Societatea Națiunilor și politica securității colective

1. Societatea Națiunilor
-S-a constituit la Conferința de pace de la Paris, din anii 1919- 1920
-A avut ca obiectiv dezvoltarea colaborării dintre state și promovarea păcii și
securității internaționale
-În conducerea sa existau trei organisme
 a).Adunarea generală
 b).Consiliul organ executiv 
c).Secretariatul
- Multe state mici și mijlocii au participat, cu drepturi egale la dezbateri politice
și diplomatice privitoare la probleme importante ale umanității
- Societatea Națiunilor nu a dispus de mijloace practice cu ajutorul cărora să
impună pacea,- sancțiunile sale erau morale și economice
- SUA nu au fost membre ale  ale Societății, URSS a fost admisă în 1934, iar
Germania Japonia și Italia se retrag din organizație
- pentru că nu a putut să oprească izbucnirea războiului, se desființează în 1946
-In locul Societăţii Națiunilor se va înfiinţa O.N.U.

2. Sistemul securității colective

-Securitatea colectivă se referă la apărarea statelor în comun,în alianță, a fost
specific perioadei interbelice.
-pentru a fi protejate în cazul izbucnirii unui război, multe state mici și mijlocii
au inițiat un sistem de securitate colectivă . Exemple:
-1921- Mica Ințelegere- România, Cehoslovacia, Iugoslavia- caracter defensiv
- 1928- pactul Briantd-Kellog,  statele se obligă să nu recurgă la război pentru
a rezolva neînțelegerile dintre ele
- 1934- Ințelegerea Balcanică- România, Grecia ,Turcia și Iugoslavia
-Nu s-a reușit realizarea unui sistem de securitate colectivă europeană, întrucât
statele, deși erau suverane, nu erau considerate egale între ele, în plus, au apărut
ideologii totalitare precum comunismul, fascismul,nazismul care au acaparat
mai multe state şi s-a uitat de ideea securităţii colective.