Sunteți pe pagina 1din 10

Topoclima muntilor

In cadr unitatilor montane se pot separa mai multe tipuri de particularitati topoclimatice in functie
de caracteristica morfologica. Astfel se poate vorbi de topoclima vailor si cea a versantilor.

Topoclima vailor-vaile montane transversale sau longitudinale prezinta trasaturi climatice diferite
daca vaile se deschid larg pe de o parte la bordura muntilor si pe de alta parte in cadr depres
intramontane. In primul caz,vaile care se deschid la bordura muntilor se caract prin trasaturi
climatice asemanatoare cu reg invecinate evidentiindu-se ca si trasaturi topoclimatice importanta
inversiunilor termice, temperaturile minime f scazute,cant de precip relativ ridicate,dar si o usoara
intarziere a incalzirii de primavara. In ceea ce priveste al doilea caz(al vailor care se deschid in depres
intramontane),acestea sunt de regula mai uscate si uneori mai caldeca si bariere opuse in calea
vanturilor mai reci ,dar si cu frecvente manifestari foehnale. In cadr acestora,insolatia se reduce iarna
dat formarii cetii de joasa altitudine si pe de alta pparte este mai ridicata vara decat pe culmile
monatne invecinate. In absenta foehnului inversiunile termice repr situatia sinoptica cea mai tipica
atat din timpul noptii,cat si din timpul diminetii. In cadr acestora aerul rece si greu coboara pe fundul
vailor si depres fiind ncesare aprox 1h si 30 min intr-o vale lunga de 2 km pt a se forma un strat de
iversiune termica,acesta fiind insotit de vantul de munte. Viteza vantului de munte este in general
mica,1-2m/s la debutul noptii intensificandu-se pana la 8-9 m/s ,uneori chiar mai mult la inceputul
diminetii.

Aceste vanturi locale descendente si periodice nu pot fi confundate cu foehnul. In Carp Romanesti,
foehnul se caracteriz printr-o umez relativa a aerului cuprinsa intre 40-80% fata de 81 pana la 100%
pt vanturile de munte,fie ascendnte fie descendente. Dupa rasaritul soarelui,fundul vailor si versantii
incep sa se incalz prin insolatiile la niv suprafetei active dezv fen convective. Vanturile calde care se
form deasupra straturilor de inversiune termica se intensif in tp zilei reprez astf na dintre motoarele
imp ale descend aerului cu vit cupr intre 0,5-2m/min. Vit risipirii stratului de inversiune termica
depinde de largimea fundului vaii fiind aprox de 4,5 ore in cazul unei vai largi de 2 km 6,5 ore pt vaile
cu o latime cupr intre 2-4 km si 8 h pt o vale larga de aprox 8 km. Iarna inversiunile termice pot
persista in tot cursul zilei dat diminuarii energiei furnizate de rad solara. Din aceasta cauza,in unele
vai,vantul de munte de iarna este predom.

Stratul de invers termica este insotit de cele mai multe ori de ceata care limiteaza insolatia din
anotimpul de iarna in rap cu umbra creata de munti cu exept vailor dispuse la perif versantilor cu
expozitie favorabila sudica si SE. Dupa stoparea scurgerii aerului rece se declanseaza asa numitul vant
de vale. Dezv vantului de vale este dificila in cazul in care nebul este ridicata ,viteza lui scazand si
ulterior crescand progresiv in rap de temp a aerului inregistrand intre 4 si 5 m/s imediat dupa orele
amiezii ,in interv cupr intre 14-16. Vanturile de vale contribuie de asem la dezv nebul convective in
partea dinspre amonte a vailor. In anotimpul de vara vantul de munte este de cele mai mult ori slab
sau inexistent contrastand astf cu vantul de valee care poate fi deoseb de puternic cu intensitati cupr
intre 9-12 m/s.
Studiul dinamicii m de aer in vai este deoseb de imp pt a intelege in princ variatia temp aerului in
cursul anului. In partea inf a verrsantilor apartinand vailor montane temp min ale aerului sunt de
obicei mai scazute decat in partea sup ,stratul de inversiune putand ajunge chiar si la 600-700m. In
acelasi timp temp max ale aerului de pe fundul vailor montane pot ramane in sez rece mult mai
scazute decat in partea sup a rel,deoarece aerul rece are o dens mai mare ceea ce determina
acumularea lui in unitatile mai joase de timpul vailor sau depres.

Repartitia precip atm din vaile montane se explica,de asemenea,prin ascendenta sau descendenta
maselor de aer. In sect expuse vanturilor umede,cant de precip atm cresc in cadr vailor care
beneficiaza de ascendenta aerului,deoarece convectia ascendenta faciliteaza transferul vap de apa la
niv de condesare. Vaile intramontane,unde predom misc descend ale m de aer sunt mult mai uscate,
proportia ploilor fiind relativ redusa dat franarii convectiei,ceea ce nu favorizeaza proc de cumulizare.
Varietatea climatica si in spec diferentierile de curcul generala a atm in vaile de la bordura mtilor
,defineesc particularit regionalee ale climei dar dispar progresiv la h de 700-1600m.Peste aceste
limite stratul de zap dureaza mai multe luni,nuantele orig ale climei iesind f mult in evid,mai ales
atunci cand sunt comparati versantii cu expozitii dif fata de cirul vanturilor umede. In rap cu inalt
invecinate vaile prez urm caract climatice:

-temp min ale aerului sunt mai mici

-temp max sunt mai rridicate vara si in anumite cazuri mai coborate in anotimpul de iarna

-val amplit termicee zilnice sau anuale sunt mai mari dat umez mai mici a aerului care face posibila
incalz si racirea in exces a supraf active

-frecv mare a fen de ceata ,in spec in lunile de iarna

-cant mai mici de precip atm

-umez relativa a aerului maii mae in anotimpul de iarna

- vit mai mica a vantului dat pozitionarii la adapostulbarierelor montane inconjuratoare

Topoclima versantilor-versantii montani se caracteriz prin variatii climatice importante care depind
de infl altitudinii, expozitia in rap de razele solare si masele de aer si forma versantilor. Interactiunea
caestor factori eeste modiff intr o mare masura atat dee latitudinea locului , dar si de circul gen a atm
terestre. Versantii expusi spre soare beneficiaza de o insolatie mai puternica si primesc mai multa
caldura decat versantii umbriti sau lumiati dimineata si seara numai de razele solare cvasiorizontale.
Versantii inoriti pot primi de regula de 8 ori mai multa energ solara decat cei umbriti,ceea ce determ
modif substantiale in struct covorului vegetal. In cazul temp max ale aerului descresterea val in rap cu
alt este mult mai puternica pe versantii umbriti,aclo unde insolatia este mai redusa sau poate lipsi in
totalitate. Pe versantii inoriti temp max a aerului poate fi mai ridicata chiar si cu 5-6 grade C chiar si
pe versantii umbriti. In anotimpul de iarna temp max a aerului este de asemenea mai ridxicata pe
versantii insoriti cu expozitie sudica ,deoarece razele solare formeaza un unghi aproape drept cu
supraf terestra. Dif dintre rad solara directa primita de un versant pe care razele sol cad
perpendicular in orele amiezii si o supraf orizontala este f mare in anotimpul de iarna si mult mai
redusa in anotimpul de vara.
In z clim tropicala opozitia dintre vesrantii inoriti si cei umbriti este nesemnificativa,deoarece in
cadr acestei zone razele sol formeaza aproape un unghi cu supraf terestra in tot cursul anului. Pe
versantii insorifti,evaporatia estee mai intensa,iar pe cei umbriti mai reci,umez relativa este mai
ridicata. In cazul in care versantii insoriti sunt expusi m de aer umed,ele primesc o cant mai mare de
precip atm,insa umez relativa ramane mai scazuta in conditiile temp mai rid. Expozitia versantilor fata
de m de aer umed este un fact imp in privinta diferentierilor topoclimatice. In insula Ceilon,de ex,
contrastul pluviom este deoseb de pronuntat,versantul expus m de aer umede primind peste
2500mm/an in timp ce versantul adapostit prez caractere mult mai aride cu o medie pluviom mai
mica de 800mm/an la aceeasi alt. De asemenea versantii expusi vanturilor dominante se racesc mai
repede ,au o umez relativa mai mare ,dar si un grad mai ridicat de nebulozitate cu precadere in
anotimpul de vara. Aici max nebulozitatii se inreg insa la o alt relativ ridicata dat misc convective
deoseb de intense.

Topoclimatul vf montane-vf muntilor se diferentiaza de regiunile joase printr o serie de caracteristici


climatice:

-variatia dif a temp aerului:in z clim temp a emisf N ,luna cea mai rece pe vf mtilor inalti este feb in
loc de ian ,acest lucru fiind pus pe seama faptului ca in feb stratul de zapada si gheata are o grosime
mai mare,ceea ce faciliteaza acumularea si stationarea aerului mai rece. De asemenea, pe vf muntilor
,primavara este mult mai aspra decat in reg joase. Acest fen este mai bine evid de temp minime
decat de temp max ale aerului. La latitudini mici ,in zona climatica ecuatoriala,dif de temp max si min
este neseminificativa de 1-3 gr C , de ex in muntele Cotopaxi la aprox 3750 m alt,ampltudinea termica
fiind de 1,5 gr C. Pe vf muntilor dif de ..............coresp............este mai redusa decat in sect joase ale
rel. Aceasta dif este mai mare in tinuturile mediteraneene si in z climatice tropicale datorita umezelii
mai mici a aerului.

In z clim temp amplit zilnica a temp aerului este f redusa ,mai ales in anotimpul de iarna. In z
climatica tropicala,umeda val temp aerului cresc f mult in spec dimineata pana la ora 10 cu pana la 4
gr C intr un interval de 3 h dupa care raman aproape stationare pana la ora 13 ca urmare a dezv
nebulozitatii ce optureaza rad sol directa dupa care incep sa creasca lent. Inregistrarile topoclim
efectuate pe supraf ghetarilor au aratat faptul ca temp coresp stratului de aer din imediata apropiere
variaza cu doar 2 gr C intre orele 7 si 19.

- O particularitate imp a vf montane este insolatia f puternica;in cadr vf posibilitatile producerii unei
perioade mai lungi cu insolatie sunt mult mai mari decat in formele negative dde rel ,acolo unde
oricontul este ecranat de versantii limitrofi. De asemenea vf montane retin norii in jurul lor cauzand
astf cresterea nr de zile cu ceata la statiile meteorologice situate la alt mai mici.

-regimul dif al precip atm;in cadr acestora cant de precip din anotimpul de iarna sunt mai ridicate
decat in reg mai joase dat temp mai mici si dat proc de condensare. Aceste diferente pot fi foarte
mari in z montane in care un versant este expus circulatiei erului umed ,iar un alt versant este
adapostit sau este afectat de proc de foehnizare. Un ex il constituie diferenta pluviom din z Guyanei,
acolo unde pe vf Rolaima la peste 2700m,media pluviom depas ......in timp ce la perif S ,la gura de
varsare a Amazonului dat proc de foehnizare media pluviom este mai mica de 300 mm/an, frecv
inreg chiar si fen de seceta.
Viteza VANTULUI-in general pe vf mont dat rugozitatii f mici vit vantului este mai ridicata ,mai ales
pe vf montane izolate. De ex variatia zilnica a vitezei medii a vantului de pe vf Toaca se caracteriz
printr o maxima la sf noptii de peste 11-12 m/s si o minima de 6-8m/s la ora 13 dat intensif misc
convective.

PARTICULARITATILE CLIMATICE ALE ALTOR FORME DE REL

Nuantele topoclimatice introduse de alte forme de relief se pot repeta de cele mai multe ori,
deoarece ele repr tipuri in miniatura care mita forma unui munte sau a unui lant muntos.

Dealurile si colinele-la aceste forme de relief,rugozitatea este fact determinant generand o


ascendenta pronuntata a aerului si in consecinta o crestere a umez relative si precip atm maai ales pe
primele dealuri si coline expuse circulatiei vanturilor umede. De ex, in V Fr ,in Normandia versantii
vestici ce apartin primelor coline aflate in masa aerului umed primesc o cant mai mare dde precip
atm decat sect estice orientate spre baz Parizian. Aceste dif putand depasi chiar si 2000 mm/an.
Aceeasi situatie se remarca si pe terit Belgiei intre vesrantul E si V ...

Expozitia joaca un rol imp in spec vara cand pe anumiti versanti bine expusi rad sol si adapostiti de
vanturi vegetatia se gaseste in avans fenologic in comparatie cu reg invecinate.....

Intre vit vantului obs pe inalt dealurilor in comparatie cu formele neg de rel. De asemenea , in
anumite vai din tinuturile deluroase si colinare pot fi resimtite chiar s efecte sensibile ale fen de
foehn ,asa cum ar fi de ex in S Pod Trans sau in dealurile pericarpatice coresp subcarp Trans. Pe
acestee forme de rel exista o mare varietate de microclimate si topoclimate care sunt accentuatee
frecv si de diversitatea vegetatiei ,de alternata padurilor ,a pasiunilor si fanetelor naturale care
maresc rrugozitatea si aduc un surplus de umez in comparatie cu z mai inalte.

Topoclima campiilor si podisurilor

Cmpiile si podisurile constituie pessaje de obicei uniforme,acolo unde


rugozitatea,respectiv forta e frecare este foarte mica. Podisurile si campiile au
de regula o intindere suficienta pentru ca vantul sa poate circula liber si sa nu
existe niciun contrast termic intre suprafetele plane si versanti,care sa perturbe
imaginea topoclimatica de ansamblu.

Intrucat pe aceste forme ....


Dat racirii radiativa nocturne si matinale,temp min ale aerului pot fi mai
coborata in campii si podisuri fata de varful colinelor limitrofe. Temp max ale
aerului sunt superioare.

Clima,in ansamblu este mai moderata decat in depres intracolinare, in prin


dat dinamicii mai intense a vantului. De asemenea in campii si pod in anotimul
de iarna,atunci cand vantul se intensifica m de aer statgiioneaza rar deasupra
solului si in consecinta frecventa zilelor cu ceata este mai moderata,iar nr
zilelor de inghet este proportional mai redus,in comparatie cu unitatile
depresionare si baza versantilor ,insa ramane superior fata de partea sup a
colinelor. De asemenea,topoclima pod si campiilor se mai evid prin inversiuni
termice relativ numeroase ,dar si printr o diminuare a precip atm.

Topoclima vailor si depresiunilor

Trasatura climatica definitorie a acestei microforme de relief este in pr rand


imp inversiunilor termice. Aerul rece ,mai dens stagneaza noaptea pe fundul
depresiunilor,mecanismul inversiunilor termice fiind asemanator cu cel din
vaile intramontane mai largi. Acest fenomen este accentuat la viteze mici ale
vantului,in special la intensitati cuprinse intre 1-3 m/s,in afara cazurilor in care
in lungul vailor montane se canalizeaza vanturile sinoptice. Aceste viteze mici
ale vantului fav stagnarea aerului ,racirea lui in cursul noptii si formarea
inversiunilor de temperatura. In aceste conditii, plantatiile de pomi fructiferi
sunt amplasate de regula pe versanti dat ingheturilor puternice care se produc
pe fundul vailor. Pe versantii bine expusi razelor solare se poate constata o
precocitate a anotimpului de primavara si in consecinta un avans fenologic in
inflorirea arboilor si coacerea fructelor. De ex, pe versantii din Valea fluviului
Elba, inflorirea pomilor fructiferi se produce mai repede cu cca 2-3 sapt fata de
fundul vaii sau depresiunii. Imp inversiunilor termice depinde in parte in pr
rand de largimea depresiunii. Un studiu topoclimatic elaborat in Germania a
aratat faptul ca temp min a aerului dintr-un bazin depresionar mic de cca 300
m largime este cu cca 2 gr C mai mica in rap cu o vale larga de peste 1 km.
Acest lucru este pus pe seama faptului ca in primul caz viteza vantului este mai
mica de 0,8 m/s decat in al 2 lea caz in care viteza vantului este cuprinsa intre
1-1,9m/s.
Stagnarea aerului rece in depresiuni,dar si pe fundul vailor constituie si
explicatia valorilor mai mari ale temp max ale aerului din cuprinsul acestor
forme de rel. In consecinta si amplitunidile zilnice sau anuale ale temp aerului
sunt aici mai ridicate.

O alta caracteristica topoclim este aceea ca precip atm variaza in rap de


distanta de la un versant la altul. Circul aerului in cuprinsul vailor este f imp,
mai ales in mas in care infl poluarea atm. In cazul in care valea se ingusteaza vit
vantului creste, o parte a aerului excaladand versantii fie paraleli cu acestia, fie
urmarind configuratia lor. Pe de alta parte,daca valea se largeste se produce o
divergenta a curentilor de aer,aerul avand in acest caz un sens descendent.
Destul de frecv pe interfluviile si pe platourile care largesc vaile se constata o
directie dif a vantului apropiata de directia circul de aer ale atm in comparatie
cu interiorul vailor acolo unde predomina canalizarea curentilor aerieni. In
schimb, daca valea este in rectilinie,in anotimpul d vara se constata ascendenta
aerului dinspre sect inguste dat incalzirii puternice care se produce in partea inf
a vailor respective. Acest mecanism provoaca devierea ramurilor mai mici ale
arborilor, ramuri care devin perpendiculare pe directia vaii. In schimb, in
anotimpul de iarna, aerul stagneaza pe fundul vaii generand numeroase
inversiuni termice.

Influenta acestor particularitati ale circulatiei m de aer este deoseb de


pronuntata. Peste tot vanturile sunt descendente, cantitatea de precip atm
scade semnificativ,iar poluarea atmosferica se intensifica. Atunci cand insa
predom vanturile ascendente,cant de precip atm creste, iar pe platouri si in
vecinatatea versantilor vaii se formeaza ceata. In cuprinsul vailor se obs de
regula urm fenomene topoclimatice:

1 prezenta cetii pe fundul vaii,acolo unde seste asociata frecvent cu inversiunile


termice ca urmare a condensarii vap de apa prin scaderea temp aerului.

2 lipsa cetii pe versanti si formarea ei pe marginea platourilor. In anotimpul de


vara se intalneste in apropierea raurilor un alt tip de ceata care apare la
sfarsitul dupa-amiezii dat evaporatiei intense generata de incalzirea puternica
prin radiatie solara . daca temp aerului scade, m de aer devine saturata in vap
de apa,mai ales deasupra raurilor sau lacurilor. In aceste conditii poate sa se
dezvolte ceata asa zisa de evaporatie care se raspandeste in intreaga vale. Vaile
si depresiunile sunt prin definitie forme negative de relief, acolo unde
predomina misc descendente ale aerului care determ reducerea semnificativa a
cantitatilor de precip atm.

Cercetarile topoclimatice elaborate in anumite reg din Germ sau Canada au


scos in evid faptul ca ploile de vara sau orajele sunt mai frecv in cuprinsul
vailor. In acest anotimp aerul cald de pe fundul vailor tinde sa se ridice
favorizand astf miscarile convective care genereaza aceste fenomene. In
consecinta principalele trasaturi ale dif forme de rel din cadrul vailor sau depres
sunt urmatoarele:

1. Pe fundul vailor-amplitudinile termice sunt mai mari,noptile sunt deoseb


de reci,fen de ceata este frecvent,in principal dat vanturilor slabe si racirii
radiative a aerului la niv solului. In anotimpul de vara,in schimb, val temp
max ale aerului sunt mai ridicate favorizand astf declansarea misc
convective si devz norilor. In celasi timp pe fundul vailor insolatia poate fi
diminuata de scaderea vizibilitatii ca urmare a frecventei ceturilor. De
asemenea, taria inversiunilor termice care cauzeaza cresterea zilelor cu
inghet depinde de largimea vaii fiind mai redusa in depres subsecvente
precum si la baza cuestelor
2. Versantii / cuestele- sunt de obicei forme de rel favorizate dpv climatic,
mai ales daca sunt adapostite in raport cu m de aer umed sau sunt
expuse razelor solare intr-o mare parte a zilei. Amplitudinea termica si
frecventa zilelor cu inghet sunt semnificativ mai reduse, cantitatea de
precip mai mica,in timp ce cazurile cu fen de ceata sunt neinsemnate. Pe
de alta parte,cuestele se pot situa deasupra stratului rece corespunzator
inversiunilor termice caracterizandu-se si prin fen slabe de foehn.
3. Marginea platourilor sau podisurilor- prezinta amplitudini termice ale
aerului ceva mai mici,insa frecventa ingheturilor este mai ridicata decat
pe versanti,ascendenta aaerului determinand cresterea frecventei zilelor
cu ceata,dar si cresterea cantitativa a precip atm. In ansamblu varietatea
formelor de relief reprez un fen deoseb de imp pt diferentierea
topoclimatelor pe supraf continentelor in rap de poz lor geografica ,dar si
fata de circul gen a m de aer.
Climatul costier
In cadr sect litorale pot fi separate 2 tipuri distincte de climat

1. Climatul tarmului si a b ordurii a caror intindere variabila este in gen de


2-3 km
2. Interiorul uscatului avand o largime ce variaza intre 10 si 40 km in
functie de localiz geografica.

In ansamblul lor tarmurile marine si oceanice repr in pr rand, domeniul


actiunii vantului care prin intensitate si directie determ nuanta generala a
climatului si implicit topoclimatul.

Reg costiere protejate de o bariera muntoasa fata de m de aer rece


beneficiaza de o incalz mai imp in comparatie cu reg neprotejate. Atunci cand
tarmul marin este constituit dintr un versant muntos inversiunile termice pot fi
insa deoseb de pronuntate. De ex, vara pe versantii vulcanului Etna, temp cele
mai rid ale aerului se obs la alt de 400 m in momentele de incalzire maxima prin
insolatie. Gradientul termic vertical pe mtii costieri este mai redus iarna decat
vara atunci cand marea este mai rece si contrastul termic in special cel vertical
este mai pronuntat. Nr de zile cu inghet este mai red pe tarmurile marine si
oceanice,chiar si la latitudini termice mai mari. In reg meridionale producerea
inghetului are un caracter exceprional asa cum ar fi de ex pe coasta S a Spaniei.
De asemnea, nr zilelor cu zapada este mult mai mic.

Precip atm sunt de asemenea mai reduse pe tarmurile marine si oceanice mai
ales cand acestea sunt plate sau usor inclinate dat circul aerului de tip briza
care disperseaza sist noros. Viteza curentilor aerieni scade f mult odata cu
cresterea distantei fata de litoral.........................................................................

Astf in sect in are vit vantului este ridicata,de ex la niv coastelor


inaltate,insulelor sau capurilor,vegetatia este constituita din tufisuri ,iar
cresterea arborilor este dificila. In asemenea conditii arborii sunt deformati in
intregime de catre vant. Astfel coroana lor este asimetrica fiind in forma de
drapel si numai la o anumite distanta fata de tarm este inclinata in sensul
vantului dominant. Simbolul diminuarii vitezei vantului pe masura indepartarii
de tarm il constituie transf morfologica a peisajului vegetal. Vantul care
urmeaza ca directie configuratia tarmului este mai putin rapid ,insa vit lui este
suficienta pt a antrena o deviatie mecanica a coroanei arborilor,chiar daca alt
rel este f mica. Cand tarmul este inalt ,viteza vantului scade la o anumita
distanta care in general masoara de 3 ori inaltimea obsatcolului sau inalt
coastei. Atunci cand vantul are o directie paralela cu tarmul sunt suficiente
obstacole relativ mic pt ca viteza acestuia sa fie diminuata considerabil. In
situatia in care vantul bate din int uscatului, iar tarmul este marginit de faleze
inalte ,la baza acestora are lo o intensificare a vit vantului la val de peste 3-4
m/s.

Daca tarmul este jos directia vantului catre uscat nu variaza,iar viteza lui
ramane constanta si ridicata. Un ex elocvent in acest sens il constituie Delta
Ronului acolo unde mistralul este deoseb de violent agitand apa marii si
impiedicand astf incalzirea ei. Vanturile puternice au de asemenea si un efect
bioclimatic intrucat acutizeaza senzatia de frig. De ex in anotimpul de iarna ,la o
temp de -2 gr C este suficienta o intensitate a vantului de 2-3 m/s pt a reduce
temp resimtita de organism la -15 gr C.

Directia vantului variaza in funct de sezo, nu numai datorita dif tipuri de


vreme,dar si in rap de orientarea rarmului ,mai ales in perioda de vara atunci
cand briza are o intensitate f slaba. In reg medit adapostite de vanturi din int
uscatului,briza marina de zi alterneaza noaptea cu un vant dinspre uscat
canalizat in raport de orientare a vailor. Atunci cand intr un punct de pe tarm
bate vantul care traverseaza o intindere mare de apa,acesta beneficiaza de
urmatoarele: o temp min a aerului mai putin scazuta,o temp max a aerului mai
putin ridicata si limitata in mod suplimentar in reg unde creste frecventa brizei
marine. De asemenea se remarca o amplitudine termica zilnica redusa cu o
umezeala relativa ridicata si constanta ,cu o durata mai mare de stralucire a
soarelui,dar si o vizibilitate medie in afara cazurilor cu vanturi puternice.

Val temp aerului variaza in rap de nat plajelor,astf pe nisipul uscat rad rol si
albedoul sunt mai puternice decat pe nisipul umde dat coeficientului de
conductibilitate calorica. Tarmurile cu dune prez val ale aledoului si temp
aerului mai mari in spec in anotimpul de vara. Tarmurile care prez cant ridicate
de precip atm sunt urm: tarmurile inalte,unde ascendenta aerului provoaca
cresterea frecv ploilor,mai ales in reg tropicale expuse m de aer umed; tarmuile
constituite din forme de rel mai intalte;tarmurle situate in z expuse m de aer
umed ,dar si z in care convergenta m de aer este deoseb de puternica cum ar fi
dde ex in stramt Gibraltar,acolo unde coasta spaniola este mai umeda ecat
coasta marocana. In tinuturile in care la incep sez rece exista contraste de temp
intre ocean si continent , cant de precip atm din int continentului creste
proportional cu accentuarea contrastelor de temp. Acest fenomen are un
caracter invers cu precadere la inceputul sez cald. In cazul unui regim puternic
de briza, precip atm cresc f mult de la distanta de la c are act frontului de briza
slabeste ,iar izohietele sunt paralele cu linia tarmului. In general climatul tarm
marine si oceanice se caract printr o relativa uniformitate atat in cursul zilei,dar
si in cursul anului. Princ modif climatice se constata de la trecerea unui vant
marin la unul uscat care poate provoca variatii imp de temp, umezeala si chiar
in ceea ce priveste repartitia precip atm