,de campie si dealuri scunde proportia
poate ajunge la 70-90% Rad globala lipseste noaptea astf ca infl albedoului devine nula,iar variatia
temp minime a aerului nu este dependenta de alt ,ci de poz geografica a statiei meteorologice in cadr
rel muntos. Ziua ,din contra, albedoul joaca un rol determinant in bilantul de radiatie si din aceasta
cauza infl alt rel este maxima. In anotimpul de primavara(martie,aprilie) grosimea stratului de zap
scade in gen concomitent cu reducerea alt rel , iar in conditiile albedolului din ce in ce mai mic
,creste cant de energ sol absorbita ,incalz supraf active,devenind deoseb de imp. In zilele senine rad
globala este rid,iar in zilele cu cer acoperit rad atm se mareste,deoarece o parte din rad directa este
absorbita de nori,este transf in cald si remisa in final catre supraf terestra.

Rad atm se mareste si pe masura scad alt dat extinderii grosimii norilor,a cresterii nr de
aerosoli,dar si a concentratiei din ce in ce mai mari a vap de apa. Energ radianta aborbita de supraf
terestra serveste in principal pt incalz atm ,dar si pt urmatoarele procese: evaporatie(este mai redus
in munti,unde val temp sunt mai mici,dar si pt proc de topire a zapezii,a ghetii si inclusiv pt proc de
sublimatie,res[ectiv transf directa a ghetii in vap de apa,caz in care consumul de energ calorica
atinge aprox 555 de kal/g la o temp a erului de 0 gr C). Caracteristicile bilantului caloric si intens mica
a aerului explica in pr rand diminuarea temp in rap cu alt,in medie cu aprox 0,5-0,6 gr C la 100 m alt.
Acesta variatie nu are un caracter regulat ,deoarece depinde de poz geografica ,de alt si gr de
nebulozitate. In ansamblu gradientul termic vertical este mai redus in munti decat la aceeasi inalt din
atm libera,mai ales in anotimpul de vara stunci cand aerul este incalz puternic deasupra supraf
terestre. Acest fen dev invers pe vf mai inalte acolo unde masa montana se reduce ,iar vanturile tari
si frecvente provoaca racirea intensa a aerului. Pe de alta parte daca statie meteorologica este
invaluita in nori , gradientu termic vertical scade ,iar fen de condensare determ degajarea caldurii si
implicit limitarea racirii aerului. Totodata gradientii termici verticali sunt mai redusi in anotimpul de
iarna si cu precadere in luna ian atunci cand insolatia este slaba ,iar aerul rece stationeaza pe fundul
vailor si depresiunilor in timp ce vf montane raman cel mai frecv insorite. In lunile de primavara ,vaile
se incalzesc dupa topirea stratului de zapada ,vf montane raman mai reci ,deoarece ele sunt
acoperite cu zapada,aceasta franand cresterea temp dat albedoului f mare. In anotimpul de vara,
gradientii termici verticali ating val f rid dat incalzirii prin insolatie atat a vailor,cat si a versantilor. Pe
crestele montane masa muntoasa diminuata exercita o infl termica redusa ,in timp ce vit rid a
vanturilorintensifica amestecul aerului,ceea ce incetineste proc de incalz. Pe de alta parte gradientii
tep minime,fie nocturne,fie matinale sunt in gen mai mici decat cei coresp temp max ale aerului dat
numeroaselor inversiuni termice formate in urma acumularii nocturne a aerului mai rece pe fundul
vailor si depres,unde este favorizata frecventa mai mare a zilelor de inghet in comparatie cu
platorueile mai inalte. Multitudinea fact care determ val gradientilor temici,in special a celor verticali
din munti explica diferentierile care exista de la un loc la altul cu precadere in ceea ce priv repartitia
zilelor cu inghet.

Un rol imp in acest sens revine expozitiei si formei versantilor . in acest sens variatia zilelor cu
inghet in rap cu alt rel nu este regulata depinzand in cea mai mare masura de tipul starilor de vreme .
astfel act unei m de aer rece si stabile fav cresterea frecv ingheturilor, in spec la baza versantilor dat
formarii inversiunilor termice. In schimb,o masa de aer instabil,mai calda,nu determ decat foarte rar
formarea inveriunilor termice dat amestecului aerului. Racirea creata de ascendenta aerului explica
in mare masura cresterea relativ regulata a frecventei temp scazute simultan cu cresterea alt rel. La
aceasta se adauga infl unor fenomene dee nat locala cum ar fi de ex foehnul care gen o incalz intensa
a aerului in vai sau la baza versantilor. Aceeasi fact explica variatia gradientilor termici din sol care
sunt cei mai ridicati in straturile superficiale de pana la max 20 cm adancime,acolo unde se
concentreaza o mare parte din cant de apa. In profunzimea solului val gradientilor termici se reduce f
mult. In comparatie cu temp aerului ,temp solului prez o particularit imp ,mai ales atunci cand supraf
lui este acoperita cu un strat de zapada. In acest sens ,obervatiilee topoclim efectuate in Austria, au
aratat ca temp solului la adancimea de 1 m era de aproape 5 ori mai mare decat la adancimea de 5
cm in prezenta unui strat de zapada. Atunci cand stratul de zap dispare,profilul vertical al solului se
caract din nou prin diminuarea temp medii concomitent cu cresterea adancimii solului. Daca
grosimea stratului de zap este mare,act lui protectoare este evid de gradientii termici ai solului mult
mai redusi si chiar inexistenti .

Transf maselor de aer,vanturile locale si conectintele lor asupra precip atm


Act muntilor asupra vanturilor se manif in princ prin rugozitate pronuntata,prezenta contrastelor
termice imp ,dar si crearea unor obstacole si a unor cond de canalizare favorabile atat
ascendentei,cat si descendentei aerului. Ca urmare a cresterii rugozitatii vantul devine ascendent de-
a lungul versantilor ,iar viteza lui se intensifica ,temp scade ,umez relativa creste si in aceste conditii
se produce condesarea vap de apa la o anumita alt determinand form nebulozitatii si a precip atm. In
absenta fen convective o asemenea condensare generata de act orografiei este concretizata de
formarea unor hidrometeori specifici(ceata ,burnita). De regula aceasta condensare se produce la
alet reduse pe lanturile muntoase costiere,unde umez relativa este mult mai mare existand mai
multe nuclee de condensare. Fen respective sunt specifice in Muntii Anzi ,mai ales pe terit Columbiei
de la 50-1000m alt pana la max 2-3 km de coasta oc Pacific. Pe lanturile muntoase int asa-zisul
optimum pluviometric se obs o alt mai rid ,deoarece dif de rugozitate este mai mica,iar nucleele de
condensare mai putin numeroase sunt adaptate la o tensiune a vap de apa mai red. Alaturi de
crearea unui max de pluviom. In consecinta ascendenta fortata a aerului determ crestrea vitezei
vantului in partile cele mai inalte ale muntilor. Masivele muntoase form un obstacol imp in calea
tuturor maselor de aer. Acumularea aerului rece in fata masivelor muntoase formeaza in general un
brau de pres ridicata. In schimb,pe partea opusa, in z de adapost aerodinamic, aerul fiind mai cald
generand astf o z de minima pres ,ceea ce atrage vanturile. Cercet topoclim au scos in evid,de
asemenea, faptul ca 83% din cazurile de ciclogeneza de la poalele muntilor Stancosi si 75%. De la
poalele muntilor Asiei Musonice,sunt asociate cu ramificatii curntilor aerineni de la niv baric de 500
de hectopascali. Aceasta ciclogeneza,are oc 90% din cazuri atunci cand curentii aerieni formeaza
unghiuri mai mii de 50 de gr fata de lantul muntos. In acest fel, se explica si crearea ariilor de
ciclogeneza de la poalele princ bariere montane din America de Sud sau Europa. Acest lucru atrage
dupa sine conturarea unor topoclimate specifice individualizate,in primul rand,printr-un grad de
instabilitate.