Nastasiuc Stefan RELIGIE

Clasa a V-a B ESEU

“Dragostea este podoaba cea mai frumoasă cu care Dumnezeu înveşmântează inima

înfrântă şi smerită”

Prin credinţă, oamenii Îl pot cunoaşte pe Dumnezeu, prin nădejde El este înfăţişat ca
bunul cel mai vrednic de dorit, iar prin iubire putem ajunge încă de aici, de pe pământ, la o
comuniune de viaţă suprafirească cu Dumnezeu. Morala creştină consideră iubirea ca fiind cea
mai înaltă dintre toate virtuţile, potrivit esenţei sale. Chiar dacă prin credinţă devenim creştini,
numai prin iubire ne manifestăm cu adevărat creştini.
Dragostea realizează cea mai puternică şi mai intimă legătură cu Dumnezeu. Atât
nădejdea, cât şi credinţa devin virtuţi desăvârşite numai când sunt pătrunse şi însufleţite de
iubire. 
Dragostea este mai mare decât celelalte virtuţi în primul rând prin izvorul său, care este
Însuşi Dumnezeu, şi apoi prin puterea, roadele şi durata ei, pentru că dragostea „nu piere
niciodată“ (I Corinteni 13, 8).
Dragostea creştină este de la Dumnezeu şi este dată omului în dar. Fără puterea dragostei,
credinţa slăbeşte, iar nădejdea se ofileşte şi scade mereu. Virtutea dragostei se naşte în om din
multă nevoinţă, smerenie şi rugăciune. Dragostea este podoaba cea mai frumoasă cu care
Dumnezeu înveşmântează inima înfrântă şi smerită. Dacă-L luăm ca model pe Mântuitorul
nostru Iisus Hristos, vedem că El, ca Dumnezeu adevărat şi ca om adevărat, S-a purtat cu multă
delicateţe şi dragoste faţă de făptura Sa. A biciuit viciul, dar nu omul, a mustrat păcatele, dar pe
păcătoşi i-a ridicat şi i-a iertat dacă s-au smerit, dacă i-au cerut ajutorul şi iertarea. Doar pe
făţarnici i-a mustrat aspru şi fără menajamente. În toate poruncile şi legile dumnezeieşti, se vede
clar mila şi iubirea de oameni a lui Dumnezeu, căci toată Legea şi toţi proorocii se rezumă la
porunca dragostei: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din tot sufletul tău şi din tot cugetul
tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi“. Aceasta este dragostea creştină.
Focul dragostei dumnezeieşti se menţine numai şi numai cu rugăciune multă, făcută cu
inima, şi nu numai cu mintea, făcută cu sinceritate, cu generozitate, cu deschidere faţă de
Dumnezeu şi faţă de oameni.
Dragostea este cel mai puternic sentiment dat de la Dumnezeu. El ne -a invatat sa iubim
aproapele si pe noi insine. Ar trebui sa fim recunoscatori pentru iubirea ce o avem si ar trebui sa
iubim toti oamenii din jurul nostru .
Dragostea este cea mai mare virtute, am putea spune chiar: izvorul şi sufletul tuturor
virtuţilor creştine, fiindcă toate celelalte virtuţi trăiesc cu adevărat şi rodesc binefăcător în viaţa
creştinului numai când sunt luminate şi încălzite de dogoarea arzătoare a dragostei.
 Fără puterea dragostei, credinţa slăbeşte, căci credinţa „este lucrătoare prin dragoste"
(Gal. 5, 6), iar nădejdea se ofileşte şi scade mereu.