A efectuat:Petco Alexandra

Sarcini de lucru:
1. .Definiți dreptul ecolodic,caracterizați raportule juridice ecologice și identificați
subiecții care participă la aceste raporturi.
Dreptul ecologic este o ramură distinctă în cadrul sistemului juridic, care cuprinde norme și
instituții ce reglementează o categorie complexă de relații interumane, născută în procesul
utilizării, conservării și dezvoltării mediului și a componentelor sale, precum și relațiile legate de
protecția lor.
În funcție de felul și natura activității, în legătură cu care iau naștere se modifică sau se
sting, raporturile juridice ecologice pot fi:
 raporturi în legătură cu prevenirea poluării mediului;
 -relațiile care iau naștere în procesul asigurării securității ecologice;
 raporturi de sancționare a agenților poluatori în virtutea principiului ,, poluatorul
plătește,,
 raporturi în legătură cu diminuarea sau eliminarea efectelor dăunătoare ale poluării, care
intervin între cei ce poluează și organul competent;
 -raporturi juridice născute în procesul de îmbunătățire și refacere a condițiilor de mediu;
 raporturi născute în procesul realizării activităților de dezvoltare durabilă;
 -raporturi de drept internațional al mediului.
Relațiile juridice ecologice mai pot fi clasificate în relații de ramură și complexe.
Rrelațiile de ramură sunt acele relații de utilizare și protecție a celor șase obiecte ale
naturii ( solulului, subsolului, apelor, pădurilor, regnului animal și aerului atmosferic).
2. Analizați dreptul de proprietate și dreptul de beneficiere asupra obiectelor și
resurselor naturale.
Dreptul ecologic reglementează de asemenea dreptul de proprietate și alte drepturi asupra
obiectelor naturii și resurselor naturale .În conformitate cu prevederile Constituției Republicii
Moldova, bogățiile de orice natură ale subsolului, spațiul aerian, apele și pădurile folosite în
:interes public, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, căile de
comunicație, precum și alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv a proprietății publice.
Aceste prevederi constituționale în materia dreptului de proprietate sunt dezvoltate intr-un șir de
acte legislative ale mediului. Astfel potrivit Legii privind protecția mediului înconjurător –
resursele naturale cum ar fi solul, subsolul, apele, flora, fauna, aflate pe teritoriul republicii,
precum și aerul din spațiul de deasupra acestui teritoriu constituie patrimoniul național al
Republicii Moldova.
Legislația mediului reglementează și drepturile de beneficiere asupra obiectelor și resurselor
naturale. Dreptul de beneficiere reprezintă totalitatea normelor de drept care reglementează
raporturile sociale referitoare la utilizarea obiectelor și resurselor naturale ( a calităților utile ale
acestora) în scopul satisfacerii diverselor necesități ecologice, economice, socio- culturale,
recreative, estetice etc.
Potrivit legii cu privire la resursele naturale, beneficiar de resurse naturale poate fi orice persoană
fizică sau juridică ce efectuează însușirea primară, utilizarea și reproducere resurselor naturale în
procesul consumului direct sau indirect. Dreptul de folosință asupra resurselor naturale se acordă
în conformitate cu decizia organului de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale și cu
protecția mediului înconjurător și se legalizează printr-un document juridic.
Legislația ecologică reglementează două categorii de beneficiere:
 -beneficiere generală;
 -beneficierea specială.
Dreptul de beneficiere generală este recunoscut tuturor persoanelor fizice din momentul
nașterii până la deces și este determinat de necesitățile vitale a fiecărui om de a vețui într-un
mediu curat, de a respira, de a consuma apă potabilă, de a se afla liber în păduri, parcuri, pe
malul râurilor lacurilor etc. Acest drept este realizat de către subiecți fără anumite autorizații,
permisiuni, licențe sau alte documente sau acte permisive reieșindu-se din dreptul umanitar
(natural) de a exista și supraviețui în mediul care ne înconjoară.
Pe când dreptul de beneficiile specială este recunoscut numai unor categorii de persoane fizice
și/sau juridice și este determinat, de regulă, de necesitățile economice ale acestora cum ar fi
exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile, utilizarea apei în scopuri industriale, pentru
irigare, dobândirea energiei electrice, prelucrarea lemnului, pescuitul , vânatul, evacuarea în
atmosferă a substanțelor nocive etc. Acest drept de beneficiere este realizat în baza unui act
juridic, a unui act permisiv cum ar fi autorizație, licență, bilet silvic, contract de
arendă,concesiune,locațiune etc.
3. Definiți administrarea de stat în domeniul protecției mediului și definiți gestiunea
resurselor naturale indicând principiile gestiunii.
Administrarea de stat în domeniul protecției mediului reprezintă o activitate executivă și de
dispoziție, direcționată spre realizarea tuturor planurilor, programelor și strategiilor de protecție a
mediului, asigurând utilizarea rațională a resurselor naturale și respectarea tuturor prevederilor
legislației mediului.
Legislația actuală oferă o noțiune legală a gestionării resurselor naturale și anume Legea cu
privire la resursele naturale stabilește că gestiunea resurselor naturale este o activitate de
reglementare, de evidință și control a însușirii primare a resurselor naturale, a utilizării și
reproducerii lor.
Gestiunea se bazează pe următoarele principii:
1.asigurarea unei folosiri durabile ce nu duce la degradare a acestora
2. susținerea activității orientate spre folosirea rațională a resurselor naturale renovabile și
economisirea celor nerenovabile
3. prevenirea efectelor negative ale activității economice asupra resurselor naturale
4.neadmiterea cumulării de funcții ce țin de gestiunea resurselor naturale cu activități de utilizare
a acestora în scop de profit
5. folosirea contra plată a resurselor naturale cu excepția cazurilor de regenerare a lor
6. prioritatea dreptului internațional în domeniul folosirii resurselor naturale transfrontaliere.
Sistemul organelor de stat abilitate cu funcții de administrare și gestionare a resurselor
naturale se subdivid în două grupe în funcție de competența pe care o au-
-de competență generală
-de competență specială
Organele de competență generală
1. Parlamentul
2.Președintele
3. Guvernul
4. Autoritățile administrației publice locale
Abilitățile specifice ale acestor organe sunt detaliate în actele normative în domeniu, o parte din
acestea sunt prevăzute în Legea privind protecția mediului înconjurător la articolele 6 7 8 9 și 10.
La categorii de organe de competență specială putem atribui următoarele organe 1 Ministerul
Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului atribuțiile acestuia sunt prevăzute în actele
normative de asemenea în subordinea acestuia se află Departamentul de Stat pentru Protecția
mediului,Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenția de Mediu, Serviciul Hidrometeorologic de Stat,
Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, Agenția de Stat pentru Silvicultură ,,Moldsilva,
Agenție Relații Funciare și Cadastru a Republicii Moldova,Agenția ,,Apele Moldovei,,etc.
4. Numiți și caracterizați formele principale prin care se realizează Administrarea de stat
în domeniul protecției mediului și gestiunea resurselor naturale .
Administrarea de stat în domeniul protecției mediului și gestiunea resurselor naturale se
realizează în următoarele forme principale:
 evidența resurselor naturale și a ariilor naturale protejate de stat;
 monitoringul ecologic;
 auditul ecologic;
 evaluare impactul asupra mediului înconjurător;
 expertiză ecologică;
 controlul respectării legislației mediului;
 examinarea și soluționarea litigiilor ecologice.
În conformitate cu Legea privire la resursele naturale pentru a ține evidența cantității, calității și
altor caracteristici ale resurselor naturale precum și evidența volumului caracterului regimului de
utilizare a acestora se întocmesc cadastre de stat ale resurselor naturale.
Legislația actuală reglementează următoarele categorii de cadastre ale resurselor naturale:
1. cadastru funciar;
2. cadastru apelor;
3. cadastrul de stat a subsolului;
4. cadastru silvic;
5. cadastru regnului animal;
6. -cadastru obiectelor și complexelor din fondul ariilor naturale protejate de stat.
Monitoringul Ecologic Integrat este un sistem complex pe care statul supraveghează
permanent starea mediului a resurselor naturale și a impactului antropic bazat pe parametri și
indicii cu acoperire spațială și temporară temporală care asigură cadru informațional necesar
pentru elaborarea strategiei și tacticii de prevenire a consecințelor activității antropice și a
calamităților naturale de elaborare a prognozelor și exercitarea controlului operativ asupra
eficienței măsurilor de redresare a situațiilor ecologice
Auditul ecologic constituie examinare calificată independentă și evaluare a impactului asupra
mediului înconjurător a întreprinderii în funcțiune în scopul elaborării recomandărilor privind
diminuarea acestui impact și protecția mediului înconjurător
Expertiză ecologică - gen de activitate în domeniul protecţiei mediului înconjurător,
constînd în aprecierea prealabilă a influenţei activităţilor economice preconizate asupra stării
mediului, a corespunderii parametrilor acestor activităţi actelor legislative şi altor acte normative,
normelor şi standardelor în vigoare.
Exercitarea controlului privind modul de respectare a legilor și altor acte normative în
problemele protecţiei mediului şi folosirii resurselor naturale este pusă în sarcina Inspectoratul
pentru Protecția Mediului .
Examinarea și soluționarea litigiilor ecologice. Controlul de Stat este efectuat de către
inspectorul principal de stat, inspectorii superiori de stat, inspectorii de stat, inspectorii principali
zonali, inspectorii superiori zonali şi inspectorii zonali ai mediului în conformitate cu prevederile
legale.
Încălcarea prevederilor legislației mediului atrage după sine răspunderea, după caz, civilă,
dministrativă sau penală, conform legislaţiei în vigoare.
Încălcarea sau neexecutarea prevederilor legislației privind protecția mediului și utilizarea
resurselor naturale atrage după sine sistarea, limitarea sau interzicerea activităţii persoanelor
fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate.
Persoanele fizice şi juridice sînt obligate a recupera daunele şi prejudiciile produse prin
încălcarea prevederilor legale din domeniu în modul şi mărimile stabilite de legislaţia în vigoare.
Reprezentanţii autorităţilor pentru mediu poartă răspundere personală, conform legislaţiei în
vigoare, pentru asigurarea aplicării prezentei legi. Persoanele fizice şi juridice, în caz de
dezacord cu deciziile reprezentanţilor autorităţilor pentru mediu, au dreptul de a se adresa
instanţelor superioare de protecţie a mediului pentru examinarea şi soluţionarea cazului, iar în
caz de dezacord cu decizia lor, au dreptul de a se adresa instanţelor de judecată.
 În cazul cînd, prin incompetenţă sau prin abuz de putere, decizia autorităţilor pentru mediu a
adus pagube sau prejudicii persoanelor fizice sau juridice aceste daune şi prejudicii se
recuperează de factorii care au luat decizia în modul şi măsura stabilită prin legislaţia în vigoare.