..

r"

URBAN S
I M UL
MONITOR AL UNIUNEI ORASELOR DIN ROMANIA
APARE SUB INCRIJIREA
INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMANIEI
RECUNOSCUT PERSOANA JURIDICA PRIN LEGEA DIN 21 APRILIE 1932
ANUL XIII (V) - N'RELE 3-4 'MARTIE - APRILIE 1936

,-111111111111.

Vedere generalä a parcului Regele Carol al IMea i lacului HerAstr5ulasanat,

inaugural in cadrul Lunei Bucure§tilor 1936".

_kg MO

t
Sg.

Pavilioanele Micei intelegeri la ,Expozifia Lunei Bucure§tilor 1936.

INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMÂNIEI, STR. N. FILIPESCU 23, BUCURESTI 1

ABONAMENTUL LA REVISTA U RBANIS MUL" LEI 300 ANUAL
www.dacoromanica.ro
PENTRU AUTORITATI I SOCIETATI LEI 500
UR B ÂNI SMUL
MONITOR AL UNIUNEI ORA$ELOR DIN ROMANIA
AIDARE SUB INGRIJIREA INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMÂNIEI
REDACTIA 5I ADMINISTRATIA: INSTITUTUL URBANISM AL ROMANIEL STR. 14. FILIPESCU 23, BUCUREM I
Abonamentul 300 lei pe an ; pentru autoritati i sociefiti 500 1/6 pe an; un exemplar, numAr simplu
50 lei; un exemplar, num5r dublii 100 lei.

SUMARUL-SOMMAIRE
(La finele fieciirui studiu se afiá un rezumat in limba franeezil. -A la fin de claque étude on trouve un résumé en français).

I. STUDII III. NOTE

Date statistice privitoare la acoperirea Dgmbovitei.
1NG. THEODOR CURELEA: Distributia apei in Bucuregti.
Intrebuintarea betonului la construirea goselelor.-
1NG. OTTO BODASCHER: Principii moderne in salubritatea
urbang (<<Valorificarea gunoaelor») continuare. IV. LEGI I JURISPRUDENVE
ARH1TECT G. BLEYER: Ora§u de eri, Oragul de maine. A. Autorizatiuni de Constructiuni, aplicarea obligato-
rie a planului de sistematizare.
ING. THEODOR CURELEA: Studiu privitor la actualele con- B. Drept, interes, autorizatiuni de constructiuni ile-
ditiuni de alimentare cu apil a Municipiului Cer- gale. Actiunea vecinului lezat in drepturi.
nguti gi propunerile de amplificare a instalatiunilor
de captare §i. introducerea apometrilor. V. CONCURSURI, CONGRESE, EXPOZITII.

Al XIII-lea Congres al arhitectilor, la Roma 1935.

II. DIN VIATA ORAELOR.
VI. OR.AELE NOASTRE.
Luna Bucure§tilor 1936.
Arad, Cernguti, Chigingu, Cluj, Fäggrag, Timigoara,
ING. OTTO BODASCHER: Activitatea urbani §i edilitarg a Turnul Severin §i Vaslui.
Municipiului Timigoara.
VII.BIBLIOGRAFIE.
COND. DE L. P. PAUL I. SINDULESCU: Istoricul pavajelor
Bucuregtene. Revista tecnicg cDrurnuri».

al=11,
ANUNTURI:
Märimea 1 numär 3 numere 6 numere 12 numere Majoräri de prefuri

1 paging 1000 lei reducere 10% reducere 15°4 reducere 20e/o 100°4 la anunturi pe
/2
2 n 750 g g g g pagina ultimg a
1
/4 tt 500 g a " copertei
/ 300 ,
1
/8 n 500/0 la anunfuri pe
anunturi mid 200 pagina 3.a coperfei

www.dacoromanica.ro
 DISTRIBUTIA APEI IN BUCURWTI
STADIUL ACTUAL SI PROBLEME DE YIITOR
de Ing. TH. CURELEA

I. - INTRODUCERE §ezate mai inalt §i alta mai jos in valea sudici a

Dâmbovitei. Zona de jos trebue sa fie ahmentati
Proect de bazil. direct din rezervoare prin cadere naturali. Aceasta
zona o prezinta ca fcând cam 15% din intinderea
Releaua actuala pentru alimentarea cu apa po- ora§ului de atunci (1906). Evident, ca azi in ma-
tabila a Municipiului Bucure§ti, a fost desvoltata sura cre§terii in inaltime a constructiitor, accasta
pe baza principiilor proectului general, intoemit de vedere nu poate fi respectata de cat numai in parte.
Inginerul Lindley §i aprobat in 1906. Pana in acel Astfel zona de jos n"ar mai putea fi alcituitä deck
an, §i pana mai tfirziu chiar, pela 1911, avem te- din portiunea ei inferioara.
meiuri s .stabilim c linia oraplui era la actualele
§osele de centura din Nord §i Sud. Rezervoare de compensare.

Limite vechi ale Bucurevilor. In privinta zonelor inalte, Lindley a preconiza .

compensarea prin 2 rezervoare inalte. Dintre aces-
Lindley, a conceput proectul sin in aceste limite tea, cel din zona nordica a §i fost executat de§i n'a
cu multi prude*. §i prevedere. Astfel c, chiar putut funcliona - din motive care ne scapi -
dupa rasboiul mondial cfind Bucure§tii au luat o de at dela 1935. Cel din zona sudica, n'a fost c&n-
desvoltare orizontala §i verticalä nebinuita, reteaua struit Oda aeum §i Lindlew nici nu i-a precizat lo-
executata dupa planul lui Lindley §i repusa la cul de cat foarte vag. Acest lucru l'a facut Lindley
punct, a facut fata mult timp exigentelor impre- din prudenta intruat zona sudica nu era pe atuinci
jurarilor. destul de desvoltata, §i necunoscând nici sensuI de
eu timpul insa, s'a simtit nevoia inexorabila a desvoltare.
unor extinderi imediate. Din prudenfa §i din inte-
rese comerciale, Unizele Comunale Bucure§ti, cari Memoriul de distributia retelei dupel Lindley.
au preluat destinele acestei ramuri de activitate co- Denumirea conductelor.
munali, spre a corespunde scopului, au extins mai
had releana de conducte de distributiune. Prin a- Aceste doui rezervoare format' nodul arterelot
casta s'a inlesnit creearea de nout abonamente §i cari erau sortite si le serveasei hi peredhe fiecare
desvoltarea unui debu§eu mai mare §i deei, §i ve- zona, formând astfel circuite inchise. Aceste cir-
niturile au devenit mai abundente, ingaduindu-i cuite erau impartite in alte subcircuite prin alte
astfel, s desvolte cat mai mult cu proprii mijloace artere intercomunicante. Intre artere se intretesea
aceasta extindere, ca apoi, s treaci la sistemati- o re/ea de conducte de 200 nMt. P, pentru compen-
zare. sare §i denumite conducte de distributie, din cari
apoi se ramificau conducte proprii fiecarei strazi,
II. - ISTORIC rlenumite de Linde ly conducte de ramificatie sau
de deri4atie.
Conceptia lui Lindley. Imp4rtirea distributiei Din punct de vedere al exploatarii, s'au pastrat
pe zone. t,-dracterizarile numai de artere §i conduct& de sei.
Lindley, a conceput planul general de distributie a viciu. Intelegem prin primele, oate conductele mu-
apei, folosind in primul rand arzarea Bucure§tilor me de dimensiuni
> 200 m/m p §i din care nu se
§i impartindu-1 in 2 zone corespunzand celor doua leaga nici o propietate abonata la api. Cele de al

www.dacoromanica.ro
114 11.11ANISMUL
2-lea sunt conducte de interes local pentru legatura mul zilnic cat 0 de a inlesni anumite cercetari in
cu imobilele. Cand acestea sunt situate in strazile caz de pierderi in retea i semnalate de aceste con-
cari posed i artere, sunt denumite conducte-aso- toare. Iar cercetarile mai departe se fac cu ajuto-
ciate. rul unor contori transportabili in regiuni 0 mai
-a Continuarea executeirii planului Lindley.
mici, denumite zone §i cari compun districtul. Tot
cu aceste contoare mobile se cerceteaza amanuntit
Limitele planului Lindley. §i aterele cari aunt prevazute cu vane la distante
scurte de inchidere flancate de ambele parti de hi-
Acest plan intoomit de Lindely, a fost respectat dranti cari sá inlesneasca legarea contorului intre
cu foarte anarunte modificari, impuse de desvolta- portiunile interceptate.
rea oragului, 'Ana în preajma rasboiului mondial. Prin aceste cercetari aim ajuns a reduce pierde-
Lindley insa, dupa cum am mai aratat, nu extindea rile de Rik' la 17% din debitul pompat. In ceeace
planul salt de cat Oda la vechile limite ale ora§u- prive§te diferitele feluri de pierderi de apa neuti-
lui, aratand îns ca in cadrul mare al' planului con- lizati se poate vedea din plan§a respectivi. A§a se
ceput, reteaua de artere s'ar putea folosi ori cat ar infati§eaza pe scurt aratata - reteaua de distribu-
cre§te oragul. tiune a apei, in Bucure§ti. Cum s'a ajuns Vida aci
L: in diferite etape precum §i ultimile lucrari le ara-
III. - DESVOLTAREA RETELEI TIE ARX taan la tablourile dela star§itul articolului.
In acestea se cuprind mai ales lucrarile din ulti-
V aloarea conceptiei lui Lindley. mul timp cauzate de cerintele §i imprejurarile
ivite dupa rasboiul mondial cari au impus i Bu-
In adevir, Lindely a alcatuit un plan magistral, cure§tilor o desvoltare nea§teptata in toate directiu-
care astfel executat, a dat rezultate foarte bune, nile. Intre acestea semnalam mai ales extinderea
chiar azi, in masura desvoltarii neprevazute a ora- aglomeratiunilor periferice cari au foist preocuparea
§ulni. De aceia, §i'n viitor va trebui pastrat acela0 de capetenie a activitktii in domeniul distributiunii
fir al conceptiei planurui primordial. Acest plan apei. Deocamdata am straatut o prima etapa, dupa
executat constitue actuala retea de distributiunea cum am mai aratat, aceea a alimentärii locale. 0 a
apei la Bucure§ti in ceeace prive§te scheletul distri . 2-a §i ultima etapa este aceia a sistematizarii de
butiei apei sau reteaua de artere. Aceasta consta care ne ocupam in capitolul urmator.
din 7 artere cari pleaca dela Uzina de poanpare dela
Grozave§ti. Prianele doua imbrati§eazi zona inalta IV. - PROECTE DE VIITOR
din Nord §i se inchee in inel la rezervorul de coin-
pensatie, amintit dela Foi§or. Metode de extinderea retelii de al:A practicatei dupi
Urmatoarele douä deservesc centrul oragului. reisboiul mondial.
Arte doua merg pe cheiurile Daml3ovitei. Motive de rentabilitate comerciala §i socialá.
Toate acestea sunt intretaiate de o artera mediana,
trecand pe Calea Victoriei i formand cu cele pre-
Extinderea retelei de apa dusa Oda' la comple-
cedente inele mari stranse, - continua apoi mai tarea instalatiuniIor de serviciu, a avut nu numai
departe 'Ana ce cu o altâ ramura prin Str. Traian un rezultat de ordin social ci §i financiar. Inteade-
inchide circuitul la acela§, rezervor de conipensare.
var s'au facut achiziliuni de noui abonamente cari
Intre ele alte artere mai marunte intretes spatiul au adus venituri destul de inseamtate, din cari au
tras foloase nu numai Institutia <<U.C.B.» dar chiar
central a§a cum se poate vedea din harta alaturata.
gi Municipiul. Aceste posibilitati de ridicarea car-
O ultima arterä parcurge cuhnea dealului sudic §i
prin artere mediane scurte inchide cu artere din su- tierelor §i de inflorirea Uzinelor cresc din ce in ce,
dul Dambovitei o alta serie*de circuite ca §i'n Nord.
fapt care impune s'ä ne gandim a le coordona §i cu
Dimensiunik arterelor stint de 250, 300, 350, 400, posibilitatile de ordin technic, adici cu putinta de
450, 500, 550, 600, 650, 700, 800, 900 rn/m . a avea apa din destul 0 de a o putea conduce in
Viteza de plecare in artere este de 0,70 mc/sec. cantitatea necesitalii ori unde §i'n modul cel mai
economic posibil.
Arterele intre ele stint compensate de conducte
de 200 m/m 9) din care deriva conductele mici de Necesitatea sistematizeirii.
serviciu. Conductele de 200 an/in mai au i rostul
de a inlesni impitirea orapIui in districte. Fiecare De aceia suntem ajun§i azi in situatiunea câ dupi
district este alimentat printeun contor general a§e- ce dispunean inca de debit suficient a surselor §i
zat imediat la derivarea conductei de 200 rn/xn din dupa ce s'a desavar§it executarea prirnului pian ge-
artera. neral de distributiune, sa propunem o serie de ex-
Scopul acestei impartiri este de a urmari consu- tinderi, cz eind un schelet ajutgtor de artere murne
www.dacoromanica.ro
 DISTRIBUTIA APRI IN BUCURE$TI 115
...............,.......

spre a putea asigura In toate cartierele un debit gi Prioritatea de atenfiune Zonei de Nord.
o presiune normalii, astfel ea, atit nevoile de ali-
mentare eu apa gi posibilifglile de progresarea ve- Astfel este in ceeace privegte mai intAi vilele din
,

,.../
/ I

ARTERE PENTRU vOTOR

ARTERE EXISTENTE

Fig. 1.

niturilor si nu rgmie cu timpul in oarecare sufe- cortierul cuprins între os. Col. Mihail Chica gi $os.
rh4O. Ca urmare a trebuit si dOrnI cea mai mare
atemiune in primul rind regiunii de Nord. In a- Floreasca, - foarte pretenlios, - gi care trebuegte
ceastg regiune gisim pe lângil zonele de vile, gi incercuit intr'un sistem puternic de relea de artere
cele doua giri de trafic intens, cari au contribuit
la nagterea gi popularea mai intensii a unor cartiere pentru asigurarea continui a debitului de apg co'res-
noi. , punzitor cerinlelor specifice sociale din acest loc.
www.dacoromanica.ro
116 11 11 BANTS-MUL

Inreturiri ale unor factori hotárhori asupra desvolt- viIa. Deasemenea in 1928-1929 sub apasarea nevoi-
tírii cartierelor nordice. lor gi stauintelor Industriei s'a normalizat atunci con-
De asemenea au luat o desvoltare neagteptata de sumul apei in cartierul Garei de Est. Este evident
locuinle din Giulegti gi Grivila din jurul Garei de deci, ca din toate punctele de vedere, prima aten-
Nord, precum §i cele ale Teiului §i Colentinii din tiune a trebuit sa fie data acestei parti de Nord a
jurul Garei de Est (Obor). In aceste cartiere s'au ormului.
desvoltat §i multe industrii foarte importante, intru- In acest scop gi'n spiritul conceptiei gi facturii
at au putut folosi mai repede gi mai ugor accesul oragului, ar fi fost indicata o noua centura nordica

JUSTIFICAREA DEBITULUI DEAPA POTABILA TRANSHISA

PRIN RETEAUA DE DISTRIBUTIE
PERIOADA 1 IAN-31 DEC.1935
.100411, PAIN CONTOA 7.000
011000 AAA. 4.01070. JAI 000
1103000, 4110109, AORT7C. 44,
DEBIT REAL DISTRIBUIT
4PONEMMOA tOCKII
10.040 .NRECASTRAALA
00,12AIIAr. 0011110 014400.6
0000.4.110077 0000 WAWA
*WOW
1000
74X 4.0P000., aareNinen
26143 000 1.1. 01001K/I01 PIUS IferOARA 020300
AWASCIIII PEND ARAD. 3 On Me
3Imea.. nt0001..0
ftforfflaK 1.7100
01100.11.0.
EXPLOA1 G004441. 0040)
UZINEWR 444400
0A
S4.000
2411f3000..

DEBIT POMPAT
AtiftVATIV01,0 Ol Rf 'Monet SI MI041.0,1/17 PIE ROMI LATENT(
111,1 0W0701
100
nlar0,0 =-
000041 .wrenr.iti
fxsawri, rnesee
CONORM 0C11Ahl
MiRDERI MeREN,E
Ho .7040 wt..= CV .0
100% sat 00..
ley
... .V.41,
36 258000 ms .01211, IhrwrIlagf
/IOW 'rum. wIa

1 ...
PIMA REMANENTE
13%
"40.1 P/f ROM/ tworterE
10.stare
papa..11
Auvrovrev
Mewel.. ea OAP
(MEMO
2X 'on .
292700.

47/2500 Am../ ....Asawe.

agesirem. Locaatuat op* 0.
f.nrAINS
neib 0" 1100. 7"0
PIERO. VIRTUALE :X" .111111 Feu
Zearni;40 0000... MIRDERI (PE rn4
9425 000
g.-43U0004-:0;
72%
iSaSedmo

PlfRO. CURENTE
Isnsave..1100.0. eawaws. 0100.00,00.10 001100
aontdreo *swan. Pe, canre)

471500 d
11C-8.

Fig. 2.

la calea ferata prin linii de garaj particulare. Amân- indiferent - daca gi-ar fi luat isvorul din actuala
doi acegti factori economici covArgitori, garile §i in- Uzina dela Grozave§ti sau din altefe.
dustriile, au inlesnit gi condus la popularea mai in-
tensa a cartierelor inconjuratoare gi inflorirea lor. 0 nouá centurá generalá Nordici hipoteticä.
Cerintele pentru apa cartierelor industriale. 0 astfel de centura ar fi fost posibila clack' s'ar
fi realizat intre timp (in ritmut cerut de extinderea
aci deci, in aceiagi masura dupa cum la car- aliment:Aril cu apa) gi aga zisul Bd. al Periferiei.
tierul de vile aveam cerinta nivelului social ridi- Acest Bulevard-panorama de-alungul lacurilor Co-
cat, spre un consum de apa din ce in ce mai mare lentinii, - in curând ameliorate -a mai preocu-
in scopuri casnice, la industrii gi gari precumpine§tepat in trecut Municipiul gi este posibil ca se va
o cerinti de debit de apa din ce in ce mai accen- realiza cfindva, chiar inteun viitor indepartat.
tuata in interes industrial §i casnic. Dar gi aci re-
leaua de alimentare cu apa trebue sa consiste din- In loc de centurá generalä nordica nouá,
tr'un lark% puternic i cât mai sigur astfel ca viala solutiuni de raijloc.
ecnomica locala sa nu fie intru nimic stâjenita.
Spre a iYustra aceste imperative, vom arata ca, In interesul extinderii alimentarii cu api a Muni-
in 1927 s'a impus instalarea unei conducte de 350 cipiului nu se poate agtepta aceasta realizare gi ast-
mm. diam., pentru nevoile Atelierelero C. F. R. Grii- fel suntem nevo4i sa adoptim o solutiune de mijloc.

www.dacoromanica.ro
 DISTRIBUTIA APEI IN BUCUREPI 117

Anume, aceea privind creearea de subcenturi ale apoi prini ,Sos. harm s revina in subcentura prin.
caror ramuri nordice vor fi inlocuite §i transfor- cipala in Sos. Herastrau. Are aceia§i menire ca §i
mate in viitoarea centura noua generala iar ramu- subcentura, numai sub raportul alimentarii puncte-
rile mediane sa ramânâ mai târziu ca rezerve de in- lor §i localitatilor mai sus citate.
tercomunicare cu actualele centuri §.1 de compensare. E. - a 2-a artera de centura principala (B de
Din aceste motive s'a propus, in prirnuI rind doui mai sus) are ca subcenturi: a) Bd. Ferdinand - sos.
centuri puternice: Garei Obor - Str. Caragea Voda - Sos. Colen-
tina, preconizate chiar de Lindrey §i pusa in func-
Prima centur'ii principala. tiune.
VALOAREA RETELEI DE CONDUCTE SI ARTERE
A. - Prima centura principala ale careia ramuri
principale ar parcurge: LA 51 DECEMBR/E 1935
a) SOS. Giule§ti
b) .*os. Col. Mihail Ghica.
§i cari ramuri ar urma sa se inchida prin alta por-
fume de inchidere parcurgind inteun viitor mai in-
departat comunele suburbane Mare le Voevod Mihai
§iGrivita, sau, mai devreme, printr'o medianâ tre- 600 000 000

când printeo strada ce s'ar deschide in com. Mare le

Voevod Mihai in prelunOrea strazei Arad, §i prin
aceasta pima la Sos. Col. Mihail Ghica. 506000.000

A 2-a centurcl principal4 600 000 000

B. -A 2-a centura principala ar parcurge strada

Barbu Vicarescu, Ca lea Lacul Teiului - Sos. D-na 000 000000

Ghica - Sos. Colentina.

Compensarea centurilor prin subcenturi asiguraoare too 000.000

Aceste centuri principale, - traseele aratate, cele

mai favorabile eat in interesul repartitiei presiunii too 000. 000

cât §i ca situatiune, urmind cu eit este cu putinta

calea unor axe de gravitate a figurilor de populare
respective, - vor fi ajutate ca rezerv i compen-
sare de alte doua subcenturi. Fig. 3.
C. - Prima subcenturi ar pleca din centura ge-
nerala de 900 man diam. Sos. Basarab prin Spl. Pi- b) Artera de centura secundara, plecând din sos.
rothniei - Str. Gl. Popovat - $os. Ciurel - SOS. stefan cel Mare prin Calea Floreasca, ca apoi prin
Crânga§i inchizind circuitul in Sos. Giule§ti cu Str. Regele Carol 1, sa inchida circuitul in i prin
prima ramura a centurei A. artera din Calea Drumul la Tei.
Mersul i rolul celei de a 2-a subcenturi. Ultima sWbcenturä nordica i menirea ei.
Aceasta artera, pe lânga ca 0 ea creiaza o rezervi
D. -0 a 2-a subcenturi ar strabate Sos. Aurelian. prin compensare ca i celelalte de pina acum in ca-
Sos. Herastrau i Calea Dorobantilor §.1 ar incinge zuri asemanatoare, va mai arvea i menirea de a
cartierele actuare de vile, stabilind in modul cel mai inlesni imbunatatirea alimentarii cu api a cartieru-
convenabil posibil o linie de mijloc intre acestea §.1 lui pe care-1 strabate precum §i pentru a da putinta
nouile cartiere de vile <<SIA», «BORDEI», <<MOR- unei rarnificari favorabile spre Aeroportul militar
NAND» §i <<PINARD» §.1 viitorul Parc National. dera Pipera, astazi foarte slab deservit.
Centura inferioara a aviatiei civile §i corn. Nineasa. Caracteristica regiunei inalte de sud.
a) Din acestea se amifica prin sos. Kiseleff o cen- Daca in regiunea de Nord a oraplui nevoia unei
turi de al 2-lea ordin care merge inspre Aeroportul amplificari a retelei de distributiune a fost condi-
Bineasa §i ocolind prin suburbana Bineasa ajunge tionata de aglomeratiuni cu caracter industrial sau
www.dacoromanica.ro
118 URBANISMUL
social, in regMnea de Sus aceste conditiuni, cumpi- Basarab - $os. Panduri - Calea Lupeasca - $os.
nesc mai putin. Ad avem numai Gara Filaret, iar Sebastian - Sos. Ferentari - $06. Pieptinari pink'
parcnri de vile mai puline. Industriile n'ar ramâne in $os. Oltenita, unde se va lega cu artera de acolo
in minoritate. In schimb avem a face cu cartierele in dreptul cimitirului Belu.
arzamintelor militare.
Compensarea intermediara in circuitd sudic.
Lipsa de compensare intre cele douii regiuni inane. Al 2-lea rezervor de compensare.
Toati aceasti parte de Sud, situati tot sus, sus-
ceptibili de oarecare extindere, este deserviti de o G. - Acest circuit amintit la punctul de mai sus,
singura arteri prin *as. Panduri - $os. Doamnei, va trebui asiguat printeo arteri divizionari de com-
$os. Viilor - $os. Oftenita, care nu formeaza inci pensare intre ele prin $os. Magurele. Aceastrt ultiani
artera va mai avea §i marea rnisiune de a lega cele
LUNGIMEA PE,TELE1 DE CONDUCT! Si AATEPE doua rezervoare de compensare al zonelor superi-
oare. Dintre aceste rezervoare until' este construit
LA 31 DECEMBRIE 1935 de Lindley in 1885 §i denumit la <<Foi§orul de roc».
Cel de al 2-lea, preconizat tot de Lindley, ranaine
a fi construit la Intersecliunea $os. Ferentari cu Sos.
MagueIe intucit astfel se ofera comunioarea cea mai
nestinjenita intre .cele doua rezervoare.

Situatiunea in plan a noiulor propuneri.

Toate arterele propuse mai sus, aunt de o prima

gi imediata trebuinta. Sunt trasate in plan prin linii
rogii pline.

Imbuneafiri in interiorul sistemului existent.

Mai sunt insi câteva cerinli de ordin secundar

in interesul imbunatatirii cu apa in interiorul vechii
relete de distributiune. Astfel arterele din Str. Ro-
mani §i Str. D. A. Sturza care inchee circuitul la
rezervorul de compensare a regiunii de sus nordice
§i deservesc centrul oragului, constituesc in un inel
mult prea larg §i prea putin sigur hi conditiunile
sociale de azi. De aceea va trebui s i se creeze dru-
muri ajutatoare §i anurne:

Prima artera quatoare.

0 prima artera va fi prin Calea Victoriei, -(dIn
artera centrala) prin str. Victor Emanuel ping la
Fig. 4. Piata Romani. Aceasta artera ar fi astfel in conti-
nuarea primei artere centrale din Str. S-tii Voevozi
circuit inchis §i nu compenseazi in nici un fel re- §i ar asigura centru in cazul vre-unui deranjament
giunea de Nord. Din aceasta privina s'a observat mai serios al arterelor de centura generali din 5os.
in decursul ultimilor ani ci, ori de cite ori se ive§te Basarab sau a rarnurei lor din B-dul Lascar Catar-
o intrerupere de mai lungi durata a acestei artere, giu. , 1`-f
se nasc inconveniente gave in mersul exploatarii 3. -In acela§ mod se va creia un drum nou de
industriilor. siguranta prin o alti artera care parcurgând Str.
F. --De aceea, trebuegte continuati o noui arteri Polona hive So& Bonaparte (in continuarea celei
care si complecteze circuitul, creind astfel un drum nou propusi din Calea Floreasca) gi Str. G-ral La-
nou de siguranta §i compensare in aceasta regiune. hovari, va mai prezenta §i avantajul unui drum de
Aci avem posibilitatea creerei unei singure ramuri compensare generali intre toate arterele zonei de
de centuri plecind dela Uzina Grozave§ti prin $os. sus, nordice. Mind ramuri ale arterelor centrale
www.dacoromanica.ro
 DISTRIBUTIA .APEI IN BUCURESTI 1 19

principale, aceste doui artere propuse mai sus, N or génieur Lindley. Congi avec prudence et prévoyance
urina sg aib aceia§i dimensiune ea primele, adicg - en 1906 - ce réseau â pu satisfaire aux besoins
600 mm. diam. de la ville jusqu'après la guerre lorsque la ville
In sfir§it va fi continuatg artera din Str. Bati§te a commencé â se développer en étendue et en hau-
prin str. Robert de Flers ping la confluenta cu aceia teur.
din Str. Maria Rosetti. Comime mesure de prudence et pour satisfaire
aux intérks commerciaux, les Usines Cotmnunales
INCHEERE. ont cherché tout d'abord â étendre le réseau de
conduites puis â le systématiser.
Lgmuririle date in capitolele precedente, de§i sunt La conception du pTan de Lindley pour la répar-
cit se poate de concentrate, spergm cg vor contribui tition de la distribution de l'eau par zônes, les ré-
totusi s initieze nu numai pe Bucure§teni ci pe teti servoirs de compensation et la dénomination des
cetkenii Trii, cari se intereseazi de progresul Ca- conduites a été utilisée en grande partie. En ce qui
pitalei In arzgrile de baig ale domeniului de acti- concerne le développement du réseau d'eau, le fil
vitate edilitarg. du plan magistral de Lindley est encore d'actualité et
Pentru speciali§ti va fi poate mai interesantg evo- consiste en 7 artéres qui partent de l'usine de pom-
lutia §i principiile cari au indrumat desvoltarea re- page de Grozgve§ti commie suit: deux d'entre elles,
telii de alimentare cu api a Bucure§tilor. de la partie Nord sont dirigées du coté du réservoir
pentru unii i pentru alii, ani cgutat a schita §i de compensation Foirr, deux desservent le centre
a stirui numai in linii mari asupra tuturor chestiu- de la ville, deux suivent les quais de la Dambovitza
nilor cari au preocupat Uzinele Comunale in aceastg et la dernière qui, passant par la Calea Victoria
chestiune de activutate. dans la direction de Strada Traian, forme avec les
Credem cg astfel, ne voin fi ajuns scopul de a fi autres artéres de nouveau anneaux.
putut informa precis 0 pe celelalte orar de mersul La nécessité d'assurer un débit d'eau et une pres-
acestei ramuri edilitare in Bucure§ti. sion normale dans tous les quartiers, appuyée par
Dorind a face mai piasticg expunerea noastrg, am les intérêts commerciaux impose un changement
redat §i ckeva hirti i diagrame sintetizônd toate dans l'alimentation locale, par sa systématisation.
datele §i rezultatelet de cari ne-am servit §i pe care Celle-ci consiste en une ramification d'artèms mères
le-am argtat la rostul lor in corpul acestui articol. dans la région nord de la ville (avec son agloméra-
Martie 1936. tion industrielle et sociale) et la régionl de la gare de
Filaret, centre des installations militaires.
RESUME Le plan de la systématisation future est complété
DISTRIBUTION DE LTAU A BUCAREST par l'amélioration de l'intérieur de l'ancien réseau
par l'ing. Th. Courelea de distribution.
La réalisation de ce chapitre supplémentaire est
Le réseau actuef pour l'alimentation en eau po- imposée par une série grandissante d'exigences d'or-
table du Municipe de Bucarest a été projeté par l'in- dre secondaire.

CZ1

www.dacoromanica.ro
 PRINCIPII MODERNE IN SALUBRITATEA URBANA
(urmare)
de Ing. O. BODASCHER
Serviciul Tehnic Municipal Timiwara

G) Valorificarea gunoaelor. din punct de vedere igienic, iar cea inecanica din cel
al rentabilitatii.
Ca problema cea mai dificila in salubritaL-a riT- Demonstrative sunt experientele acute la Praga,
bana trebue considerati cea a valorificarii rezidu- unde rezidurile casnice sunt valorificate gi in agri-
rilor casnice gi publice. Fiind toomai problema a- cultura. Dupa parisirea depozitelor publice in anur
mintita pendinte de raporturile locale ale unui anu- 1923 a adus oragul jertfe financiare cu scopul final
mit orag, gi hi prima linie de calitktile rezidurilor de a apara sinatatea publica, decizându-se pentru
propriu zise, nu se poate afirma ea un oral, care transportul gunoaelor pe cile ferate, anai intâi pe o
n'a rezolvit pâni in prezent i in mod irepro§abil distanta de 20 km., astazi pe una de 35 km. dela
problema valorificarii, ar fi regresiv. N'au venit o gara situata la periferia oramului.
inca timpurile unei apliciri generale a instalatiu- Din punct de vedere sanitar transportarea gu-
nilor de ardere sau eele de o alta metoda de distru- noalor pentru scopurile agriculturii ea gi mutarea
gere pentru orke aglomeratiune cât de neinsemnata. depozitelor inseamni un inconvenient igienie, care
nu poate nici el impedica extinderea bolilor epide-
Valorificarea agricolá a gunoaelor. mice. Un caz marcant la Hamburg, unde tarinimea
a impiedicat cu forla transportarea gunoaelor din
In oragele mai mici, situate in regiunile cu pre- ora§, hick au trebuit arse massele imense penetrate
cadere agricole, cu sol greu i cu distantele de trans- de inateriile inflamabile - direct in fata portilor
port cari nu prevad debarcarea gunoaelor d. e. pe orhenegti.
oalea ferata, se recomanda transportul direct al gu- Din cele de mai sus rezulta c valorificarea agri-
noaelor dela orag pentru scopurile agriculturii. In cola a rezidurilor casnice poate fi considerati in
oragcle mai mari, uncle trebue luata in conside- orice caz ca o rezolvire provizorie, din punct de ve-
rare distanta de transport mai insemnata sau acea dere igienic critieabilâ, nesigura de agricultori, in
pe oak fermi, este acest sistemmai scump cleat de- cazul cel mai favorabil inIoeuibila prin depozitele
pozitarea directI pe teritoriile oragului, insa mai a- publice situate in hotarele urbane in defavorul
propiat cerintelor igienei. estetic gi igienic general.
Intrebuintarea rezidurilor casnice in agricultura
se bazeaza pe calitatile lor fisice pentru ugurarea Arderea gunoaelor.
solurilor grele. Valorificarea directa a rezidurilor
ea ingragaminte este deaceea lipsita de orice ratiune, 1.) Compunerea rezidurilor §i studiile preliini-
fiindca continutul lor de nitrogen, potasiu gi fosfor nare.
nu face deck 1% din greutatea totala a gunoador, Problema va1orificrii irepro§abile §i totodata eco-
adica transportul de 10 kg. al ingraginintelor eficace nomice a rezidurifor casnice este o problemi de or-
continute in gunoae costi tocmai atfit cât ar costa din tehnic-igienic §i ea atare trebue tratatfi §i re-
transportul unei tone ingrigaminte (salpeter, var, zolvit cu mice pret. Aci trebue notat, ca sanatatea
etc.). A§adar se poate limita valorificarea agricoli precum §i viata cetataneasca sunt bunurile cele mai
in apropierea imediata dela orag. Conditiunea capi- valoroase, hick prestigiul oragelor ar trebui sä duck'
tali pentru utilizarea gunoaelor în agricultura este in mod fortat spre realizarea tuturor misurilor teli-
eliminarea con§tiincioasa a tuturor materiilor an- nice igienice-, capabile de a ridica §i ameliora rapor-
organice gi pagubitoare ca : metale, stic1, rezidu- turile sanatitii publice.
rile textile, etc., cari ar cauza murdarirea araturilor Tocmai ea alimenetarea oragelor cu ap i eva-
fi ar periclita nimalele §i ina§inire agricole. Scoate- cuarea apelor noteazi intre necesitäile fundamen-
rea manuali a acestor obiecte nu se poate recomanda tale ale aglomeratiunilor, trebue considerati §i inla-
www.dacoromanica.ro
 PRINCIPII MODERNE IN SALUBRITATEA URBANA 121

turarea radicali a rezidurilor menajere §i puMice ca lor precum §i in mirimea lor, iar diferenta esentiaiä
o mama' de o importang primordialrt. este cea a continutului materiilor inflamabile.
Unei hotiriri asupra realizärii sistemului de ar- La §coala politchnici cehi din Praga s'a gäsit prin
dere al gunoaelor menajere trebue s precedeze o luciirile de laborator, di la umiditatea egalii de
observare con§tiincioasä §i studiul rational al rezi- 33%, rezidurile din Praga de o granulatie de 0-15
durilor casnice, §i aceasta nu numai din punct de nun. au o capacitate calorificri de 1130 calorii, pe
vedere al compunerei mecanice, chimice §i calori- când acela§ fer din Berlin a dat o capacitate calo-
fice, ci §i din cel al märimei .substanteor compo- rifidi foarte neinsenmatä.
nente.
Se recomandä deci efectuarea probelor de ardere
precut!' §i a incerarilor necesare cu produsele re-
zultate din ardere in alai (multe crematorii de di-
ferite sisteme, pentru a se putea decide pentru un
sistem potrivit imprejuririlor locale. Trebue insä
§tiut, c rezultatele arderei gunoaelor ale unui ora§
in crematoriul säu nu pot fi preluate de o alti aglo-
meratiune, ci ele pot servi numai ca bazele pretioase
mai mult teoretice. Fiindcrt §i obiectele compunä-
toare gunoiuMi menajer variaiä dela ;aril la tara §i
se poate §1 dela ora§ la ora§, trebue §tiut, c diferenta
cea hotäritoare constä in puterea calorificá a rezi-
durilor.
Ma de pildä reziaurile menajere a celor mai multe
orme franceze §.1 engleze au o asemänare pronuntati,
in ceeace prive§te prezenta considerabilä in ele a
substantelor brute §i un procent neinsemnat de ce-
nu§5, iar aceasta este u§or explicabil prip utiliza-
rea predominantä a gazului §i a electricitätii pen-
tru incilzirea menajelor.
Gunoaele acestor douä täri sunt prin valoarea lor
calorificä (3000-4000 calorii in 1 kg. de reziduri )
foarte proprii arderei in starea lor originali, adicä Fig. 83.
. neclasificatä (afarä de Or* metalice), in crema-
torii de un sisteM corespunzitor. Ciuruirea rezidurilor din Praga de o granulatie Je
In cea mai mare parte a ora§elor germane se ga- 0-5 man, a cauzat incä 595 calorii.
sesc deopotrivä in gunoae 01'1'6 la 50% de substante Ora§ul Koeln in Germania s'a väzut nevoit, fortat
fine de o märime de 5 mm constând aproape in in- fiind de rezistenta täranilor de a intrebuinta rczi-
tregime din cenu§ri de provenientä argiloasä, de obi- durile menajere pentru scopurile agricole, de alti
ceiu de culoarea ruginei, cu o cantitate mica de sub- parte nedispunând de trenurile suficiente pentru Je-
startle combustibile. Prile fine trebuesc deci eli- pozitarea complectä a rezidurilor.
minate din gunoae, ele ffind improprii arderei. In Raporturile erau acolo defavorabile din cauza
Germania se calculeazi cu 1200-1500 calorii in 1 intrebuintärii predominante a brichetelor la incäl-
kg. pentru substantele brute, pe când rezidurile ne- zire, ora§ul ffind inconjurat de ziamintele de lig-
clasificate dispun numai de 600-800 calorii. Cauza nit. Pe cit huila (dirbune mineral) furnizeazi o
este intrebuintarea pronuntati a lignitului precum cenu§5 de o valoare calorificä pronuntati, este ce-
§i economia inenajeri educati in famillile germane. nu§a (rezidul fin) Provenitä din lignit lipsitä de
Rezidurile ora§elor cehoslovace dispun de cali- orice calitate combustibilrt. Mai ales cärbunele, stre-
titile foarte bune combustibile, deli au o oarecare curat prin grätarul cuptorului ridici calitiIe ce-
asemrmare cu gunoaele ora§elor germane, in ceeace nu§ei pentru scopurile arderei. La Koeln face par-
prive§te participarea considerabilä a substantelor tea necornbustibilä circa 35-40%.
fine, §i nu necesita, pentru a fi arse, clasificarea sub- Deobiceiu diferä compunerea gunoiului dupä car-
stantelor dupa gosime. tiere. A§a d. ex. vine din cartirele comerciale in can-
Din acest pullet de vedere, este interesantä compa- titktile mari hârtie §i alt material de ambalaj, din
rarea rezidtuilor ciuruite din Praga §i Berlin de mi. cartierele pronuntat muncitore§ti §1 cele des locuite,
rimea pânä la 15 mm., puse in doui eprubete (Fig. cenu§i de pe urma arderei combustibilului in cup-
83)- Prima deosebire constä in culoarea reziduri- toarele menajere. Se poate deci intampIa, ca cenu§a
www.dacoromanica.ro
122 URBANISMUL
sositä la crematoriu impiedick pusi in cuptor, ar- vocarea pronuntati a fumului. Primele experimente
derea rezidurilor de o calitate calorifia mai mare, in instalatiunile special amenajate s'au efectuat in
Mat aducerea curentului de aer rämâne ilusoricä. anul 1870 in Paddington din Anglia, cari au termi-
Studiile preliminare trebuesc conduse in conse- nat cu un insucces deplin. Mai târziu s'a trecut la
cinti cu multi prudentä gi congtiinciozitate. In ca- arderea in cuptor, in care - printeo înc1zire pu-
zul oragului Koeln, dificultatea prezentei pronun- ternici cu cirbuni - s'a eliminat pe un grkar in-
rate a cenugei fine din brichete se adaugä mai de- dependent gi plasat direct deasupra fläcärilor, umi-
parte inconvenientul unui procent de 40-45% de ditatea conthlutä in gunoiu, iar rezidurile astfel de-
umiditate, proveniti de grädinitul dominant in ju- secate erau din nou arse. Incercirile urmitoare s'au
nil oragului gi deci de cantitkile mad de legume so- bazat pe amestecarea ckbunilor cu gunoiul gi ar-
site zilnic proaspete pe pietele oragului. derea comuni. Cuptoarele, construite pe acest prin-
Din considerentele igienice este importantä inlä- cipiu in anul 1884 la Richmond, n'au dus la rezul-
turarea complectä a gunoaelor publice gi a prafului, tate satisfäckoare gi exploatarea lor a fost sistatä
acestea fiind inteo ankurä mare purtkorii bacte- dupa un an de functionare, mai ales pentru costul
riilor epidemici. Pe timpul ploios, prafur fiind acu- mare de ardere.
mulat in forma de noroiu, rnicgoreazi simtitor cali- De atimci erau ambitiunile constructorilor atintite
combustibile ale gunoiulni. asupra pnincipiului, c numai arderea prin calitatea
proprie calorifici a rezidurilor poate fi economici.
Defectul principal ar primelor cuptoare engleze
era arderea gunoaelor la temperaturile joase, Mat
inconvenientul de praf gi miros greu precum gi lipsa
de folosintä a resturilor ne arse au cerut o imbunitä-
tire principiali. O ameliorare oarecare dateazä din
anuY 1875. La Ealing din Anglia s'au condus gazele
provenite din fum, care a continut înc pärtile ne-
Ao" " arse, printeo instalatie independentä de ardere cu
cocs sau arbuni, unde au ars prin endure mare des-
voltatii, inainte de a fi prsit cowl.
Aga s'a ajuns in mod treptat la convingerea, ci
J.

gunoaele menajere trebuesc arse la temperaturile

'Mahe, spre a impiedica egirea gazelor vätämkoare
in atmosferä gi spre a obtine zgura intrebuintabili.
, Un cuptor de acest fel s'a construit in anul 1876 la
Manchester, iar ternperaturile mari erau obtinute
Fig. 84. prin adäugire unui co§ Malt precum gi printeo foale
mecania Astfel s'a cauzat intl o uzare rapidi a cäp-
In Koeln au inceput studiile preliminare deja in tugelelor gi grkarelor.
anul 1898, prin denumirea mrei comisiuni speciale. In ceeace privegte evoluarea exploatirii in crema-
S'au studiat instalatiunile similare, s'au efectuat cer- torii de gunoiu, a inceput aceasta prin incärcarea re-
cetkile pur teoretice, s'au executat incercirile ar- zidurilor gi scoaterea zgurei pe aceiagi ugä din fafl,
derei incrematoriile diferitelor orage cu rezidurile. iar lipsele aci ivite au constat in plaga fumului gi
oragului Kochi (la Barmen, Frankfurt a. M., Ham- dildurei, 'de care in primu rind. a suferit perso-
burg, Altona) §i in fine s'au construit mai multe nalul de exploatare, dealtcum au licit cuptoarele
cuptoare de incercare pe terenul uzinei origenegti
prea repede la aceastâ deservire. Mai târziu s'a
de gaz. Fig. 84 imagineazi repartizarea experi- ajuns la o oarecare ameliorare prin inarcarea cup-
mentali a rezidurilor menajere din Praga, cu ocazia torului de indärät i prin scoaterea zgurei din fall.
arderei de incercare efectuati la crematorul din Toate aceste manipulatiuni erau manuale gi pen-
Kiel. . ' dinte de congtiinciozitatea gi calitile fisice ale lu-
2) Arderea gunoaelor in crematorii. crätorilor.
In cele ce urmeazä vom descrie sistemele cele mai
Prime le incercki cu arderea gunoaelor menajere cunoscute ale instalatiunilor de ardere, incepând cu
gi publice s'au ficut in mod primitiv din timpu- a) Sistemul german <<Musag>> din Koeln.
rile vechi in Anglia. Substantele combustibile, ex- Acest sistem este distins prin prelucrarea rezi-
trase din gunoiu, s'au acumuYat in grämezi in na- durilor fine dasate in produsele intrebuintabile, fieä
turi liberi §i aci au fost arse, bine inteles sub pro- provoca vre-un inconvenient igienic.
www.dacoromanica.ro
 PRINCIPII MODERNE IN SALUBRITATEA URBANA 123

Abia dupri risboiul mondial s'a reugit de a se Ceeace lipsegte insä constructiei unui carosabil
apropia unei solutioniri definitive a problemei de modern, este o zgurri tezultati din material brut de
ciuruirea cenugei fine a gunoiului i celei)a alorifi- o structura uniformi gi de calit4i1e ei in intregime
cririi rationale. Stabilimentul Musag a construit o proportionale: porositatea, rezistenta la compre-
aparaturi speciali care a permis extragerea igieni- siune, granulitatea cristalina.
cegte ireprogabila a cenugei din brichete dela massa Prin prerucrarea gunoiului fin in cuptoarele ro-
compactä a gunoiului. El a remit totdeodatâ de a tative s'a ajuns la posibilitatea de a putea fixa rezis
vlorifica in intregime cenuga finL Prima aplicare a teniz la compresiune a zgurei. Materialul uniform
sistemului Musag era acuti in oragul Kiel din. Ger- - cenuga din brichete - furnizeazi la prelucrarea
mania. Aci a constat procedeul Musag din urmkoa- ei in cuptoarele rotative, la temperaturile gi invfir-
rele prtrti: titurile egale un produs final uniform. Acest din
1) Eliminarea mecanicri a pârtilor metalice, cari urmi se aduce dupri concretiune la o granulatie
erau furnizate spre prelucrarea industrilor aferente doritii, se amesteci la 150-175° cu bitumul i aga se
precum gi separarea prin ciuruire a gunoiului brut transportä in vasele bine izoIate pe gantier, undo se
de cel fin, cilindreazi (la Koeln).
2) Arderea gunoiuhti brut pe grâtarele mecanice
si valorificarea zgurei la fabricarea materiaIelor de
constructie de o granulatie dorit5;
3) Topirea gunoiului fin in cuptorul cu agnaga
de apâ gi turnarea massei topite in forme (pave,
pietre de bordurA).
Sistemul Musag a fost preluat de orasul Koeln,
cu uncle moderniziri, dintre cari alorificarea gu-
noiului fin era pe primul plan. Acest din urmâ nu
se brichetearâ, ci se conduce in aga zise vase de con- (rill,
cretiune, uncle amestecat cu cocs i sub influenta 211°0

curentului de aer, se concretioneazâ la o tempe-

ratura corespunzkoare. Dela aceste vase ajunge pro-
dusul oblinut in cupOrul de topire. In cuptoarele
invârtitoare s'a reugit de a obtine din gunoiul fin
diferitele produse finale, Uri' nici o alti pregkire
anterioarâ a lui. Aceasta constâ in regularea tern-
peraturei la care este supus gunoiul fin. La 900°
C obtinem o zgurri bruti de 1500 kg. an rezis-
tenta de compresiune, pe când la 1100° C devine
gunoiul fin lichid gi se poate prelucra prin turnare
in pietre pang la 400 kg. cm.' rezistenta la corn-
presiune (bazahul topit).
Bazaltul topit abia se poate deosebi de cel na-
tural. El India' insä spre formarea neteziatii su-
perficiale, ceeace îl face impropriu la executarea ca-
rosabilelor gi trotuarelor. Prin regularea duratei de
ricire se poate m schimba cu totul structura mate-
rialului, încât utilizarea lui ca pietrek de bordurâ,
pave gi plâci devine recomandabilit
Zgura proveniti din arderea gunoaelor era folo-
siti de mult in Anglia la construirea carosabilelor
bituminoase. Aci s'a dovedit c, calitateU ei cregte
in mod proportional cu intensitatea de ardere. De
aceea s'a prigit in mai multe stabilimente la recon-
cretiunea acestei zgure, iar rezultatele erau peste
tot satisfickoare.
Aceastri zgur5 adusi la reconcretiunt i intrebuin-
tart la pavajele bituminoase a impiedicat formarea
ondulatiunilor i muldelor in pavaj, fiind ajunsii la
o duritate mai intensi.
www.dacoromanica.ro
Fig. 85.
Stratul superior al carosabilului are o grosime
normali. Dupa nivelarea fundatiei se amestecrt in
stare caldi zgura de 2-3 cm. laminae cu un procent
mic de bitum gi se cilindreazi inteun strat de 12-15
cm. grosime. Pentru executarea stratului din mijloc
se intrebuinicazi zgura de max. 1 cm. mirime, care
se prelucreaz i cilindrea cu stratul de jos. Pen-
tru stratur superficial se face uz de zgura cea mai
fini cu un dosaj mi mare de bitum. Uzinere de ar-
derea gunoiului din Koeln produc afari de zgura
apti pentru lucririle de asfalt gi piatra asfaltoas4
confectionati din zgura arnestecati cu bitum gi pre-
sati in plci sau pave. Astfel se lIrgegte posibilitatea
de fabricatie gi pe timpul ploios sau in anotimpul
de iarni, iar transportul lor la gantier nu depinde
de distanta de transport (in cazul precedent max.
20 km.). Ere pot servi ca pavaj oricArii znacadami-
ziri.
Sistemul Musag observii in prima' linie partea igi-
enici a procedeului de ardere. Personalul de ser-
viciu este ferit de contactul cu gunoiul, iar orice
provocare de praf este exclusâ.
Fig. 85 imagineazi vederea din fall' a uzinei de
valorifiearea gunoiului din Koeln, Fig. 86 prezinti
 124 URBANISMUL
o vedere laterali, fig. 87 sectiunile longitudinale §i Ha la de aducerea gunoiului (fig. 88) cu alitu-
ratul edificiu pentru ciuruirea rezidurilor, casa 61-
' - dirilor §i cuptoarelor cu silozurile pentru depozi-
tarea gunoiului brut, rasa de ma§ini, uzina de pre-
lucrarea zgurei, depozitul de zgurä cu o macara, u-
zina de pierte artificiale i in fine uzina de 6-
lirea pietrelor.

, ir

zAh4Vgi ,M;Pt-Awasr.A1....Te;ziatarsae"

transversale. Gunoiul este incärcat in silozuri er-

-
metic inchise, preväzute in partea de jos de un säl-
tar. Zgura proveniti din ardere cade prin grätarele

Fig. 89.
Procedeul se scurge inteo singurä directie, dela
aducerea gunoiului pânä la e0rea produselor finale.
In partea dreapta a uzinelor, tot printeo singuri
ANR.AVIAUt 100/4.4t 05416740 MACIKKERAUMINCIPM6 ZYULCUPI6eRPt JTIMMORIA fIVINOSIWNNIO
axä, se gäsesc silozurile pentru depozitarea gunoiului
fin cuptoarele rotative, uzina de prelucrarea zgurei
§i turnitoria.
.34idt:512 Gunoiul adus in mini in vechicule publice se ga-
sow- le§te in mod automa in silozuri, dela cari este ri-
JOINFLWIL4 61
A. 41
MtSCH/Nt.'llAW

tel 87
dicat in instalatiunile de ciuruire (fig. 89), in cari
automatice inteun canal, iar de aci printeo banda cenu§a din brichetere de lignit, Melt rämâne nu-
in uzina destinati prelucrärii zgurei. Lucrkorii de se elimineazä din gunoiu obiectele mari prerami §i
serviciu au o singuri insärcinare, de a supraveghe.a mai gunoiul brut.
aparatura uzinei. °

°
-

iS

171

5
F ig. 90.
Prile metalice aunt transportate de aci spre hale
Deoarece uzinele din Koeln apartin celor mai de incarcare, gunoiul brut spre instalatiunile silo-
moderne ale Continentului, vom ilescrie in cele de zurilor ale casei cuptoarelor §i cazanelor (fig. 90),
mai jos in mod sumar instalatiunile dupa ordinea iar gunoiul fin in silozurile instalatiei de concre-
exploafärii: tiune i topire.
www.dacoromanica.ro
 PRINCIPII MODERNE IN SALMILITATEA 'URBANA. 12$

Gunoiul arde pe gratarele mobile inclinate, iar rimea ei prin dezagregare i curitindu-se zgura de
aburii se trasformi in casa turbinelor in energie obiectele mici metalice cu ajutorul electromagne-
electrica, din care a treia parte serve§te pentru ex- lilor. Urmeaza tratamentul zgurei cu apa, spre a o
curati de cos §i de saruri salpetroase.
ploata rea uzinei de valorificare §i 2/3 saint furnizate
retelei electrice orkene§ti. Zgura prelucrati cade automatic in depozit (fig.
91), de unde urtneazii a fi comercializati sau trans-
'N... v, -.;rstitsvaerMine' t"'"4.n:MVO:T="-2_5!2"b71±'
I

-
"

J ...,
-i
.

JI
-

h'& 934
Fig. 91. Fig. 93.
Spre a obtine zgura irepro§abili, se supunc zgura portati in instalatiunile pentru fabricarea pavelor §i
sositi unei proceduri prealabile, mic§orandu-se ma- plicilor. In cazul din urmi se pregite§te zgura prin
zdrobire la mirimea cerutil, trece in silozuri, de
'
unde urmeazi amestecarea ei cu ciment sau Cil un
alt liant, de sine inteles sub udare coresprnizatoaie
cu
Massa de mortar stfel oblinuti trece la presa (fig.
93), de unde pietrele confectionate sunt transpor-
tate in camera. de calire.
7 "..,/f

- o

N,

_
-

Fig. 94.

Fig. 94 prezinti hala cu cuptor rotativ. Instala-

tiunile din Koeln sunt calculate pentru capacitatea
zilnici de 550 tone de gunoae, care poate fi marita
in cazuri exceptionale cu 50%.
b) Crematoriul ora§ului Hamburg.
In anul 1909 s'a elaborat de serviciul tehnic orn-
Fig. 92. §enesc pe baza cercetarilor indelungte proectul unei
www.dacoromanica.ro
126 1.J11 13 ANISMUL

statii de ardere toemai in aceia§i regiune, in care Dupg cercetarea gunoaelor din Hamburg s'a ggsit;
ping atunci valorificarea gunoaelor era exclusiv din
domeniul agricol (fig. 95). iarng vari
cenu§a . . . . . 60-65% 35-45%
umiditatea (legume) . 20-10% 45-35%
,s
Continutul combustibil 20-25% 20%
Valoarea calorifica inferioarg 900-1100; unitgli
cildikg 650-909.
"4. y

-1=k,
.
4
, .11$1.7 !: knnU
1.b
t '
.4

Fig. 95
Edificiul principal este o hali (fig. 96), al cgrei .. ...
mijloc, mai jos tinut, cuprinde cuptoarele in parter
iar instalatiunile de incgrcare la etaj. Partea sting5 Ii r

a halei contine in fata cuptoarelor spatiul pentru

transportul rezidurilor solide. Etajur acestei parti,
=6.=1
V Win
corespunzgtor intrgrii in uzing, serve§te ca depo-
zitul pentru reziduri. I I ,
.,.1111111111111,71111.1.4r.04?Ii.

Partea din dreapta contine cazane, reteaua cana- _

lelor, instalatiunile pentru inlgturarea cenu§ei fine. or!..

Dela turnul pentru rricirea zgurei trece acesta din a 4..

7
urmil la instalatiunile de zdrobire, unde este cla-
sificatä dupa märime gi eliberatg de pirtile meta- 4.
rice.

Din diagrama 99 se poate deduce pentru toate

lunile in unititile de ciildurg/kg.: valoarea calori-
flea, umiditatea, continutul cenu§ei.
riira.Atirs
1Ii
r

__1iI
AMIIIIIIIMErTaft.tt
Fg. 96
Uzina din Hamburg, calculati pentru 500.000
locuitori, dispune de 12 cuptoare, legate cite 2 prin.
tr'un canal.
Uzina de arderea gunoaelor noug a orapilui Ham-
burg pe Borsigstrasse este de o capacitate de 100.000
tone pe an, adicii 320 tone pe zi. Silozurile aunt cal-
culate pentru strângerea gunoaelor de dimineafg, pe
de alti parte pentru exploatarea uzinei de transpor-
tat gunoiul de 10 nie. sunt astfel construite, inch' ele In locul ciuruirei fine s'a prevgzut la Hamburg
pot fi golite in mod direct in siTozuri. o ciuruire paijia1i in cuptor cu ajutorul unui dis.
www.dacoromanica.ro
 PIUNCIPII MODERNE IN kkt,UBRITATEA URBANA. , 127

pozitiv de suflare, la care se separi 'Agile fine greu Schema din fig. 103 indici procedeu prelucrärii
combustibile §i greu fuzibile sub ocrotirea flacgri- de zgurä. Aceasta este supusä unei zdrobiri §i in
lor, spre a fi transformate in cenu§à in camerile
special construite.
Considerentele pricipale la proectarea uzinei de
la Borsigstrasse erau concentrate asupra producerei
unei zgure omogene §i bine utilizabile pentru be-
toanele simple §i cele armate, precum §i pentru §o-
sele, pe de alti parte asupra valorificrii rationale a .
- 222.
ciadurei. 446.-2 7

_
WE kg
1100 NIv
1000 NE
IV
MI
lighs Heizwert des Mülls
900 in WEikg - Fig. IGI.

800 IL urma extragerei pärtilor metalice printr'un sepa-

rator magnetic. Dupa spälarea zgurei urmeazi cla-
700 1.1=1110.

IIII
;

600 k

70%

60%

SO% 21.1

4 :...me
M NC= NEED

30°. MalgrdAl
r*
Feuchtigkeitsgeha t in%
.--.--- o
20% ° o
o
4
10°,

0 b4. 9.9.
Apr. Mai Juni Juli Aug. Sept. Okt. Nov. Dez. Jon. Febr. Marx

Fig. 100 ne indici o imaginare schematicä a uzi-

nei, fig. 101 o vedere generalä. Prelucrarea zgurei
se face in un edificiu aparte. Silozurile sunt con- .
,
-

struite sub niveld sträzii §i contin 4 camere. De aci

trebue ridicat gunoiul in cuptoaré, incât inältimea Fig. 102.

sificarea dup'ä märimea ei (inclusiv nisip de zgurii).

Diagrama 101 arati procedura arderei in cuptor
prin imaginarea temperaturei de ardere, liniilor de

" fry loo

edificiului totalä devine destul de simtitoare. Din

fig. 102 se vede cuptorul sistem «Inferno». Randa-
mentul unui asemenea cuptor - de dimensiunile
impunkoare - este in anotimpul de iarnä de 160-
200 tone, vara 100-110 tone pe zi.
Spre inliturarea plägii de fum prin cenu§a fini
este cuplatä cu cazanul o instalatie de filtrare sis- presiune a aburilor, celei de temperaturä a gazelor
tam Lurgi-Cottrell. de furn §i continutului de CO2 in gazele de film.
www.dacoromanica.ro
1 28 URBANISMUL
===
c) Arderea gunoaelor in Danemarca. In Frederichsberg exista un cremator deja din
Aprecierea faptului, c depozitarea simpla a gu- anul 1903, constrbit dupi sistemul englez invechit
noaelor nu poate sa prezinte o intrebuintare ratio- §i pani in prezent capabil de a prelucra cele 100
nail a spatiilor urbane, a adus in aceasti tara la tone de gunoiu faptic acumulate in acest ora§. CaI-
constructii, care pot fr considerate ca exemple demme dura rezultata s'a utilizat 1a producerea vaporilor,
vow.m...... iar zgura la lucririle de osele.
atii C CO2
18.
Stabilimentul generatorilor de vapori a evoluat
Dampfdruck dupi câtiva ani la ,o centrali de incalzire urban5,
Iliagedilbob.. Ai
.,.....,............ care alimenteazi cu apa caldi §i cu vapori nu nu-
Ell
16 .1000. ...iimo...

14 . 900 %

BOO 16
11 go 111
Rauchgastemperatur wi
AVA
mai explOatririle comunale, ci §i intreprinderile in-
duariale din ora§.
Uzina de ardere a ora§ului Frederichsberg era
construita dupa modelul din Gentofte, uncle s'a
. 700. 12 illi IIIIIIIMÌOIOIII ficut uz, dupâ cercetari indelungate, de cuptorul
sistern combinat. Deaceea va interesa in prirnul
1111.1111115-1Sk INIM rind o descriere sumara a instalatiiror din Gentofte,
ria co, lid
ii
. 600.
gy, puse pe principiul unui gratar inclinat aplicat la
. 500. un cuptor rotativ. Sosirea §i incircarea gimoiului se
, efectuiaza cu ajutorul lizilor-vagonete ridicabile, iar
_ _ silozurile devin astfel de prisos. Vaporii sunt trans-
°0 20 40 ff /000 min.
formati inteo turbina in energie electrica, trans-
de imitat, ceeace prive§te sistemul precum §i valo- portata in reteaua ora§ineasca de tensiune Maki,
rificarea caldurei rezultate. Cele mai cunoscute u- Iata rezultatele activitatii 1931-1935, cu re-
zine le gasim in ora§ele Gentofte, Aarhus 5i Fre- marca, ca exercitiul de exploatare este cel dela I1IV-
derichsberg, construite de societatea «Volund» din 31/III, iar anul 1935 cuprinde dateIe numai Oda'
Copenhaga. la 31/VII 1935.

ANUL DE EXPLOATARE 1931-32 1932 -33 1933-34 1934-35

Gunoiul ars in tone . . . . . . 12.463 15.280 18.240 6.300

Producerea vaporilor in tone . . ....... .

Combustibilul suplimentar, cärbuni in tone
ldem, referitor la 1 kg. combustibil
726
13.006
0 99
788
14.197
0.885
1.050
17.708
0.92
222
5.787
0.89
Producerea curentului in K Wh 1,835.150 2,085.450 2,596.600 835750
Idem, referitor la 1 orä de ardere Kw , . . 785 715 835 870
'Necesitatea proprie a curentului in K Wh 356.400 391.050 434.550 14-1.770
Idem in 04 productiei integrale 19.4 18.7 16.8 174
N.rul total al orelor de ardere . . 2.340 2.934 3.114 962
Efectul curtorului in tone referitor la 1 h . . . . 5.65 5.5 6.2 6.8
Mirul lucrätorilor in 2 schimburi . . . 18 18 18 18
Randamentul stabilimentului de cuptoare i cazane in 04 49.7 48.5 52.0 53.7
Valoarea calorifia a vaporilor produsi s k cal . . . . 700 720 730 730

Procedeul zilnic de munca este urmatorul: minirnari, care este insi recompensafi prin rezi-
La ora 6 incepe schimbut de dimineata cu incal- durile industriale bine combustibile.
zirea cuptorului, iar gunoiul sosit in ziva prece- Crematoriul din Aarhus este de fapt o complec-
denta urmeazi a fi ars. La ora 8 poate incepe fur- tare tehnica a instalatiunilor de cazane ale uzinei
nizarea curentului. Se trace la arderea gunoiului electrice comunale, cu o singura deosebire, ca aci
proaspit sosit. La ora 14 - schimbui personalului este gunoiul intrebuintat drept material combusti-
- se arde gunoiul limas §i se pregate§te in orele bil (fig. 97). Cuptoarele sunt de aceia§i constructie
rimase de serviciu totul pentru o exploatare ne- ca §i la Gentofte, numai de dimensiuni mai mari.
stânjenita de proxima zi. Cocsul fin, care nu corespunde necesitatilor co-
Dupa Gentofte s'a paOt la arderea gunoaelor in mertului, se intrebuinteazi la spirijinirea arderei
ora§ul-port Aarhus. Cantitatea de gunoiu este aci gunoiului ud. Vehicule umplute de gunoi sunt ri.
de 100 tone pe zi, iar materiile predominante sunt dicate deasupra silozurilor, de unde urmeaza a fi
rezidurile de carne, pe§te, lizi de lemne, cutii con- golite.
serve, adici un combustibil de o valoare calorifica Dupi experientele reu§ite din Arhus s'a trecut in
www.dacoromanica.ro
re.
PRINCIPII MODERNE IN SALUBRITATEA URBANA
ormul Frederichsberg la construirea unui cremator
(fig. 98). Stabilimentele silozurilor aunt aci puse pe
un plan de jos, hick gunoe sosite sunt incärcate
cu ajutorul greutitii proprii, urmând a fi ridicate
printeo bola pentru incircarea cuptoarelor. oari a valoarea calorifice.
d) In fine notam aci o instalatie de ardere din
Shanghai (zona de interes internationalä) Tocmai ardere, aunt de sistemu «Inferno» (fig. 102). Zgura
aci duce modul de viati al populatiei Ya misurile produsi este de o calitate foarte bunä.
4..
.7, 4
1
. I
°
i ri
Je=.44#1erir.:M
Fig. 104.
igienice pronuntate. Crematorul din Shanghai era
predat exploatirii in anul 1930, fiind calculat pen-
tru 200-300 tone pe zi.
Executarea era incredintatä societätii Lurgi din
Frankfort a. M. din Germania (fig. 105).
Gunoaele de acolo contin o parte neinsemnati a
materiilor combustibile, fiindcâ acumularea gunoae-
lor casnice §i publice se efectueazä la un loc. Ma
dar s'au constatat:
i24
7 - 10% materiik combustibile;
43 - 655 cenu§ä;
50 - 25 umiditate;
450-550 unitäli de aldurii/kg. ca limita inferi-
Cuptoarele, cu care este inzestrati instalgia de
RÉSUMÉ
PRINCIPES MODERNES DE SALUBRITE
URBAINE.
(Suite)
VALORIFICAT1ON DES ORDURES
par ring. Otto Bodascher
Dans la salubrité urbaine, la valorification des ordu.
res est un problème des plus importants. Si nous tenons
compte que dans le poids total des ordures le nitrogène,
la potasse et le phosphore ne représentent que le Wo, la
valorification de ces résidus comme engrais est complé-
tement dépourvne d'intérét. Les changements des &pats
d'ordures d'un Leu it l'autre ou leur transport dans les
champs présentent des inconvénients du point de vue
hygiénique.
.
Des expériences faites en Angleterre, en France, en
Allemagne et Chécoslovaquie ont amené it la conclusion
que pour obtenir du machefer utilisable et pour env&
cher la dispersion des gaz nuisibles, l'incinération des or.
dures doit se faire it de hautes températures.
Dans les installations d'incinération, le eystème le plus
connu est celui de <<Musag» A. Cologne qui se distingue
par sa façon de transformer les résidus fins classis en
produits utilisablee sans présenter d'inconvénients en co
qui concerne l'hygiène. C'est grâce au système alusagy,
que l'on a pu solutionner le problème du criblage et la
cendre fine provenant des ordures et leur valorification
rationnelle.
11 existe encore des usines très intéressantes pour l'in-
cinération des ordures dans différentes villes du Dane-
mark. Le crématoire de Shanghai est l'unique installation
d'incinération des ordures qui se trouve dans une zône.
internationale.
1=3
www.dacoromanica.ro
 ORAVL DE ERI... ORA511 DE MAINE
de Arh. Dipl. E. P. F. Cs. BLEYER

Imperiui roman slabit de procesul de descompu- indeplineasci deei mai multe funcliuni earacteris.
nere interna a trebuit s piara neputind s reziste tice: acea de «pialro>, posibilitatea de inmagazinare
popoarelor germanice, venite dela Nord. Ace§ti bar- a produselor, de «comunicatie>>, de docuing>> §it de
bari nomazi plini de vitalitate, incep sa clideasca pe «productie». (Fig. 2).
ruinile cladirilor antice societatea lor primitiva. Baza
acestei soeietati feudale primitive atinge desvolta-
rea definitiva cam in timpul lui Carol cel Mare
(800).
Este deei firesc ea unitatea de productie §i de lo-
cuit a acestei societal' sa le nunnai «satul>>. .
Satul zace in primitivitate barbara §f subjugare
lobagg:
tgmese In aceaSta societate cu koductie agrara se
- raspânditi putini ane§te§ugari.
Astfel: se formeazi la incruci§arile drumurilor, la
'Vaduri, in puncte strategice sau in he punete en
Imfiortanfa geo-politica comunitatile me§te§ugarilor

-
producatori de marfuri: «Oralele>>. In ora§ me§te§u-
garii locuiesc la un loc, cu legaturi intre ei putând
ni lucrèze in mod mai rational. (Fig. 1).
---
Fig. 2. - .

Funoille ora§ului medieval: 1) piala; eirculalia, 2) car-

tierele de locuit si de productie; 3) apirarea. Orasul medieval este
rezultatul coordonirii organice a funcliunilor.
L. nut-
Conetaqty
Ormul medieval satisface toate aceste nevoi, pe
care le coordoneazi organic §i armonic. (Sibiu, Bra-
§ov, Niirenberg, Florenta, Venetia, Rouen, Lyon,
etc.).
- In societatea feodala agrara insi, ormul comer-
cial al me§te§ugarilor rimâne un corp strain; pro-
ductia inereantili este in opozitie cu productia a-
()Tara.
.
--
_

Fig. 1. - Oras medieval francez. .Burghezul liber al ormului liber in opozitie en

iobagul; libertatea cu robia; breslele bogate in opo-
Aceste a§ezaminte de produetie i locuit au ay-tit zitie cu nobilimea saracita.
numai in mod exceptional ea centru, castelul feodal. Latifundiarii, conbii, incep sa-§i piarda superiori-
Nucleul lor, in general o formeazi «piata>>: incru- tatea lor economici; locul lor este ocupat de bur-
ci§area drumurilor principale uncle comerciantii au ghezime. Nobilimea are nevoie de marfuri, are ne-
ingrimadit in magazinele lor §i sub boltile caselor voie de_ bani, ea are nevoie de meseria§i §i comer-
patriciene, marfuri de mare valoare. In jurul pielei cianti ea si procure sabii de Damasc, safianul de
se formeazi cartierele burghezilor, împârçite dupa Cordova, filde§ul african, oglinzile de Venetia, ma-
bresle, unde fiecare individ are sub acela§ acoperi§ nufactura de Nürenberg, dantele de Bruxelles, chih-
locuMta §i. atelierul. Productia se desvolta inteo limbar de Riga, mitisurile din Florenta, i herme-
atmosfera patriarhali. line din Nijnii-Novgorod.
Ormul, comunitatea de locuit §i productie a omu- Toate acestea se giSOSC in orage: marfuri, marfuri
lui nou, a acestei epoci, me§te§ugarul, trebuie si §.1 valori. Valori mari, caci burghezimea a munch
www.dacoromanica.ro
 CRAWL DE ERI... ORAgi DE MAINE 131,

sirguitor; tmeseriagii artizani au creat capo-d'opere, lor; evul mediu este inlocuit cu evul modern. Cen-
pentruci rist;lata muncii a fost numai a Ion; flind trul de gravitate a oragului se mutil din piata oragu-
c u niuncit in pace, liberi in oragul democrat. Nu- lui, dela ma,:azinele bogate spre castel, spre cita-
mai boAia aceasta a putut da nagtere civHizaiei §i delä. Puterea creatoare a colectivitatii burgheze din
culturii urbane. evul mediu dispare gi face loc puterii centrale, indi-
. Societatea feudala nu mai poate trait fr oragni vidualismului absolut, subordonirii centrale.
bogat, dar nu-1 poate tolera ca stat in stat. Vrea sä-1 Raliunea burgheza este inlocuita de capriciul mo-
supuie, .sg-i rapeasca privilegiile, astfet ca oragul cu arhului. Se schimbi i Mecena. Megterit anonimi
productia lui mercantila sii fie incorporat in siste- ai breslelor sunt mogteniji de artigti inandri. (Fig. 3)
mul feodal.
Nobilimea nu vrea gi nu poate cufmpara bogtiile
oragului, deaceea cauti sit distruga oragul cu atacuri
ji rasboaie neincetate. La aceste atacuri, eontinui-,
breslele, care se formau pentru rationahzarea pro-
ducliei, reac/ioneaza transformändu-se in organiza-
ii militarizate pentru propria lor aparare.
Industria, care este inteo evolutie continua, pune
tunul contra cavaleriei feudale in cuirase. Puterea
tehnica,; aliantele intre ele, astfel alianta oragelor
Hansa, asigura imbogitirea continua a oragelor.
Puterea, bogitia, iniltatoarea congtiinfá a sign- 0-L. - .g

rantei constitue pentru burghezie un dar ceresc gi
ca recunogtinta ridica in aniplocul acestor bogatii,
biserica, care va simboliza de actun inainte, bogatia
§i puterea oragului. Aceasta biserica va fi inehinata
Sft. Gheorghe omoratorul de balauri, nu fari oare- !nape militara gi case uniforinizate. Sträzile, con-
care tendinti.
ve
Fig. 4. - Orapul Palma Nova, realizat de Scamozzi.
Centrul oragului e citadela, a cirei tunuri, in fie-
care secunda pot matura strizile dispuse in for-
verg toate spre centru ca razele unei stele.
Ideea strategicii dei forma oraplui creiat. (Ora-
gele ideale ale renagterii, de exemplu Palma. Nova a
lui Scamozzi). (Fig. 4).
Risboiul de 30 ani ia sargit gi Europa se linig-
tegte. Nobilimea i burghezia s'au obignuit eu noua
forma' de stat. Monarhul nu se teme de nimeni. Nu
mai trebue si se retraga in incaperile intunecoase
gi umede ale castelelor. Regele Soare vrea soare! El
vrea lutninii, tux, fast, säli strälucitoare, parcuri

Nc"k

Fig. 3. - Funaiiie ora§ului Je Retuotere: 1) apirarea; 2) locui-

tori i productia; 3) piaia, orapul este rezultatul subordonärii
funciiilor in mod anorganic.

Dupa ce puterea centrali: imparatul sau regele,

eu ajutorul burgheziei invinge puterea feodalli gi
d:n aristoergie creiazi biurocrati pagniei gi ofiteri
chipegi, vrea s desfiinleze i puterea tot crescanda
a bresleTor. Puterea centralä, impirat gi rege, evo-
Iniaza spre monarhia absoluti (secolul XVII), a
arei baza este pe de o parte nobilimea uniform-
\
Fig. 5. - FunCtiile orafului baroc: 1) castetul; 2) apirarea; 3) lo-
iati, iar pe de alti parte burgbezia careia liaise- cuinla i productia; 4) pima. Orapul baroc este rezultatul capri-
- ciilor monarhului.
posibilitatea de a Tuera 1ib.e, deN Me' din .ce . .

îr ce inai bogata pierzand 'hug drepturile politice. splendide. Departe de gäligia capitalei el igi eli-
-
Siiiietatea
. . .
feudalil cade, i cade gi puterea, orage- dee feericul sau palat, inconjurat de oragul nobili-
www.dacoromanica.ro
In2 brthANimtIL
lor ale§i §i chemati prin ordin. Regele Soare devine leanâ ana§ina cu aburi», care va ruina märelia ido-
punctul central; toate dorintele Yui, toate visurile lilor de eri. Istoria a hotirit date inväluite in la-
lui aunt imediat realizate.. (Fig. 5). crimi §i singe a epocii noui, a epocii ma§inei. a vic-
El troneazi in patul cu baldachin, care se aflil toriei burgheze (1789). Arti§tii au hick' idei naive
in mijlocul palatului, spre care se orienteazi toate de felul cum se va prezenta lumea de miiine in care
strizile Versailles-ului, toate drumurile Fran lei. rotile ma§inei de aburi vor conduce arätitoareIe
-Centrul strizilor radiale nu mai este citadela, ci ceasului inteun tempo nebun. Ei viseazi deabia fa-
palatul monarhului; astfel la Versailles, Karlsruhe brica ca un fumegind altar de sacrificiu din anti-
§i Neusterlitz, dar §i Ya Freudenstadt, Ludwigaburg,chitate.
Manheim, strizile graviteazä cätre palat. (Fig. 6). Absolutismul este inlocuit cu democratia §i sea-
'Anil zna§inei devin stâpânii lumei.
Si Iumea aceasta in aecolul al XIX îi schimbi
infriti§area. Ma§ina face leg5turii intre continentele
inepärtate, aduce la lumina soarelui tezaurele as-
muse in adâncurile pronântului §i le prelucreazi
spre binele omenirii.
mrAKERRA"---- ' 41"
t

Fig. 6. - Karlsruhe.

$i a§ rozeta sträzilor devine un motiv urbanistic

(Plape de l'Etoile) (Fig. 7), care intri in sertarul
tuturor acadezniilor de arhitecturä §i va fi o rechi-
zita nemuritoare pentru arhitectii urbani§ti dealun-
gul secolelor, care o vor intrehuints ori §i unde se

Ife5g... ,r----.Z,-,
i Vtli.,1:11#
\ allblOÌ ,
.00

77-\ V77-l76.1

Fig. 8. - Canbera, orat de roseti din 1413 de arh. Grifith.

Fabricile cresc ca ciupercile din pilanânt; pro-

ductia se urea cu cifre fantastice. Dorintele §i ne-
cesititile omului cresc. Iobagii liberati se insbe-
suesc in masse spre fabricife ora.§ului, pirisind sa-
tele. Capitalul investit in case devine un venit im-
portant §i aigur. Speculatiile de terenuri §i case in-
64-y, nebunesc oamenii. Acum iau na§tere cartierele mi-
zeriei: «SLUMS».
Fig. 7. - Motivul urbanistic: Place de Fttoile. Ora§ele se desvolti, se umfli, se inznuitesc. Ora-
§ele îi inzecesc aproape peste noapte populatia.
prezintä posibilitatea. Place de l'Etoile a Parisului Oamenii de_ specialitate, urbani§tii stau
devine modelul academic §i formeazi tipul de strazi in fata ora§ului con:gestionat. Ei vor sä indoape ora-
pcii
cel mai propice pentru promenadi pe jos sau cu §ul barocului, ora§ul de eri, cu uzine, cu popufatie
vehicul i pentru paräzi militare (Fig. 8). de milioane, circulatie de tramvaie, de automobile,
Când puterea znonarhicä absolutli pärea si fie cu toate aceste cuceriri grandioase ale timpurilor
la apogeu, and clädiri monumentale, serbirile noui.
grandioase dela curte, paräzi militare au anuntat Napoleon al III-lea a fost primal care a insär-
puterea divini a Ludovicilor, atunci se furig vic- cinat pe Hausmann si mntoomeasc 1ucrri urba-
www.dacoromanica.ro
 = ORAWIL DE ERL.. ORAWL DE MAINE 133

nistice in etil mare. Dar urbani§tii cari au gândit §i grese (In Sarraz, Frankfurt, Bruxelles, Atena) con-
simtit in spiritul baroc al acadeaniilor, au ramas or- ferinte, se scot ziare, se organizeaza concursuri
bill in fate circuIatiei moderne, a uzinelor §i a mi- internationale de urbanism (Anvers, Stockholm,
zeriei tot cresande a locuintelor. Ei au trait nu- Berna, Zagreb, Alger, Barcelona, Rio de Janeiro)
mai pentru perspectivii, pentru o simetrie armonicii, §i expozitii (Berlin 1931).
pentru raza sitrazilor §i «Place de l'Etoile» este co- Analizarea mai profunda a ormului actual râmas
piat de mii de,ori dealungul secolului. mo§tenire a trecutului, a dus la rezultatul ca acest
Dar circulatia automobilului nu conomte naili ora§ se desvolta mai departe dupa estetica barocu-
regulele estetice ale academiiler de arhitecturi, ea lui, neglijându-se problemeie economice, sociale,
10 cere jertfele ei. Bacilul tuberculozei pâtrunde igienice §i functiile pe care trebue ei le indepli-
in casele de raport umede, fr soare, firä lumin neasca.
§i frail aer, °Mar i atunci când mizeria locuintelor
e camuflati in dosul culiselor, fatadelor pseudo-
«renaissance».
r
i
- Ausfallstrasse (strada
de degajare)
Moartea secera recolta impra§tiata in abundenti - Hauptverkehrstrasse
de simânta esteticienilor. (artera principali de
Heinreich Zille genialul pictor german, a spus ci circulatie).
Localä
nu numai toporul poate omori omul, ci i locuinta. - Verkehrstrasse (artera
0 noua generatie, cre§te departe de natura in de circulatie).
ora§e, 0 in locuinte nesinitoase, o tinerete tubercu-
1
Wohnstrasse (strada
loasi dar care i§i cere dreptul de a tri, generalia I cartierelor de Iocuit).
noui cere ea progresele civilizaiei i a tenhicei i - Plätze (Piete).
sr' fie intrebuintate in interesul ei. Strigatul acesta
este auzit i in birourile urbani§tilor; el îi readuce
la realitate cí baza urbanismului nu Suitt principii r Ci ferate
osele
abstracte, ci cegfeanul contribuabil, noul mecena
- ornul! Autostrade
Interurbancli
Fluvii i canale
Paralel cu criza urbanismului cre§te i criza in
Drumuri aeriene
arhitectura: I. Port
1) Arhitectul nu poate indeplini cerintele vieii
moderne; el a invatat si creeze biserici 0 palate;
dar noua viati îi cere locuinte ieftine, gari, §col: Industriali: Fbrici, anagazii, silozuri
sinatoase, cinematografe, abatoare, etc., etc., fiecare 2) Productia
cu probiema de organizare specifica. I. Agrara: ferme
2) Nu poate intrebuinta materialele de construe-
tie pe care tehnica moderni i-le pune la dispozitie: 3) Schimb de marfuri: antrepozite, magazine,
otelul, betonul, sticla i nouile materiale izolatoare Wahrenhaus.
(heraclit, celotex, betoane upare, pluti), care dau 4) Igienä: api, lumin electrici, cldurä (calori-
posibiliti nemirginite de combinare. fer, gaz) canalizare, salubritate.
3) In industria constructiei arhitectul nu di ma-
§inei extinderea pe care aceasta a luat-o in alte in- colectiva.
dustrii j deaceia industria constructiei ramâne mai 5) Locuing:
anult o meserie (fabricarea in eerie de ferestre, u§i individuala
gi pereti).
4) Discrepanta aceasta intre posibilitati i cerin/e 6) Administratia: oficii gi birouri..
moderne de o parte 0 conceptia invechita a arihitec- 7) Cultura: teatre, muzee, biblioteci, §coli, mo-
tilor de alti parte, nu a putut conduce spre o este- numente istorice, expozilii.
tica multumitoare. 8) Recreafie: parcuri, promenade terenuri de
Noua mi§care in arhitectura care ia na§tere dupii sport.
risboiu are curajul sa priveasca obiectiv §i cu singe Functiile trebuesc legate intre ele organic, armo-
rece noile probleme ale urbanismului. Se creaza nic gi fira frictiuni.
organizatii (C.I.R.P.A.C.) Congres International Problema principali este acea a comunicatiilor.
pour la realisation de l'arhitecture contemporaine) Pentruca oragul actual, s'a desvoltat din «ora§ul ro-
se scriu carp (Le Corbusier, Martin Wagner, Wal- zeta», circulatia -cu cerintele ei actuale - nu se
ter Gropiue, Ludwig Hilbersheimer). se tin con- poate desfa§ura grit' piedici.
www.dacoromanica.ro
134 URBANISMUL
Acolo uncle, acum 100 ani ciruta tärineascii, tra- 5) Tot ora§ul clädit pe pioni., astfel se *chtigä
sura §i diligenta au trecut fa pas, astäzi automobilul terenul. - -

§i tramvaiul fug cu o iueal nemaipomenitä. Le Corbusier a lärgit aceste principii in noua lui
City-ul este supraincärcat, sträzile aunt inguste, lucrare «La ville radieuse».
din casele de locuit s'au ficut birouri unde in in- Gropius face comparatii importante §i demons-
ciperi nesinitoase, trebue de lucrat §i ziva la lu- treazi cä blocurile de 10 etaje in canstructiile me-
mina artificiali. Astfel deveni problema desaglo- talice aunt nu numai din punct de vedere statis,tic
meririi City-ului, cea mai arzkoare problemi ur- §i economic ci §i din punct de vedere al confortului
banistici. Dupi acest principiu Le Corbusier a con- de locuit, preferabile fati de joasele locuinte indi-
ceput in anul 1920 planul de sistematizare a City- viduale. Mirturie pentru acest adevär sunt: cnlo-
uhu parizian. Acest plan devine cunoscut sub nu- niile de case: Drancy (Franta), Berlin-Simenestadt,
mele de «Plan Voisin» in toati lumea. Ideea lui Viena.
Le Corbusier este si creeze in centrul Parisului o
uria§á suprafati de parcuri, in care zgfirie nori cu
30.40 etaje §i cu un plan orizontal in forma de
cruce s serveasci ea birouri. Astfel s'ar inIocui in
parte circulatia orizontali (tramvai, auto, metro)
cu circulatia verticali (ascensor). (Fig. 9).

PARCURI PARCURI

0 e.) cc Zgärie-
Nori 30-
40 elaje
who
birouri

(PARA
AEROPORT

00
PARCURI
LLLJ
1113

PARCURI
Fig. 9. Schema City.ului planului <Voisin} de Le Corbusier.
-
,h
Acest cartier de birouri ar fi din nou inconjurat
de un cartier de magazine mai putin inalt. In cen-
trul acestor cartiere ar fi gara centralä subteranä
§i aeroportul. Fig. 20. - Zgiirie.nori din Alden Park (Philadelphia. U. S. A ).
Le Corbusier ar proceda deci la transformarea
Parisului invechit al romantismului inteunul cu to- Cu incetul aceste idei urbanistice s'au cristalizat
tul radical. inteo nouí conceptie urbanistidi §i ma s'a creat
El propune s dirime cartiere intregi §i numai diametral opus gora§ului rozeta, notiunea «ORA-
monumentele istorice (Louvre, Hater de Ville, Place
gILUI BANDA» (Bandstadt).
de la Concorde, Opera, etc.) ar rämâne in mijlocul »Oralul bandA» se compune din zone: fiecare in-
parcurilor. (Fig. 10). deplinind cite o functie principali (vezi tabela
-
«Planul Voisin» aduce teze importante. functiilor). -

1) Desaglomerarea City-ului. Zona circulatiei, zona productiei, zona City-ului,

2) Clädirea de zgfirie nori birouri (dar nu in- zona verde cu =hurl §i sport §i zona de locuit.
shesuite. vezi New-York. (Fig. 11).
3) 60-70% din suprafati si fie ocupati de Ppr- Ora§ul nou nu se mai desvolti centrifugal, tug-
curi. tigarea lui vizuti din sbor de päsiri nu mai e ro-
4) Despirtirea totalä a cartierulni de locuinte, de tuna', cu satelitii.
celelalte cartiere. Am vizut a desvoltarea oragului medieval, a celui
www.dacoromanica.ro
 ORARSUL DE ERI... ORAWL DE MAINF,
al rena§terii §i baroc, c la aranjarea ormului con-
ceptiile militare §i strategice erau dominante. Dupii
rksboiul mondial, strategii au studiat ora§ul din
punct de vedere al rezisteniii pasive §i colective
contra atacurilor aeriene §i au ajuns la concluzie
ci ora§ele noastre nu corespund nevoilor ap5r5rii.
I. Zona
circulatiei Cäile ferate Sosele
2. Zona
productiei Industrie Cornell
3. Zona Parcuri Sport
verde Adminisfratie
4. Zona
de locuit Cartiere de locuit
5. Zona
agrarä Ferme
Fig. I. - Schema oroului Bandä.
Militarii francezi au studiat «Pfanul Voisin» a
lui Le 'Corbusier §i au stabilit c5 heest ora§ ideal et It noyau de la ville passe de la place au château: r
se adapteazi cerintelor strategice.
Ru§ii au §i dada, ora§cle-bandi Magnitogorsk, par le caprice absolu:et individualiste .du nionarqUe. -;
Kuznesk, Stalingrad, etc. deci dupi principii mili- L'idée strategique intervient dans la forme de la ville,
tare. Specialistul german Hans Schoszberger in car-
tea lui cBauntechnischer Luftschutz», au prelucrat
principiile §i formele oraplui cu apirarea anti-a&
riani ideali. El stabik§te c cerinfele urbanismului
modern §i acele ale militarilor coincid i preconi-
zeaza c in cel mai rau caz reisboiul aerian va sili
oamenii sei adapte «ORASUL BANDA».
S'ar putea umple arhive intregi cu proectele ne-
realizate ale arhitectilor geniali, care nu §i-au ¡Asia
calea intre idee §i infiptuire. CAci este marea tra-
.
gedie a arhitectului: poetul scrie pe un petec de
hârtie, §i un risunkor poem intr5 in literatura ome-
nirei, compozitorul fluer'ä o melodie din care se
na§te sublima sirmfonie, sculptorul pläm5de§te din
argila opere nemuritoare, pictorului i se p'istreazi
cea mai mica' schitä, nuanai arhitectul este legat
cantitativ de materie.
Dar tot na cum au r'imas visuri domul lui Bra-
mante, ora§ele lui Perret, bisericile lui Schinkel,
zetrie-norii lui Antonio Sant, Elia, industriile lui
Mendelsohn, tot astfel a Anus §i <<La ville radieuse»
a lui Le Corbusier o utopie pein,5 azi. Dar tot a§a
cum ideea lui Bramante, Michel Angelo a clidit
San-Pietro din Roma, tot astfel vor inspira utopiile
lui Le Corbusier pe Michel Angelo de merino.
www.dacoromanica.ro
135
Rf.:SUMÉ
LA VILLE D'H1ER... LA VILLE DE DEMAIN
par Gh. Bleyer
arhitecte diplômé
C'est â peine vers ran 800 que le regime féodal primi-
Canale
tif, oeuvre des peuples germaniques barbaies et issu des
ruines de la défaite et de la &composition de l'empire
romain a atteint son apogee.
_
L'unité de production constituant l'habitation sous ce
regime était ile Villige».-- -
Culturg La renaissance de la ville aux croisements des routes
et Zt hintersection des points stratégiques eut comme
centre la place.
Le développement des Vines inoyenâgeuses du regime
féodal agraire vint jeter un esprit de mercantilisme.qui
détermina la guerre entre la noblesse et la bourgeoisie
urbaine.
La bourgeoisie l'emportant sur Ia puissance féodale
créa au XVII-ème siècle la monarchie absolue unie la
noblesse uniforinisée.
La chùte du regime Modal entraina la chute de la puis7
same des villes. Le moyen-âge fait place it l'ére moderne
Le positivisme bourgeois du moyen-fige est remplae4
la palais royal est l'étoile vers laquelle convergent.tolites
les rues.
Avec leinvention de la machine â écrire, absolutisme
monarchique s'éffare pour faire place A. la démocratie
technique, ce qui change entièrement l'aspect du monde
au XIX-ane siele.
Les fabriques attirent â elles les asservis d'hier; arra-
client les richesses des entrailles de la terre, déterminent
le développement des vines et poussent â leur auginiénta-
tion d'inquiétante façon. -
A côté de cette formidable richesse la plus noire misè-
re fa, pas tar& it se glisser:
Devant la rapidité de l'extension des villes, les archi-
tectes urbanistes restent décontenançés. Lea vines-se gar-
nissent d'usines, leur population atteint parfois *des mil.
lions. Les consequences s'en font bientôt sentir et les -pro-
blrnes de l'agglomération, des conditions d'existence et
de la tuberculose devieiment pressants.
Das les villes de l'ère moderne l'homme passe avant
les principes abstraits. La crise de l'urbanisme a prig fin
peu après la guerre ,un mouvement nouveau se glisse
dans l'urbanisme.
La ville nouvelle ne se développe plus autour d'un
centre, mais dans le sens de la longueur, ce qui satisfait
aussi aux exigences militaires.
t*.1
 STUDIUL PRIVITOR LA ACTUALELE CONDITIUNI
DE ALIMENTARE CU APA A MUNICIPIULUI CERNAUTI
PROPUNER/ DE AMPLIFICAREA INSTALATIUNILOR
DE CAPTARE I INTRODUCEREA APOMETRELOR
de Ing. TH. CURELEA

Prin adresa Municipiului Cerniluti cu Nr. Aceste puturi debiteazi in mediu 84/sec. ceiace
10793/35 St. din 11.XL935, ca urmare la convor- di un total mediu de 241sec. sau 2000 mdzi.
birea anterioarâ ce am avut cinstea a avea cu Dvs, Unul din aceste puturi prime§te §i apa dela
ati binevoit a-mi incredinta misiunea de a cerceta Uzina superioari dela Lentel§ti, ca de aci, aceast5
ia Cerniuli condifiunile de alimentare cu api, la apA primit impreurfi cu cea captatâ propriu sâ fie
faIa locului, spre a da o expertizA cu privire la am- pompati in ora§. Acest fapt constitue un defect asu-
plificarea instalatiunilor de captare §i introducerea pra câruia voi mai reveni.
apometrilor, cu un cuvânt pentru imbunititirea si- Dela uzina Rohozna, apa este impin prin ac-
tuatiunii actuale. tiunea unei pompe de putere 50 PS in ora§ direct..
In scopul realizrii acestor cerinte, m'am trans-
portat Ia Cernauti, unde in zilele de 5-9 Decembrie Valoarea rezerv. compensator 4040 mc.
crt., gratie amabi1itii Domnilor Colegi, am cules
tot materialur informativ necesar. Fluctuatia acestei pompâri este adunatà §i egali-
Ca urmare imi ingiduesc, a vi prezenta mai jos zatá intr'un contra rezervor, - la capâtul celalt al
concluziunile la care am ajuns §i pe care de altfel ora§ului, - compensator, de un cubaj de cca 4000
vi le-am expus pe scurt. §i verbal. mc., situat la 6 km. distantâ de aceastâ uzinâ §1 a-
§ezat cu talpa cu 108 in. mai sus de gradientd ma-
I. CONDITIUNILE I INSTALATIUNILE nometric al pompelor.
DE ALIMENTARE ACTUALE.
Dimensionarea necorespunzittoare a apeductului
A. Sursele de api. spre rezervor.
Apeductul acestor prime 2 uzini, prime§te in curs
Municipiul Cernauti, este alimentat numai cu pe acel al celei de a 3-a tuzini dela Mahala de di-
ap subteranâ din trei surse diferite: mensiunea 4250, §i pe când el insu§i continua nu-
mai de 350 m/m0 (§i cu "o rampi medie de 4%),
Uzina Lenrevi 361/sec. =q1, m 300 mazi-Vi,m ceia ce constitue iarki o anomalie in distributie,
fapt asupra ciruia voi stârui mai departe.
a) Lente§tii, alimentatâ de 71 puturi Thiem, si-
tuate de o singurâ parte a uzinei cu debit de cca Uzina Mahala qs,m = 85'sec. Q3,m = 7000 mc./zi
ON/sec.. sau la un loc 364/sec. ceace face un debit
mediu zilnic de 3000 mc. In stir§it a 3-a uzini denumitä <<Mahala>> este
Uzina Rohozna qs, m = 24'/sec. Q2 = 2000 mazi. deservitâ de 86 puturi Thiem debitând impreun5
cca. 851sec. sau 7000 mc./zi in mijlociu.
De aci apa este pompatii de o pompâ cu piston
de 28 PS, printeo conductâ de 350 rn/m0, la o dis- Apeduct 7 km. §i 425 mIta0
tanti de 3 km. inteun put captant al celei de a 2-a
uzinâ de la Rohozna. De aci dupa ce apa este desferizati, este impinsi
A doua sursil dela Rohozna, se compune din trei printeun apeduct de 425 m/m9) §i 7 km. in acel al
puturi obi§nuite de câte 2,0 m/m0 §i 10 m. adân- al Uzindor Lente§ti-Rohozna de cari am vorbit mai
cime. sus, de 350 in/m gi prin aceasta in rezervor la o
www.dacoromanica.ro
 ALIMENTAREA CU APA A MUNICIPIULUI CERNAUTI 137

la 'lime de cca. 120 m., alifmentând in drum zona 70.000 locuitori aliment*
respectiva a ormului §i compensind, eu fluctuatia,
ca §i in cazul Uzinelor anterioare. Populatiunea legati la reteaua de apá potabilá.
s'ar ridica dupá recensimântu din 1930 la cca.
3 pompe a dite 150 mc./orä. 70.000 suflete.
Tompatul se exerciti cu mijlocul a 3 pompe de Intrefinere.
un debit de 150 mc/ori fiecare.
Acesti sursii posedi §i apametru de control. Ca mijloace de intretinere, existg un serviciu ad-
hoc §i sunt foarte fericit sá afirm cá-§i face datoria
Duritate 23° ger. cu pricepere §i zel, astfel c instalatiunile sunt
foarte bine intretinute.
Duritatea permanentá a apei este de 23° ger.
Posibilitatea de extindere oferi in (mod limitat C. - INCASAREA DREPTURILOR RXWTI.
Uzina Rohozna, §i ar putea fi dublat numirul putt'.
rilor de la Mahara. In ceeace prive§te recuperarea costului serviciu-
lui prestat de catre prhnárie, imobilelor, prin adu-
cere a apei in interiorul lor, aceasta se face dup5
B. - RETEAUA ACTUALX DE DISTRIBUTIE. un sistem rar intalnit.
Anume, plata se face in proportia valorii locative
Conducte de serviciu 80-175 m/in9) a incáperilor pe care re oeupi fiecare chiria§ §i de
cgtre ace§tia §i nu de dare proprietari.
Distributiunea apei in intreg ora§ul se face prin
conducte de 80-175 m/m0 derivate din cele 2 Bran§amentul. Abonamentul nu este <<real>>.
apeducte arkatee sub punctul 1, A de mai sus. Aci intâlnim putinta ea un serviciu presto sä nu
Nu existg circuite sau subcircuite intirite de re- fie coanpensat de o taxa ad-hoc, ci de o platá cu
zervá. caracter de impozit. Pe de alti parte exista caracte-
ristica ea acest impozit nu este un atribut al pro-
Lipsa îrnprçirii pe zone de alimentare. prietii §1 al locatiunii §i de aci pierderea caracte-
rului de <<real>> in favorul unui caracter personal.
Deasemenea nu existá separatiunea pe zone de
difelite îna1imi, de§i ar fi fost foarte indicate Legea austriacei p. plata pe val. locativei de catre
potrivit conditiunilor specifice locale, din 25 in chiria§i.
25 metri
Aceasta situaliune ar rezida in perpetuarea unel
Lipsa intermitentei a apei in zonele de sus. legi mo§tenite dela Austriaci, abrogate prin legea
Finantelor locale, dar care totu§i este respectel
Din aceste conducte se leagá mai departe iumobi-
lere particulare prin legáturi de teavi galvanizate Imposibilitatea de a sanctiona neplata la timp.
de 20, 25 §i 40 mim §i tuburi de fontg de 50, 60,
80, 100 mim P. Dintre acestea foarte putine bran- Deasemene, nefiind clare raporturile juridice in-
§ainente posedg apometri. Pe másuri ce populatiu- tre proprietari §i chiria§i se persista in situatiunea
nea cre§te §i zonele de sus se populeazg mai imult, gisiti, mai ales ci este comodi, proprietatea ne-
pompatul nu mai este suficient pentru a asigura fiind consideratá ca functiune soeialg, ci ca purá
distribuirea apei la (nice orá din zi §i in zonele sus meserie.
situate. Evident di, in aceste conditiuni nu existi posi-
lati un impediment a cirui remediere vom in- bilitatea exercitárii de másuri coercitive in caz de
cerca a o discuta mai jos. conraventiuni §i neplata.
2800 bran§amente. Neputinfa de acoperi bugetul.
Ca extindere, ar mai fi necesari 10 km. de strazi Astfel se explica, §i de ce bugetul destul de modic
de inzestrat cu conducte §i cca, 700 de imobile cu al «apei» se ridicii numai 15 milioane lei, din care
bran§amente, - in afari de parcelirile noui care irnpreuni cu rilmitele se incaseazi numai 12 mil.
stint tratate dupa taste normele moderne. lei anual.
www.dacoromanica.ro
138 URBANISMUL
Cu aceste observatiuni incheem expunerea pri- depi§ite nici la Bucure§,ti, vor putea deci foarte bine'
vitoare la starea de fapt §i inconvenientele ce rees fi pastrate ca baze optime de studiu §i pentru Cer-
din-ea. nauti.
Ca urmare, am avea deci la Cernauti un cons=
II. PROPUNERI DE M.A.SURI DE IMBU- general, maxim §i zilnic de:
NATATIRE.
222 X 70000 = 15.540.000' cca. 15500 mc/zil
A. Determinarea consumului necesar. qmax = 15550 mc/zi. <'

In legatura cu cele aratat.e la partea intiia a ra- Acest debit insä dupä cum am vizut, este asigurat
portului, fixam de la inceput marele neajuns acs- de catre sursele azi existente i atit cât sunt in ex-
tual, poate numai nascând, acela de a pompa 24 ploatare. Deci nU lipsa debitului este cauza neajun-
ore in ,continuare i totu0 de a nu putea transmite sului in discutiune.
'M orice punct la orice ora din zi cantitatea de apa Parerea subsemnatului este, cä räui sat' in neorân-
Rbsolut necesara alimentarii locale. duiala distributiunii. i anume, zonele nefind ra-
Sore remediere, in discutarea acestui impediment tional amenajate, cele de jos furâ apa celor situate
vom cauta sa stabilim mai intâiu cauza. mai sus, §i evident, cu eat consumul la anumite ore
Evident ci aceasti eauzi nu ar putea fi alta de este mai mure cu atit §i lipsa este mai accentuata.
cat lipsa debitului necesar. i aci sunt de deosebir Acest lucru ca fenomen fisical l'arn explicat in mod
douii imprejuriri: plastic §i Comisiunei Comunale in §edinta de Du-
a) este debit disponibil indestulitor
' insa defec- minica 8 Decembrie crt.
tuos distribuit. Ar parea poate putin de inteYes - aceasti ex-
b) nu este debit disponibil suficient, indiferent plicatiune - deocamdata, mai tirziu insa, 'va apa-
daca este sau nu bine distribuit. rea foarte naturala. Este de altfel cazul intâmplat
SA cercetim deci, daca sursele actuale pot dispnne imediat dupa rizboiuI mondial in multe oraje
de cantitatea de apa necesara transportului §i dis- straine §i nu mai departe chiar la noi în Rcimânia,
tributiunii inclusiv pierderi inerente. la Bucure§ti in 1920-1924.
Am vazut ca sursele la un loc. debiteaza 12900 In Bucure§ti in acel timp ea 0 acum la Cernauli,
m.c. in mijlociu, putând fi urcat aci quantum iv controlul §i plata nu se facea cu ajutorul rapome-
ditiunile de functionare actuale, 'Ana la 15.000 ano triYor, fiindca nu prea existau sau lucrau foarte de-
fie zi. fectuos, fiMd prea inveehiti.
Sä vedean intruck acest quantum disponihil ar a
maperi necesarul. Favorizarea zonelor mai jos arzate in detrimentul
Daca admitem ca, populatiunea care folose§te apt/ celor de sus. .

din reteaua publica prin legaturi proprir s'ar cifra

la 70.000 locuitori, ceia ce dupa parerea noastri este Si atunci pentru ca impunerea §i incasarea drep-
cu prisosinta apreciat, ar ree§i ea asta7.i consumul turilor comunale se facea dupa alte criterii de cat
-nediu de cap de locuitor pe zi ar fi, inclusi pi,r drepte, nimeni nu se &idea s foloseasca apa nu-
deal inerente. mai in scopul in care era necesarä. De aci neglijente
qm = 1711 cap §i zi de neinchipuit, voite i nevoité. Mai ales -abonatii
12000 me. 7000 loc. = 0,171 mc. 17f cap , din zona de jos, abuzau de favorul kle a avea ap tot
ti zi = qm. tirnpul, cheltuind'o in scopuri unde s'ar fi putut
utiliza alte mijloace. Neaparat c acest abuz al ce,
Daca luaan acest consum mediu drept unitate, Yor din zona de jos sa rasfrângea in detrimentul ee-
raportul intre ace.sta i consumul maxim este in cele lor din zona de sus.
mai multe orne mari din streinatate i pentru con-
ditiunile noastre, in Bucure§ti de 1 : 1,3. B. - PROPUNERI.
qm = 2221/cap §i zi. Pentru impedicarea perpetuarii acestui neajuns,
sunt recomandabile mai multe solutiuni pe cari le
Cu alte cuvinte ar trebui s ne a§teptam ca ia voi arata i discuta aci.
Cernauli in zilele cele mai calduroase ale verei, sa Astfel:
aveu un consum maxim zilnic de: 171 X 1,3 a) amplificarea debitului de apa pompat prin nia-
= 2221/cap §i zi. rirea nurnarului puturilor;
Ori, aceste consumuri medii §i maxime nu sunt b) rationalizarea i sistematizarea retelei de die.
www.dacoromanica.ro
 ALIMENTAREA CU APA A MUMCIPIULUI CERNAUTI 139

tributiune concomitent cu misura dela purictul de tribui a anihila, in cel mai bun caz a reduce fära a
mai sus, sau in alti situatiune: putea prevedea, - cât, imbunititirea.
pistrând sursele in mirimea actuati; In afari de aceasta, pierderea de sarcini recte
c) prin ordonarea technic-administrativi, a ex- panta hydraulici, aniriti, impli §i o cheltuiali su-
ploatgrii alimentOrii cu api. plimentari de energie la Uzine.
Avem deci, in concluziune, un plus de cheltuiali.
a) Amplificarea debitului actual. de investitii i exploatare mai mare firi si fie jus-
tificati nevoia i cu un procent de buni reu§itil
Evident ci ar fi in firea lucrurilor ca atunci cind foarte discutabiti.
nu ajunge apa s ciutim a ne procura cat mai multi.
Aceasfä judecati ar fi valabili daci toati opera- Amplificarea surselor nu este de actualitate acutrt.
tiunea ar fi impreuni cu transportul, complect vizi-
bile §1 controlabile. De aceia, nu sfituesc a se face deocamdati noui
In fapt îns avem aface pe lângi lipsa controlu- luctiri de fântâni in scopul de a imbunititi situatiu-
lui, i cu considerentele proprii transportului apei nea actuali. Fr aceste insi nu afirm, ci nu vor
in conducte. Astfel: trebui avrite in vedere. Fr indoiali , pe misuri
ce necesitatea ar cere, perstrlind quantumul personal,
La sertiunea cumulati a elementelor de distribu-
tiune din zonee continuu deservite, care rimâne si se amplifice i debitul pompat.
constanti, aliturim un debit mirit indiferent deo-
camdati, in ce misivi. Ca urmare, yam exercita §i o b) Normalizarea §i sistematizarea retelii de
vitezi mai mare de distributiune care influenteazi distributia apei.
asupra pierderilor de sarcini sumate, adici cu ter- La punctul precedent am vizut ci era vorba de in-
men technic asupra pantei hidraulice, care la riindul multirea numirului putmilor, pistrând reteaua de
ei miriti va antrena mic§orarea presiunii hydrau- azi, deci pistrând sectiunea i variind viteza. Acurn
lice. se pune toomai problema inversi.
Pentru a compensa aceasti scadere, va trebui ma- Este vorba deci, de a pistra presiunea manome-
riti presiunea manometrici la pompe. In ce misuri trici la pompe i mirind debitul si nu depkim pier-
va urma si fie ficuti aceasti operatiune, depinde derile de sarcini ba chiar si le mic§orim, variind
de mijloacele i planul de exploatare pe baza ci- sectiunea conductelor.
ròra ar urma si se faci încecri, mai ales cu Uzina
Mahata. Solutiunea principal4
Admitând, c aceasti operatiune a dat Inane re-
zultate, se pune intrebarea. Cat timp i cât de mate In acest scop, propun a se impgrti ora§ul in 4
si fie insi debitul ca sa punem temeiu pe eficacitAtea zone suprapuse.
dobânditi?
Rispunsul nu este u§or §i nu se poate ingridi in 4 zone eu 4 rezervoare respective.
formule riguros exacte, de oarece se pot ivi alte im-
pedimente de ordin neprevizut. A§a de pild, nu voi Pentru fiecare zoni si se construiasci un contra
spune de cat 2 cauze cari au fost foarte freevente rezervor compensator de un cubaj egal eu fluctua-
in Bucure§ti i pe cari le binuim c s'ar ivi îii acest tiunea zonei respective.
caz §i'n Cerniuti: Rezervorul de azi se poate incadra in cele propuse,
1° Debitul general mirit exercitând o vitezä de divizându-1 astfel, ca jumitate din el sO rimâni ca
distributiune mrit §i din ce in ce mai mare, cu cât o rezervi generali neatingibilO.
zonele sunt mai joaase, va pune in pericol instala- Conductele cari vor fi in legituri cu rezervorul,
ratiunile, le va defecta, vor urma pierderi, de cele si fie cele de azi, in eta traseul urmand linii de
mai multe ori nebinuite, ceiace va avea de rezultat cea mai mare panti 0 situate astfel ca si constitue
cheltuiala initiali a unei mari cantititi de api care axa de gravitate a zonei respective, 0 cu dimensio-
ar putea provoca §i pagube sociale, §i'n orice caz narea corespunzitoare.
incetinind ritmril intre aflux §i scurgere, va scurta In sfir§it fiecare zoni ti posede un circuit intirit
timpul duratei ameliorkii; ca rezervi pentru asigurarea distributiunii fr in-
20 Debitul nirit, va tenta pe cei din zona de jos treruperi.
nu numai si continue risipa dar cIliar si cultive fr Astfel s'ar pune problema normalizrii retelii. A-
nici un rise, neglijenta. De aci, iarki o cheltuiali ceasti operatiune va forma in aminuntinsi, obiectul
insia1 i rapidi de debit al cireia rezultat se va cu- unui studiu aparte cari nu intri in cadrul expertizei
mula cu cel aritat la punctul de mai sus 0 va con- de fall L'arn abordat numai in linii generale spre
www.dacoromanica.ro
 140 URBANISMUL
a fi luat in considerare la caz dat §1 prelucrat de ser- Astfel, din punct de vedere technic:
viciul Technic locaY. a) se cunoa§te exact apa folositi;
Tot in interesul normalizarii retelii de distribu- b) se exerciti un cotrol din oficiu asupra imobi-
:Pun; §i mai ales pentru cazul &And din procctul lelor care practicii risipa fie din neglijenta, fie in-
special ar ree§i solutiunea de mai sus ar fi irealiza- tentionati;
bila din punct de vedere financiar, atunci a§i pro- c) se exercitä o auto-infrânare a consumului exa-
pune deocarndati unmatoarele lucrari: gerat prin faptul c, orice consum va trebui
oricine va da mai mare atentiune intrebuintarii apei
Solatiuni de circumstante dar în cadrul general §i cu §i a bunei stiri a instalatiunilor interioare;
caracter de finitiv. d) citirea contorilor fiind la intervale de timp
scurte §i plata va urma in acela§ mod, sumele de phi-
I. - Creiarea unei centuri de artere, parcurgând tit fiind mai dese dar mai mici, vor fi mai u§or de
piata Ghica Voda - Cuza Voda, - Str. Bal§, - incasat, comuna va dispune in orice timp de fonduri
Str. Tofan, - Str. P. Liciu Sf-ta Treime cu dia- insemnate §i va putea realiza nu numai compensarea
-
metru de 250 m/m. cheltuelilor ci §i disponibile importante pentru ex-
Conducta din Str. Roman - Str.. Ras- tinderea §i progresul Uzinelor.
boeni, sa fie prescbimbata inteuna de 350 rn/an 9). e) 8e interneiazi ordine in exploatarea §i'n ad-
- Conducta din str. Regele Carol dela Str. ministrare cu putinta de a reline instalatiunile tot-
Area§i - la Rezervor, sa fie marita la 500 m/rn 0. deauna la nivelul cerintelor.
IV. - Creiarea unei centrui de 350 m/m 0, par-
curgind Str. Ierernia Movila - Str. erban Voda - Clasificarea §i natura urgenfii lucrarilor.
Str. Pictor Grigorescu - Str. Mararnure§.
V. - Creiarea unei subcenturi de 250 m/rn prin 1) Lucrari de necesitate imediati;
Str. Ro§iori - Str. Transilvaniei phna la Str. er- 2) « « « secundarä;
ban Voda. 3) . « « viitor.
VI. - Creiarea unei subcenturi in dosul Ora§ului In prima categoric se insumeazi:
- Gradina Pubilca Str. P. Reus ping la subcentru V a) Introducerea apometrilor la surge §i la abo-
de 350 m/m 0. nati;
Prin aceste modificari se v a obtine fira a se ri- b) Schimbarea apeductului in spre rezervor dela
dica presiunea atmosferici la Uzini, o vitezi conve- confluenta celor doua ramuri inteo conducti de 500
nabila §i putinta de a ridica apa in toate zonele. m/m ;
Aceasta rucrare sunt de parere a se incepe de in- c) Amenajarea putului captant - colector dela
data de oarece va fi mai de lunga durata §i va tre- Rohozna in put colector §i infiintarea unui nou put
bui. hicrata in acela§ ritm cu extinderea surselor pe captant apropiat.
misura desvoltarii ora§ului. Pe de alta parte, dupa d) Incercarea de a mari presiunea manometrica
cum am insistat mai inainte aceasta alternativa nu la surse;
ofera inconvenientele celei dintâi va trebui adoptata e) Reforma sisternului de control', impunere §i
ca impreuni cu lucrarea ce va mai urma dupa cum incasarea putului apei;
voi arata mai departe s contribue la arneliorarea dis- In a 2-a categorie de lucriri ar veni in conside-
tributiunii apei. rare :
a) Normalizarea generala a relelei principale de
c) Introducerea apometrilor. distributiunea apei;
b) Extinderea 1 maximum a Uzinei §i captarilor
A 3-a propunere pe care o fac acum, ultima §i cea dela Mahala.
mai interesanta, o imprumut tot din experienta rem- In sargit in categoria lucrarilor de viitor, ear pre-
§ita a Municipiului Bucure§ti. Este propunerea in- numara:
troducerii de aparate §i masuri de control spre a rea- a) Continuarea §i desavfir§irea lucrärilor con-
liza infanarea risipei §i incasarea la timp §i'n mod forme cu cele din categoriile de mai sus §i in ritmu
drept a sumelor ce se cuvine comunei pentru servi- desvoltarii continui a ora§ului, §i
ciul prestat. b) Deschiderea de noui surse subterane - lucru
Prin introducerea contorilor s'ar putea na§te unele putin probabil de realizat - sau o sursa de apa su-
inconveniente de ordin social asupra carora voi sta- perficiala din Prut.
rui mai tfirziu. Din punct de vedere technic, nu se Aceste din urma lucrari ar urma sa fie executatc
produce insa nici un inconvenient, din contra se nasc pentru necesitatile probabile ale unei perioade de
mari avantje de ordin technic §i financiar. Limp de 30-50 ani,
www.dacoromanica.ro
 ALIMENTAREA CU APA A MUNICIPIULUI CERNAUTI 141

IlL - IMPEDIMENTE DE INVINS. Sanctionarea reglementarri a sanetjunilor.

In discufmnile din capitolul anterior am staruit La prima intrebare râspund ca pe cale de regula-
asupra avantajelor de ordin teehnic-administrativ pe ment, aga cum existä in toate administraliunile, sau
cari le prezinti introducerea apometritor, rezumate pe .cale de ordonanta primariala, se vor fixa toate
in aceia ea: se va face ordine atit în supravegherea faptele cari, - comise de ori cine (proprietari sau
mersului surselor, cât ien distributiunea apei in chiriagi, localnic sau strein), 0 care fapte ar fi ca-
conductele publice i particulare, cu tendintä spre racterizate drept contraventiuni vor putea gasi o
o singurä imbunatitire i asigurarea mijloacelor de sanclionare, gi obligatiune la despagubire, rapida §i
desvoltare ulterioara in masura in care o vor per- exercitabila de ckre chiar Municipiul însâgi, prin
mite §i rezultatele ordinei ce se va agterne, i va organele de politie comunala gi sanitara.
urma §i'n administrarea alimentirii eu apil a Muni- Räspunsur la a 2-a ehestiune este ceva mai com-
cipiului. plex.
Se na§te acum in mod firesc intrebarea:
Fata cu conditiunile generale specific locale nu Repartiz4ri. Plata apei duprz numeirul membrilor
ar sta -piedici in calea acestor intentiuni? familiei.
Evident ei lucrarile de amplificarea retelei sau
surselor nu inchieteaiii populatiunea de cât intreun Mira indoiala cä de la prima vedere sear indica, ca
anumit sens.. plata si se faca proportional cu numarul nlembrilor
Anume, daca nu le-ar impune noui sarcini de con- familiei locatarului 0 a prepugilor cari conlocuesc cu
tributiune, le-ar fi foarte agreabile i cu atilt mai el. Operatiunea este foarte greoaie, proprietard ne-
agreabile cu ar putea inlocui introducerea apometri- având posibilitatea a stabili calitatea gi fluctuatiunea
lor, chestiune in potriva eareia se observa o foarte tuturor acestor persoane. Unde se va putea aplica,
pronuntatâ adversitate, degi cheltuiala aferenta nu liber este proprietarul sä o faca, in cele mai multe
s'ar suporta individual, ci colectiv de catre Muni- cazuri insa nu va reugi.
cipiu. In al 2-lea rând s'ar putea propune plata pe nu-
Imi voi lua aci libertatea sa insist asupra acestor märul incaperilor ocupate de fiecare locatar.
piedici, cari ar fi presupuse sau afirmate, c stau in
calea actiunei de normalizare prin introducerea a-
Repartizarea pMçii apei dupri nunairul incperilor.
pometrilor.
1) In primul rand din punct de vedere social, se Nini aceasta solutiune nu este recomandabila de-
obiecteaza; c deoarece: oarece, incaperile nu sunt toate locuite sau locuibile,
La Cernauti, dupa cum am aratat in cap. .I, pune . sunt de diferite marimi gi cu diferite destinatiuni.
tul c, exista anumite raporturi legale intre proprie-
tari gi chiriagi §1 obligatiuni speciale ale acestora din Soiutiuni neaeoeptabile.
urmâ in relatiunik eu autoritatea comunalä, o stare
de lucruri mogteniti §i inci respectatâ; Aceste solutiuni near putea fi adoptate cu succes
Daci sear modifica aceasta situatiune prin intro- nici de catre Municipiu in cazul trnsformarii abo-
ducerea legiuirilor civile din «vechiul Regat» Cal namentului din personal in real, intrucât nici odata
de pilda, legea proprietarilor cari va inlesni proprie. nu se va putea gasi un personal destul de destoinic
tatii a 8B afirma MU mijloace mai eficace 0 mai ra- gi onest ca sâ exercite un control cât de putin ac-
pide in raporturile de locatiune, sau flack' legea nouà ceptabir.

munale ca reale §i nu personge -

administrativa, va statuà impozitele i drepturi co- Din aceastâ cauza acest mod de impunere a fost
proprietatea - se piirisit la Bucure§ti chiar pentru taxele aferente ca-
zice, - ci nu ar putea, in mod practic, 8a convina nalizarii, adoptându-se gi'n acest domeniu plata pro-
§i art raspundi de noua stare de lucruri. portionatä pe m.c. de apa distribuitä.
Asfel pentru palata apei de catre proprietari se
rispunde cu intrebarile: Repartizarea plçii apei dupri valoarea locativa.
Dar proprietarii la rândul lor cum vor:
a) putea rispunde pentru neglijente intentionate Mai natural ar fi ca proprietarii sa-gi recupereze
ale locatarilor rai §i indatratnici? palta apei dela chiriagi tot proportional cu valoarea
b) in ce masuri vor putea si oblige pe chiriagi locativa.
a le restitui costul apei platit acum de proprietate Aceasta solutiune ar fi indicati intre proprie-
§i care evident va fi distinct de chiria rocuintei? tari gi chiriagi pentru câ ar rimâne in nota traditiei.
www.dacoromanica.ro
 142 Vitt ANisMuL
Consideraguni sociale. dupa numarul de m. c. consumati in raport cu cel
ce se plate§te azi sau potrivit cu valoarea locativâ
Aci s'ar putea replica insi pe chestiune de echi- respectiva, pentru acolo unde §i azi palta se face
tate, ca nu este drept ca un chiria§ care ocupa cel de catre proprietate.
mai mic apartament dar având famine numeroasa, Daca am admite un pret minim de 6 lei rn, C.
§i ar consuma aeci apa multi sa plateasca mai putin pentru care nu existi nicaeri in tara sau streinatate
ca unul cu familie restrânsi numerice§te dar ocu- un echivalent mai mic, iar pentru diferitele tipuri
pând un apartament costisitor §i care deci ar con- de apartamente o densitate numerica normala in fa-
suma apa mai putina. milie, respectiv de:
La aceastä obiectiune si mi se dea voe sa raspund 1. pentru 12.000 lei anual val. loc. coresp. loc.
ca asemenea cazuri vor fi tot a§a de rari ea §i acele 1-2 persoane;
ale chiria§ilor indaratnici vizati mai sus. 2. pentru 24.000 lei anual val. loc. coresp. loc.
Daca totu§i ar exista, apoi, practic verificat, acel 4 persoane;
care cu o familie numeroasa ocupa locuinla cea mai 3. pentru 36.000 lei anual val.. loc. coresp. fam.
mica, nu are posibilitatea §i nu poseda nici atata mijlocie 10 parsoane;
gust §i rafinarnent ca s profite în mare masura de 4. pentru 48.000 lei anual val, loc. coresp. farm.
binefacerile cornoditatii in felul de traiu, i sa se fo- numer. Yoe. pt. 15 persoane sau apartament lux).
loseasca de un mare quantum de apa. 5. pentru 60.000 lei anual val, loc. coresp. idem
Asfel c aceasta obiectiune nu este- practic vala- pt. 30 pers. sau expl. comere. sau industr. cu con-
bila. ci munai de ordin singular §i pur hipotetic. sum mare.
In sfir§it ultimul mijloc pentru repartizarea sar- 6. pentru 600.000 lei anual vl. roc. coresp. idem,
cinei de suportat de catre chiria§i pentru costul apei pt. 50 pers. uzini, exploatari i institutiuni cu con-
este acela al introducerii contorilor secundari de sum foarte mare de apa.
apartament. La acestea corespunde azi in aceia§i ordine in vii-
tor :
Excluderea posibilitäfií introducerii contorilor penitu caicg. I. 1 %% = 180 lei sou pe mc. minim
secundari cu caracter oficial. 3 mc.X12 luni X6 lei/mc.=216
II. 40/0 9E0 lei sau pe mc. minim
Nu se recornanda aceasti solutiune, in nici un 12X12X6 =a 864
caz pentru Municipiu. Adoptat, acest sistem ar duce , III. 50/o , 1800 ki sau Pe mc. minim
30X12X6 == 2.160
la amplificarea f.râ rost a serviciului administrativ , IV. '70/0 3360 lei sau Pe mc. minim
comunal i implicit la scumpirea pretului de cost al 45X12X6 =-- 3.240
apei. . V. 90/o ff 5400 lei sau Pe mc. minim
Intre proprietari §i chiria§i insi, acesta este un 60X12X6 == 4.321
mijloc indicat acolo de felul §i vechimea instala- VI. 2014 16000 lei sau pe mc. minim
200X12X6 14.600
tiunilor ar putea ingadui instalarea a numai unui
singur contor de apartament. Deci pe m.c. de apa nu se va pliti in total mai
Toate aceste intelegeri, vin in consideratiune nu- mult ca azi pe valoarea locativa. Singura diferenta
mai in cazul ca §i starea legala s'ar schimba in favo- va fi ca plata va fi rational distribuita, astfel de pilda
rul unei adaptari favorabile sau §i fira aceasta únde pravaliile cari azi platesc enorm §i consul-nil evident
prin bunk intelegere §i pe bunk credinta ar putea fi foarte putina apa, in viitor vor plati mai putin, vor
aplicabile. implini lipsa insa - pe buna dreptate - acei cari
In situatiunea de azi, chiar daa starea de lu-. in adevar o consuma §i rezultatul general va fi ace-
cruri juridica actuala ar dainui mai departe, intro- la§i caci cei peste 100.000 locuitori vor consuma la
ducerea contorilor, inca n'ar trebui amânati. Re- un lac acela§i quantum de apa general pentru ace-
col-nand calduros §i staruesc a se face neaparat ma- lea§i nevoi ca §i azi. _

car un inceput de ordine in aceasta directiune. Si

acest lucru se poate face la nevoe: 1) introducând Incrustatiuni.
contor obligator la cladirile noui la cererea abona-
tilor vechi; 2) stimulând prin avantaje de alt ordin In afara de impedimentele de ordin social s'ar mai
pe toti acei abonati cari de buna voe ar accepta in- putea invoca o piedica de ordin technic anume ca
troducerea apometrului. apa având duritate mare ar provoca incrustari pe
Din spirit de complectare, voi mai remarca in mecanismele contorilor, provocând'uzarea deci, ra-
sfir§it in aceasei ordine de idei un ultim punct. pida lor scoatere din uz.
Este vorba de acela al plâtii apei consumate in viitOr La aceasta este de raspuns ca fenomenuT nu se
www.dacoromanica.ro
 ALIMENTAREA CU AY% A MLTNICIPIULUI CERNAITI 143

produce in cazul apei cu ternperatura ambianti obi§- Extinderi.

nuitá ci numai prin calefactiune î termotechnica.
Astfel nu ne putem teme de acest lucru in alimen-
tarea cu apg de 23°.
Sunt multe orme cu duritatea apei mult mai mare
§i la cari apometrii functioneaza îfl foarte bune con-
ditiuni.
Ace la§ lucru ira fi §i. la Cerniuti mai ales ca se
4vor adopta contorii de sistem uscat §i nu umed.
IV. - COST - RENTA BILITATE.
De aci rezulta ca in trei ani se vor amortiza insta-
latiunile, dupa care termen in inci 10 ani se vor pu-
tea desavâni absotut toate celelalte lucrari de viitor
imediat sau indepartat preconizate, rimanand ca
peste 12 ani comuna s aiba cel putin un deceniu
un venit sigur suplimentar de cel putin 5 mio lei §i
nu deficitele de azi dela capit. apei.
Acest surplus sigur de venituri va putea fi investit
in lucrari mari, de viitor.

Se cuvine spre edificarea Dv. completi a va V. - ORGANIZARE.

schita in 1Mii mari §i partea financiará a chestiunei
imbunatatirilor. Ultimul capitol pe care-1 voi mai borda in cadrul
Nu va voi preocupa ad de cat de fucrurile ime- acestei expertize este acel privitor la organizarea ser-
diate. Acestea vor costa: viciului apelor pentru cazul ea se vor introduce apo-
metrii §i se va rtionaliza astfel exploatarea.
a) Costul apometrilor. In primul rand vor trebui satisfacute doui cerinti
Pentru 1000 brans. 20 rn/rn 0 1000 apom. de 15 rn/m 0 legale:
X 1300 lei 1,3 islio 1. Alcatuirea unui regulament al abonamentelor,
99
500 99
20 500 aporn. de 20 rn,/rn cari poate sa fie cel al Uzinelor din Bucure§ti, adap;
9 900 . 25 900 20 tat la conditiunile locale:
17400- . 20 . Acest regulament va trebui aplicat cu cea mai
X 1.40041.'2,0 Mio mare strictete fara nici un favor §i fira nici o con-
200 40 tf
200 tO 77
sideratiune pentru asperitatile cari s'ar ivi din acea-
10 . 60 . 1,7 Mio sta. cauza.
: 10 80 , 2. Alcatuirea unui regulament de exploatarea care
10 . 100 P sa prevada o libertate de mi§care in conducere. Con-
Cost aproximativ cca. 5,0 Mio
ducerea va fi restransa ca personal de indrumare,
La acestea s6 mai adauga eostul caminelor cea. 500 supsa sub supravegberea Primarului, care insa îi va
delega o parte din atributiunile sale.
500 X 2,400 lei/buc. !=- 1,2 'Min Id, : Conducerea va raspunde de gestiunea sa fata
Montajul i 2.800 cont L3 Mio de consiliul municipal.
<4

Report 2,5 Mio lei , Functionarii de cariera sa fie remunerali in raport

._ 5,0 « « cu folosul ce-1 aduc, s li se consacre prestigiu §i
Diverse §i neprevazute 6-7% 7,5 Mio lei ascendenta in conducere..
, 5,0 « Acestea sunt in 1Mii mari principiile dupa cari
Total: necesar pentru cont. 8,0 Mio lei se.conduc azi institutiunile de acest fel.
Costul apometrului. Serviciile de executie se vor grupa:
1. 0 sectiune tecelinica de exploatare §i luvrari;:
Costul luerarilor de imediata neeesitute. 2. 0 sectiune comerciala a abonatilor;
3. 0 sectiune financiara de contabilitate §i sta.
Pentru preschimbarea conductei deia tistica ;
rezervor in 500 m/m §i adaptari la
¶21
4. 0 sec:tiune administrativa §i juridieg.
surse, eontori la apeducte la plecarea de Voi insista asupra sectiunei comerciale care iese
ia anise 4,0 Mio lei din comun.
12,0 Mio lei Astfel ea va trebui s cuprinda:
Daca -pres4unem c s'ar debita mrmai 8000 m.c. a) 0 unitate de cititori de apometrii:
pe zi, avem: I. §ef
/1000 mc/zi X 360 zile X .6 lei/mc. 4 cititori
17.280.000 din care se scade_ cel 2 eontrolori
pentiu exPloatare 17.000:000 lei 4 functionari.
.
,
12.000,000 « b) O unitate de facturari:
ramin pentru extinderi 5.000.000 lei '1 §ef
www.dacoromanica.ro
 144 trithltiviskilL

1 ajutor folositoare de cat acestea, stAruind numai asupra ne-

10 funclionari. cesitOiii procurarii staliunii mobile de cercetiri.
c) O unitate pentru linerea evidenlei abonamen- Asupra organizOrii in amilnunt nt ofer a fi la
telor 0 a tuturor mutaliunilor in acte: dispoziliunea D-lor colegi Ingineri, oricând tre-
1 §ef . buinia va cere.
1 ajutor
6 funclionari. VI. - CONCLUZIUNI.
d) 0 seqiune de control, urmOriri i lichiclAri:
1 §ef Epuizând tot materialul doemnentar înehei acest
1 ajutor act de exepertizii, conchizând inistent asupra nece-
In total circa 40 funclionari, cari vor putea fi sit5iii imediate de se pi§i cât mai curând la lucri-
luali in parte dintre functionarii actuali. rile uranitoare:
Celelalte secuiuni ar mai prenumOra incii 40 func- a) ridicarea presiunei annometrice la surse;
uionari §i °ca. 40 lucritori. b) preschimbarea ramurei superioare a apeduc-
tului la rezervor;
Vom avea stfel: c) introducerea apometrilor;
80 funcu. cu un sal. mediu 6.000 lei = 480.000 lunar d) organizare in consecinli a serviciului apelor.
40 lucritori, idem 3.00 lei = 120.000 lunar Sunt incredintat cá ori cât de modest ar fi mee-
Total 600.000 lunar putul in aceste sens, se va intemeia ordine in ex-
Sau pentru: ploatare, datorit cireia numai, se vor obtine toate
Personal 600.000 X 12.=7.200.000 lei anual realizarile.
Materiale de expl. 4.800.000 « « Friri intronarea ordinei, nu se poate face nimie
Buget de exploatare 12.000.000 « « durabil 0 de viitor gi ori care ar mai fi incercArile
de circumstantO, de altO naturi, nu vor fi decât pa-
In aceastä ordine de idei, la capitolul organizOrii, liative cu rezultate slabe gi in orice caz netemeinice
mai sunt dator incO câteva lârnuriri cu privire la de scurtä durati.
controlul i intrelinerea apometrilor.
Ina.' din primul an de la introducerea ior va tre-
bui injghebat un organ in cadrul exploatOrii, care si R S U.M A
se ocupe cu ,supravegherea mersului i protectiunii
tor contra striciciunilor. Tot acest organism va avea Etude sur les conditions actuelles d'alimentation en eau
sarcina a5 fac5 mici' reparaliuni. Va trebui deci sä du Municipe de Cernaufi et propositions pour amplifi-
ia fiintO un mic atelier de control §i reparatiuni. cation des installations de captation et l'introduction de
. NeapOrat câ pentru inceput nu va mai fi nevoie compteuri
si se Lei instalauiuni fixe pentru cercetarea exac-
titatii, sensibilitâiii §i limita de mAsurare. In acest par ring. Th. Courelea
scop sunt de p'ärere a se procura o statiune mobili
de control. Mai târziu cánd cercetarea va trebui efec- Le Municipe de Cerniluti est alimenté en eau souter-
tuati in timp, continuu pentru fiecare apametru raine seulement, par les usines de Lentesti, Rohozna et
§i inlocuirea apometrilor va deveni mai frecventä va Mahala.
rOmâne si se studieze daci nu ar fi cazul sr( se in- La distribution de l'eau se fait dans toute la ville par
fiinleze atunci o staliune de acest fel, fixO poate de des conduites de 80-0/o 175 mint fI venant de deux ague.
proporliuni mai mari dar i eu scopuri 0 de o ren- dues. Les circuits et sous-circuits renforcés de réserve
tabilitate mai pronuritati. Astfel ar fi de väzut dac5 font défaut et la séparation par zônes de différentes halt-
n'ar putea lua un caracter regionaf, servind §i alte teurs n'existe pas.
orme din apropiere, interesate, cari bine inieles ar Peu de branchements possédent dea compteure. Au fur
contribui la menhinerea gi funclionarea continui a et it mesure de l'augmentation de la population, dans lee
acestei stauiuni. zônes supérieures, le pompage devient insuffisant et la
In ceeace prive§te atelierul propriu zis de repa- distribution de l'eau ne peut y étre assurée de façon con-
rat,iuni gi acest înfiintat in condiuiuni recluse ar pu- stante. I

tea sa se desvolte potrivit. cu wersul necesitguilor,
fiind unificat cu staliunea de control 0 urmirin-
du-se acelea§i scopuri gi suferind acelagi tratament.
hi aceastä direcuiune n'a§ pute a da dinteun in-
ceput mai multe informauiuni mai interesante §i mai
La population qui est reliée au réseau d'eau potable
s'élève it 70.000 âmes.
La récupération des dépenses occasionées â la mairie
se fait d'aprs un système assez original.
Le paiement en est effectué par les locataires, en pro-

www.dacoromanica.ro
 4LUNA BUCURqTrULUI 1936» 145

portion avec la valeur locative des locaux occupés par
eux, et non pas par le propriétaire. Cette disposition
réside dans la continuité d'une loi autrichienne, qui a
été abrogée mais qui pourtant est encore respectée.
Dans ces conditions il n'est guère facile d'exercer des
sanctions en cas de non paiement A. temps, ce qui ex-
plique l'impossibilité de couvrir la somme fixée au bud-
get pour le service des eaux.
Afin de remédier â tous ces inconvénients, Mr. ring&
nieur (lourelea propose les améliorations suivantes:
a) L'amplification du débit d'eau pompée par l'aug-
mentation du nombre de puits.
b) L'aménagement rationnel et la systèmatisation du
réseau de distribution.
c) L'organisation en conséquence du service technique
- administratif de l'exploitation du service des eaux.

6\9

DIN VIATA ORA*ELOR

LUNA BUCUREVNLOR 1936"
In procesul evolutiei sociale generale de stat, des- ganizarea Lunei Bucure§tilor, urmata de o luna a
voltarea Capita lei joaca un rol din cele mai impor- fiecarui ora§ mai important din provincie».
tante. Transformarea propunerii in fapt concret s'a fa-
De programul administrativ, urbanistic, industrial, cut de catre insu§i initiatorul §i propagatorul aces-
camercial §i cultural al Capita lei, depinde in mare tei inovatii, in anul urmator 1935.
masura §i aspectul restului !aril. Drept campul de aplicatie exemplara §i instruc-
Capita la unei tari este nu numai modelul a§eza- tiva, a set.% it ormul Bucure§ti, primul municipiu
rii urbane, ci §i un receptor, amplificator §i difuzor al Tara
al civilizatiei. In acesta calitate de fona centrala, Data <<Lunei» a fost abeasâ §i ea cu frumosul gand
capitala unei tari creeaza, men:tine §i alimenteaza de a uni aceasta manifestare urbanistici cu cele mai
un contact organic eu toate provinciile. mari sarbatori nationale.
In afara cultivarii §i desvoltarii simtului ceta- Primavara, in cel mai frumos anotimp, intre 10
tenesc pentru tot felul de probleme urbanistice, edi- Mai, ziva ceior mai inalte acte din istoria neamu-
litare §i sociale depe intreg cuprinsol ârii, capitaIa lui romanesc §i 8 Iunie, ziva Restauratiei, adica a
mai indica §i mijloacele necesare intru rezolvarea celor mai mari j intemeiate nadejdi romane§ti.
lor. Cea dintai expozitie urbanistica a fost o înfâi-
Mari le eapitale §i ora§e din occident, care s'au bare a Bucure§tilor de eri, de azi §i de rnaine.
facut eunoscute in toati himea prin expozitii, tar- Deoarece Capitaia nu apanine numai bacure§-
guri de mostre §i festivit4i diverse, au contribuit cu tenilor, progresul ei trebuia §i era aratat tuturor
mult la insufletirea farilor respective. românilor. Pentra ca sufletul Romaniei intregite sa
Perioada de azi a crizei economice agravata prin poata lua parte la desvoltarea acestui bun comun ca-
generalizarea, adancirea §i prelungirea sa, in loe sa re este capitala tarii, prima «Luna Bucure§tilor» a
determine o diminuare a acestor manifestari urba- fost menita ca sâ arate ora§ul Bucure§ti in toate e-
ne ,le-a adus o ampIoare §i mai mare. tapele evotutiei sale.
Expozitiile au devenit un stimulent eficace in Dela cea dintai coliba §i /Ana la variatele aipecte
circulatiao bunurilor §i inviorarea vieii camerciale. ale vietii moderne, s'a putut intelege tuatä evolutia.
Metropole ea Paris, Cicago, New-York, Bruxelles, Atit coltul Bucure§tilor de alta data cat §i divi-
Berlin §i artele au verificat §i vor mai proba ilia a- zianea viitoarei metropole, du fost punctele cen-
cast adevar. trale, in juruI earora s'a incadrat intreaga expozitie.
Vrand sâ asigure o desvoltare cást mai mare a Ca- In fala unui program atat de §tiintific prin stilul
pitalei pe care o gospodAre§te, con§tient de gravita- sau monografic §i rece, materialul istoric a fast a-
tea depresiunei econamice prin care tree ora§ele /*a- ranjat in formule atragatoare, festivitati populare
rii noastre §i in fine dornic de a atenua inteo ma- §i expozitii caracteristice. Ansamblul acestei atmos-
sura sinatitoare nefastele urmari ale acestei depre- fere de massa, a fost cornplectat cu o serie de con-
siuni asupra vietii urbane, D-1 Al. G. Donescu, Pri- ferinte, concursuri centenare, comemorari, inaugu-
marul General al Municipiului Bucure§ti, a propus rari, spectacole, concerte, targuri, congrese etc.
la congre.sul Uniunii Oragelor din Romania care a Luna Bucure§tilor 1935, a mai prezentat o latura
avut loc fa Ard in Etta de 26 Octombrie 1934, «Or- de interes public §i anume aceea de ordin economic.
www.dacoromanica.ro
146 tkDARisMtt
pozitia s'a chestuit numai suma de 11.968.711 lei.
In afara de faptul ca la lucrarire expozitiei s'a dat
de lucru la 2.000 de lucratori §i la numeroase intre-
Din veniturile expozitiei s'a recuperat sumai de lei
prinderi bucure§tene, viata economici bucure§tea- 11.725..587. Diferenta de 243.124 lei nu reprezin-
na a primit intio singura luna dela cei 300.000 de ta un sold pasiv, ci dinpotrivi valoarea cartierurui
vizitatori cca. 600.000.000 lei. vechiu - permanentul centru de atractie al publi-
Pentru a se vedea ate beneficii s'au realizat in cuui §i a unui bogat material docuanentar, mo§-
timpul Lunei Bucure§tilor le vom imparti pe insti- tenire pentru viitoarele ««Luni» ale Bucure§tilor.
tutii. Expozitia urbanistica din anul trecut a mai de-
4.5

AMON»

Fig. 1. - Majestatea Sa Regele, insolit de d-1 Primar general Alex. G. Donescu i ing. T. Riclulescu, ascultiind explicaPile d-lui Arh.
O. Doicescu, pe santierul aunei Bucurestilom

Caile Ferate, cu toate reducerile lor importante terminat realizarea unei sera de lucrari edilitare cu
ra traficul de calatori pe tot timpul expozitiei, au caracter permanent, intre care, deschiderea nouilor
avut un plus de incasiri, exclusiv cu aceasta ocazie, strazi, alinerea unora, pavarea altora, amenajarea
de peste 17.000.000 lei, fati de incasarile pe aceea§i garei de nord a Gradinei Botanice, etc.
perioada din anul precedent. Prezentându-se cu un birant general atât de bine-
Societatea de tramvaie a avut un plus de incasari facitor vieii române§ti cât §i desvoltarei urbanisti-
de aproape 2.500.000 lei. ce municipale in special, «Lunei Bucure§tilor» s'a
Societatea de Gaz §i Electricitate, a vândut acordat nu numai cetatenia româna, ci §i dreptul
1.372.103 Kw. mai mult fall de aceemi luna a ann. de a forma o traditie a Capitalei.
lui 1931, iar Uzinele Comunale au incasat in plus Aprecierea ««Lunei Bucure§tilor» la justa §i mul-
suma de 3.220.204 lei. tipla ei valoare, constitue 'sari indoiali un mobil
Statul a avut §i el un folos provenit din impozi- determinant in plus §i pentru «Luna Bucure§tilor
tele fiscale aplicate negotului inviorat, iar comuna 1936».
prin därile pe care Primaria Municipiului Bucu- Incurajat de succesul indreptatit al primei safe
re§ti, s'a alocat o suma de lei 12.000.000 iar cu ex- xpozitii, D-1 Al. G. Donescu, trebuia s concreti-

www.dacoromanica.ro
 AMA PUCRWILOR» 1934
zeze sanatoasele sale vederi urbanistice §i pe pla-
nul permanentizarii, «Luna Bucure§tilor». In ba-
za legii de perfectionare, <<Luna Bucure§tilor 1936»
trebuia s intreci in importantä pe cea din anul tre-
cut.
Pe and prima era facuta cu titlu de inovatie §i
experieng, cea de azi pretinde autoritatea perfectu
lui. Anul trecut expozitia avea un cracter urbanis-
tic numai instructiv, documentar §i de aceea tern-
porar, in anul 1936, ea poartä pecetia unei utili-
tati pe cat de §tiintifice pe atâta §i de practice, du-
rabile §i permanente.
Prin prima «Luna Bucure§tilor» s'a urmarit des-
voltarea interesului cetitenese pentru problemele
urbanistice §i edilitare. Cetateanul a fost «beam si
vada procesul de evolutie al Capita lei. sa inteleaga
datoria sa de a contribui la desvoltarea ei, sii invete
gustul activitatii in propria lui gospodarie §i astfel
sä se incadreze organic in inshi destinele Bucure-
§tiului.
Pentru anul acesta insä, prin <<Luna Bucure§tilor
1936», acela§ cetätean este invitat sä se bucure de
binefacerile reale ale urbanismului bucure§tean. Sii
vada nu panouri de pima cu rezisteng numai de
câteva luni, ci o opera edilitara trainica §i binefa-
catoare pe veci: un mare pare §i un cartier nou. A-
ceasta noua tema care constitue planul central al
.14
-
;
.r
"*.--.
Fig. 2. - Pavilionul
celei de a doua expozitii, se mai nume§te embuna-
tatirea conditiuniYor de viag pentru cetatenii Ca-
pitalei» sau <<sanatatea colectivitätii urbane».
Analizând specificul «Lunei Bucure§tilor 1936»
prin prisma acestui substrat al sau pur social, se
poate u§or vedea punctul de contact intre evolutia
urbanismului §i cea a structurii sociale dintFun o-
ra§.
D-1 AL G. Donescu in calitatea sa de gospodar al
Municipiului Bucure§ti a sesizat acest lucru. D-lui a
studiat structure sociali a populatiunei pe care o
www.dacoromanica.ro
147
conduce, a urmarit repercursiunile crizei economi-
ce care se resfrâng asupra claselor producitoare, a
cercetat gi condamnat conditiunile de igiena in ca-
re se trae§te §i se Iucreaza in Capita la §i a creat
pentru pUniânii colectivitätii bucure§tene un apa-
rat respirator sanatos, numit: aerul noului pare.
- YS'Afilltfl.mipp
"
,
.44
1, I
-AN
t
.
/NW
1113
' P.
.2.' 1
Fig. 3. - Vedere din avion a expoziliei (Lund Bueure§tilor».
Anul acestei realizari de mare natate coectiva,
coincide cu implinirea a 70 de ani dela venirea in
tall, a regelui Carol I §i dela infiintarea Dinastiei ro-
mine, a 30 de ani dela organizarea primei expozitii
din tara §i trei decenii dela infiinlarea Prcului Ca-
rol I.
Comemorarea acestui dublu jubileu, se va face
astfel prin inaugurarea unui nou pare de propor-
tii imense situat intre §os. Kiseleff §i lacuI Heras-
trau. Acest pare plantat pe terenul expozitiei, va
purta denumirea de «Parcul Regele Carol II».
In ceeace prive§te tema de bazi a «Lunei Bucu-
re§tilor 1936», ea prezinta doua obiective noui. In-
tai, un caracter international prin participarea tä-
rilor Micei Lmelegeri. Al doilea, prezentarea until
intreg program de evolutie a Capita lei dupa planu-
rile ei de sistematizare, sub forma unui examen a-
nual: pe care conducatorii primariei îl vor da in fala
vizitatorilor expozitiei.
<<Luna Bucure§tilor 1936» va constitui primul
pas pe care-1 face municipalitatea noastra in vede-
rea organizarii de mari expozitii internationale, me-
nite sladuca straini in Capitalä, lucru ce se prac-
ticä cu mult succes in multe metropole europene.
Impunatoarea manifestatie a Micei Intelegeri
care va strange §i mai mult legiturile de sincera §i
rodnica altianta de azi, inlesnind cunoa§terea Capita-
lei noastre gi a diferitelor regiuni prin care vizita-
torii cehoslovaci §i iugoslavi vor trece, constitue in-
discutabil un eveniment de mare important:A natio-
nala §i internationala.
Pentru ca legaturile acestor trei state aliate tre-
buesc strânse cat mai mult, iar acest lucru nertân.
 IV; IJRBANISMUt
du-se face de cat printr'o cat mai Mina cunoa§tere Carol II. In acest pavilion va fi expussä trasura cu
reciproca, metoda ce amai indicata pentru rezol- care Regele Carol I a venit dela Turnu-Severin la
varea acestei probleme, este desigur turismul. Bucure§ti i camta in care s'au adus bagajele pH-
Acest domeniu mai la de doHt imult n toate mului rege al Romaniei. Expunerea diferitekr o-
aceste state de0 figureaza printre ceYe mai princi- biecte de fanbric'äminte purtate de Regele Carol I
pale preocupari nationale. De aceea, Mica inetelegere §i regele Ferdinand cu ocazia luptelor dela Smârdan
organizeazi pentru prima oara o expozitie a turis- §i Mirke§ti, vor compketa aceasta expozitie-mu-
mului. zeu, plini de autoritatea unei documentari istorico-
Populatiei capitalei i cetatenilor din provincie i nationale.
se va da astfel posibilitatea de a admira 0 a aprecia In dreapta intrarii principale, se va ridica un grup
nu numai ascendenta urbanismului bucure§tean, ci §i de patru pavilioane.
bogallile i frumusetile statelor amice care vor fi ex- In pavilionul I vor fi expuse produsele micilor
puse in expozitie. industria§i, numai acelora care produc singuri, sau
Aceasta expozitie turistica va mai prezenta vizi- cel mult ajutati de patru calfe, aceasta spre a atrage
tatoriYor ei toate avantajele pe care le oferi aceste atentia publicului asupra produselor acestei produ-
state turi§tilor de pretutindeni.. aware categorii sociale lovita curunt i pe nedrept
Organizarea acestei expozitii turistice, s'a facut de repercusiunik crizei economice.
astfel: Municipalitatea noastri, hi colaborare cu Ofi- Pavilionul II va fi destinat asistentei mamei 0 co-
ciul National de Turism i cu preliosul concurs al pilului. Aci se vor expune toate lucrurile de care are
Ministerului de Externe, au hotarit ca in cadrul «Lu- nevoe o mama la nastere, precum i asistenta de care
nei Bucure§tilor» sa construiasc i un pavilion tu- au nevoe mama §i copilul.
ristic al Romaniei cu participarea statelor membre Aceasta initiativi de a atrage atentia vizitatori-
ale Micei Intelegeri. Propunerea impreuna cu pla- lor asupra necesitatii organizarii asistentei mamei §i
inurite intoemite in acest sens, au fost trimise Ceho- sociala ineakulabila.
slovaciei §i Jugoslaviei. Invitatia a fost imediat ac- In salutara-i hotarire, d-1 Primar Al. G. Donescu
ceptata, iar Praga §i Belgradul au si pa§it la prega- a tinut desigur seami de inspaimantatoarea creltere
tirea materialului necesar. a morbiditatii i mortalitatii noastre infantile.
In baza acestei armonioase intelegeri, Municipiul Tinand seama de marel aflux de vizitatori ce SP3
a construit trei pavilioane destinate expozitiei pentru prevedc pentru «Luna Bucure§tilor», acest pavilion
fiecare stat in parte. va recolta Era indoiala cele mai frumoase efecte ale
Pentru a simboliza. insa mai mult impresionanta sinatoasei sale propagande.
sdidaritate a celor trei Tani: Romania, Cehoslovacia Pavilionul III va fi ocupat de industria casnica,
§i Iugoslavia, pavilloanele respective au fost unite iar ultimul de industria de covoare careia, i
sub acela§ acoperamant, inteun singur §1 impunator o mare atentie in §colik noastre practice. se acordi
pavilion al Micei Intelegeri. Prin vizitarea acestui pavilion, cetatenii romani
In acest scop, pavilioanele Cehoslovaciei, Ingo- vor afla ceeace strainatatea §tie deja de mult
gi
slaviei i Romaniei sunt a§ezate in forma. de potcoava,
anume ; ci mai toate covoarele care se vand azi in
pavilionul Romaniei fiind in fund, in dreapta lui maHle magazine sunt luerate in §colile noastre prac-
ridicandu-se povilionul Cehoslovaciei, iar in stanga, tice de fetite intre 12-14 ani.
cel al Iugoskviei.
Intre aceste patru pavilioane se va ridica marele
Amenajarea pavilioanelor «Lunei Bucure§tilor pavilion cultural. Inteo parte a acestui pavilion se
1936» s'a facut 0 ea in scopul de a uni utilul cu va organiza expozitia cartii; dela cea mai vee.he, pan5.
Innnosul, de a consolida valoarea prin grandoare §i la cartea din zilele noastre.
de a consacra evenimentele noastre nationale, atri-
buindu-le meritatul §i de aceea majestosul kr fast. Scriitorii §i iubitorii lecturii române§ti einstiti cu
Pentruci anuf acesta se implinesc 70 de ani dela acest pavilion al culturii noastre nationale, vor gasi
infiintarea dinastiei Romanie §i pentruca d-1 Primar acolo tot ce a creat spiritul romanesc in acest do-
Al. G. Donescu a inteles sa sarbatoreasca acest eve- meniu i technica de care s'a slujit dela inceput §i
niment in cadrul «Lunei Bucure§tilor» inteun mod 'Ana' in zikle noastre.
deosebit de festivi, s'a construit in acest scop un «Pa- Tot aci se va organiza i «Saptimana Giqii» care
vilion al Regalitatii». va insemna un prilej fericit atit pentru autori, de
A§ezat in fata intrarii principale, acest pavilion a-§i valorifica scrierile, cat i pentru crnuparatori de
va avea expuse in interiorul !au toate relicvele is- a le avea cu preturi reduse.
torice privitoare la dinastia Romani i toate faptele In pavilionul cultural se va mai organiza un cine-
mirqe ale ceior trei regi: Carol I, Ferdinand 0. matograf, unde e1evi vor putea sa vada filme in-
www.dacoromanica.ro
 «LUNA U CUR E MULtI 193 6» 149

111

41 -

411M1111111.1sw VOW"

-
;

NINO

Fig. 4. - Pavilionul cultural, incadrat de pavilioanele Micei in &null, municipal, asistentei mamei §i copilului.:
www.dacoromanica.ro
150 tJRBANISMUL
777
structive §i in special filmur «Romania Pitoreascg»
inspirat din, opera nemuritoruluii Vlahuti, aduchn-
du-se astfel un omagiu postum marelui nostru scrii-
tor.
«Luna Bucure§titor din acest an va avea o pu-
ternicii noti de intelectualitate. In cadrul ei vor con-
ferentia personalititi de seami §i se vor premia lu-
crarile literare, opere ale autorilor români, apgrute
in ultimul timp.
Fig. 5. - Pavilionul Micei Intelegeri.
Q aratare plasticg in ceeace prive§te intregul sis-
tern de functionare a primgriilor Capita lei, se va face
prin a§a numite <<Sgpfämâni ale Sectoarelor». Ros-
td acestor siptgmâni este de a stimula opera de
modernizare §i de urbanizare a tuturor cartierelor
din Capita lg.
Cu aceastg ocazie se vor inaugura lucrgrile edili-
tare executate de sectoare. Saptimânile sunt repar-
tizate pentru fiecare sector, iar conducatorii lor in-5
tocmesc programul de activitate pentru ca si se poata
realiza maximum de lucrgri Irani la <<Sgptgmâna»
lor.
De pe urma acestei intreceri pe teren edilitar
a tuturor sectoarelor, populatia Capita le'. va trage
un profit incalculabil.
0 atractie din cele mai interesante o va forma
desigur «Expozitia Satului Românesc», organizatg
pentru prima oaarg in /alit Aceastg expozitie se face
in colaborare cu Fundatiile Culturale Regale, care
vor expune vastul lor material monografic adunat
de cgtre echipele studente§ti din toate colturile
www.dacoromanica.ro
In acest scop, pe terenul fost Marghiloman se yor
ridica 40 de case din cele mai caracteristice, repre-
zentând sat& din diferite regiuni §i provincii ale
tarii. Pentru ca sa se respecte in totul tinuta lor,
casele au fost cumpirate dela proprietarii lor §t in-
trebuintându-se sistemul american, au fost demno .
tate, arzate in tren, aduse in Capital i montate pe
teren de cgtre echipele studente§ti ale Fund* Mr.
care &a lucrat in datele respective.
'L
JPEL
Reconstituite pe un teren special amenajat in a-
propierea lacului asanat Hergstrgu, aceste case vor
forma un sat original care nu poate fi vazut nicieri.
Dat fiind importanta expozitiei satuIui cat §i in-
vestitiile ce s'au gent cu acest prilej, constructiu-
nile acestea nu vor fi deanontate, ci vor ramble per-
manente, incadrând intr'un cadru pitoresc, viitorul
pare national.
Devenind un muzeu permanent al satului, acea-
sta expozitie va fi cea mai frecventati din toate ce-
lelalte care se vor amenaja cu prilejul «Lunei Bucu-
re§tilor» §i va fi un obiect de atractie in special pen-
tru vizitatorii strgini care vor putea sg admire pito-
rescul satelor noastre.
Menit sg intruchipeze toate provinciile tgrii, satul
românesc va prezenta casele din urmgtoarele sate:
Goicea Mare (Do lj), Cornereva (Cara§), Curti§oa-
ra (Gorj), Trgisteni (Prahova), Poiana Sibiului (Si-
biu), casâ de boer figgrkan din Dragu§ (Figgra§),
casâ de grgnicer din San/ (Ngsgud), casi de mo§-
nean din Chiojd (Buzau), Stgne§ti (Muscel ), Ru-
 «LUNA BUCUREMULUI 1936» 151

setu (Braila), Nerej-Vrancea (Putna), Moisegti (Sa- nume. Aceastg piata se va edifica pe terenul fostelor
tu-Mare), Fundul Moldovei (Câmpulung), Peci- Hale Centrare, intre Palatul de Justitiei §i podul
neaga (Tulcea), Olanegti (Cetatea Alba), Petri la erban Vodä. Piata «8 Iunie» va fi prima pini de
(Hunedoara), Albac (Tara Motilor), un sat din Bi- proportii grandioase din Capita la, având o intin-
hor, Suici (Argeg), o cal-ducting din Ilfov, Seiud (Ma- dere de 18 pogoane.
ramureg), Tarcau (Neamt), satul de raze§i gi pescari Lacurile din nordul Capita lei: Bgneasa, Hera's-
Gorhan (Falciu), casa razerasca din Peregecina trau §i Floreasca, asanate de curând de Uzinele Co-
(Orhei), casa de mazili din Stoiceni (Soroca), cher- munale Bucure§ti, vor fi inaugurate cu acela§ prilej
hana pescireascg din Burdu§ani (Ialomita), un sat §i acela§ fast, dat fiind ca salvarea populatiei Capi-
din valea Muregului, Sârbova (Timig). talei de paludism, prezinta o opera urbanistica de
0 biserici muregeana, o moara de apg depe Nis- cea mai mare importanta.
tru, câteva mori de vânt basrabene, o moan. de vânt Deasemenea pe terenul destinat expozitiei se fac

- -

Fig. 6. - Vedere generalä a parcului National i lacului Herästräu wane.

moldoveneascg, o casi de colonigti macedoneni din
Cadrilater, o clopotnitg bucovineang, o casi depe va-
lea Ariegului, un arhondaric oitenesc, numeroase
fântâni, troite etc., vor completa acest nou cartier
al Municipiului Bucuregti.
Un domeniu pe cât de inovativ pe atât de util
pentru tam noastri este apirarea pasiva a popula-
tiei contra gazelor. Tinând seama de actuala con-
flagratie politicä. internationalä §i sesizand iminen-
tul pericol de razboi, D-1 Al. G. Donescu a tinut sä
construiasca in cadrul «Lunei Bucuregtil'or» §i un
pavilion special al apararii pasive. Aci vizitatorii
expozitiei se vor putea instrui asupra felului cum
trebue si. reactioneze impotriva gazelor ucigitoare
in cazul unui eventual rizboi.
Expozitia acestui pavilion cu tot ce este mai ca-
racteristic in domeniul apararii pasive, aduce o pro-
ba in plus, ea preocupgrile municipalitgtii Capita-
lei privesc nu numai Militates cetatenilor in timp
de pace, ci gi viala lor in caz de razboi.
Cu prirejul gi in cadrul «Lunei Bucure§tilor» se
vor executa gi inaugura o serie de importante lu-
crgri edilitare. Astfel se va pune piatra fundamen-
tali a noilor hale dela Obor, se vor inaugura mai
multe §coli gi biserici, iar in cadrul festivitatilor de
la 8 Iunie, se va inaugura gi noua piata cu acelagi
www.dacoromanica.ro
diferite kerari edilitare, pavându-se strazi gi alee,
care fiirid menite sa se incadreze in viitorul pare na-
tional, vor ramâne permanente.
Casa Gridinilor planteazi aleele §i va organi7a
chiar gi o expozitie de flori rare, care au fost cres-
cute in serele institutiunei sale.
Uzinele Comunale construesc pe insula din mij-
locul lacului asanat Heristrau, un minunat restau-
rant. Aceasti Maul. va fi iegata de terenul expon-
tiei printeun pod modern.
Din punct de vedere al ansamblului «Lunei Bu-
curegtilor», aceastg anexa a lacului, a insulei gi res-
taurantului de pe ea, constitue o nuanti pe cat de
artistic' aleasä, pe atit §i de binefacatoare celor mai
prefentioase priviri.
In afara expozitiilor de mai sus, publicul bucu-
regtean, cel din provincie §i mai ales cel din sträi-
natate, care in cea mai mare parte nu cunoa!ge im-
prejurimile Capita lei §i pitorescul lor, va avea po-
sibilitatea si le viziteze in cele mai avantajoase con-
ditiuni.
In acest scop gi pentru o mai buna reugita, Pri-
maria §i-a asigurat concursul Soc. Tramvaelor Bu-
curegti care va pune la dispozitia vizitatorilor auto-
buze speciale: Virg nici o plati in plus ci numai cu
biletul de intrare la expozitie se va putea astfel vi-
152 URBANISMUL
zita in mod gratuit, una din imprejurimile Bucure- Regia C. F. R. a acordat pentru toti vizitatorii
§tilor (Snagov, Cernica, Pustnicul, Arcuda, etc.). «Lunei Bucure§tilor» o reducere de 75%.
Participantii Ia expozitie vor mai putea vizita toa- Importante reduceri pentru vizitatori, s'au obti-
te stabilimentele industriale §i comerciale mai im- nut §i la majoritatea rnagazinelor, hoteluriIor §i res-
portante atat din Capita la cat §i din jurul ei. tauraiitelor din Bucure§ti, cat §i pe vapoare §i a-
«Luna Bucure§tilor 1936» este departe de a fi vioane.
o expoziite exclusiv instructiva. Caracterul su tre- Capitolul propagandei pentru «Luna Bucure§ti-
ce dincolo de notiunea abstracta fie §i acelei mai lor» din acest an este supus §i el unei evolutii din
recunoscute utilitki. Utilul «Lunei» a fost combi- cele mai salutare. Pentruca propaganda sa fie facu-
nat cu placutul; ratiunea, cu sänkatea §i agremen- ta pe o scara cat mai intinsa, in afara mijloacelor
tul. de reclama utilizate la noi ,se or mai intrebuinta §i
N

Organizarea unei serli intregi de manifestatiie altele foksite in asemenea imprejurari in straina-
sportive i§i are aci un rost bine determinat. Astfef, tate. Astfel, se vor intrebuinta trenuri aeriene al-
in urma intelegerii intervenite intre Primaria Ca- ckuite din avioane fara motor, care vor evolua dea-
pitalei §i Federatia Romana de Sport, in cadrul supra oraplor din provincie aruncând afi§e de re-
«Lunei Bucure§tilor», se va desfkura Balcaniada clama pentru «Luna Bucure§tilor».
de foot-ball. In acest scop, municipalitatea de co- O atentiune deosebita este acordata propagandei
mun acord cu Primaria Sectorului III Albastru, a- in strainatate, pentru ca nmnarul vizitatorilor stra-
menajeazi stadionul O. N. E. F., modificându-i in- ini care vor veni la expozitie §i festivitati sa fie cat
trarile §i marindu-i capacitatea tribunelor. Se con- mai mare. Organizarea excursiilor din tarile balca-
struesc doua intrari noi §i alte doua tribune tot noi. nice de catre Oficiul nostru National de Turism, a-
Tinând seama de neobi§nuitul nurnar de spectatori sigura inteo mare masura realizarea acestui scop.
ai Balcaniadei §i adaogând anul acesta înc cca. Inainte de a incheia expunerea acestui bilant ge-
40.000 de straini ce vor veni s'o vada, evenimentul neral asupraf «Lunei Bucure§tilor» in ceeace prive-
capati o importanta din cele mai mari. §te folosul pe care-1 va aduce ea maine, trebue sa
Tot cu prilejul «Lunei Bucure§tilor» in Capital:1 mai aratam §i pe cel imediat. Altfel ar insemna sa
se vor organiza mari demonstratii ale celor 5.000 de subapreciem intreaga valoare a «Lunei».
socoli care vor veni din Cehoslovacia §i-§i vor ame- Rezultatele expozitiei realizate Oda' acum sunt
naja o tabara speciali in apropierea terenului ex- prea reale §i prea binefackoare pentru a fi trecute
pozitiei. cu vederea.
Pe lacul Herastrau Uzinele Comunale Bucure§ti Este vorba de intrebuintarea manei de lucru cu
vor organiza concursuri de eanotaj, pentru care se prilejul lucrarikr de constructie. Santierele expo-
vor institui mari premii. zitiei au angrenat la activitate 4500 de muncitori cu
Federatia Romani' de Sah va organiza i ea un bratele. Numai lucrarile de pavagii cuprind 880 de
campionat balcanic de §ah pe.unul din stadioanefe muncitori.
sportive din Bucure§ti, uncle se va juca o partida Cea mai mare binefacere a acestei expozilii, a-
de «§ah viu» in care figurile de joc vor fi inlocuite vând un caracter imediat, concret §i de o importan-
prin persoane. Partea atractiunilor va fi completata ta social-nationala deosebitä, consCi insil hi faptul
printeo intreaga serie de alte match-uri cicliste, mo- ca printre cei 4500 de muncitori, se gisese 0 1500
tocicliste, meetinguri de aviatie, muzica, restaurante de basarabeni.
gi plimbäri. Reprezentanti ai infametatilor din Basarabia, victi-
me ale secetei, ale acelei molimi grozave care a rapit
Intre 9 Maiu §i 8 Iunie, Capita la va fi imbracata dumicatu de rnimaliga dela gura celor mai har-
in haina ei de sarbkoare, caci festivitatile se vor nici locuitori ai rii, aflând despre ivirea posibilita-
tine lant. -
tilor de munca, adica de viata, ei s'au legat in con-
In acest mod deosebit de grandios §i factuos, se voiu din sat in sat, ca verigele unui 104 §i dupa 14
vor sarbkori trei ani de activitate a actualului Con- zile de mar§,, aproape desculti §i desbraeati, ei au ve-
siliu Municipal. nit la Bucure§ti. Solicitând intrebuintarea unicului
Pentruca vizitatorii din Capita la §i din provincie lor capital, bratele, D-I Al. G. Donescu le-a acceptat.
sa poata admira lucrarile urbanistice de cea mai ma- Cei 1500 de tarani basarabeni, care pun piatra Pan-
re utilitate sociala infaptuite de actuala conducere el piatra pentru inaltarea ««Lunei Bucure§tilor»,
a Municipiului Bucure§ti, s'au luat cele mai mari care prin prestarea rnuncii lor îi asigura viata lor
misuri. precum §i a familiilor lor prin chtigul ocazionat,
Comitetul organizator a facia toate demersurile reprezinti un mare punct social §i economic pe care
necesare in vederea obtinerii reducerilor importan- «Luna Bucure§tilor» trebue sa-I inregistreze deja, la
te atit pe caile ferate române cat §i pe cele straine. activul soidului sau general.
www.dacoromanica.ro
 «LUNA BUCURE$TIULUI 1936»
Un alt merit care revine in intregime D-lui Pri-
mar General Al. G. Donescu, este acela de a fi pro-
movat valori tinere atât pentru lucrarile festive at
§i pentru cele de durata.
Toate lucrarile de edificare ale expozitiei sunt
plânuite §i conduse numai de talentele tinere§ti din
toate domeniile de activitate.
Prin intrebuintarea cefor aproape 50 ingineri, ar-
hitecti, arti§ti §i decoratori care conduc lucrarile,
aspectul expozitiei oglinde§te pasiunea, noua §tiin-
ta arhitectonica §i urbanistici precum §i inovatia
unui spirit creator inedit inca, pe care falanga ti-
nerii generatii îI reprezinfi.
- LE MOIS DE BUCAREST EN 1936
- .
411.-
2
Fig. 7. - Vedere din avion a expozitiei Satului.
Dacii de cuvântul «Luna Bucure§tilor 1936» se
leagi o serie intreaga de alte notiuni ea: perfectiu-
nea urbanismului, arhitecturi noui, utilitate socia-
lä multipla, §tiinfa, recreatie, agrement §i sinatate,
atunci toate acestea din urma sunt legate §i ele, de
o alta serie de astadata de nume, care li s'au con-
sacrat.
Capul listei II ocupa Domnul Al. G. Donescu, ini-
tiatorul <<Lunei Bucure§tilor», secondat de D-nii Ing.
Sibareanu, I. Atanasiu, M. Berceanu, §i Al. Matak,
primarii de sectoare §i Aurel Popescu-Nec§e§ti §i a-
vocat Vasile Vasilescu, ajutori de primar general.
Elementele cunoscatoare §i doritoare de a asigu-
ra o cat mai mare reuOti a festivitatilor, se vor des-
fi§ura in Capitalä intre 9 Maiu §i 9 Iunie, sunt mem-
brii biroului de organizare a «Lunei Bucure§tiior
1936»: d-nii N. Batzaria, scriitor §i consilier co-
munal, Pandele .Serbanescu, Jean Lucescu, N. Pen-
ciulescu, consilieri comunali, Horia Oprescu, scrii-
tor §i director al Serv. ordonantarii, Isidor Cristea,
director general financiar §i Th. Ridulescu, direc-
torul cadastrului.
Lucrârile de constructie §i amenajare ale oLunei
Bucure§tilor 1936» se datoresc unei falange de ar-
hitecti, care de§i sunt toti tineri, au deja la activuT
lor succesul expozitiei din anul trecut.
www.dacoromanica.ro
153
Amenajarea expozitiei «Satului Rota., mom> §i do-
tarea acestuia cu tot specificulsau national, se dato-
re§te scriitorului Victor Ion Popa, delegat al Fun-
datiilor Regale Culturale.
Prin tema de Mutt, obiectivele, caracterul §i aus-
piciile sale de mai sus, <<Luna Bucure§tilor 1936» va
constitui cel mai mare eveniment national al anu-
lui, nu numai pentru Capitalä, ci pentru intreaga
tara.
«URBANISMUL»
RESUME
Dans le procès de évolution sociale générale de l'état,
le proves réalisé dans la capitale représente un grand
apport.
Par le contact administratif, politique et culturel qu'
elle entretient avec le reste des provinces, la capitale est
un facteur de civilisation du pays.
La capitale cultive et développe l'esprit civique dans
le domaine urbanistique, édilitaire et social chez tous les
habitants du pays. Erigé en modèle, le premier muni-
cipe du pays met en évidence les moyens efficaces it rani-
mer l'existence des villes frappées par la crise; elle orga-
nise des expositions, des foires d'échantillons et des fates
diverges.
Suivant l'exemple des métropoles ocidentales, M. Al.
G. Donesco a proposé au Congrès des Vines de Roumanie
qui a eu lieu it Arad le 26 Octobre 1934, l'organisation
du «Mois de Bucarest» qui serait suivi par celui de cha-
cune des villes les plus importantes du pays. .
Au printemps de l'année suivante, l'initiateur de cette
idée mit son projet en application en organisant le «Mois
de Bucarest» entre les 10 Mai et 8 Juin 1935. Cette pre-
mière exposition nous a présenté l'aspect du Bucarest
d'hier, d'aujourd'hui et de demain.
En dormant au caractère scientifique historique un ca-
dre de fêtes, le «Mois de Bucarest» de l'année dernière a
attiré environ 300.000 visiteurs qui par les 600.000.000
de lei qu'ils ont laissés ont ranimé la vie économique.
Outre le fait d'avoir donné du travail â plus de 2.000
ouvriers et â beaucoup d'entreprises bucarestoises, les
Chemins de Fer ont réalisé un bénéfice de lei 17.000.000,
la Société des Tramways lei 2.500.000 et les Usines Com-
munales, lei 3.220.240; la Société de Gaz et d'Electri-
cité a réalisé 1.372.103 kw. en plus et la mairie du muni-
cipe a vu ses recettes augmetées de 3.169.251 lei.
Les recettes proprement dites de l'exposition ont cou-
vert les dépenses de son organisation, enregistrant un
solde â l'actif du budget municipal.
Encouragé par la réussite de cette expérience, M. Al.
G. Donesco organise le «Mois de Bucarest 1936».
 154 URBANISMUL
'Le but de l'expositon de cette année consiste dans la
création d'un vaste parc et d'un quartier nouveau.
Etant dorm' le caractère d'amélioration des conditions
de la vie pour les citoyens de la capitale, l'exposition
constitue un substratum social d'utilité et de durée.
Ce commencement de systématisation de Bucarest
coincidant avec l'accomplissement de 70 ans de l'arrivée
dans le pays du roi Carol I et de la fondation de la dy-
nastie roumaine, de 30 ans de l'organisation de la pre-
mière exposition du pays et de la création du pare Carol
I, le cMois de Bucarest de 1936» sera marqué par l'inau-
guration du nouveau parc «Regele Carol II».
La participation des états de la Petite Entente appor-
tera â l'exposition un caraetère nouveau d'internationa-
lité.
Une connaissance réciproque plus approfondie entre
les trois états amis, la Tchécoslovaquie, la Yougoslavie et
la Roumanie, en vue de leur rapprochement et de rela-
tions fécondes et sincères, pourra se faire â l'occasion de
la première exposition touristique de la Petite Entente.
«Le Pavillon de la Royauté» avec ses reliqueo histori-
ques rappelant les actions grandioses de la dynastie rou-
maine, le groupe des autres pavillons de la «Petite In-
dustrie», de «l'Assistance de la Mare et de l'Enfant» de
«l'Industrie Domestique» et de «l'Industrie des Tapis»
de ntème que le «Grand Pavillon culturel» présente le
vaste chapitre des attractions architectoniques, urbanisti-
ques, sociales, culturelles, historiques et artistiques.
L'exposition du «Village Roumain» par la reconstitu-
tion de 40 maisons types de villages de différentes pro-
vinces présentera une occasion rare de connaître le pays
sous son maximum de pittoresque.
L'inauguration d'mie série entière de travaux édilitaires
exécutés conformiment au plan général de systématisa-
tion du municipe et la possibilité de visiter les environs
de la capitale dans des conditions très avantageuses atti-
rera certainement un très grand nombre de visiteurs.
L'utilité instructive du «Mois de ucarest 1936» sera
rendue des plus agréables. Des manifestations sportives
seront organisées A. commencer par les championnats bal-
caniques d'échecs et en terminant par la balcaniade de
foot-ball.
Afin de permettre au plus grand nombre possible de
personnes de participer a ces fates nationales et interna-
tionales, les visiteurs bénéficieront de nombreuses ré-
ductions.
Parmi les résultats du «,Mois de Bucarest» déjà rea-
lLés, figurent en premier lieu l'utilisation de 4.500 ou-
vriers dont 1.500 Bessarabiens nécessiteux.
L'initiative de l'organisation du «Mois de Bucarest»
est due â A. Al. Donesco et la réussite de cette première
manifestation nous fait augurer que la seconde sera éga-
lement couronnée de succès. Le nom de M. Al. G. Do-
resco restera done lié aux évènements les plus importants
de la réalisation nationale de ces trois dernières années.

ACT1V1TATEA ED1L1TAR A *1 URBANIST1CA

A MUNICIPIULUI TIMISOARA IN ULTIMII 12 ANI
de Mg. OTTO BODASCHER

Inflorirea edilitaril a orarlor inseamnâ un pro- tori, §i dupâ Capitala Tirii al doilea Municipiu ro-
gres general spre propkirea socialâ a unei natiuni, mânesc in ceeace prive§te administratiunea sa, hide-
un progres cu atit mai hnperios, cu cât procesul de pline§te toate conditiunile ale unei progres5ri inten-
urbanizare in toate ri1e europene, mai ales in ace- sive urbanistice. Cauza trebue câutatâ in conduce-
le de caracterul târii noastre, se af15 inteo conti- rea tehnici. De f apt dovedesc toate mâsurile edili-
nua intensificare. tare luate in ultimul deceniu c'ä forta ereiatoare a
MariIe aglomeratiuni, expuse prin densititile lor pornit aci dinteo energia aplicare a cuno§timelor
pronuntate de rocuit multor inconveniente igienice reale urbanistice in conducerea tehnieâ a Munici-
§i in acela§ timp sociale, au fost nevoite de a câuta piului.
§i realiza la timp mijloacele de combaterea acestora. Conditiunile dirijarii edilitare in Timi§oara au
Mâsurile urbanistice edilitare luate de conduc5- fost îns cu mult mai grele ca in alte ora§e româ-
torli tehnici ai ora§elor erau însâ numai atunci in- ne§ti. Prima cauzâ a fost momentului demografic.
coronate de un succes deplin, când ormul a fost Deaceea era grija initialâ a §efului Serviciului Teh-
considerat drept un spatiu organic in cadrul spatiu- nic Comurnit 111 "Eng. Sef Adrian Suciu, de a cu-
lui vital national, drept un córp viu, care nu- poate prinde deosebirile importante intre conditiunile re-
fi tratat prin mijloacele artificiale, ci numai prin gionale antebelice §i cele de azi, nu numai din punc-
acele izvorite din cuno§tintele profunde ale unui tul de vedere economic, ci §i din cel national §i mai
urbanist incercat. ales social §i igienic.
Timi§oara, azi un ora§ de circa 100.000 de locui- Opera urbanisticâ creiati la Timi§oara impune
www.dacoromanica.ro
 DIN VIATA ORMELOR 155

oricgrui politician comunal gtiintificegte pretentios. culativa in: arterele mari de penetratie, in strazi de
Aceasta nu numai prin realizarile efectuate, ci gi circulatie localk in strazi comerciale gi in cele de
prin contiincioas i permanentä cercetare a tutu- Iocuit.
ror fenomenelor urbanistice, printeo gtiintifica ur- In acest mod se realizeazg nu numai economiile
rnarire a experientelor acute aci, in oragele româ- considerabile in ceeace privegte latirnea strzii i
negti gi straine i prin aplicarea rational:A celor din modul de executie, ci toatO activitatea particulara
unma la imprejurarie locale existente. constructiva poate fi dirijatä dupä importanta edifi-
D-I Ing.-$ef Adrian Suciu se numäri azi prin- ciului gi destinalia lui in cadrul urban.
tre cei mai de sealing' urbanigti ai tOrii. Opera D-sa- Studiile urmate de geful Serviciului Tehnic Mu-
le, care este identica cu progresarea telmicg a Mu- nicipial in privinta arterelor noi de circulatie, mai
nicipiului Timigoara, consta din realizarea gi pre- ales celor necesare pentru o Iegatura rational:A a
vederea cerintelor mari ale acestui crag. centrului cu gara principala, au fost incotonate de
Daci urmarim cu atentie activitatea creatoare teh- un succes strMucit.
nicä. desvoltati in hotarele oragului Timigoara in Marea artera Buievardul I. Gh. Duca, cu o retea
ulfimii 10-12 ani, adica in perioada activitifii teh- intreagi de strizi laterale, a putut fi deschisa in
nice a prezentului conducitor al Serviciului Teh- Noernvrie 1935, ffind aleasa ca executie cea mai
nic Municipal, ne convingem de seriozitatea perfec- convenabilä aplicare unui strat de asfalt turnat tare
ta aplicata la rezoivirea marilor probleme urbanis- de 4-5 cm. grosime pe o bug' de beton de 15-20
tice de un caracter nu numai pur local, ci gi urmi- cm. grosime, in unele portiuni armata, Suprafata
rind inteo parte deosebita marile interese sociale totala este de 14.000 m. p. Lucrarea a fost executati
ale Statului. in conditiunile foarte bune de societatea «Via» din
Casa Muncitorilor, amplificarea gcoalei superioa- Bucuregti.
rede comert., lucrgrile de transfonmare ale teatrului Afara de aceasta era preocupata conducerea Ser-
comunal, biserica ort.-rom. in arc. V-a, edificiul viciului Tehnic Comunal de o serie intreaga a pro-
camerei de comert gi industrie, case de Iocuinte ef- blemelor de amenajarea circulatiei pe pietele mo-
tine, institutul antirabic, lptria cornunalk ampli numentale ale oragului, astfel in fala garii din Car-
ficarea spitalului de copii, capela ort.-rom. dintre tierul Josefin, in fala teatrului comunal etc.
Vii, gcoala de copii mici din cire. V-a, amenajarea gi Amintim aci executarea lucririlor arhitectonice
amplificarea §coalelor urbane, gcoala de menaj, gcoa- la podul Traian intre Cetate gi cartierul Josefin, pre-
la primara din circ. II-a, morga spitalului de Stat, cum gi alte lucrgri de intrefinerea podurilor in va-
institutul de maternitate, reconstruirea fatadei edi- loare de circa trei milioane Lei.
ficiului central: al primal-id, amplificarea abatoru- Inlocuirea a 2 poduri peste canalul Bega est in
lui comunal prin edificii corespunzitoare tuturor studiu §i se va pagi probail in anul 1936, dupâ inter-
cerintelor tehnice moderne, oborul de vite, formea- ventiile energice ale D-lui Irg.-$ef Adrian Suciu, la
zi numai o parte oarecare din activitatea construe- realizarea acestui proect de o importanti mare pen-
tivä in acest rästimp, reprezentând gi simultan o tru Timigoara.
valoare de un sfert de miliard investit pentru edi- Ream programul realizat in ultimul deceniu la
ficii publice. construirea drumurilor: s'au pavat strazi in
In privinta construirii §i inzestrarii cailor de co- intindere totali de 15.700 m. p piete 1.700 m. p.,
municatie s'a procedat la Timigoara, mai ales in ul- s'au macadarnizat 37.000 m. p., s'au reparat strazi-
timul timp, in cea mai perfecta armonie cu momen- le pavate de 82.000 rn. p., gi cele macadamizate de
tul economic al intregii retele de strazi. 148.000 m. p., iar aleele intrelinute erau de 29.000
Intinderea mare a Municipiuhri, din care rezulta m. p.
pentru vatra propriu zisa gi construita o densitate Cariera de piatra (bazalt) orageneasca din Sano-
de 53 locuitori la un hectar, iar pe cap de locuitor vita lângi Lugoj a trebuit reorgimizatä in mod com-
o suprafata strOzilor de circa 20 m. p., a impus o re- plect in exploatarea ei, spre a nu impiedica mer-
forma radicala economica gi tehnica a intregii pro- sul fucrarilor de gosele.
bleme de circulatie. Aga era productia carierei in anul 1931, când
Sprijinindu-se in acelag timp pe necesitatea de D-1 Ing4ef Adrian Suciu a preluat in mod efeetiv
a rationaliza gi contribuffile edilitare, o problemä, conducerea ei, de 1000 vagoane anual, iar venitul se
care sta intr"o legatura restrânsg cu Cea a arterelor cifra la abia 250.000 Lei.
de circulatie, a procedat D-1 Ing.-Sef Adrian Suciu nand mecanizarea gi rationalizarea carierei, s'a
la soutionarea definitivä a intregii chestiuni de cir- reugit de a face o produclie anualä de peste 5000
culatie, punându-se astfel alaturi de oragele cele mai vagoane, realizând un venit de 1.500.000 Lei.
moderne ale Occidentului. Strazile sunt impartite, Remarcabili este in sargit opera conducatorului
dimensionate gi construite dupri importanta lor cir- actual al Serviciului Tehnic Comunal, prin care in-
www.dacoromanica.ro
 156 URBA.NISMUL
tentioneaza D-sa de a baza toate masurire urbanis- dina, abia realizat in prea patine cazuri in unere
tice actuale §i cele de viitor pe studiile amanuntite colonizari din Europa occidentala. In primavara a-
§i con§tiincioase. nului viitor va efectua D-1 Ing.-Sef Adrian Suciu
Posibilitile stralucite de desvoltare, de cari dis- primele incercari cu strada-gradina, §i anume in
pune ora§ul Timi§oara prin intinderea sa deosebita strazile de vile de o latime de circa 40 metri, in cari
precum §i prin rezervele bogate de terenuri, dictea- fa§ie destinata gradinei va ajunge la 12-15 metri
za de alti parte o prudenta §i experierrta mare in di- Desigur vor fi creiate §i intretinute plantatii
rijarea desvoltarii urbanistice. in aceste strazi-gradini dupa un plan-ansarablu, ela-
D-1 Ing.-ef Adrian Suciu a urmat drumul cerce . borat de ora§.
tarii statistice a fenomenelor urbanistice existente, D-1 Ing4ef Adrian Suciu prevede largirea stu-
spre a putea deduce de aci masurile de luat. diilor urbanistice pe o scara §i mai intensa. Il preo-
- Din pacate nu ne permite spatiul disponibi de a cupa mai ales problema locuintelor, §i anume din
enumera toate acele probleme, de cari s'a ocupat punct de vedere social, igienic, economic §i finan-
conducatorul tehnic al Municipiului Tirni§oara in cira, prOblema demografica, problema salubritatii,
rastimpul activitatii D-sale in acest ora§. suprafetelor verzi §i regiunilor inundabile.
Spre a putea phi la determinarea intinderei Ne- ITn nou regulament de constructii va fi dat in
trei construite a ora§ului in planul nou de sistema- timpul cA mai apropiat aplicrii publice. Este inte-
tizare, a intreprins D-1 Ing.-Sef Adrian Suciu o an- resant de §tiut, ca acel regulament se bazeaza pe
cheta urbanistica-sociala in periferiile ora§ului, care principii cu totul noui in oralele românelti. El va fi
ar putea servi drept exernplu pentru toate ora§ere pus pe baza unei zonificari a ormului, ceeace este
române§ti. S'au examinat in total 1452 familii, iar un prim considerent al urbanismului modern, cerut
chestionarele-respective, cari numerotau peste 60 de de pretentiunile sociale, igienice §i estetice.
coloane, au permis un aspect real asupra locuirii a- Regulamentul nou procedeaza cu mult mai sever
celor straturi de populatie, asupra compunerii locu- cu exploatarea parcelei, neadmitind cladirile dos-
intelor, subinchirierilor, conlocuirii familiilor inteo nice fara aer §i lumMi §i &and ora§urui posibili-
locuintä, structurii populatiei dupa varsta, ocupatie, tatea de a dirija in mod efectiv toata creiarea con-
asupra mutarifor, numarului paturilor in raport cu structiva particulara.
numarul locuitorilor, asupra consumului alimente- Activitatea tehnica publica se oglinde§te cel mai
lor celor mai necesare etc. sincer in aspectul interior al unui ora§: Predomina-
Ca o lucrare pregatitoare a planului nou de sis- lia edificiilor puMice fata de cele particulare, ar-
ternatizare S'au pus de catre §eful Serviciului Teh- monia eulorilor, buna repartizare a locurilor verzi,
nic Comunal directivelede ordin urbanistic, mai a- un raport rational intre suprafete locuite §i cere de
les cele privitoare la vatra viitoare a ora§urui, iar in circulatie, curatirea, buna orientare.-
urma s'au efectuat statistici, anchete §i studii refe- Putem pretinde, ea toate aceste pretentiuni sunt
ritoare la mi§carea constructiilor particulare. la a- urmarite aci in felul cel mai priceput §i con§tiincios
paratea antiaeriana, la circulatie, la cererea viitoare de condlicerea tehnica a Municipiului Timigoara.
a locuiutelor, la problema economiei strazilor, cea a
contributiilor edilitare, zonificarii ormului, repar-
tizarii industriilor, clasificrii strazilor, 'claselor de
constructii etc.
RÉSUMÉ
In prezent un proect maret preocupa pe §eful Ser-
viciulni Tehnic Municipal, un proect, care va avea ACTIVITÉ ÉDILITAIRE ET URBANISTIQUE DU
consecintele adânci §i binefacatoare asupra econo- MUNICIPE DE TIMI$OARA PENDANT LES 12
miei strazilor, asupra marirei suprafetelor verzi ale DE RNIE RE S ANNE S.
oraplui §i asupra metodelor de salubritate.
Tocmai studiile de ordin economic ale retelei de Tirnivara qui a 100.000 habitants et qui est après
circulatie au adus o proMcnna cu totul noua in ora- la capitale du pays le deuxiinne Municipe rournain, réa-
§ele române§ti, acea a streizii-gr5din, care va ocupa lise au point de vue administratif, toutes les conditions
in sträzile destinate locuirii intreaga fhie a drumu- nécessaires â une évolution urbanistique intense.
lui in afara de carosabil §i trotuar. Le progressernent technique de Timiloara peut être
Favorul strazii-gradina in privinta estetica §i i- constaté dans l'oeuvre urbanistique accomplie ces 10-12
gienica va fi imens, iar econorniile facute cu infiin- dernières années.
tarea plantatiilor de catre proprietarul limitrof, cu Comme conséquence de la réforme radicale survenue
curatirea fkiei intre trotuar §.1 casa, vor fi conside- dans le probleane de la circulation, les rues sont divi-
rabile. sées, mesurées et construites d'aprés l'importance de leur
Ne vom apropia in mod pronuntat unui ora§-gra- circulation.
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL PAVAJELOR BUCURESTENE 157

L'exécution des travaux d'architecture, l'entretient des
pouts et le remplacement de certains d'entre eux, la
réorganisation de l'exploitation des carrières de pierre
par leur mécanisation et leur rationalisation, la concep-
tion d'un nouveau plan de systématisation, le problème
des habitations, de la démographie, de la salubrité, des
colonisations périphériques des espaces verts, des régions
inondables, l'établissement d'un nouveau règlement de
construction, ainsi qu'une série entire d'autres réalisa-
tions du service technique municipal se doivent en gran- '
de partie â lénergie et A. la compétence scientifique et mi-
nutieuse de l'ingénieur en chef Adrien Suciu.

IC;

ISTORICUL PAVAJELOR BUCURE*TENE

STUDII $1 DOCUMENTE
de PAUL I. SXNDULESCU
Cond. de Lucräri Publice

- urmare si sfär,if -

PRIVIRE REZUMATIVX ASUPRA CELOR Perioada IV

SCRISE PANX LA 1870 (1860-1900)
Inainte de a trece la expunerea ti examinarea sis-
temelor de pavaje - aplicate in Bucure§ti, incepând
chiar cu anul 1870, o perioada nou'a §i destul de a-
rii)
I. Pavaje
-
Introducerea pavajelor sistematice - (pe catego-
dure ti elastice.
dure (executate pâtirt la 1870). a) Pavaje
bundenta in sisteme noui ti variate - voiu face o executate cu piatra-bolovani de râu (chenare, tro-
recapitulutie a tuturor pavajelor aplicate pe strazile tuare i carosabil).
Bucurettilor - dela primele inceputuri ti pina in b) Pavaje executate cu piatra cioplita-regulat (pa-
anul 1870. vele, borduri ti lespezi), din tara §i strainatate.
II. Pavaje el-mace. (Se executa dupa 1870) :
- Dupa relatirile de mai sus, a-tat descrierea pro- a) Pavaje de macadam, existente.
priu zisi a evoluarii pavajelor, cât ti insemnarile b) Pavaje din asfalt turnat.
inedite - in legatura cu executarea lor - putem c) Pavaje din astfalt comprimat din roca naturalA.
sa impanim activitatea edilitara, - in aceasta di- d) Pavaje din lemn de brad in cuburi sau pris-
rectie, in urmatoarele perioade: malice.
Perioada I Costul pe metru patrat al pavajelor executate
1)4r:A la 1870.
Neexistenta nici unei imbracaminti a patuhii stra-
zii, deci strazi de pamânt. - 1800 - Un stânjen patrat de pod de lemn de
stejar - gata executat costa cca. 60 de taleri.
Perioada II Pe metru patrat revine la cca. 15 taleri. Acest
pret, scade pânâ in anul 1820 la 12 taleri metru pa-
(pâna la 1830) trat.
- 1830. Un metru patrat de pavaj de bolovani
a) Impietruirea ordinara cu pietri§, nisip §i moloz.
de rân - costa cca. 11 lei 1, echi sau 132 lei stabi-
b) Podirea cu grinzi din lemn de stejar (poduri). lizati - de astazi.
Cu mici variatii se men:tine acest pret pe tot tim-
Perioada IiI pul - 1830-1860.
(1830-1860) In costul pavajului de 132 lei in. p. este cuprins
§i meremetul - locuitorilor - care varia dupa cum
a) Pavaje ordinare din piatra-bolovani de râu. am mai spus - dela 2 lei la 3 lei, cos.tul exact fiind
b) Impietruirea (§oseluire), cu pietri§ de râu §i in functie de fatada proprietatii pe care o avea pro-
nisip de carierâ. prietarul -in strada ce se pava.
c) Podirea cu grinzi din lemn de stejar ti brad in - Spre exemplu sá luam câteva cazuri, In anul
fata edificiilor publice. 1832-meremetul pe Ulita Stelei, spre Sf. Vineri-
www.dacoromanica.ro
15$ tilitANISMUL .138114

era: <<po lei 9 §i 2 parale de stinjen patrat»... <<ot Transformati in lei de astizi §i suprafata in me-
Sf. Vineri, po lei 40 stinjenu»... tri patrati vom avea:
- Mai târziu, in anul 1864, pretul pe metru pa- I Suprafata totalâ = 55.300 m.p.
trat al pavajelor executate in acest an §i care nu II Costul total = 10.307.936 lei
difer prea mult de cele executate in intervalul
1860-1864 - era: Pentru a complecta unele preturi unitare, la pa-
vaje, pe anul 1866-1867, ream seria preturilor
I. Pavaje sisternatice. din proectul intoemit pentru canalizarea §i.pavarca
Borduri de gresie din Scotia având dimensiunile: sistematici a Cali Mogo§oaia, o anumiti portiune:
0,20X0,25X1,00, a§ezate pe fundatie de carrunida Var bidraulic m.c.=130,47 lei (4.176 lei).
§i cu strat intermediar de 5 cm. de mortar de var Zidärie de beton la canal ni.c. =93,22 lei (2.983
hidraulic, sau pe fundatie de beton 0,25X0,30, lei).
costa 23,88 lei metru liniar sau 770 lei stabilizati. ZidArie de bolovani la canal m.c. = 38,82 lei
Trotuare de lespezi de gresie (0,40X0,80X0,08) (1.242 lei).
- din Scotia sau dela Comarnic (0,30X 0,70X0,06) Zidiirie de dirämidii cu tencuialâ m.c. = 83,92
arzate pe un strat de 8 cm. nisip §i rostuite cu lei (2.685 lei).
mortar de var hidraulic, costa 38 lei metru patrat Zidärie de cirâmidi färi tencuiali m.c. = 82,33
(1216 lei). lei (2.634 lei).
Carosabil din piatr cioplit, cubicâ, din Sco}ia Zidirie cu piaträ ciopliti m.c. = 360,33 (11.520
cu 1=0,16-0,29 - a§ezat a. pe nisip de 20 cm. lei).
grosime, costa 71,90 lei metru patrat (2300 lei). Fonti pentru console kgr. = 2,42 lei (77 lei).
La 1866, in urma unei licitaii tinute la Primarie Piatra sparta m.e. = 53,50 lei (1.712 lei).
s'au stabilit urmatoarele preturi pentru pavaje sis- Piatra nespartâ m.c. = 40,00 lei. (1.280 lei).
tematice cu piatrâ din tali': Piatrâ cubicâ buc. = 3,41 lei (109 lei).
Borduri de gresie, 020X0,85, cu 45 lei metru li- Terasamente ni.c. = 2,08 lei -(66 lei).
niar (1440 lei) inclusiv fundalia. Depavare de bolovani m.p. == 0,75 lei (24 lei).
Trotoare de lespezi de gresie, 0,20X0,30X0,08 cu Implinire de pâmânt 111.C. -=-7 1,07 lei (34 lei).
32 lei metru patrat (1024 lei) inclusiv fundalia. Transportul pämântului m.c. = 3,10 lei (99 lei).
Carosabil de piatrâ ciop1it, 0,13X0,30, cu '72 lei Trotuar din lespezi de gresie m.p. = 34,77 lei
metru patrat (2304 lei) inclusiv fundatia. (1.112 lei).
Tot in anul 1866, si fac Ineerciiri cu lespezi de Pavaj din bolovani (carosabil) m.p. = 4,55 lei
gresie - aduse din Be Igia - la trotoare, cu 31 lei (145 lei).
metru patrat (990 lei). Pavaj din bolovani (trotoar) m.p. = 2,30 lei
IL Pavaje ordinare. (74 lei).
Pavaj din piatrâ cioplit m.p. = 71.906 lei
Sunt . pavajele executate cu bolovani de râtt §i cele (2.300 lei).
de macadam (impietruire). In anul 1866, sunt ur- Nisip de carierâ, ca'ruta = 4,20 lei (135 lei).
mitoarele preturi pentru aceste pavaje Cifrele din paraniezi reprezinq costul la valoa-
Chenare de bolo-vani, 0,20X0,30X0,08, costa rea leului de asfazi.
0,30 lei metru liniar (10 lei). Mai târziu, 1868-1869, gâsim la pavajele siste-
Trotoare de alicarie, 0,10 X 0,15-X 0,06, costa matice urmitoarele preturi unitare:
3,50 lei metru patrat (112 lei). - Borduri din marmori ro§ie din Banat (de
Carosabil de bolovani de râu, 0,15X0,25X0,09, aceia§i calitate Iespezile §i piatra_cubici), hi sec-
costa 6 lei metru patrat (192 lei). tiune trapez, 0,35X0,26X0,09 cu 3 lei bucata (96
cu pietri§ de riu §i nisip) - costa 1,30-2 lei me-
tru patrat (64 lei).
-
Iar pavajele de macadam (impietruire pe 10 cm. lei) sau 45 lei metru liniar (1440 lei).
Trotoare, lespezi de 0,30X0,30X0,08 cu 36
Pavajele, din nou, executate in Bucure§ti §i nu- -
lei Inp. (1.152 lei).
Carosabil, piatri cubica 1=0,22 cu_4 lei bu-
mai in trei culori, dela 1 Septembrie 1866 pâni la cata 128 lei) sau 45 lei m.p. (1.408 lei).
1 Septembrie 18(7, au costat: Iar câtre sfâr§itul anului 1869 gasini preturile:
Culoarea Neagrâ = 2375 Stj.p. = 55.338 lei Lespezi de gresie din Belgia 0,40=0,30X0,06 cu
» Verde = 3410 » = 79.453 » 17 lei metru patrat (544 lei).
» Galbeni = 8040 » =187.332 » Lespezi din tail - de gresie, de dimensiunile
13.825 Stj.p. 322.123 lei celor din Belgia, cu 19,75 lei mp. (632 lei).
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL PAVAJELÖR RUCÜRt$TENt 13g

Carosabil din piatra bolovani de rill, cu 4,50 lei va acoperi chAtuelile ce vor surveni altui antre-
metru patrat (145 lei). prenor, la o noua licitatie sau daci se vor executa
Trotoare impietruite cu pietri§ §i nisip, ea 0,68 in regie.
lei metru patrat (22 lei).
S Crei dew
Ise
.f e
:??atja".

..f
o
ay. v r.

/MF7 "kfit Sebet slop.

4k: - fr i.461

4 k.4/ mo.sa
"
.
. .

41, AG, X; .C
."
.
4v/

Fig. 23. - Planul de situatie al strlizii (goselei) Sabinelor, in

anul 1868.

- Ca incheere a rezumatului facut, pâdä aci - Cca

vom expune condifiunile speciale pentru aprovizio-
narea lespezilor pentru trotoare §i a pietrei cioplite
pentru carosabil, intocmite in anul 1869.

Condifiuni pentru aprovizionarea lespezilor

pentru trotoare.

1. Lespezile vor avea dimensiunile: h=0,08, lat

.0,30, lung 0,40 §i. minim §i maximum: h=0,10,
lat=0,40 §i lung=0,50.
2. Calitatea va fi: marmora, gresie durâ, trahit §i ita
granit.
3. Fetele laterale §i cea de deasupra vor fi cio-
plite cu ciocanul dintat.
4. Se va depune la Primarie o lespede model.
k 41(4
e

5. Receptia provizorie se va face in grämada, Jr

'17 go"
D.
144
iar aceea definitiva in pavaj. Cazars -84w4
6. Se vor refuza lespezile cari nu vor avea call-
tatea §i dimensiunile cerute.
7. Antrepriza este obligati' a depune o garantie 6a
de 10% din valoarea furniturei §i care garantie va tie
consta din bani, efecte publice sau in imobile nesu- Fig. 24. - Calea Mogogoaia in anul 1872.
puse la ipoteci, iar garantiile ipotecare se vor primi
cu 1/3 scazamânt. 9. Situatiile provizorii de plata se vor face cu
8. Garantia va râmâne pâna dupa predarea fur- 20% retineri, pana la receptia definitiva.
niturei, §i in caz de nerespectare a contractului se Urmeazi alte conditiuni de plati.

www.dacoromanica.ro
 160 IJRBANISMUL
Condifiuni pentru aprovizionarea de piatra cioplit aceasta trebue sa ofere toate garantiile miei bune
prtsmaticir. functionäri.
Era dar o nevoie simtita §i de atâtea ori manif es-
1. Piatra cioplita va avea dimensiunile: h=0,15, tati pentru organizarea acestui serviciu, care s fie
lat=0,15 §i hmg=6;10, cu variatia in minus de direct raspunzator §i fâra indicatiunile caruia Co-
1 cm. - muna si nu se angajeze in lucrari de asemenea n a-
2. Calitatea pietrei va fi: gresie dura, trahit, con- turi. Era necesara o directiune unicä centralä, care
glomerat sau granit. sä imprime un sistem rational de studii pentru
3. Toate fetele vor fi perfect netede, lucrate cu modul de aplicare al felului pavajelor pe diferite
punta fete plane, muchii drepte §i laturile per- strazi - dupa importanta fiecareia.
pendiculare intre ele. Izolarea in care se gaseau cele 4 culori - fala
4. Se va depune la Primarie modelul fixat de de Biroul pavajelor -am putut-o constata §i noi
citre antreprenor §i se va sigila.
5. Receptia se face mai intâiu provizoriu in gri-
-
generatia de astazi - când cartierele periferice
rämaseserä complectaxnente lipsite de orice fel de
mada §i apoi definitiv in pavaj. acoperamint, 'Ana mai acuma cfitiva ani.
6. Se vor refuza and nu vor avea dimensiunile Coordonarea rezultatelor oblinute asupra com-
fixate, calitatea prescrisa, sau nu va fi cioplita in portarii fiecarui acoperamânt cat §i anurnite studii
conditiunile aratate, sau se vor gasi fragede - cu practice, ar fi fost de naturi a limuri perfect tot
vine albe - sau suprafetele vor avea scobituri. ce se raporta la aceasta opera edilitara, stabilind
Urmeaza conditiunile de garantie §i de plata, in in acela§ timp cel mai bun sistem de pavaj pentru
felul celor specificate la furnizarea lespezilor. fiecare arterg de comunicatie importanta.
Incheind aceasta introducere, vom_ expune in
n. continuare toate felurile de acoperaminti aplicate
strazilor Bucure§tene.
SISTEMELE DE PAVAJE INTRODUSE - Cunoa§tem /Ana la inceputul anului 1870 ce
IN BUCUREM DUI% ANUL 1870 izisteme de pavaj - noui - s'au aplicat in Bucu-
re§ti §i respectiv costul pe metru patrat. Din cele
- Dupa ce am vazut evolutia pavajelor in Ca- ce urmeaza voila vedea ca, chiar din acest an -
pitala pana in anul 1869, urmeazä acum s descriem este o scadere simtitoare a costului pe metru pa-
sistemele de pavaje aplicate pe strazile Bucure§tiu- trat a pavajelor de piatra cioplit. Aceasta scâdere,
lui, incepând cu anul 1870, când se fac prefaceri precizam dela inceput, se datore§te exclusiv concu-
din ce in ce mai mari. Chiar anumite legi, cari con- rentei antreprenorilor ramâni cu piatrá din Tara,
tin destule contraziceri in adininistrarea, organiza- concurenta facuta in primul rand pietrei de Scotia
rea §i sistematizarea ormului, bleep a fi studiate in
ti al doilea rand antreprenorilor straini. Dealtfd
mod serios pentru a se modifica in sensul necesita- piatra din Scotia nici nu s'a mai importat dupä
tilor, atât prezentului cat §i viitorului. 1870, iar cat prive§te antreprenorii straini de lara
In timp ce ora§ul Bucure§ti, lipsit de un plan de Româneasca, au fost complectamente inlaturati dela
sistematizare rational intoemit, este lasat pe seama executarea pavajelor de piatr cioplit. Vom gasi
fanteziei populatieL atit in ce prive§te deschiderea insa antreprenori §i case sträine - angajate a exe-
strazilor cat §i. construcliile particulare §i chiar cele cuta numai sisterne noui de pavaj ca: astfalt, dale
publice, fantezie ce este departata de preocupârile de beton comprimat, pavaj de lemn - diferite sis-
sistematizarii rationale §i esteticei de ansarnblu, se teme §i renumitul pavaj de dale de bazalt artificial.
studiaza in mod practic §i variat aplicarea, sau mai Chiar §i Primaria tinde a executa lucrari de pal aj
bine zis adaptarea celui mai bun sistem de pavaj - mai mult in regie, §i angajeazi dealtfel, aproape
pe strazile Capitalei. 300 de pietrari (pavatori), iar materialele - pia-
Concomitent cu rezultatele oblinute, la pavajele tra §i nisipul le cumpara la licitatie.
noui - in orarle din apus, se face §i la noi beer- Este o metoda noua de lucru, in felul celei prac-
carea acestor sisteme, bineinleles inteo mäsuri mai ticata astazi, adica Primaria sä dea materialele an-
redusa. treprizei, iar aceasta având numai manopera.
Pe masura ce se incearca §i se executa - sisteme Inainte de a expune evoluarea sistemelor de pa-
noui de pavaje - se simte din ce in ce mai mult vaj - sä. aratam cam in ce fel, sau mai exact, cam
lipsa unui serviciu special posedând in adevar toate pana unde ajunsese pavarea strizilor - fata de
cuno§tintele cerute de importanta misiunei, cad lu- centrul Capitalei - §i pentru aceasta lasam sä vor-
cririle definitive cari vor fi executate vor trebui de beasci petitia cetatenilor din Suburbia Precupetii
astadati s dea toate rezultatele a§teptate, §i pentru Noui - adresata Domnitorului Carol I.
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL PAVAJELOR BUCURESTENE 161

oPrea Iizlçate Doamne al nostru prea milostiv tätenilor - dind (liar 'Anil la 50% din valoarea
protector ! lucrirei.
In timp ce la periferie se paveazä cu bolovani
- <<Dupii mai multe suplice ce am dat D-lui gi macadam - la centru se continua', in acelag ritm
Primar al Comunei Bucuregti, prin carele 1-am ru- ca Mina acum, pavarea cu piatri cioplitä regulat -
gatu ca s binevoiasci a ordona spre a se termina in antreprizä gi regie. Sträzile de bolovani au profil
lucrarea pe str. Po Iona §i a se face gi strada Liiptari conveX.
Carierele cari furnizau piatra cioplitä, in afari
:
r;r
.
- -" " ° ." 'ii-n,7:
IMP
de cariera Belia care da cea mai mare cantitate de
- r,
piatri erau Comarnic, Väleni, Sinaia, Breaza, Ta-
-`
tuc, Slon §i Possada - de unde se exträgeau lespezi
gi borduri, iar in locul pietrei din Scotia s'a adus
g' -
pentru incercare gi piatri din Franta dela localita-
.0ss444:;-4t,4r,tt- '
tea St. Raphael, care nu a dat rezultate. Se aduce
pentru incercare gi granit din Italia.
La inceputul campaniei de lucru a anului 1870,
Primäria dorea ca, printre cei aproape 300 de pie-
trari angajati - sii aibä §i câtiva pietrari (pavatori)
MEMNON
IM MINIM emu 1 -- LI
f . genovezi - renumiti in acele vremuri in toatä Eu-
NEMEEEIM
MEMMINNOM
MUM 1!
- ropa - §i. dupä cari erau cei din Pesta. Pentru acea-
MINIMMEEM 1
09921 =MU NNIMIENI
' ;. sta, Primäria di delegatie unui oarecare C. Serghiad.
INIEMOOMM71
¡'.. IMMINIMINIMMMOt 9110 sewage
1NEMEEILIrr
MINIMMINENMEI NO
ar IHOIONNIM'
MN . _,BEIONEWM11
2111MW-
:AIMISMINNIMM-
1171111111111 Sn
- care se aflii chiar la Geno%a - sii angajeze 10
pa% atori.
,
Acesta rispunde ca a gash numai 5 §i in urrnä-
Ill
toarele conditiuni: «sa li se facii contract pe 8 luni
NI*
- din momentul clind pleacei din Genova - soco-
0,4.1 INNIN1
14,11.4*
14/11/4.16 tind cidz fac 12 zile pîrí la Bucure§ti qi 12 zile intor-
04.01.4° ISZ9411*
ole
11V
-
$1.1t 101111911111N11 Lib.lft 141%$ sul - i si fie pWaiti cu 180 lei pe lun4 (5800 lei)
11.0#4-4.- -4414114 plus 400 de franci drumul dus i intors».
¡*#0460,0# 41#4;1.
0.410
to. 4r401" *4:1 AN ând la dispozitie personalul lucrkor arkat,
Primarul pune in vedere Arhitectului Capitalei, M.
Caputineanu - ca in timp de patru luni sii repare
Fig. 25. - Societatea de drum de f er american (tramway) cere
toate pavajele de bolovani gi piatri cioplitä din Ca-
Primiriei si-i aprobe unul din cele douii modele No. 1 si No. 2,
pentru racordarea paNajului cu liniile de tramway. Se aprobil No. 1.

din Suburbia Precupetii Noi - ccia ce nu s'a pus

Ina' in lucrare §i din care cauzi ca ocaziunea plo-
intelor suntein inundati in at nu putem iegi din
casele noastre gi astfel din cauza sus arätatä de- Fig. 26. - Vedere si sectie prin podul Mimi, construit peste
venim pieritori de foame, cu toate c i noi plätirn Dâmbovita, nerectificati, 1872.
contributiunea impusä gi care acum vedem c s'a
sporitu in loc de a fi scäzutä, firä a ni se face piatala. Ii mai pune la dispozitie 15.000 oca piatri
strada...». bolovani gi 2000 cärute de nisip zilnic. Piatra bolo-
Cererile de felul acesta se trimeteau Ministerului vani a fost cumpäratä la licitaie cu 24,60 lei mia
de Interne gi de aci la Primarie - cu referat de a de oca (790 lei) - sau pe metru patrat costa 4,92
se executa. Bineinteles ci Primaria le lua in con- lei (157 lei) -socotit ea intei 200 de oca la un
sideratie dar nu sa le satisfacä imediat, aceasta fiind metru patrat de pavaj.
in functie §i de contributia cetätenilor - Primäria Piatra cioplitä cat gi cea de bolovani, incepe sii
avind asupra sa in primul rind intretinerea celor fie adusi in Bucuregti gi pe calea feratä. Dad* va-
patru artere importante de circulatie gi al doilea goanele nu se descircau la timp intrau in magazi-
pavarea centrului Capitalei cu pavaje sistematice. naj (locatie) - pentru care se plätea 8 lei (256
Cartierele periferice erau deci pe planul al treilea lei) de vagon in 24 ore.
- gi pavarea cu bolovani a strizilor sau impietrui- In primele luni ale anului 1870 se introduce pen-
rea cu pietrig se ficea mai ales din contributia ce- tru prima nark' in Capitalä tramvay-ul cu cai (drum
www.dacoromanica.ro
162 ANISMUL
de fer american), de catre o Societate straini, care comprimat sau turnat. Pentru trotoare se inceara
se va ocupa ti cu repararea pavajelor pe strazile beton comprimat pe loc, sau mai târziu, in dale §i,
unde este tramvay. asfalt comprimat i turnat.
- 1870. - Se introduce un articol nou in condi- - Se mai incearcii, la strazile cu circulatie grea,
tiunile de executare a pavajelor sistematice gi de piatra cioplitä pe fundatii de beton, in locul celei
bolovani prin intreprindere. Acest articol era «3. - de nisip intrebuintata 'Ana acum.
'Pentru garanfia unei cat mai bune intrefineri, se ra Astfel, o asemenea oferta o face antreprenorul
face antreprenorului o refinere de 20% din yaloa- H. H. de Mary e Slade, in anul 1871, care se an-
rea lucreirei (in loc de 10%) §i aceasta afará de re-gajeazi si execute de proba un «sistem de pavai
finerile determinate de legea financiarei, pe timp de nou», din blocuri de granit 0,233X0,117X0,117,
trei ani». a§ezate pe un strat de mortar de var hidraulic dc
- 1870 - Februarie 12, se primegte la Primarie 0,23 grosime, iar intre rosturi si toarne ciment. Un
oferta lui Ophenheim, care cere sa execute de probil metru patrat de asemenea pavaj costä 46,26 lei
o portiune de pavaj cu piatra cioplita de gresie, (1480 lei), cu termen de intretinere 3 ani. La arti-
0,1 X 0,14, suprafata exterioara, in felul celor din colul 7 din contract propune ceva nou pentru Pri-
Paris - cu 75 bani bucata predate in Bucuregti. marie:
Piatra este din cariera St. Raphael-Franta, alta «Daci Municipalitatea nu va tine totdeauna stra-
portiune deschisa de curând gi va fi transportati in dele pavate de mine in perfecti curitenie, eu nu
coräbii, incarcând fiecare câte 40-50.000 de bu- voi mai fi obligat a raspunde de buna intretinere
cati. Aceasta ofeiti se respinge, deoarece aceasta a pavajului».
piatra s'a mai incercat gi nu a dat rezultate bune.
- 1870, Februarie 22. Alt antreprenor A. Zuml °
m'f't

°1:°
din Viena, propune Primariei sa execute de proba
un pavaj cu granit «fiir4 cusur» - piatra cioplitä
cubic cu 1=17 toli de Viena sau 0,18X0,18X0,18,
cu 80 de bani bucata, transportatä la Bucuregti.
Aceasta piatri era extrasä dintr'o cariera apropiatil
de Viena. I s'a admis acestui antreprenor a executa . .
..
.. .,
.
-
.
de proba o portiune pc calea Mogogoaia in fala t121,fpf
tl.,..11!a11-... Ili:. 11? ;.. io.:,..1114.74I.
. . .. _
.
. '
.
.
.

' . =.--441 Sivpmfi(9111011.1Milalj

.z...:7:;..,17, -,ek:ic 1..74-77...,t3.17,71)gl PIMIIIIPlaf i; i a ¡lit'
casei lui Cantacuzino, lângä Pala.
- 1870, Martie. Consíliul comunal aprobä in
principiu oferta lui Philippe Vitali din Paris, de a
executa in Bucuregti lucrari de pavaje, canalizare.
etc. in valoare de 20 milioane lei (645 milioane lei),
platibili in câtiva ani cu dobândä de 9,66% anual.
Intermediar in aceasta afacere a fost agentul di-
plomatic al României la Paris, D-1 Strat. Dupi o
lung corespondenta, nu i se aproba sa execute nici
o lucrare.
- 1870. Se deschide Bulevardul Elisabeta
Doamna blue Mogogoaia i Brezoianu, urmând a se
pava in anul 1871.
Din cele aratate se observi ca pavarea centrului '
_

Capitalei se fäcea tot cu piatra cioplita, de gresie

gi granit, in cea mai mare parte din tall i o mica Fig. 27. - Vederea unei podioi peste Girlita, 1874.
cantitate adusa din Italia, restul pietrei straine -
fiind numai pentru incercare. Betonul comprimat la trotoare a fost incercat
Bordurile pentru trotoare cat gi lespezile se extra- pentru prima dati (de antreprenorul Henri Debski
geau numai din muntii /aril, dela carierele aritate din Frame, unde av ea: «Fabrique de Pierres Arti-
mai sus. ficielles, a base de fer, Système brevet& Briques,
- Dupa 1870, vom observa o noui tendinta in Carreaux, Dalles, Blocs»), pe Bulevardul Universi-
alegerea pavajelor pentru centruI Capitalei, gi care tälii. Aceasta incercare nu a dat rezultate gi Prima-

la carosabil -
este aceia de a inlocui pavajele de piatra cioplitä- ria vazind aceasta nu vroia sa-i achite costul lu-
§.1 numai pe anumite sträzi unde se cririi. H. Debski riispunde ca nu din vina lui s'a
cere linite, cu pavaje de lemn in ..cuburi gi gsfalt stricat acest pavaj ci din vina pietonilor cari au
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL PAVAJELOR 13UCURESTENE 163

trecut pe trotoar fara ca betonul sg-gi fi facut priza. prejudiciaza perspectiva Universitalii §i mic§oreaza
Peste câteva luni dupa aceasta incercare, Prima- trotuarul.
ria îi mai acorda alta, in fata Ospelului Herdan, In sensul acesta face un raport catre Primarie
dup Bulevardul Elisabeta, cu conditia ca !..)ctortul prin Ministerul Cultelor, cerând plantarea pomilor
comprimat sa fie in placi, §i cu pretul de 13 lei in pavaj, la rigole, (la 19 Martie).
m.p. (420 lei) . Se intocmesc chiar conditiuni spe- Comisia interimara a Prirnariei in §edinta dela
ciale pentru executarea unei astfel de lucrari. 24 Martie, luand in disculia raportul arhitectului
4. Se va pregati terasamentul foarte bine cu Orascu, îl gase§te just cu toati opunerea arhitectu-
maele peste care se va a§tene u fundatie de beton lui Capita lei, §i face cunoscut atât arhitectului co.
ordinar in grosime de 3 cm. format din mortar com- mund cât §.1 antreprenorului, pentru a se conforma,
pus din pietri§ cu var gras §.1 ciment. despagubind in acela§ timp pe antreprenor cu 96,16
«2. Peste mortarul acesta se va arza dalele de lei (3100 lei), ce reprezinta sapatul celor 160 de
beton comprimat bine regulate §i legate intre clan- gropi.
sele, dând trotuarului declivitate de 1 ern. pe La 27 Aprilie, se constatä plantarea la rigole a
3. Dale le de beton vor avea surafata de 50 eni. 108 castani §i restul aiurea.
patrati pe u grosime regulati de 6 can. La 7 Iunie, acela§ an, antreprenorul Lurtz face
4. Rosturile intre dale se vor implini prin mortar cunoscut Primariei, ca sa paveze Bulevardul, par-
de ciment. tea carosabila, deoarece pavajul existent este corn-
5. Lucrarea se va termina inteo lunâ i juma- plect degradat §i nu are nici pante convenabile
tate. (N.A. Suprafata de pavat era de 300 m.p.). pentru scurgerea apelor §i urinei dela cai, facân-
6. Bordurile se vor arza de Comuna din cele de du-le astfel s balteasca la rigole, la .raclacina po-
granit prin corpul pavatorilor comunali». milor, pe care-i usuca. El declara ca. daca nu se
Pe Iânga aceasta lucrare i se mai acordi s faca paveazi Bulevardul nici el nu mai intreine pomii
o proba de pavaj cu piatrâ artificiala, pe Ca lea Mo- 3 ani.
goraiei, la carosabil, în fata fostului local al lui Comisia Interimara, fiind inteo situatie delicata,
Aga C. Cantacuzino, de lânga Palat, pe o suprafata cere arhitectului Capita lei sa rezolve aceasta pro-
de 233 m.p. §i tot cu retul de 13 lei m.p. blema. Acesta, la inceput raspunde ca el §i-a spus
1871. Primarul magi pe Ing. comunei s a constate cuvântul la intocmirea proiectului, dar in cele din
§i s refere asupra pavajelor sistematice executate urtma spune eä pomii trebuesc inglobati in trotoare,
eu piatra din tara. Ing. Maxentianu raspunde ca. care se large§te cu 1,50 nr., solutie ce se §i aplica,
a cercetat pavajele pe strazile Academiei, Cornescu, bineinteles cu îne o cheltuiala in plus.
Lipscani, etc., lucrate cu piatri din jurul Câmpinei Aceasta este urmarea când nu se tine seama de
§i c se prezinta foarte bine, fiind §i malt mai ief- cuvântul functionarului de specialitate.
tine ca cele lucrate cu piatra din strainatate. 1871. Persona ltui technic lucrator, pe culcii.
- 1871. Se incepe constructia primului pod de Culoarea Ro§ie.
fer peste Dambovita, podul Serban Voda. In timpul 1 agent pentru cumpiirare de materiale 6.400
and se aceau s'Apaturile la culeea din dreapta, s'a lei pe lunä.
dat de ni§te izvoare de ape minerale. nand ana- 2 picheri a cette 3.000 lei pe luart.
liza chimici s'a constatat ci sunt foarte bune pen- 5 pavatori nemti a due 3.900 lei pe
tru suferinzi de piept. Atunci s'au oprit lucrarile 5 salahori a ceite 1.300 lei pe lunet.
de constructie a podului, captându-se in schimb 10 perechi pietrari, perechea a elite 3.600 lei pe
apele minerale, spre a le pune la dispozitia su-
ferinzilor, delegând §i un doctor cu supravegherea Culoarea Galbenci.
§i consultul cetatenilor. 2 picheri a câte 3.000 lei pe luna.
- 1871, Martie 6. Se face contract cu D-1 Lurtz 12 perechi pietrari, perechea a câte 3.600 lei pe
pentru a planta 160 castani pe B-dul Universitktii, luna.
cu garantie, de a-i intretine pe timp de 3 ani. Pro- Culoarea Verde.
ectul era facut de a se planta castanii pe trotoar, 2 picheri a câte 3.000 lei pe luna.
la cca. 50-60 cm. dela marginea bordurii. Con- 16 perechi pietrari, perechea a ate 3.600 lei pe
form proiectului, antreprenorul Lurtz incepe sapa- lunL
tul gropilor, in numar de 160, iar când s inceapa Culoarea Albastret.
plantarea pomilor, este oprit de arhitectul Al. 2 picheri a câte 3.000 lei pe lung.
Oriscu, insircinat de Ministerul Cultelor cu con- 12 perechi pietrari, perechea a câte 3.600 lei pe
structia edificiului Universitafri, pe motiv cii pomii lunL
www.dacoromanica.ro
164 LI 11.11 ANISMUL

Culoarea Neagrá. de beton, spre a lega intre ele aceste cuburi de lemn,
1 picher a 3.600 lei pe precum aunt acute pavajele de acest sistem».
1 picher a 3.000 lei pe lung. Pretul pe m. patrat al acestui pavaj era de 27 .

12 perechi pietrari, perechea a cite 3.600 lei pe lei (870 lei) §i i s'a aprobat sii execute to suprafafg
luna. de 10.000 m. patrati, de &titre comunä, cu care a
Salariile sunt date in lei de astäzi. ficut §i contract.
-7- 1871. Costul unui metru patrat de pavaj bo-
lovani de rau era 5,72 lei (183 lei) §i 1 mc. nisip
or f;=- -;

costa 4 lei (128 lei).

Anal 1872, de foarte mare inseannätate pentrn .
pavajele de astfalt, pavaje moderne, ca fiind primul
an cand se aphca acest sistem pe strizile Bucure§-
tiului. '11,1
Af

Afarâ de asfalt, acest an mai cunoa§te pentru

," 9' 4n '
intaia dati gi pavajul de lemn in cuburi. a=1 4

In timp ce cartiereIe periferice se pavau cu bo- L- - °

lovani de rill, rnacaaam §i piatri ciopliti pe ici pe ,

colo, in centrul oragului se incearci cele doui sis-
5i;t7-r'er- O. 0
teme noui de pavaj, pavajul de lernn in cuburi gi
asfaltul turnat gi comprimat.

Pavajul de lemn in cuburi.

In §edinla dela 1 Iu lie 1872, Consiliul cumunal
a incuviin/at a se face de probi pavajul de lemn, Fig. 28. - Seetial longitudinali, a podisti de peste Gorilla.
sistem Norris, propus de D-1 Layton. Pentru aceasta
s'a format o comisiune compusi din consilierh: Inainte de a incepe executarea acestui sistem pe
Corlätescu, Florescu2 Racotti, C. Dissescu gi arhi- strizile oragului, Primaria cere avizul Consiliulut
tectul Capivalei, spre a intoerni caetul de sarcini LucrArilor Publice, care prin jurnalul No. 381 din
al Intreprinderii de mai sus. 24 Iulie 1.872 rispunde:
Gam din acest caet de .sarcini:. <<...Sistemul ce urrneazi a se aplica nu se poate
«Art. II. - D-1 John Norris se angajeazil a face aprecia fiindci nu este bine determinat in caetul
acest pavaj de lemn in conditiunile cele mai bune de sardni, nu se precizeazi materia ce are sä se
intoemai ca cele executate la Londra, Paris §i Pestat pue intre rosturi, in fine nu se supune spre apre-
pastrând pantele regulate despre trotoare pentru ciere nici egantilioane de pavelele ce urmeazä a se
scurgerea apei dupa suprafata pavajului precum intrebuinta.
§i rigolele de scurgere, dupa cum se vede in mode- a) Lemnul fiind foarte igrometric absoarbe toate
lul depus la Primirie. umezelile gi toate necurateniile gi devine o sursä
Art. ILL Lernnele se va intrebuinia, atilt cele de de exaltaliuni infecte.
dedesubt cat §i lespezile de d'asupra va fi de brad b) In timpurile umede, umflându-se impinge in-
bine uscat i preparat bine, dupa cum se prepar. Eituri trotoarele sau se arcuegte, ramanand spânzu-
aceste leanne pentru pavaju. rate §i atunci se deterioreaza grabnic.
Atit podinile depuse dealungul cat §i cele dea- c) Injectiunile sau fierberea lor in materie uk-
currnezigul vor fi bine catrinite, precum §i cubu- ioasä le faceJesne arzitoare, precum s'ait intiim plat
rile de d'asupra vor fi asemenea cu o compoziiie ca §i la laqi.
pavajele din strginätate. d) Reparatiunile sunt mai anevoioase din cauza
Grosimile acestor podini ce servesc de un indoit dificultii desfacerii gi mai cu seamâ la modal pro-
agternut vor fi de 0,025, egal agezate §i bine corn, pus cu sistemul de dublu plangeu, care are si fie
binat ca gi in oragele mai sus menlionate, aceste neconenit taiat pentru serviciul gazului §i al ape-
podini se vor ageza pe un strat de nisip in grosimea lor, la desele vizite ce necesitä acest serviciu i cu
ce ar necesita. ocazia distributiei lor la particulari.
Bucâtile cele cubice de lemn vor fi in iniltime Cu toate acestea se incearci gi astizi inca in cele
de 0,125 gi largime de 0,076, precum aunt §i in mai mari orage, osebite sisteme de pavagiu de lemn
oragele mari, fiind toate agezate cu fibrele in sus. pregatit in conditiuni Ca si fie mai tare gi mai pu-
Intre cuburile de lemn se va pune o compoziOune in igrometric, spre a inlitura inconvenientele ci-
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL PAVAJELOR BUCURESTENE 165

tate mai sus. Nici un sistem insa nu este afirtmat Neufchatel, am onoare de a pune sub ochii Consi-
Ora acum ca intrunind toate conditiunile nece- liului Municipal câteva estracte din uä. culegere
sare unei bune viabiliti lesne de intretinut». .de studii §i de raporturi sciinlifice asupra acestui
Clare sfar§itul anului 1872 §i inceputul anului system de pavare publicat in scopu de a lumina
1873, se executa, in cele din urma, numai ca in- publicul asupra qualitatilor acestui system.
cercare, pavajul de lemn <<sistem american Norris», Notorietatea unor barbati precum: D-1 D'Arey,
care nu a dat rezultate. Inspector general de Punti §i osele din Paris, D-1
- 1872. Analiza furnizarii pietri§ului de Oda, Molo, Inginer-.Sef de Punti §i .*osele din Paris, D-1
pe m. cub. Haywood, Inginer allu cetatii Londra; D-1 Capitan
Extras 5,33 lei Tyler, Inspector allu Drumurilor de ferru allu Ma.
Ciuruitul 1,33 » rei-Britanii; D-1 Lancaster, etc. etc., insarcinati de
Transport 6,00 » a experimenta §i de a face raporturi asupra pavaju-
Arzarea in gramezi prismatice . . 0,80 » lui cu piatra bituminoasa, nu putea lipsi de a aduce
13,46 lei greutatea sa in deciziunile Consiliurilor Municipale
Beneficiu 10% 1,34 lei din Londra, Paris §i alte orar importante Toate
aceste deciziuni fura in favoarea systenrului propus
Total . 14,80 lei de Compania Anonyma de Piatra Bituminoasa din
ru.c. (480 lei) Neu chatel.
- 1872. Prefurile unitare ale pavajelor sistema- Compunerea Consiliului de Administralie allu
tice i ordinare: zisei Companii trebuia, la rândul ei, sa inspire cea
1 m.p. pavaj piatra cubica granit 34 lei (1.100 mai bunk incredere pentru buna executare a anga-
lei). jamentelor pentru materiale. Numeroase §i conside-
1 m.p. pavaj bolovani de eau 6 lei (192 lei). rabile contracte au fost rezultatele acestm concurs
1 m.p. pavaj de lemn in cuburi 27 lei (870 lei). de el emente de succes §.1 fidela lor executiune aduee
1 m.p. asfalt comprimat carosabil 32 lei (1.050 neincetat Societatii noui comande. Se poate zice ea
lei). productele Minelor dela Val de Travers sunt eau-
1 m.p. asfalt coulé trotoare 17 lei (550 lei). tate pana la estremitatile globului, intocmai ca lu-
1 m.p. dale de beton comprimat 13 lei (420 lei). crurile cele mai necesare vielii. Orarle principale
1 m.l. bordura de granit 19 lei 610 lei). ale ambelor Americi se vor pava deacum inainte
1 m.l. bordura de gresie 15 lei (480 lei). cu piatra din micul Canton Neufchatel.
1 m.p. trotoare de beton aglomerat 13 lei (420 Un exemplu mai apropiat V poate da u idee,
lei). Domnule Primar, despre aceasta intindere a unui
In preturile de mai sus se intelege manopera §i system recunoscut superior tuturor celorlalte. In
fundatia, adica pavajul complect executat. Ungaria s'a constituit de curând u Societate pentru
- 1872, Aprilie 6. Consiliul comunal tine §e- pavare cu piatra bituminoasa de catre Societatea
dinta §.1 aprobi executarea de probi a 100 metri Muma din Londra §i peste câti-va ani Pesta §i un
liniari de asfalt coanprimat din roca naturala dela mare umiak- de orar ale Ungariei vor beneficia de
Neufchatel-Elvetia, oferta lui Edwin Lankester. systemul propus de mine pentru ora§ul Bucuresci.
Incercarea se va face astfel, 50 m. liniari se vor Pesta a adoptat deja acest system pentru pavarea
executa la carosabil pe Ca lea Mogo§oaia, in fala bulevardelor §i strdelor sale principale, in unna ra-
Palatului §i 50m . liniari pe Bulevardul Universi- porturilor favorabile ce i s'au adresat de trei din
tatii. Pe acelea§i portiuni se incearca §i asfaltul inginerii sai trimi§i, cu cheltuiala ora§ului, la Pa-
coulé de trotoare. ris §.1 la Londra pentru a esamina pavajul acestor
Inteo §edinta dinaintea celei dela 6 Aprilie, Con- orar. Aci ca in Unpria voiu constitui ua Societate
siliul comunal, a respins oferta de pavare a sträzilor Anglo-Romidä daci marea cetate pus'i sub admi-
cu asfalt comprimat, deasemenea §i comisiunea de nistraIiunea Domniei-Voastre va voi s adopte pa-
infrumusetare a ora§ului. In urma acestui ere, varea cu piatri bituminoasi.
Lankester intoeme§te un memoriu foarte bine do- IJA asemenea instituliune va ofeH orasului po-
cumentat in care arata pe larg calitätile acestui pa- sibilitatea de a se sci'pa de oarecare funcliuni tot-
vaj. Pentru bogitia de documente ce conline, al deauna costisitoare cind sunt in regie, precum cu-
publicam in intregime. ratitul, stropitul, plantaliunile §i cite alte de acea-
st natura.
<<Domnule Primar, Lucrarea ce am onoare de a Vi supune, are avan-
«In sprijinul propozitiunii mele relativa la pava- tajul de a demonstra toate qualitatile pavarii in
rea oraplui Bucure§ti, cu piatra bituminoasa dela cestiune §i de a raspunde la toate obiectiunile la
www.dacoromanica.ro
166 URBANISMUL
care a putut da loc din causa confusiunii ce a esistat Aceste cifre comparate cu cele oferite de mine
¡Titre pavarea cu piatrá bituminoasä de la Neufcha- vor fi in ochii DD-lor Consilieri Municipali celln
tel §i aceea cu as falt artificial. Aceasta din urma' a mai bun interpret allu systemului presintat de mine.
fost parisiti pretutindeni; celu d'ântâiu a triumfat
fatil de toate systemele. Eatii estractele cullegerii precitate:
Cum putea fi alt-felu? Dupa cum yeti vedea din Campania anonymä
aceasti lucrare, intrebuintarea pietrei bituminoase de
rispunde la trei exiginti fundamentale ale unui bun Piaträ Bituminoas'6 din Neufchatel
system de pavaju: facilitatea circulaiunii, durata,
eftinkatea. - Compania a cumpirat dreptul esclusiv care
La Bucuresci, mai mult ca oriunde, systemul face obiectul concesiunii acordata de Guvernul Can-
in cestiune este chemat a aduce servicii serioase. tonului Neufchatel, concesiune de u durata de
§eaptesprezece ani, socotit de la 15 Decembrie 1870
pentru esploatarea Minelor de Piaui bituminoasâ
dela Val-de-Travers, lingi Neufchatel, precum §i
4_11;17-7A Z-/ atelierele, instrumentele, mârfurile in magazii apar-
tinând vechei Societati de Asfalturi de la Val-de-
Travers. Noua Companie a reluat asemenea toate
contractele pentru furnitura de piaträ bituminoasä
ce sunt a se face in Anglia, in. State le-Unite ale A-
mericii, in Austria, in Francia §i in alte lari. Ea ex-
ploateaza astizi aceste mine pe uá mare intindere,
este gata a face concesiuni esclusive pentru furni-
turâ de piatra bituminoasi, §i a primi, ca plati, ac-
tiuni ale oricarii coornpanii ce sear forma pentru a
intreprinde acest felu de pavare in tarile unde nu
s'au fâcut inca concesiuni; §i in genere pentru a
raspandi intrebuintarea pietrii bituminoase de la
Val-de-Travers pentru pavarea stradelor §i alte in-
trebuintari in sträinâtate.
Minele §i atelierele sunt situate la mai putin de
400 metri dela statiunea Travers, pe drumul de fer
dela Neufchatel la1Pontarlier, sectiune a resoului
drumului de fer de la Paris-Lyon §i Mediterana,
care se unesc la Neufchatel cm drumurile de fer
Elvetian §i German.
Fig. 29. - Seetie transversal, podisea de peste Gar lita. Compania EnglezI de Pavare cu asfalt dela Val-
de-Travers 0-a asigurat inonopolul pentru Marea
Toate incercirile acute 'Ana acum au fost costisi- Britanie, Coloniile §i Dependintele sale; prin con-
toare sau defectuoase. Intrebuintarea sylexului de tract ea scoate un minimum de 5.000 tone pentru
râu, deja destul de scump el insu§i, devine, se poate cei doui ani dintâiu; 7.000 tone pentru cei patru
zice, ruinkor prin desele reparatiuni ce ocazio- ani urmatori, §i in urmii anual 10.000 tone. Maxi-
neazi. Strada Târgu-Vestei pavati acum §ease luni, mum fixat acestei Companii este de 100.000 tone
trebue repavatâ la primivari, adica va trebui si se anual. S'a calculat ea acest maximum fiind intre-
sacrifice asupra aceluiagi punct înc u data suma buintat anual, in timp de 17 ani, s'ar ajunge a pava
ce a abosrbit deja. Este nevoe s reamintesc trista decal abia a 5 parte din stradele Londrei.
stare de circulatiune a acestei mari artere? S'a ficut asemenea uä concesiune pentru Ame-
Pavarea cu granit de Scotia sau de St. Raphael rica de Nord a unui minimum de 5.000 tone §i a
revine aproape la 48 lei fiecare metru pkrat. Ea unui maximum de 75.000 tone cu o Companie inti-
dateazi numai de doui ani pe calea Mogo§oaiei. Cine tulatä: Compania Americana' de pavare cu Pietre
nu recunoasce c trebue reinoitá peste un an? Dar Elveliene (Roches Suisses).
chiar admitand ca* va putea dura 5 ani, tot va costa S'a facut uä concesiune entru America de Sud
ora§ulu 144 franci de rnetru patrat; acest system a unui minimum de 2.000 tone pentru anul intâiu,
de pavare, firi a socoti cheltuelile anuale de intre- pornind progresiv anii urmitori Oat la un maxi-
tinere. mum de 30.000 tone..
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL PAVAJELOR BUCUMTENE 167

Mai este 'Inca un tratat cu u aka companie nu- tinue ce cere, sunt obstacole serioase la intrebuin-
miti: Compania Anglo-Austriaci pentru pavarea cu /area sa pe ui mare intindere.
Asfalt Bituminos pentru Austria. Aceasta Compa- Trista experienta facuta la Chicago unde pavagiul
nie se obliga a lua un minimum de 2.000 anual de lemn a comunicat incendiul unei strade celeilalte,
intiiu, 0 a ajunge la un maximum de 30.000 tone. a demonstrat marele pericol alu acestui system. De
Un asemenea tratat s'a incheiat pentru Ungaria: aceia Municipalitatea din Chicago, dupa ua maturi
2.000 tone anul intiiu §i cu eventualitatea unui ma- deliberatiune a decis ca crawl si fa in viitor pavat
ximum de 30.000 tone. cu peatra bituminoasa, system mai bun 0 mai sigur.
Asemenea s'a incheiat contracte cu Companii bel-
giene, olandese §i germane 0 s'a inceput negocieri
pentru tratate cu Italia, Turcia, Egiptul, Spania,
Portugalia §i alté tari.
Stabilirea §i intretinerea marilor linii de comuni-
catiuni in orarle mari au fost in ace§ti din urmä
ani, grave subiecte de preocupatiune pentru Admi-
nistratiunile Municipale. Sporirea circulatiei, fie a
marfurilor, fie a träsurilor de orice felu, a pus la
Mt' mare incercare, materialele intrebuintate in tim-
pul de fati; necontenit se fac incercari de a intro-
duce vreua nottä metoda in speranta de a se Mfg-
tura inconvenientele systemelor in practica astazi.
Vechiul Macadam este, sub ori care raporturi, celu Fig. 30. - Vedere in plan, podisca de peste Gar HI-a.
mai bun din toate; caci, când este bine stabilit si
in deplini bunä stare, este unul din cele mai agrea- Aceste inconveniente §i multe alte, au field pe
bile §i mai sigure ce avem, dar cheltuelile de con- Ministrul Lucrarilor Pub lice alu Franciei sa insar-
tinua reparatiune, dificultatea tractiunii când este cineze pe D. Darey, Inspectore Generale de Punti
nou, praful in timpul uscaciunei, noroiul pe timpul §i osele la Paris de a esamina aceasta cestiune §i
ploilor §i in urma sunt atâtea obstacole atit de se- de a-i presinta un raport; dupa ce a visitat Londra
rioase contra intrebuinfarii sale in orarle mari, in §i alte orme mari, D-lu Darey rim raportul sau la
cit este inlocuit putin cite putin cu alte materiale. 1850. Acest inginer zice: ca solutiunea importantei
Actualul system de pavaju cu granit, adoptat gene- cestiuni atit de desbatuta a duratei §oselelor in ora-
ralmente in toate ormele Angliei, a succedat Maca- §ele mad se va gasi resolvata prin intrebuintarea
damului. Cu toate acestea orice observator a putut judicioasa a pietrei bituminoase dela Val-de-Tra-
remarca ui imensi circulatiune in principalele vers.
noastre strade pe timp de 12 sau 15 ore pe zi oca- In urma acestui raport, Prefectul Senei incepu
zioneaz à. foarte curânddeplasarea acestor blocuri de na serie de esperiente in Paris cu piatra bituminoasa
granit, usarea unghiurilor i marginelor, deformarea comprimata, care dupa ani de cercari s'a aratat atit
suprafetelor, intersticiile absorb materii organice de avantagioasa, inch intrebuintarea ei a devenit
care, udate de ceata sau ploaie, se amesteca in urma generala in mai multe din partile principale ale ora-
atmosferii in forma de aburi nesänko§i prin actin- §ului.
nea soarelui §i a cladurii. Adiogati la aceste incon- In 1854, strada Bergére; 1858, strada St. Honoré,
veniente c mirarea repede i sgomotul, produse de strada Montpensier, strada de Valois; 1859, strada
trasurile care tree pe acest felu de pavagiu, fac ca Grenelle, strada des Petits Champs, strada Rivoli;
principalele strade sa fie nesuferite atit pentru afa-, 1860, la Place de Louvre; 1861, strada Neuve-des-
ceri cit §i pentru praceri. Astfelu, sgomot, noroiu, Petits Champs, Place de la Concorde, strada Buf-
prafu §i ua sdruncinkurä, care ne strica lesne ca- fon; 1862, strada Drucot, la Place de l'Hôtel de
rele §i träsurile noastre, sunt astazi inconvenientele Ville; 0 dela 1865 'Ana la 1867 s'a pavat astfelu
pretutindeni constatate ale pavagiului de granit. mai mult de 200.000 metri patrati in mai multe din
Spre a se inlatura aceasta s'a propus diverse mij- principalele strade, din care niciuna 'Ana acum nu
loace, unii au recomandat lemnul, allii ferul, in a avut trebuinta de reparatiune.
fine altii India Rubber (Cauciuc). Avantagiile acestui system sunt numeroase:
Pavagiul cu lemn singur a lianas in uz in citeva 1. Aceasta piatra bituminoasa formeazi ua §o-
locuri uncle liniscea este indispensabili; dar grama- sea inchisi hermeticesce, acoperiti de MI suprafata
direa noroiului pe timpul urât i reparatiunile con- impermeabila §i previne cu chipul acesta praful,
www.dacoromanica.ro
1 DE? URBANISMUL
noroiul sau exhalatiunile i poate fi lesne curatata A doua, methoda Ordinara. Când se prefera gosele
suprafata ei fund unita. fara ganturi, actiunea pavagiului este perfecta caci
2. Tractiunea .este tot aga de ugoara ca a unui apa nu poate patrumfe in piatra bituminoasa. A.-
tramvai, caci nu se gasesce pe dânsa nici ua supra- represinta piatra bituminoasa; B.-fondatiunea be-
fata neregulata care sa faci obstacol; pe de aka tonului gi C.-solul sau locul.
parte piatra bituminoasa este destul de tare pentru In acegti din urma ani in Anglia, ca gi aiurea,
a suporta cele mai grele care. numele de Asphalt s'a discreditat prin intrebuinta-
3. Acest avagiu micgoreaza inteun chip extraor- rea unei imitatiuni compusa din pacura de carbuni
dinar tractiunea pentru cai. gi din un felu de smoala inferioara, amestecate cu
4. Elu reduce cheltuelile de intretinere alu tra- . var, tibigir, etc. Neapirat ca aceasta compositiune
surilor la ua proportiune care este dificila de apre- nu s'a gasit in conditiuni proprii pentru u lucrare
ciat. care reclama soliditate gi de aceea a devenit foarte
curând mai de tot nefolositoare, caci ea este atacatä,
atât de caldura vara, cat gi de inghet iarna.
Minele dela Val-de-Travers, cunoscute deja in
AVA, thnpul vechei Rome, au fost recunosuut3 de mult
timp ca cele mai bune din hune pentlu pavarea
I 00 0 4.1 00'e stradelor.
56,0-042- c-74urciAritZ
Prima incercare de acest felu de gosea facuta in
Fig. 31. - Profilul transversal al strtizii Isvo.r, 1869, se vede ce
Anglia, este ua portiune terminata in Maiu 1869,
säptur s'a fiicut pentru a i se da pantii convenabilii. in Threadnudle Street, la Londra, lânga Banca An-
gliei gi pe care este inutil de a o zice, se face cir-
D. Mallo a gasit ca. economia obtinuta prin intre- culatiunea cea mai mare gi cea mai continua.
buintarea in Paris a pietrei bituminoase este a- Ridicându-se dupa aceasta sosea bucati din stra-
proape de 120 franci pentru un cal pe an §i aproape tul de piatra bituminoasa, s'a putut constata
de 300 franci pentru o trisura pe an. In toate stra- greutatea ramasese aceiagi, degi stratul de bitum se
dele prea frequentate, impiedicarile circulatiunei se comprimase din causa marei circulatiuni la care
reduc in proportiunea unei treceri accelerate pe ni fusese supusa.
suprafata unita cu u slaba tragere. Douasprezece luni dupa aceia, in Iunie 1870, ad-
5. Gracie lipsei de sdruncinaturi §i scuturaturi ministratiunea Municipala din Londra, insarcinä pe
in trasuri, comoditatea acelor care se servesc de inginerul sau de a esamina daca nu ar fi utile de a
dânsele cresce in mod considerabil. aplica acest system pe uä mai mare intindere, pavind
6. Economic gi durata. Suprafata fiind cu totul goselele oragului cu piatra bituminoasa gi la 1 Julie
unita, nu este nici un punct de frecare sau de usare, acelagiu an, du presinta un raport insotit de acela
fiindca.' bithumul este intins in strat destul de gros alu eminentului inginer alu oragului Londra, D-1
pentru a reiista oricarei presiuni verticale. Ua stra- Haywood.
da nu are trebuinta de reparatiune decal pentru In urma acestor raporturi Administratiunea se
lucrari subterane §i cheltuiala de intretinere este decise a face a se pava cu piatra biturninoasa sose-
mult mai mica deck aceea a Macadamului. lele Poultry si Cheapside, ceeace se facu in luna
7. In fine acest felu de pavagiu nu se strica nici Septembrie 1870.
de caldura, nici de inghet gi se usuca mai curând Atunci Bancherii gi Negociantii care 'hi au bi-
ca celelalte. Pentru a stabili u gosea, piatra bitu- rourile in vecinatatea imediata cu Threadneedle
minoasa indiu se macina, apoi se supune la u'a Street, recunoscând avantagiile unei gosele surde, a-
mare cildura intr'un cylindru invârtitor dar aceasta vura dorinta de a le vedea intinzându-se §i in stra-
ciuldurei trebue sí fie astfelu ca sá nu o topeasc6; in dele adjacente.
aceasta stare de prafu se raspandesce pe un beton In consecinta se presinta Administratiunei, un
specialmente preparat gi prin presiunea cu fiarre memoriu semnat de 100 banquieri gi alti negocianti
arse gi rulouri, devine racindu-se u noua massa din Oldproad Street, cerând a se pava aceasta stradi
homogena, impermeabila fr nici un intersticiu §i in acelagi chip. Aceasta strada s'a pavat apoi cu pia-
mai tare ca piatra primitiva. tra bituniinoasa. Indata dupa terminarea noului pa-
Toata goseaua Enid aga de herméticesce unita nici vagiu in Cheapside, publicul recunoscu general-
ni umezeala nu o poate patrunde nici pe deasupra mente superioritatea acestui system asupra tuturor
nici pe dedesubt. Sectiunile aci alaturate indica celorlalte §i. esprimá universal dorinta de a-1 vedea
doua methode de a stabili ua gosea. aplicându-se tuturor stradelor Londrei. S'a pus ca
Cea dintai represinta systemul pâraelor din Paris. objectiune contra intrebuintarii pietrei bituminoa-
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL PAVAJELOR BUCUREFITNE 1 69

se, ea ea poate face §oselele alunecoase, caci supra- «Mi s'a cerut opiniunea mea in punctul de vedere
fata lor este aga de uniti bleat picioarele cailor nu sanitar asupra pietrei bituminoase care servesce la
se pot sprijini. In locu de a respunde, lasam s pavatul stradelor, nu hesit a zice ca in ceeace pri-
vorbeasca pe D-1 Mallo, Inginer Civile din Paris. vesce curatenia, facilitatea de curatit, gi inlesnirea
«S'a zis ca asphaltul nu este practicabil pentru de a impiedica introducerea apei murdare in be-
caii de lucru gi jîtai cu-seami pentru caii de calarie, ciuri, peatra bituminoasa este superioara tutulor
pentru ca este prea alunecos. Cer permisiunea a in- celorlalte materiale intrebuintate pana astazi la
tra in cateva desvoltari asupra acestui punct gi de a Londra».
rectifica u eroare careia aparentele au dat, este a-
devarat, asemanarea unei realitati».
4oselele de asphalt când nu au prea mari pante
sau u rotungime (bombament) prea pronuntata,
nu sunt mai lunecoase de cat piatra de porphyr; 4 sta;:ff
qr.1.11... ...a..
577
serviciul municipal s'a asigurat in mai multe ran- cit ' ,,, -

duri despre aceasta, prin calcule acute cu ingrijire. Ihra. opti, bl&p.a
Iata unul din resultatele acestor calcule. t'
«In timp de doui luni s'a socotit numarul cailor
cazuti in strada Séne,. pavata cu granit cubic de
0,23, §i in strada Neuve-des-Capucines, a carei go-
sea este de asphalt comprimat; in strada Séne s'a 0
gasit un cal cazut din 1308 circulanti. In strada
Neuve-des-Capucines, un cal cazut din 1409 circu-
lanti. Proportiunea dar este in favoarea asphaltului. 411-toet.6
Fig. 32. - Amplasainentul podului Serban Vodil unde s'au
La Londra facându-se aceeagi objectiune, in De- descoperit apele minerale.
Oembrie 1870, Administratiunea ceru impiegatilor
sai «informntiuni relative la pericolul de alunecat D-1 Haywood a dresat Administratiunei oragului
pentru cai» etc. gi dupa ce a primit raportul lor, a Londra urmatorul raport, din care luam o parte,
decis ca Old Brood Street sa fie pavata imediat tot asupra intrebuintarei pietrei bituminoase:
ca goseaua Cheapside. «Suprafata acestui pavagiu fiind unita gi fara
D'atunci Administratorii sunt atit de satisfacuti mtersticiuti sau fara intervaluri tractiunea trasu-
de mnrele avantagiu ce ofera acest felu de pavagiu rilor este redusa cu mult; in adevar rotile trasuri-
ca au dat ordin de a se pava cu Oaten' bituminoasa lor se invârtesc mai tot aga de lesne gi aga de uni-
Gracechurdh Street, Moorgate Street, Pisbury Pave- form pe goselele de piatra bituminoasa ca daca ar
ment, Throgmortn Street, Milk Street, Russia Row, umbla pe tram.' ay; prin urmare persoanele din trä-
Queen Street, Nood Street, Brood Street gi Old sura sunt mai putin scuturate gi osteneala cailor
Bailey, locurile cele mai frecuentate ale oragului. este mai mica».
In timpul din urma aplicarea asphaltului a pri- «Umezeala nu strabate acest pavagiu; apa care
mit ua mare estensiune in Londra i imprejur gi in cade pe dânsul se scurge dar, sau se evaporeaza iute
Scotia, Irlanda gi in provincii s'au format noui So- daca suprafacia este in stare buna».
cieti cu capitaluri de ate u jumatate milion lire «Elu este aproape tot aga de putin sgomotos ca
sterling, pentru aplicatiunea acestui system. pavagiul de lemn».
Peatra bituminoasa dela Val-de-Travers este cu Pavagiul cu piatra bituminoasa, neavând inter-
deosebire convenabila tramvayelor, trotoarelor, sticiuri, nu favorizeaza gramadirea gunoaielor ci
plat-formelor drumurilor de feru, la solu sau la din contra, ofera mari inlesniri pentru u curatire
aria granariilor, pietélor de tirguit, curtilor interi- regulata, ori-care ar fi modul adoptat gi timpul,
oare ale caselor, camarilor, reservoarelor, etc. gi caci matura, lopata, gratuarul sau apa i se poate
pretutindeni unde este nevoe a se intrebuinta ma- aplica mai bine ca ori-carui alt felu de pavagiu cu
terialuri prin care sa nu strabati apa nici pe deasu- intersticiuri gi cred, gi mai economic.
pra nici pe dedesubt. «Celu mai bun mijloc de a curati peatra bitumi-
D. Tyler, Inspectore alu Guvernului pe lfinga noasa este de a o spMa, ceea ce se poate face cu in-
drumurile de feru, recomanda foarte mult Adminis- lesnire, rapiditate gi economie; in adevar daca prin-
tratiunii Lucrarilor PuMice intrebuintarea pietrei cipalele strade ar fi pavate cu peatra bituminoasi,
bituminoase pentru tramwayuri gi Dr. E. Lankester, ele ar putea prin u spalatura, in fiecare dimineati,
Inspectore Sanitar al parroehiei St. James, West- inteua conditiune de curatenie cum nu s'a obtinut
minster zice inteun raport: pentru Londra. Mari de aceasta, urt ploaie repede
www.dacoromanica.ro
 170 URBANISMUL
le-ar curgti mai bine ca pavagiul de granit; avanta- pe granit i chiar se crede di cad mai putini. N'mn
giele lipsei de praf §1 de necurgtenie sunt evidente. niciun cuvânt de a crede ca aceia pe care i-am con-
cPavagiul cu peatrg bituminoasi comprimatg se sultat sä1i fi schimbat opiniunea de atunci; afarg
poate face aproae tot a§a de iute ca pavagiul in gra- de aceasta, inspectorele pavagiului §i Suprainten-
nit; esperiensele de cut-And fgcute in Threadnedle dentul curglitului Stradelor, sMit de opiniune as-
Street, demonstri c suprafete mici se pot asemenea tgzi cii mai putini cai au caut pe pavogiul cu peaträ
repara iute; in adevgr, nefiind trebuinti de a se bituminoasii deceit pe acela cu granit, de§i iarna tre-
deplasa fondatiunea pentru a se face reparatiuni, cuti a fost una din cele mai rele din punctul de
ele se pot face mult mai curând ca acele pentru vedere al pericolului de a aluneca pe toate felurile
pavagiele cu piatri ordinarg. La Paris pavagiul cu de pavagiu.
piatri bituminoasg este mai eftin deck granitul; <<oselele unde circultiunea este mai mare sunt
s'a esecutat deja mai mult de dougzeci kilometre de mai alunecoase ca granitul atunci când cade ua
acest felu de pavagiu in strade §i se va intinde din ploaie mick dupg un timpu uscat, sau inaintea us-
cauza avantagielor ce presint i care in opiniunea cgciunei care succedg unei ploi mici, aceasti stare
autoritatilor, intrec cu mult diferenfa oheltuelilor. nu dureazg decât prea putin timp, adesea nu mai
Societatea face cunoscut c pretul sgu pentru mult de un quart de org §i uneori mai pulin.
stabilirea noului pavagiu va fi de 19 fr. 50 c., Ong Trebue cu toate astea ca §oselele de piatrg bi-
la 22 fr. 50 c. de fiecare metru patrat (necoprin- tuminoasg comprimatg si fie linute foarte curat si
zându-se fondatiunile) plätiti dupg terminare; ea aceasta este foarte u§or prin natura chiar a acestui
va intreprinde pentru un termen de 18 ani, intre- pavagiu cgci este posibil de a-1 tine mai curat ca
tinerea zisului pavagiu cu pretiu de 65 c. ping' la toate celelalte; aceasta, inteun ora§ prea populat
1 fr. 95 c. pentru fiecare metru patrat pe an, dupg este deja prin ea insi0 un avantagiu, aceasta este
circulatiunea ce a fost in stradg. cg stradele n'au trebuintg de a fi stropite; nici una
din §oselele ormului de piatrg bituminasg n'are tre-
fe2a,-ed Aomi 40,
1.14/vap.erieF?"14, _
buintg de a fi stropiti pentru ca si se potoleasei
:4 y.
praful».
- In continuare ream raportul Doctorului Lan-
kester din Londra, asupra avantajelor sanitare ale
acestui sistem de pavaj:
<<Am fost rugat de a-mi da opiniunea asupra pa-
Fig. 33. - Plantarea pomilor, propusti de Primitrie, pe Bulevardul vagiului cu piatrg bituminoasg, considerat in punc-
Universititii 1872. tul de vedere sanitar.
Nu stau la îndoialá pentru a declara eg acest pa-
Se zice c pavagiul cu peatrg bituminoasi, oferi vagiu, a§a precum este stabilit in Cheapside §i alte
mai multg camoditate §i confort; c inlesnesce cu- strade ale Londrei, este, in convictiunea mea, firg
rititul stradelor §i c poate fi reparat cu mai pu- seatan.
" in geng pentru public cleat celelalte pavagiuri; Superioritatea sa mai cu seamg rezultg din doug
dar trebue înc sg se compare aceastg peatri cu pa- circumstante:
vagiele in peatrg ordinari in punctul de vedere alu I. Facilitatea cu care se poate curgli de toate ne-
sigurantei §i alu chelttiielii; am tratat aceste subjeete curgteniile, considerând ci se poate spila §i curgli
inteun raport ce am adresat Administratiunei la 1 tot a§a de lesne ca scândurile unei camere.
Juliu 1870 §i din care vg adresez pe lângg aceasta II. Naturalmente este impermeabil, ceeace împie-
un esemplar, fgcându-vg cunoscut cg tin asemenea dicá apele continând materii animale §i vegetale a-1
esemplare la clispositiunea membrilor Administra- pitrunde §i de a se ilescompune intr'ânsul, ceeace
liunii cari ar voi. se intâmplg cu toate celelalte feluri de pavagiuri,
<<De§i raportul despre care vorbese a esaminat dând astfelu locu, mai cu seamg in timpurile calde,
subjectul, totu§i trebue sg revin asupra cestiunci de la exaltatiuni fetide §i nesgngtoase. Pot 'Meg a face
siguranti a pavagiului cu peatri bituminoasi dela si se observe lipsa sgomotului ce facu celelalte fe-
Val-de-Travers in Cheapside. Am flcut un raport luri de pavagiu, sgomot care este ug sorginte con-
special in Novembre 1870 §i aim stabilit, dupg arg- stantg de displgcere §i de intgrâtare pentru bolnavi
tirile Secretarului Companiei Geneiale a Omnibu- §i pentru oameni nervo§i, §i care este a§a de adesea
selor, alu poliiei ormului, alu inspectorelui pava- ug scuzg pentru a tine u§ile §.1 ferestrele inchise
giului, §i inspectorelui curgtitului stradelor, cá in hermeticesce, §i prin urmare impiedicg ventilatiu-
termen de mijloc de sigur nu cad mai multi cai pe nea locuinetlor in mare prejudiciu alu vielii §.1 alu
pavagiul cu piatrCi bituminoasil corn primatii deceit sánátilei».
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL PAVAJELOR BUCURE$TENE I7I

- Capitalul acestei societiti era de 25 milioane nesti in capitala Frantei, si execute pavaje de asfalt
lei sau 800 milioane lei la valoarea de astizi. turnat i comprimat pe strizile Bucurestiului. Iati
Care a fost rezultatul inrediat al acestei oferte §i ce spune agentul diplomatic din Paris, I. Strat, des-
memoriului destul de bine documentat in ceeace pre acest antreprenor cât si despre pavajul propus
priveste aplicarea sistemului de pavaj din asfalt de el: c-informatiunile technice sunt pe deplin
comprimat, vom vedea din jurnalul edintei din confirmate §i de chiar D-1 Jaunés, proprietar de
13 Mai 1872, a comisiunii de infrumusetare a Bu- mine de asfalt si constructor de sosele in Francia,
curestiului: care a pavat multe strade mari din Paris... D-I
«Conform apostilului D. Primar pus asupra adre- Jaunés care a aritat cea mai mare bunivointi a-mi
sei D-lui Edwin Lankester, registrati la No. 10.291 comunica informatiunile cerute, mi-a declarat totu
relativ la pavarea stradelor Capitalei cu piatri bi- ui data' ei este gata a concura cu toti acei cari ar
tuminoasi din Neufchatel, Comisiunea de infrurnu- face propuneri pentru constructiunea de asemenea
setare ficând cuvenita examinare, am v5zut qui a- ciii, d-sa fiind o persoani serioas i in stare de a
cest mod de pavagiu nu se poate aplica cu avantagiu intreprinde cu mai multi inlesnire cleat multi altii
in orasul Bucuresci din causa climatului si a pretu- asemenea lucrari.....
lui siu prea urcat, si este de opinie de a se respinge (-)
propunerile ficute nefiind satisficitoare». - Sem- ç.
ray. $4 -We CT)
Aden,:tle,a/ //e/o,
neazi: C. R acotti, Dr. I. Felix, Th. Aman, M. Ca- (W 1
pri tineanu, C. Polizu i Stinescu. C.
(,\ -40
Contrariu decisiunii Comisiei de imfrumusetare
se aplici, pentru prima data in Bucuresci in anul
1872, asfaltul comprimat la carosabil i coulé la tro-
toare, pe Calea Mogosoaia, in fata Palatului Regal,
pe o mica suprafati, fiind numai pentru incercare. Fig. 34. - Arzarea pomilor dupii indicatiile Ministerului Cultelor,
Pe. o scarä mai mare se aplici in anii urmitori, plantare greit, deoarece s'au uscat multi ponli, din cauza apclor
murdare de pe rigole.
îns dupi oferta altei case, dupi cum vom arita la
timp.
- 1872. Ing. Maxentianu, magi Primiria ca si Intre timp, firi ca oferta antreprenorului Jaunés
faci o probi de pavaj (trotoare i carosabil) cu ci- sa capete vreo rezolutie, apare o alti oferti, aceea
rmid obisnuitä de constructii, 'MA din aceia dela a firmei W. O. Calender, care din 1871 se angajase
gura cuptorului, pe strada Semicercului, lângi bi- a pava strizile Iaului cu asfalt comprimat la caro-
serica Sf. Voevozi. Se face aceasti incercare fara sa sabil si coulé la trotoare.
se obtini rezultatul asteptat. Ream câteva rânduri din oferta firmei W. O.
- 1873. Primiria Craiovei cere re1aii comunei Calender:
Bucuresti, despre provenienta pietrei cioplite care «...J'ai Phonneur de vous informer que la Com-
se intrebuinteazi la pavarea strizilor Bucurestene. mune de Jassy m'a passé un contrat pour le pavage
La aceasti cerere comuna Bucuresti rispunde: «pa- en Asphalte des Rues et Trottoirs de cette ville. Les
vim cu piatri de Italia §i din tari, cea de Italia rues carosables sernn paviées en asphalte comprimé,
0,18X0,18X0,18, costi 1,17 lei (38 lei) bucata et les trottoirs en asphalte coulé, suivant le systéme
franco gari, iar din pri, gresie dela Comsrnic si que j'ai adopté â Paris, â Lyon, a Bruxelles et dans
Belia 0,19X0,19X0,19 cu 0,90 lei (20 lei bucata, plusieurs autres villes de ,l'Europe.
pentru lucru 8,40 (270 lei) stânjenul patrat cu te- L'asphalte pour ce pavage parvient des mines de
rasamentul si fundatia de nisip». Pyrirnent-Seyssel, en France, dont je suis seul pro-
- 1873. Se repara cilindrul compresor, cumpi- priétaire.
rat nu de mult din Germania. Croyant que le systéme de pavage en asphalie est
- 1873. Predomina cererile cetitenilor din car- le meilleur et le plus durable que tout autre, j'ai un
tierele periferice (astizi centrale) de a li se pava grand désir â Pintroduire dans la capitale de Rou-
sträzile cu piatri bolovani de riu si nu cu macadam. manie...
- 1873. Se primeste oferta antreprenorilor: Fa- Pour le métre carré de rue en asphalte comprimé
vre, Le Pelletier si Lévavasseur din Franta, cari pro- je demande le prix de 32 lei (1030 lei).
pun printre alte sisteme de pavaj i unul nou de Pour le métre carré de trottoirs en asphaltte
macadam, la fel cu cel executat de ei pe strizile coulé je de mande le prix de 17 lei (550 lei)...».
Parisului. Nu se aprobi aceasti oferti. ' In continuare redirn anumite ronsideratiuni asu-
- 1873. Un oarecare Jaunés, antreprenor din Pa- pra acestui sistem de pavaj, si care sunt luate din
ris, propune, prin agentul diplomatic al gab. Romil- caetul de sarcini al Tirmei W. O. Calender, spre a
www.dacoromanica.ro
172 URB ANISMUL
se face comparatie între .acest sistem §i. acela al
Companiei Engleze..
1. «...Le dallage en asphalte pour les chaussées
de rues a été princiPalement depuis 1864, fait en
comprimé auparavant, plusieurs rues ont été laites
en asphalte coulé, et avaient trés bien résisté.
2. L'emploi de l'asphalte pour les chaussées
de rues, ne date que d'une douzaine d'années envi-
ron; celui antérieur, n'avait lieu que sur les petites
surfaces et plutôt a titre d'essai.
3. L'asphalte pour la compagnie, provient de di-
verses uzines notament des mines de Seyssel et du
Val-de-Travers, la roche de cette dernière mine sur-
tout est préférable pour les Chaussées comprimées;
plussieurs autres mine produissent des asphaltes
pouvant &re employés, mais avec discernement et
par des personnes très versées dans la pratique de
ces travaux.
fine seulement, le dallage ou asphalte devient glise-
ment. Il est facile d'yremedier par un arrossage en
grand, soit en répandant sur la chaussée du petit
grand non terreur.
11. Dans les rues en pente, l'emploi de l'asphalte
comprimé ou coulé est mauvais, les chevaux ne
trouvant pas puis pour leur pieds. Une pente de
0,02 â 0,03 par mktre est trs sufisant pour le bon
écoulement des eaux et n'offre pas d'inconvenients.
La rue neuve de Petits Champs une des plus fré-
quentées de Paris, a été faite en 1862 de trés mau-
vaises conditions ,et a ètre refaite en ender en 1864,
depuis cette époque, elle résiste trés bien et l'usure
est a peure sensible aprés neuf ans.
.v. 0.10 afo; 23. LS* !oso:

4. L'epaisseur qu'il est nicessaire de donner au Fig. 35. - Profilul transversal tip al unei strazi impietruite, cu
dallage en asphalte comprimé, est de 0,05 ni., en rigolele lucrate din piatril cioplitil, 1873.
asphalte coulé â chaud 0,06 m.
5. Qu'elle est l'épaisseur de l'usure moyenne an-
nuelle? 12. Le prix du metre superficiel sans prepara-
L'usure dépend entiérement de la fabrication: cer- tion du sol ni du béton, est de seize francs pour le
tainés rues peu passagéres aux voitures, peuvent comprimé â l'epaisseur de 0,05; et de douze francs
tre dans l'état primitif de dix et quinzes années. pour l'asphalte coulé a l'epaisseur de 0,06.
Celle on il passe le plus de voitures, ne dépassent Le prix de la forme en béton necessaire est de
pas une usure de plus de trois milimétres par an. deux francs cinquante centimes; ces prix sont pour
6. Ces sortes de chaussées sont elles sujettes a de Paris.
frequentes réparations? 13. La dépense d'entretien est calculée â raison
Ces reparations sont trs Pares, si le travail est d'un franc par mtre caré et par cm.c.
bien fait, par un temps trés sec un sol parfaitement 14. Après combien d'années est-il nécéssaire de
tassé reconvert d'un trs bon beton et dépourvu de refaire la couche â neuf et quel est de prix de cette
toute humidité. réfection valeur de l'asphalte retire deduite?
7. Les réparations sont-elles plus fréquentes En asphalt comprimé, la façon â nouveau aprés
celles du pavage en pierre? usure est 'name que pour la première fois les ma-
En adnottant des travaux faits dans les meilleurs tériaux provenant du travail primitiv ne pouvant
conditions, comme il est expliqué ci dessu les répa- étre utilisés.
rations sont moins fréquentes que celles des chaus- Il n'en est pas de méme pour l'asphalte coulé.
sées en pavage ordinaire, principalment a cause des Le prix de la refection est moitié du prix pour le
tassement occasionnés par rinfiltration des eaux - neuf...».
ne Pas considérer comme réparations, les tranchées Aceastä ofertä are o soartä mai buni., deoarece
faites trop fréquement pour les conduites d'eau, de Primarul ora§ului, generalul B. Vlädoianu, §i-o in-
qaz. sunte, cerând dhiar aprobarea Ministerului de In-
8. Les grandes chaleurs a les grands froids ont terne, de a pava cu acest sistem o suprafatä de 5000 -
ils de l'influence sur ces chaussées? m. patrati. Spicuim câteva rânduri din raportul Pri-
Sur les chaussées en asphalte comprimé forment marului ckre Ministerul de Interne:
et de bonne qualité, les grandes chaleurs ne pro- <<Pavajul systematic cu piaträ cubica de §.1 este
duisent qu'un léger ramallissernent apréciable recunoscut ca cel mai durabil, prezinti insä §i el
l'oeil seulement lors du passage ou du stationnement diferite inconveniente, intre cari este mai cu seamä
prolongé de lourdes charges. Les grands froids sui- sgomotul cel mare ce se produce prin circulatiunea
vis de dégel subit seuls, occasionenkent parfois une träsurilor pe dânsul.
désagrégation. Circulatiunea cea mai frequentatá in ora§ul Bu-
10. Le glissement de chevaux n'est pas plus grand curelti este incontestabil pe callea Mogo§oaia in
en temps ordinaire que sur le pavi petit modle; dreptul palatului princiar - imprejurul cäruia mai
par le brouillard épais, ou aprés une petite pluie corespund §i alte strade; sgomotul ce se produce
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL PAVAJELOR KICUBESTEN.8 173

aci face adesea imposibil orice lucrare a Onor. Con- 4. Scoaterea actuarilui macadam, pavelelor, bor-
siliul de Mini§tri in intrunirile salle la Pa lat. durelor, dalelor §i sOparea necesari conform planu-
Având in vedere necesitatea de a se remedia cfit lui, sunt in sarcina atitreprenorului; el este dator,
mai neintârziat acest inconvenient. imediat dupg extragere a transporta vechiul mate-
Având hi vedere recomandatia fOcutii de Dv. prin rial in maidanul de lângi Palat, unde îl va depune
adresa No. 6993 pe lângi care ati trimis Primäriei in grgmezi regulate.
in copie §i adresa D-lui Ministru al LucrOrilor Pu- 5. Antreprenorul va executa arzarea bordurelor
blice cu No. 4230 §i nota D-lui agent al /Ora la pe u zidirie in cirämidi de ma§ing, bine arsi §i
Paris prin care se pronuntä in favoarea luctirei cu mortar hidraulic de ui lirgime de 27 cm. (ug
pavajelor cu asfalt, aritându-se avantajele sale. cirämidi) §i uà adâncime de 32 cm. Bordurile vor
Având in vedere §i propunerea ficuti de D-1 W. fi arzate pe un strat de mortar hidraulic, fatele su-
O. Ca lender, antreprenorul pavgrii cu asfalt a stra- perioare având u pant transversalii de 1 cm...
delor din ora§ul Iassy, care oferil a se angaja sii ...7. Se va arza un strat de beton de 15 cm. adân-
i,nfiinteze asemenea pavaje §i in Bucue§rti, &and cime dupa indesare cu maele. Acest beton se va
mai Mai o probá de 5.000 m.p. cu prelul de lei 32 compune: 1 m.c. piatri sparta §i sfärâmatii, 0,45
asfalt comprimat §i 17 lei asfalt coulé. m.c. mortar hidraulic de ciment Portland sau calce
Având in vedere c dupa art. 46 aliniatele 5, 6 §i de Theil, prima calitate, compus din Ili parte ci-
9 din legea comptabilitAtii publice, autorititile pot ment §i jumiltate nisip silicios, fgrA amestec de pi-
contracta prin bunk invoialä executarea de probe, mânt. Inainte de a se arza asfatul se va adista des-
luciiri urgente sau cum este pavajul in chestiune...» sicatiunea complecti a betonului.
Prin adresa No. 13.407 din 3 Septembrie 1873, ." of f , o Of
Ministerul de Interne aprobO aplicarea unei probe V 1' tpia,Minit .., f ',:....
FOMPIMININFROMerar
2:
'11'.'.7
N',,.'
pe 5.000 m.p. de asemenea pavaj, ce se va executa .% 4
f

in felul urmitor: - 1

t
1. Din coltul sträzii Calving pinä in coltul grg- et
:.
i
dinii Palatului pe: I. ss
I
1 1
Soo
wi. al. .11

tortoare 194 m.1.X 4=776 m.p.X17 lei=1.3.172 lei Fig. 36. - Profilnl transversal tip al strlizii Coltii pavati cu piatrfi
cioplitil din tarii, 1873.
194 mi. X 7=1358 m.p. X 32 16=43,456 lei
56.628 lei 8. Pulberea asfaltica va fi de roca naturalii de
2. Din coltul gradini Palatului pini la biserica Seyssel din Francia sau Val-de-Travers din Helve-
Cretuleseu pe: tia, mice compunere artificialg va fi respinsii §i
84 m.l. X 7=588 m.p. X 32 lei=18.816 lei antreprenorul va fi ilator a dovedi provenienta ma-
trotoare 84 m.l. X4=336 m.p. X17 lei= 5.712 lei terialului sin.
24.528 lei 9. Pulberea asfalticA va fi intinsO inteun strat
3. Din coltul bis. Cretulescu ping la colful casei de grosime suficienti ca sâ riming' de 5 cm. dupa
Tör5k (Staicovici) pe; u energicä compresiune; a§ezarea §i compresiunea
regulele artei. DupO compresiune
84 m.l. X 7=-588 m.p. X32 1ei=18.816 lei se vor face dupä
trotoare 84 m.l. X4----336 m.p.X17 lei= 5.712 lei se va proceda la netezirea suprafetei (lissage).
10. io timpul iucrârei antreprenorul este autori-
24.528 lei sat a intrerupe circulatiunea trgsurilor.
Total general 105.684 lei 14. Dupa terminarea complecti se va proceda la
care la valoarea de astgzi face 3.383.000 lei. US receptie provizorie §i din acel moment antre-
prenorul este dator a intretine lucrOrile in perfecti
Pentru aceastg lucrare, Serviciul Technic al co- stare in termen de trei ani.
munei intocme§te §i un caiet de sarcini §i fiind pri- 15. PlOtile se vor efectua in 2 rate egale. Prima
mul pentru acest fel de pavaj, reproducem arti- la stgr§itul jumOtOtii lucrOrii iar a 2-a la terminarea
colele mai importante. complectO a lucrOrilor...».
...3. dnainte de fnceperea lucrgrei §i in 48 ore Dupa indeplinirea tuturor formalititilor cerute
dupa cererea antreprenorului, inginerul respectiv de primgrie, precum §i semnarea contractului, se
sau conductorul, de tali fiind antreprenorul, va face cunoscut firmei W. O. Calender prin reprezen-
bate firu§i de aliniere §i pante pe cari imediat îi tantii sgi, Otto Bielig §i Dr. Ch. E. Lewakowski, ca
va preda in scris antreprenorului, care rOmâne din Si inceapO imediat
acest moment responsabil de tOru§i §i de mice er Au intervenit insi alte oferte, cu alte sisteme de
roare ulterioari in aliniere sau pante. pavaj, niajoritatea din lenin In cuburi, §i cari in
www.dacoromanica.ro
174 tint ANISMUL
târzie inceperea asfaltarei ciii Mogo§oaia Oda' in Aceasta comisiune era formati din: Dr. Danielo-
anul 1875 luna Noembrie, când se executi prima POI consilier ajutor, C. Disescu consilier, Cucu con-
portiune, aceia din fata Palatului Princiar. ductor inginer §i §eful ormului §i arhitectul Frai-
- Ce rezultate a dat asfaltul executat de firma vald.
VT. O. Ca lender, vedem dhiar inteo petitie a acestei - 1874. Ministerul Lucrarilor Publice acorda o
firme datati 1878, 25 Aprilie, din care extragem subventie Primariei, pentru intretinerea celor 4 eai
ceea ce ne intereseaza:. principale.
...«In luna Arilie a. c. am aflat c Onor. Primaria - 1874. Se traseazi pentru inthia dati pe harta
färi d'a ne face ceva cunoscut au pus sa se ridice tot
ormului Bucure§ti, ridicatä la 1852, circumscriptiile
pavajul de asfalt felcut de noi ca probi Inaintea Pa-ormului, reteaua canalelor existente §i a celor ce ur-
latului §i de a-1 inlocui prin un alt pavagtu. meaza si se construiasca.
Tot deodata aflam c Primaria ne-a intentat §i - 1874. Stanislas Copestnischi, fost Lt. Colonel
un proces la al carui termen n'am putut veni §i re- in armata mexicana, revine la adresa din 1868, §i
zultatul /Ana in acest moment ne este necunoscut. de astadata se adreseaza direct Printului Carol, ce-
Pentru noi este foarte turmentant c incercarea rind ca, sub auspiciile Primariei sa exeeute nivel-
facuta de noi de a introduce asfatul comprimat mentul Capitalei §i ridicarea unui nou plan.
n'eau produs un rezultat ma de deplorabil §i cu atit Referitor la aceste lucräri cerute de Stansilas Co-
mai simtitor pentru noi pe cât fag de dificultatile pestnischi, Primaria a lansat mult mai inainte un
cele mai mari pe cari am avut a lupta greu.... apel atât in Monitorul Oficial eat §i in ziare, catre
Nu vroim si cercetam daca a fost vinovat ano- cei ce doresc a executa asemenea lucrari:
timpul inaintat (luna Noembrie) in care eram obli- - 1874. Societatea de Pavaje <<Ligno-Mineral»
gati d'a executa acel lucru? (sau in urma neprevil- propune un sistem de pavaj din lemn, sistem Tré-
zutei reintoarceri a M. S. Domnitorului) esecutare naunay.
pripith a pavajului, care ne-a fost impusa caci este
notoriu c cram siliti d'a lucra §i noaptea la fiche,
sau in fine daci a fost causa in adevar circulatiunea
enorma de trasuri pe acel punct pe care trecu intr.()
f brra
4e° .. PAVAGE LIGNO-MINhAL
a,. rig uott, rieu 4/.6tossei
C.
Ale r
- N.:

or 500 treisuri. 4V- ,

_
In luna Noembrie 1875 confectionând pavajul, Pma. .; Areft.1
deja in anul viitor incepu a se strica, in conseeing
am intreprins in primävara. anului 1876, radicala I I 1 rt
roOsr rumor-1=r
I I 1,1 111_
r moo
lui reparatie, in iarna anului 187671877 insa dete- -
111M11=1-111M1M11
riciratiunile progresara §i noi am comandat atunci 1131
IIIMMMMIMIE11.
in Seyssel u cantitate mare de material, spre a a-
§eza partial in vara annlui 1877 ui noua pitura de Imam/
asfalt pe locuri deteriorate. ,
In interval s'a ivit resbelul, Dunarea a fost deja Fig. 37. - Pavajul de lernn sistenr Tr(qtaunay, executat in froa
cea dinthin mnchis, i noi in urma acestora, n'am palatului i pe Lipseani, 1874.
mai putut primi materialul trebuitor.
...In fine in iarna trecuta incheindu-se pacea am Descrierea pavajului propus:
comandat imediat asfaltul, care pina in present se I. Bordur de fonta-granit sau gresie pe landatie
afla depus pe drum de §i pacea dela St. 5tefano de nisip.
pfinA acum nu poate fi considerati ca sigura...
...Costul reparniunilor in trei rânduri facute de II. Trotoar din dale de lemn, marimea celor din
noi 'Ana in anul 1877 a fost 2500 franci...». beton comprimat, pe fundatie de nisip §i mortar de
Comisia care a constatat starea deplorabilä a as- ciment.
faltului comprimat §i turnat, executat de Otto Bie- Carosabil din dale de lemn special taiate ma
lig §i Dr. Lewakowscki, in fata Palatului, era com- fel ca sa intre una intealta §i având o inclinatic
push din: Profesor universitar Oriscu, Ing. Oli- data prin there, spre a se inscrie dupa bombamen-
nescu, Ing. Papazeglu §i arhitect Kuchnovscky. tul strazei (figura 37) ; aceste dale sau pavele de
- 1873. Fag de multiplele oferte primite de lemn se mezau pe o fundatie de beton comprimé de
Primhrie pentru pavarea strizilor cu lemn, Prima- 10 cm. gosime, ca strat intermediar, iar ca fundalie
rul ormului, generalul B. Vlidoianu, nume§te o co- propriu zis blocaj de bolovani §i piatrá sfirârnata.
misiune pentru cercetarea amanuntiti a fiecárei o- Rosturile pavelelor se umpleau cum mortar de ci-
ferte, spre a se vedea care este mai avantajoasa §i ment.
care sistem se adopteazi mai bine Bucuregtiului. Acest sistem de pavaj se executh pe calea Mo.
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL PAVAJELOR IntaiREVENt 175

goraia §i pe strada Lipscani, dând rezultate multu- Dimensiunile acestei pietre de Quenast erau dupi
mitoare pentru inceput, singurul prejudiciu ce-1 in- orarle unde s'a intrebuinlat:
tâmpina fiind numai canalizarea.
- Pe masura ce, in centrul Capita lei strazile Paris, larg=10-12, lung=16-20, h=15
se pavau cu piar ciop1it=1 din taxi §i din Italia, Berlin, larg=12, lung=20, h=-15
lemn diferite sisteme, asfalt comprimat §i turnat, Londra, larg= 8, lung=15-16-17 h=15
dale de beton comprimat §i lespezi de gresie i gra- Co Ionia, larg=15, lung=15, 11=15
pit, la periferie se intrebuinta bolovani de eau pen- Pt. Bucure§ti, larg=10, lung=16, h=15
tru strazi §i impietruire pentru §osele. s'au adoptat aceste dimensiuni de cave Primar, Co-
- 1875. Am vazut pina aci in ordine cronologica lonelul Mano.
toate sistemele de pavaj ce s'au aplicat sträzilor Bu-
cure§tene. Analiza pe metru patrat a acestui pavaj.
Desigur ea in§irate toate aceste sisterne ar cam Greutatea pietrei pe m.p. este de 335 kgr.
impresiona ca nmnar, sau in cel mjai gray caz sear 1. Costul m.p. franco Anvers 335 kgr.X30 fr.
putea spune c fata de atâtea incerciri, s'a gash tona = 10 fr.
sistemul adaptabil climatului i circulatiei §i chiar
2. Trassportul cu carele 335 kgr. X 0,28 fr. tona
putem spune §i al bugetului Capita lei României. = 9,38 fr.
Situatia insi este cu totul alta, este aceia ce existä 3. Transoprtul C. F. 335 kgr. X 18,80 fr. tona
§i astazi in anul 1936 §i care se explica astfel. = 6,30 fr.
Agentii diplomatici ai României din diferite o- 4. Transortul pe Dunare 335 kgr. X 2,35 fr. tona
rap mari din apus, cari vedeau, având chiar §i de- = 0,80 fr.
legatie de a se ocupa, de toate incercarile ce se fac 5. Inregistrare 335 kgr. X 0,50 fr. tona = 0,17
pentru imbunatatirea circulatiei in acele ora§e, co- franci.
municau toate acestea §i Primariei Bucure§tiului. 6. Asigurare pe vas 335 kgr. X 1,50 fr. tona =
A§a ca era suficient ca oferta unei case sau unui 0,50 fr.
antreprenor ce propunea un anume pavaj, execu- 7. Descircare pe cheiu 335 kgr. X 2,20 fr. tona
tat pe strizile Parisului, Londrei, Berlinului, Vie- X 0,75 fr.
nei etc. sä fie confirmata de agentul diplomatic din 8. Descarcare la Bucure§ti 335 kgr. X 2,50 fr.
ora§ul respectiv ca apoi Primaria sa-1 incerce. tona = 0,85 fr.
Astfel §i in anii ce urmeaza vom observa aparitia 9. Nisip pentru fundatie m. patrat = 1,00 fr.
unor noui sisteme de pavaj, sau unul vechi cu mici 10. Mafia de lucru pe m. patrat = 2,00 fr.
imbunatitiri aduse. Total . 31,75 frs.
Avem astfel chiar in anul 1875, doua oferte ale
carierelor Qurthe §i Quenast-Belgia, prezentate de care in lei de astazi revine la 1020 lei m. patrat.
reprezentantul lor in Romania Emil de Gobart. Pe lânga piatri cioplita a mai cerut sa furnizeze
Prima oferta, piatra de Qurthe, s'a primit numai §i bordura de granit 20/25 cu 3,50 lei m.l. sau (115
pentru incercare, pavându-se suprafeo mici. lei).
A doua piatra prismatica de porfir, de Quenast Relatii despre comportarea acestui fel de pavaj
a fost admisa Era incercare, de Consiliul technic al in oraple din apus a dat Consulul României la
Ministerului de Lucrari Pub lice, prin jurnalul No. Bruxelles, colonelul Barozzi, care a vizitat §i carie-
336 din 15 Iu lie 1875 §i de Ministerul de interne rele <<pentru a studia mai bine natura poriiruluio.
prin adresa No. 533/1875. - 1875. Se scot boloi7anii din piao. Teatrului
Bela localitatea Quenast <<Société Anonyme de National §i se paveazi cu piatra cioplitä de Italia
Carrires de Porfyre de Quenast» s'au mai adus in 0,18X0,18X0,18 cu 30 lei ur.p. (960 lei) inclusiv
Romania lespezi §i borduri, cari nu au corespuns, terasamentul, pe o suprafata de 740 m.p. Trotoa-
primele fiind lunecoase iar bordurile prea scumpe. rele se paveazi cu dale de gresie din Ora' 0,25X
Prima strada pavata in Bucure§ti cu piatra de (0,35-0,85) X0,12 arzate pe nisip cu 29,50 lei
porfir a fost calea Targovi§tei (Grivita), lucrare in- m.p. (945 lei), pe o suprafata de 930 m.p. Bordu-
ceputa în acest an §i terminati in anul 1876 §i apoi rile intrebuintate din tara 0,30X 0,30X1.00 corn-
o portiune din calea Mogoraia, 1882-1883. plect arzate 14,75 lei (480 lei) pe o lungime de
In urrna rezultatelor obtinute pe calea rargovi§- 290 m.l.
tei, aceasta piatra a fost trecuta in caetul de sarcini - 1875. Se paveazi pentu intaia data cu piatra
al Ministerului de Lucriri Pub lice, unde o gäsim §i bolovani de rau, rargul Mo§ilor.
astizi, ca fiind cea mai bunä piatri de pavaj la ca- - 1875. S'a tinut licitatie, prima in felul ei,
rosabi1. pentru furnizarea celor mai maxi cantitati de mate-
www.dacoromanica.ro
176 URB ANISMUL
riale de pavaj. Vom cita cateva: 1) 5 milioane oca
piaträ de rill, cam 715 vag., 8.600 metrii liniari de
borduri, 13.500 m.p. dale (lespezi) de granit, 6.000
metri patrati pavele de Italia pentru trotoare, 10.000
m. cubi de nisip, etc.
! go§oaia dealungul gradinei Palatului cat §i acel din
=
pavati din piata Teatrului National cu pavaj de
piaträ ciopliti de Quenast.
- 1875. Se prime§te la Primarie o adresa de la
Cancelaria Palatului... «Din Inalt ordin am onoare
a va ruga s5 binevoiti a da ordine cuvenite s se re-
pare cat mai neintârziat pavajul de lemn de pe Mo-
,dosul Palatului 'Ana inaintea grajdurilor Dom-

4.
r12;

nesci...».
Aci au fost executate mai multe sisteme de pavaje
7 de lemn printre cari doua mai insernnate, sistemul
Norris §i Trénaunay.
Reparatiile pavajului in chestiune se fac in re-
gie de crane Primarie, deoarece expirase termenul
de 3 ani de intretinere din partea antreprizei.
Cu lemn in bucati cubice sau prismatice au mai
fost pavate tot in antrepriza §i sträzile: Sf.
Coltii, Lipscani, Doamnei, o parte din Bulevard, 5e-
lari §i in fata tuturor edificiilor publice.
Despre comportarea lor in general, mai citam un
zdee4, 4/t, caz acela al locuitorilor de pe strada Lipscani (sis-
LIMIL 41i
.1,75 t1.441.t 2
.;/.t
. _
temul Norris), cari sunt contra pavajului de lemn.
«Pavajul de lemn fácut pe str. Lips-cani, consta-
21.1/ it
it1:1/
tandu-se indestul ca acest sistem de pavare nu poate
tC Lf.;
, 'a it a /a fi bun, mai cu seama pe strade necanalizate §i route
_ 4.14;VItitifgat.-"-:i,t; i'1,044e4tialA,P. .4 mult frequentate cci indata ce pboua este peste pu-
tintä de a mai putea circula trasuri pe dansul, (a-
Fig. 38. - Profilul pavajului unei strizi periferiee, 1875. fara numai daca se a§terne nisip), alunecand caii,
din care canza s'au intâmplat mai multe accidente..»
La licitatia . Patna la 30 Aprilie s'au obtinut ur- - 1876. Se scOate la licitatie pavarea trotoarelor
miitoarele preturi, adjudeoându-se asupra furnizori- mai multor strazi din centru, cca. 40.000 metri pa-
lor respectivi: trati, care se adjudeca asupra companiei asfaltului
1. piaträ de rfiu 16,80 lei mia de oca, Israil Hers. comprimat de Neufchatel, cu 15 lei m.p. (480 lei),
2. pavele granit de Italia 18/18, 28 lei m.p. inclusiv fundalia de beton de 7,5 cm. asfaltul tre-
3. bOrdurg de gresie 12,25 lei m.l. buia si aibe 2 cm. grosime.
4. bordura de granit de Italia 12.50 lei m.l. Pentru acesie lucräri Comuna a intocmit primul
5. lespezi de gresie 14,50 lei m.p. caet de sarcini, din care extragem câteva articole.
6. pavele de porfir granitic 18/18 de Italia, 30,50 «...Art. 2. - Bordura se va a§eza pe o fundatie
lei m.p. de zidarie de caramida de ma§ina, in trei rânduri cu
Furnizarea materialelor dela punctele 2, 3, 4, 5 var negru intre rosturi. Se va plati 3 lei (96 lei)
§i 6 se adjudeci asupra antreprenorului Serghiad. m. 1. manoperi §.1 materiale. Asfaltul se va pläti
Pentru ca tabloul de noai sus sa fie complect mai 8,50 lei (280 lei) m.p. pe 2 cm. grosime, iar fun-
dm urmatoarele preturi la materiale §i plata lucri- datia de beton de 7,5 cm. se va pläti 6,50 lei (210
torilor pe zi: lei) m.p.
1 m.p. pavaj bolovani, manoperi 0,50 lei (16 Condifiuni pentru asfalt.
lei).
1 m.c. nisip 4 lei (128 lei). Art. 1. - SA fie asfalt de roca naturali, se pre-
1 m.c. pietri§ de rfiu 12 lei (390 lei). fera carierele: Seysell (Franta) §i Val-de-Travers
1 m.c. terasament sapat §i transortat 1,12 lei (36 (Elvetia). Masticul asfaltic trebue sä fie: 12 pärti
lei). bitum §i 88 pärti stânci asfaltici. Stânca asfaltica
1 m.p. pavaj bolovani 4,21 lei (135 lei). va conline 7,5% bitum §i cel mult 93% carbonali
1 salahor plätit lunar 60 lei (1920 lei). de calciu. Nu se admite stânca ce conline quart.
1 pavator plätit lunar 150 lei (4800 lei). Art. 2. - Bitumul sa fie natural din insulele
1 caruta cu 2 cai §i vizitiu 210 lei (6700 lei). Antile (Trinidat), sá aib greutatea de 1100-1500
- 1875. Se complecteazi o portiune ramasa ne- kgr. la temperatura ordinari.
www.dacoromanica.ro
 i§l'ORÍCUL PAVAjELOR BÚCUREFTENt 171

Art. 3. - Pietri§ul sa fie bine spilat §i trecut portiuni, Bulevardul Elisabeta §i Universitatii, Ca-
prin ciur cel mult de 0,005 rn. lea Craiovii, Bibescu Voda, Academiei, Ha la Târgul
Art. 4. - Mortarul pentru beton va fi: 2 parti Vechiturilor (Sf. Vineri), Filaret §i pe o anuntiti
nisip §i o parte var hidraulic. largime in jurul statuii lui Mihai Viteazul, cari in
Art. 5. - Betonul va fi compus din 3 parti suprafata totali fac 38.429 m. patrati.
piaträ sfirâmati §i 2 parti mortar.
,..Art. 14. Duprt prealabila descriere a beto-
nului se va alterne d'asupra asfaltul topit in gro-
sime de 2 cm. minimum.
Asfaltul topit se va compune din mastic bitumi-
nos, pietri§ §i bitum natural, in urmatoarele pro-
1. mastic bituminos in greutate de 1000 kgr.
2. pietri§, 60 la 72 kgr.
3. bitum dela 6 la 10 kgr.
Masticul §i bitumul vor fi topiti in cIdri pur-
tate pe roate, astfel ca s se poati transporta acolo
unde materia trebue turnati.
Masticul se va sfarâma in bucati §i se va depune
in caldiri. Pietri§ul nu se va varsa in caldare cle-
at and masticul va fi complect topit. In cursul
topirii masticul va fi continuu amestecat, astfel ca
combinatiunea si fie intimi §i materialul si nu fie
ars.
Art. 15. Gradul fusiunei asfatului topit va fi.
astfel ales ca asfaltul s poata suporta la tempera-
tura de 25° vârful unei piramide quadrangulara
de o inaltime egala cu latura bassei fira ca sa se
cufunde mai mult de 0,005 in. sub presiunea de 70
kgr. prelungita in curs de 5 minute.
Art. 16. - Trotoarele ce vin in dreptul ponilor
de intrare pentru trisuri vor avea o fundatiune
tie beton de 10 cm. grosime, redusi dupi batae, iar
stratul de asfalt de 3 cm.
Art. 17. - Junctiunea asfaltului cu preiL edi-
ficiilor riverane, unde va fi edificiul se va face
precum urmeazi: se va descoperi caramidele edi-
ficiului de mortarul ce le acopera pe uä iniltime
de 5 mi. d'asupra nivelului trotoarelor gi se va lipi Fig. 39. - Tipul bordurii adoptatil in Bucureiti dupa 1880.
asfaltul pe carrunide dându-i-se u grosime egalá
cu aceea a tencuelii. Junctiunea stratului asfalticu
cu solurile, bordurele, gurile de aprt sau alte obi-
- 1877. Se observâ o activitate- edilitara redusä
din causa rasboiului. Nu mai existau mijloace de
ecte de diferite naturi ce se lipesc cu asfaltul se va transport, deoarece se rechizitionasera carde.
face dupa ce in prealabil se va încIzi acele obiecte Vom cita cazul unui furnizor din Prahova, care
prin punerea d'asupra asfaltului topit, care se va contractase cu Primaria sii.i furnizeze 2.800.000
ridica pe urini spre a se a§eza stratul statornic. oca piatra bolovani, pentru campania anului 1877,
Art. 18. - Intreprinzatorul este dator a a!,.eza §i din causa rechizitiilor militare comunica, ci se
eu a sa obeltuiala pe un strat de beton scurgerile aria in imposibilitate de a-§i respecta contractul.
de tuciu ce i se vor preda de comuna, pentru scar- Se fac insa anumite studii in munti pentru a se
gerea apelor de ploi dupi proprietatile vecine, gasi o piatra de pavaj mai bunä, cum au fost de
dupä cererea Primariei, dator va fi a executa pen- exemplu cercetarile la izvoarele Teleajenului, ce
tru aceste scobituri bordurele trotoarelor. s'au continuat §i in anul 1878.
Art. 22. - Intreprinzatorul este obligat a intre- Se voteazi de catre Consiliul comunal contractul
tine pavajul pe timp de 3 ani...». incheiat intre Primarie §i Principele N. Gh. Bi-
Printre primele strazi, ale caror trotoare s'au bescu, administratorul averii maicii Sale, Maria Sa
pavat chiar în anul 1876, aunt: Mogovaia, anumite Doampa Zoe Brâncoveanu, pentru exploatarea ca-
www.dacoromanica.ro *
178 URBANISMUL
rierelor deschise de dânsa la Belia §i muntele Flo- Art. 6. - Bordurile vor fi agezate cu u pantii
rin-Comarnic. Acest contract s'a incheiat pe 10 ani, transversalä de i cm.
1880,-1890. Art. 7. - Rosturile intre borduri se vor umple
Din cauza räsboiului, se observä o ugoarä scädere cu mortar pinä la respingere gi se va netezi cu ci-
a unor materiale de pavaj indigen, de exemplu bo- ment de Portland calitatea intâia.
lovani de râu, costi 15,50 lei (500 lei) mia de oca Art. 8. - Agezarea bordurelor circulare gi a co-
gi nisipul a sciizut la 3,20 lei (103 lei) m. cub. ronomentelor cu pragurile lor se vor executa in a-
Sglariilty lucrätorilor au rämas insä acelemL celag chip.
- Art. 9. - Dalele se vor ageza dupi aceeagi Ur-
.
gime, täindu-se, dacii necesitatea este, capetele des-
ro pre cldiri. Agezarea se va face pe un strat de ni-
sip de 15 cm. (färä amestec piimântos) udat gi bi-
1ro,. ...
tut bine cu maiul; peste nisip se va ageza un strat
4 '' fa4;- de mortar pe 3 cm. oTosime.
Rosturile vor fi de maximum 5 mm., in rosturi
se va pune 'midi la respingere gi netezi, mortarul
de ciment, cu care se va executa gi impreunarea
r.. trotoarelor cu faciada caselor.
-
Art. 15. - Dupa terminarea intregei lucräri se
!P va face receptiunea provisorie §i din acel moment,
4-.-: /-4se .1. 2 e. rdf intreprinzitorul va fi dator a intretine lucrarea pe
terrnen de un an.
Art. 16. - In caz de neurmare a presentelor
conditiuni, Primaria este in drept dupa o simplä
somatiune a sa gi nesupunere a intreprinzätorului,
o pune lucrarea in regie in comptul ratelor nepri-
IJ( ,,,,,, mite- gi garantia definitivä».
,5
C Cata - 1878. Se desfiinteazi taxele de pavaj, mere-
,r7
/ -
metul, infiintate la 1834, inlocuindu-se cu un im-
pozit comunal de 4% asupra fiecärei proprietäti.
1. /of, I .tie sly/ -gem
- 1878. Se fac primele table de semnalizarz,
2:-tqwert; z ."'t 41(2
cu circulafia opritä.
(`-) ( .0 - 1878. Primäria cumpärä lermi de stejar cu 50
(1 lei (1600 lei) m. cub pentru a executa in regie pa-
vajul de lemn pe strada Collii, in fata spitalului.
- 1878. Primäria, in dorinta de a executa lu-
-aa
criiri de pavaje sistematice in regie, trateazii cu di-
vergi intermediari, aducerea in Capitali a 200-
Fig. 40. - Prof ilul pavajului de bolovani, aplicat sträzilor perb 300 pavatori din Transilvania, Bulgaria sau Italia.
ferice, dupi 1880, se yid pavate §i trotoarele pe toati Nimes.
- 1878. Se schimbi denumirea ciii Mogogoaia
in acela de Calea Victoriei.
- 1877. Se intocmesc conditiunile speciale pen- - 1878. Se incearci de dare comuni deschidc-
tru agezarea bordurelor gi dalelor, in antrepria, rea carierei Turcoaia, din judetul Tulcea, care in
din care extragem articolele mai importante. 879 va furniza piatra de granit pentru Bucurciti.
...<<Art. 3. - Bordurile N or fi tiiiate astfel ca baza - 1878, August. Se face contract cu Ing. Wurrnb
inferioar s prezinte uä lärgime generalä de cel din Viena pentru a executa pavaj de proba p stra-
putin 10 cm. gi ca rosturile intre borduri sä fie da Lipscani, cu piaträ de granit artificialä dela fa-
maximum de 5 mm. in toate priie vizibile i cel brica Heilwag et C-nie din Viena. Suprafata pro-
putin pe uä adâncime de 2 cm. sub fata pavelelor. pusä a se pava cu preturile respective, este:
Art. 4. - Pentru trecerea sghiaburilor gi a scur- Carosabil 100 m.p. cu 40,55 lei m.p. (1300 lei).
gerilor particulâre se va täia bordura pe uä bah Trotoare 84 m.p. cu 14,75 lei m.p. (480 lei).
time egali cu aceea a sghiaburilor. Borduri 32 m.l. cu 7,84.1ei m.l. (250 lei).
Art. 5. - Bordurile vor fi agezate pe uä zidärie
de arämidi bine arsä pe 32 cm. inältime gi 27 Descrierea pavajului de bazalt artificial.
cm. lirgime, sau beton de piatri spartä de 25 cm. Carosabil, pavele din bazalt artificial de 0,15X
lärgime gi 30 cm. inältime. 0,20X0,08 agezate pe o fundatie de nisip de 20 cm.
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL PAVAJELOR BUCURWENE. 1 79

grosime, rostuite cu mortar de ciment. Inuit' 60stradelor s'a inamolit chiar careta Altezzei Voastre
de pavele la m.p. Regale cu ocaziunea trecerei pe acele strade mer-
Trotoare, dale din bazalt artificial, reiate de di- gaud la Cotroceni, dupa cum credem, ca yeti avea
mensiunile 0,20X0,20X0,05 (25 bucati la m.p.) se Malta Bunavointi a vi aminti...».
agezau pe un strat de nisip de 8 cm. grosime i un - 1879. Incepe exploatarea carierei Turcoaia-
strat intermediar de mortar de ciment de 2 cm. Granit din judetul Tulcea, a cirei piatra d foarte
grosime. Se rostuiau cu mortar de ciment. bune rezultate in pavaj. Acest granit este asemanii-
Borduri, din bazalt artificial, de 0,20X0,15X tor granitului de Italia gi porfirului de Quenast.
0,10, agezate pe o fundatie de nisip o mortar de
chnent, la fel cu dalele. Acest fel de borduri se
,
117,1(
1

intrebuintau numai .pe strazi de categoria II cu ,f

-,1
circulatie de mica intensitate. /7'/Pfi,At:
Rezultatele pe care le-a dat acest pavaj au fost
extrem de multumitoare, comparându-se chiar ca re
zistentii la uzuri cu porfirul de Quenast, considerat
in Bucuregti ca cea mai bund piatra de pavaj.
.
,z /-":
A ,

Srò
..'")

....
t" -
.t. ... .
..

Pentru trotoare, s'a stabilit chiar ca sa fie aplicat

imediat, in tot centrul Capita lei, inlocuindu-se cele
existente, cari sunt stricate cat de putin.
In legatura cu introducerea bazaltului artificial , .., e...
in Bucuregti, relevim urmiltorul fapt, constatat
chiar de Ing. Wurmb. .1 .

c..un vagon de pämânt luat din jurul oraguIuí *I , -S.. a .

Bucuregti rank trimis la uzina Heilwag din Viena,

gi incercirile obtinute la aceasta usina din acest
pamânt au fost aga de satisfacitoare in cat sin- -I.
,.1 L.
tem chiar d'acuma decigi de a stabili in Bucuregti .

o fabrica asemenea celei dela Viena».

Interesant acest lucru pentruci inteadevir, dnpa - 1
1880, se deschide o asernenea fabrica in Buc:::.ejli,
pe goseaua Pandurilor.
In continuare Ing. Wurmb arata calitatile aces-
tui pavaj. ...<<Este de prisos.de a va pune din non
in vedere calitatile pavajului cu productele Heil-
(..rt.;
wag, care este cu mult superior tuturor cclorlalte ,
-1
(...; i...;
...,..141.:1-4 4,f

pavaje stabilite nu numai in Bucuregti dar gi in alit.'

parte: ca soliditate i duratä el nu cedeazi cu nimic
pavajului de granit de Belgia, dela localitatea Que-
nag, intrebuintat pe principalele strade din Bucu-
rekti».
- 1879. Am vizut sfortarile acute de edili, de
a pava centrul Capitalei cu un pavaj cat mai rezis-
tent gi frumos ea aspect, aceasta îns in detrimentul
cartierelor periferice cari n'aveau nici cea mai mica
imbunitätire edilitara. In acest sens lasam sa or-
beascä cetatenii din Suburbia Ghencea, cari profi-
tând de un accident al Principesei Elisabeta pe
str. lor, se adreseazi Palatului.
«Prea Inidtata Doamnä, Alteta Regala,
<<Venim cu cel mai profund respect la treptele
tronului Mariei Voastre apelând la gratiosul con-
curs al Altezzei Voastre ca una ce sunteli protec-
toarea a tot ce e bun, frumos i salubru. Suntem 50
locuitori din Suburbia Ghencea, Stradele Lupeasca
§i Sevastian, unde din cauza deplorabilei stari a
www.dacoromanica.ro
Fig. 41. - Petilia cetruenilor din str. Dogarilor, adresat
Domnitorului Carol , cari cereau pavarea atrázii, ce era
de pirniint.
Dupi caliva ani (1885) este trecut in caetul de
sarcini al Ministerului de Lucrari Publice, i acela
al Comunei, ca fiind cel mai bun granit descoperit
pâni acum in tara.
Dimensiunile acestei pietre erau: 0,14X0,24X
0,14 gi costa 66 bani o bucata (22 lei) sau in pavaj
complect executat 17,16 lei (550 lei) metru patrat,
cel mai eftin gi cel mai bun pavaj de piatri de pâni
acum.
- 1879. Se studiaza aminuntit pavarea trotoa-
relor din centru cu dale de bazalt artificial, iar
peste un an se inchee un contract in acest sens.
- 1880. Predomini cererile cetitenilor ain car-
tierele periferice, spre a li se pava sträzile, unele
fiind adresate chiar Domnitorului Carol, cum este
 180 URBANISMUL
de exemplu aceia a locuitorilor din Suburbia Sf. Suburbia Sf. Stefan i Hagiu, N;lä rugim cu respect
Nicolae Dugumea. D-le Primar, sä binevoiti a dispose sa ni se paveze
scurta noasträ strada, ce are o lungime de aproape
«Prea Inliate Doarnne! 200-250 rn.
«Subsemnatii proprietari i chiriagi domiciliati Primii Domnule Primer, v rugim, asigurarea .

in fundlitura Dreptului, Suburbia Sf. Nicolae Du- deosebitei stime gi consideraliuni ce Yrt conservänly.
§umea, culoarea verde din Capita lä, venim cu cel - 1880. In vederea incheerii contractului de pa-
mai urnilit respect, a ne tângui Altezei Voastre Re- vare cu bazalt artificial, Primarul cere conductoru-
gale, contra Primäriei Urbei Bucuregti, care nu vo- lui Ing. (Seful oragului) Cucu, s intocmeascä an
egte cu nici un chip a lua in consideratie reclama raport detailat asupra comportirii pavajelor siste-
cei facem necontenit de mai multi ani, spre a pava matice in Bucuregti, dela introducerea lor.
si deschide c;itre gara de Nord, mencionata strada, - Continuând date recapitulative foarte intere-
saute, redrtm acest raport in intregime. *

Z. 15 f E ArTil 1 PI.F. 1 r r-; , ; >" 44. n.46 1.1Y «Raport.

Cam RES 4111YRE QMAS
<,Am onoare a Nit expune aici, conform insirci-
...I 447%/WOMI

MR11(14.1..1:S
$41

- /./ / 4ki-tt,d di lelte narii ce ati binevoit a'mi da prin apostila inregis-
t A/I
tratil la No. 21619/80, comparatiunea preturilor di-
!
S,". M. S.
1.44 1.01,..OSS
A Al

A IA SOCI in ANOMIE CARRIÉRES DE (ROAST

feritelor feluri de paviri i trotuare sistematice ce
s'au executat in Bucuregti, dela inceputul unor ase-
/1 fl.,7alpodtt ,,/54
menea lucrâri i pâni astzi, fafá cu preturile ofe-
.

'/ I. TGS I . 3 "011.1.

.
rite de Societatea bazaltelor artificiale, prin oferta
// (///... , ficuti Primriei gi inregistratä la No. 21619.
'1 - 4 (0-trp.t-rm
Alle%411,112
'
,
In tabela dupi contra-pagini am inserat costul
1.0 . f.11
furniturei, al a§ezirii gi al intreiinerii pe Limp de
. 10 ani, al unui metru patrat de pavaj §1 trotuar, de
Jr 1,1 I 41
diferite sisteme §i proveniente, §i al unui metru li-
, uiar bordure. Ultima rubrici aratil costul total pe
L hv..111 11 : metrul patrat §i liniar, dupa 1.0 ani de existenti
fly/ etu-ccr. -ntdit
1.14,41t1
t PAAI
J 4,2 al lucririi, astfel ca se poate compare dupil acest
2.51-;;e4..14, (,:/4,d;,. rs.P termen, cu preorile ce ni se oferi, o intrelinerc
de 10 ani coprinsi.
Costul intre/inerii diferitelor sisteme de pavaje
/ este greu de stabilit, deoarece nu s'a tinut la Prim--
;. rie date precisé asupra acestui cost. L'arn stabilit
insä cu o apropiere suficienti, cred, in modul ur-
Fig. 42. - Scrisoare de livrare a pietrei porfir dela localitatea m5tor:
Quenast, Belgia. In anul dela 1 Septembrie 1879 -1 Sept. 1680,
aga dupa cum rezultii din tabela D. din Darea de
demonstrându-i pânii la evidentâ: nu numai neca- seamä a acestui an, refacerea unui rn.p. de pavaj
zul i nevoia ce suferim. lincezind in noroi gi mo- cu piatr5 ciopliti a costat in mediu 1,20 lei. Din
cirli pe la mijlocul verei. Aceastii fundätur5 ce se mâsurâtorile acute rezulti ca s'a reficut a 3-a
afli pe proprietatea Monastirei Sf. Sava, trebuia si parte a unei strade gi se poate aprecia c aceastil
fie desfundatâ pang in jos de Bassarab, dar in anul refacere este suficientâ pentru 2 ani. Am avea a-
1850, Principele Alexandru Ghica, a ordonat si se tunci ca pret, in nlediu, al unei intretineri anuale
inchidä toate barierile ce sunt, afari de Mogogoaia, pe m.p. pavaj : aim I

gi locuitorii a ingriidit apoi portiuni de strada, 1,20

ficând-o proprietate, gi acum nemaivoind a rise sit = 0,20 lei.
3 X2
fie expropriati gratis...».
Ream a1t petitie de acest fel, adresatá insi Pri- Aceasta este cifra care am admis'o In general.
Pentru lucrärile de pavare insa care, prin supe-
<<...Dupi repetite i neimplinite cereri, d'a ni se rioritatea lor, se ridici asupra calititii medie, cum
pave scurta noastri strada, ficute in diferite oca- este pavajul Calii Grivila (N.A. porfir de Quenast),
ziuni dare onorabila Prinrie, subsemnatii locui- am estimat pretul intretinerii drept 10 bani numai,
tori din strada Graçioasa (numai cu numele) din iar pentru acele pavaje care vádit stint inferioare
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL PAVAJELOR BUCURESTENE. 181

chiar unui pavagiu mijlociu, am decis precum ur- cial in Str. Lipscani, care de trei ani se conservi
meaza: pentru granitul din pia/a Teatrului 30 hani destul de bine, totusi cred c Primaria trebue sil
§i. pentru gressa dupil strada Selari i Germana 50 se fereasai de o comandg prea mare, pentru cu-
bani. vântul c acest bazalt fiind un produs artificial gi
In aceste ipoteze, cel mai scump pavagiu ce a
construit Primaria, este eel cu granit de Scotia §1
care dupa 10 ani de intretinere, a costat pe metru I. ""4.".
patrat 39 lei (1250 lei) iar cel mai eftin dupa ace-
la§i timp de intretinere i lasând la o parte pava- ..1

jul de lemn, ca neadmisibil in general din cauza alu-

neciirei, este pavajul cu piatra de Belia, cu 16,75 lei kkk.
(540 lei) intretinere.
Societatea de bazalt artificial, ne ofera pavaje,
pentru strade principale cu 19 §i pentru strade se-
cundare cu 15 lei, preori cari, cu costul intreti-
nerii pe 10 ani, cu care declara ci se insärcineazi
Societatea, se ridici la 21,24 fr. pe metru patrat
de stradi principali si de 17,20 fr. pentru strade 77:
secundare.
Primul prel al bazaltului artificial este dar cu
4,45 lei pe metru patrat mai scump cleat pavajul
ficut cu piatra dela Belia. Fig. 43. - \Tama Postei la 1889, unde se vede rectificarea
Därnbovitei si a str.: La vadul Sacagiilor, Mihai Vod, Lipscani,
Când Societatei i-ar conVeni s dea Primariei pa- Domnita Nastasia i Cismigiu. Se mai vede Ulita gorganilor si
vaje de bucati de basalt artificial in dimensiuni de Podul de plimint, nerectificate.
0,20X0,15X0,08 (60 buciIi la metru patrat) cu
preol Belia, adici 16,75 lei la metru patrat, o in- tiria lui fiind in dependènfá de reusita fabric:a-
trelinere de 10 ani cuprinsa in acest pret, sunt de tiunii, independentii, panel la un oarecare grad de
parere sä se conceadi acestei Societati, pavarea vointa fabricantului, nu se poate avea o garantic ca
500-600 metri liniari pe O strada importanti, cum fabricaliunea va da, constant, o tarie normalâ pen-
este Mogosoaia, spre exemplu. tru produsul sau.
Zic numai 500-600 m. liniari pentru cuvântul Societatea mai ofera dale pentru trotuare cu 10
ca' de§i avem o poniune de pavaj cu basalt artifi- fr. m. p.
T ABEL
De pretul diferitelor pavaje sistematice executate in Bucuresti, plat la anul 1880

Felul si provenienta
Costul
lei stabilizati
in
Strada Observatii
matcrialului
.. Fur&zarea
Cost total Intretinere
M. p. pe 10 ani
Cost dui:A
10 ani

C'a rasa bi
Mogosoaia . . Granit--Scotia - . - 1.184 lei 64 lei 1.248 lei
980 ,
-
Germanä . . .
Universitätii . .
Grivitei . . .
Gres;e-Cernica
Granit-Italia .
Porfir - Quenast
.
.
.
750 lei 820 , 160 .

--
1.010 1.080 ,
1.010 ,
64
32 ,
1.144 "
1.042 ,
slab
-
f. tare
96 ,
Teatru National
Lipscani . .
Mosi . . . .
Granit-Italia
Pavele-lemn
Gresie-Belia .
.
.
.
.
- 960
3E0
400 ,, 480
i36
64
1.056
456
544
.
,
,
de mijloc
alunecos
bun
Tro lo a r
Universitätii . . Asfalt-Seyssel . . -- 380 . -- -- --
superior
Mosi . .
Mogosoaia
.

.
. . -Elvetia .
Dale-Lespezi .
.
. - 360
470 e - -
Dupa cum se vede din tabloul de mai sus, acehta de probi de trotuare cu bazalt pe str. Lipncani,
fiind mai mult dealt satisficatoare, conchid la ad-
este mai mic deck toate preturile de dolari ce s'au
avut &la acum. Pe de alta parte rezultatele date miterea generalä a acestui material pentru trotuare..
www.dacoromanica.ro
182 URBANISMUL
In raport ¡USA' cu costul probabil al fabricatiunii, Ream articolele importante:
gäsesc c pretul de 10 lei pe metrul patrat, ar pu- «Art. 1. - Antreprenorul va trebui s faci sap-
tea fi mic§orat». timinal 600 m.p. trotoare §i 300 m.p. carosabil.
- 1880. Un oarecare Staadecker, din Germania, Art. 5. - Pavelele vor fi din bazalt artificial
propune primäriei o noua piatra de pavaj. fabricate in Uzina din Bucure§ti, oseaua Pandu-
ami permit prin prezenta a vi oferi pietre de rilor, (N.A. pink' la aceasta datä pavelele se fa-
pavagiu de <<Keramit» in dimensiunile §i in calitä. bricau in uzina dela Viena, Heilvag), §i vor avea
tile conform cu e§antilioanele pe care am onoare a dimensiunile: 0,20X0,15X0,08, 60 de buciti la ni.
vi le supune impreuna cu aceasta: patrat.
1. 'Piatr'ii de pavagiu: 1:74 :, r
Dimensiune 0,20 X 0,20 X 0,10, - fiecare bucata
cântire§te 10 kilo greutate; pe m. patrat intra
buciti care face 250 kgr.
Pretul pe mia de kgr. = 750 frs. aur.
2. Piatrii de pavagiu:
Dimensiune 0,20 X 0,10 X 0,06, fiecare bucati 41(r-r.-..-
cântäre§te 4 kilo; pe 'm.p. inträ 50 bucati care face 4
200 kgr. -

Pretul pe mia de kgr. = 311 irs. aur. --:

-

3. Piatrii de trotoar: .

Dimensiune 0,20 X0,20 X 0,05, fiecare bucati

cântire§te 5 kilo; pe m. patrat intri 25 buciti care
i,- -
.

face 125 kgr.

Pretul pe mia de kg. = 419 frs. aur.
Aceste preturi se intelege franco omit Bucurevi, -- '

iar vama in sarcina D-voastri.

Daca yeti gäsi convenienta Dv. la aceste pietre -
rog respectuos a ma onora...».
- 1880. Pe fiecare saptaniâna se pavau 500 m.p.
Fig. 44. - Profilnl tip, al strizilor de centuri a Bneurettilor;
carosabil cu piatra de Belia 0 600 m.p. trotoare cu propuse a se pava dupii 1890. De sus in jos sunt: I, Mo§i-Vergu §i
bazalt artificial. Mihai Bravu. II. Belvedere-Mogotoaia. HI. Mo§i-Vergu. IV Mogo.
- 1880. Gasim urmitoarele preturi, in lei de as- goaia-HerstrAu-Mo§i. V. Spirea-Cotroceni-Belvedere. VI. Serban
strtzi, la unelte, materiale i mina de lucru: Voda-Viilor-Spirea. VIII. Vergu-Mihai BravuNitan-Oltenita,Vicii-
reiti-$erban Vodii. Toate sunt prevAzute pe 30 metri lltime.
1 lopata de fer _ = 32 lei
1 tirdicop = 42 » Art. 6. - Rosturile vor fi de 5 mm., pavajul sc
1 m.c. nisip =128 » va bate bine cu maiul §i intre rosturi se va turna
1 m.c. pietri§ =390 » mortar de var hidraulic, sau de carämida pibat5.
100 oca bolovani =480 » Se va bate inci odata cu maiul §i se vor umple ros-
1 m.l. bordurä = 96 » turile.
1 zi pietrar =230 » Art. 9. - La trotoare nisipul de fundatie va fi
1 zi pietrar ajutor =128 » de 8 cm. dupa tasare.
1 zi salahor = 80 » Art. 10. - Dimensiunea dalelor va fi: 0,2P X
Transp. C.F.R. 1 vagon piatri Belia-Bucure§ti = 0,20X0,05, adici 25 buchi la m. patrat.
1800 lei (intrau 850 pietre inteun vagon). Art. 15. - Intretinerea pavajului carosabil §i
1 m.p. caros. bazalt artificial = 610 lei. trotoare va fi de 10 ani
1 m.p. caros. intrelinere 10 ani = 71 lei. Art. 17. - Pentru intretinerea pavajului la tro-
1 m.p. trotoar bazaft artificial inclusiv intreline- toare in timpul celor 10 ani, nu se va mai plati
rea = 306 lei. nici o sumä intreprinderii; pentru intretinerea pa-
1 m.c. terasament säpat §i transport = 62 lei. vajului carosabil tool, Primaria va plati intreprin-
1 m.p. manopera pavaj piatra = 73 lei. zitorului, pretul cunoscut pe m. p. patrat de pavaj
1 m.p. piatra Quenast franco-Braila = 715 lei. 0 care se va raspunde dupi curgerea celor diiti
- 1880, 15 Decembrie. Se intocme§te caetul de trei ani §i apoi la finitul fieciruia din cei zece ani
sarcini, pe care-1 voteaza Consiliul la 3 Martie 1881, de intretinere, räma0 prin mandate. asupra Casei
pentru pavarea cu bazalt artificial. ora§ului in proportiile urmatoare:
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL PAVAJELOR BUCUREMNE. 183

7% din totalul intretinerii dupa 4-lea an. gresie §i granit de Belia gi Turcoaia, porfir de Que-
» 5-lea » nast-Belgia gi pe mici portiuni la trotoare cu asfalt
11% » » » 6-lea » gi dale de beton. La periferie se intrebuintau pava-
13% » » » 7-lea » jele scoase din centru (piaträ CUbiC i lespezi) §i
15% » » » 8-lea » bolovani de rill.
17% » » » 9-lea » - 1881. Se incearcä piatri de Iacob-Deal, din
. 28% » » » 10-lea » Dobrogea, care di rezultate bune.
Art. 19. - Când intreprinderea nu va face in- - 1881. Se incepe scoaterea pietrigului din ca-
tretinerea, se va face de Primärie in contul ei, ti rierele din jurul Bucure§tiului, iar pietrigul de eau
daci nu-gi va putea acoperi cheltuelile va urmiri se intrebuinteazii in f. mica cantitate, deoarece era
orke munci a Intreprinderii. mai scump.
Art. 21. - Garantia de 20% pentru casorabil
10% pentru troare, opriti de Primarie, se va eli- gail4W-NeT.WWW°4-4,3-K-:flart'79'"'
- - - '
bera dupa scurgerea celor 10 ani de intretinere». [ ;.

Ccinditiunile de mai sus le complectäm cu câteva

consideratiuni technice, asupra bazaltului artificial,
luate din oferta lui Jean Marie, proprietarul fabri-
cei din Soseaua Pandurilor:
«...1. Piatra artificialä poate suporta pini la
390-450 kgr. pe cm. patrat.
2. Aceastä piatri muiati in apä, amoniac, etc.,
nu absoarbe nici a mia parte din greutatea sa, nici 0.1 pecSo t it ::.41:
nu prinde nimic pe dânsa.
3. Tärimea i densitatea sunt aceleagi cu cel mai
bun granit, cci tae cu ugurinti sticla gi %fide ote- ,
" r". " L. °
lul, fäcrindu-i §anturi. '

4. Se poate intrebuinta ca soclu la case, deoarece Fig. 45. - Pavaj de lemn in cuburi (lenin de Suedia) propus
înitii igrasia. dupii 1890.
5. Uzina din Bucuregti, singuri in Romania gi
cea mai mare in Europa, poate furniza orice can- - 1881. Primäria fägAcluegte o prima onorabilä
titate cerutä». antreprenorilor ce exploateazi cariera Belia, daci
- 1880. Antreprenorul salubritätii, Lithmann, expediazi zilnic spre Bucuregti 10 vagoane de pia-
face cunoscut, ci sacalele cu doui roate, nu le poate trä ciopliti, sau cca. 85.000 buckti.-
biga deck pe bufevarde gi sträzi pavate cu piatri - 1881. Se mai deschid carierele Tegila gi Pia-
cioplita, pe cele cu bolovani nu-i convine deoarece tra Arsi, cari furnizeazi o borduri excelenti cu
acestea sunt in intregime prost pavate gi i-se pot 6,25 lei (200 lei) metru liniar plus 2,50 lei (80
rape osiile dela sacale. lei) Manopera agezirii gi fundatia de car-in-lid:I sau
- 1880. Se paveazi str. Boteanu cu bolovani, a beton.
cärui cost a fost de 1200 lei (18.500 lei). Un sin- - 1882. Se paveazi cu bazalt artificial trotoa-
gur cetitean de pe aceasti strada a contribuit la rele urmätoarelor strizi din zona intermediarä cen-
pavare cu 600 lei (9.250 lei), gi la starlit ea sa se trului gi periferiei: Lucaci, 13 Septembrie, Ainza,
termine a mai dat 100 lei (3.200 lei). Väeäregti, Pitar Mo§, Cosma, Domnita, 5tirbei-
- 1880. Se paveazi str. Boteanu cu bolovani, a Vod, Sfintii, Mercur, Pogta Veche, Scaunelor, Si-
zile ce se paveaza sa se execute pe toad lätimea, natoga. Cantemir, Calvinä gi Vladimirescu, etc.
ficindu-se exproprieri fortate. -- 1882. Suma alocati in buget pentru pavaje
Este un inceput bun, deoarece chiar null ceta- este de 450.000 lei (14.400.000 lei).
teni deschideau strizi pe terenul lor, pentru a - 1882. Antreprenorul Th. Spinca, propune o
inlesni comunicatia intre proprietäti cat mai ugor, piatri de dimensiuni noui, suprafata de Mull sä
in schimb Primiria era obligati si paveze imediat fie patratä cu 1=0,08 gi h=0,14, piaträ ce este
aceste strazi. asemänkoare, ca dimensiuni, calupurilor de astägi.
In centrul Capita lei se fac insä exproprieri mari Aceasti piaträ se ageazä pe o fundatie de nisip de
gi fortate, dirâmându-se chiar case, pe care le pia- 20 cm. grosime, iar intre rosturi se va pune mortar
tea dupa invoiali- de var hidraulic uscat; se va uda gi apoi se va bate
- 1881. Se continua' intens pavai ea eentmlui bine cu maiul. Antreprenorul spune ci... <<aceastä
Capita lei cu bazalt artificial, in cea mai mare parte piaträ va inlocui cu destul succes pavajele de bo.-
www.dacoromanica.ro
184 URBANISMUL
lovani de eau din Capita la, mai ales ca este foarte 2. Pavele 0,20X0,14X0,14= 25.901 hucati
ieftina, 8,25 lei (270 lei) m. patrat...». 3. Bordura 0,20X0,25X1,00= 6.114 mi. lin.
- 1883. Un oarecare Henry Orban, propune ò
piatra de granit extrasa din carierele d'Evieux-Bel- - 1885. Intreprinderile de asfalt <<Ancona» din
gia §i se admite si execute de proba cu 17,70 (570 Italia propun furnizarea bitumiului rafinat
lei) m.p. o portiune lângâ pavajul lucrat cu porfir bitum natural compact §i rocii bruti de asfalt. Se
de Quenast, de pe calea Victoriei, considerat cel admite cumpararea acestor materiale, pentru lucri-
mai bun pavaj. rile in regie, oferind urmatoarele preturi:
Imediata dupa aceasta oferta se prime§te alta Rica naturali de asfalt = 34 lei aur tona (33.730
dela <<Syndicat Industria-Belgia» care propune un lei).
alt granit la fel de tare ea §i porfirul, insä mai Bitum rafinat 1ichid=225 lei aur tuna (223.200
ieftin. Se admite sâ execute de proba 100 m.p. tot ler) .
pe calea Victoriei, strada laborator. 11,tum natural compact = 175 lei aur tona
Mai târziu se incearca iar introducerea pietrei (173.600 lei).
de St. Raphael-Franta, cu 15,60 lei m.p. (500 lei). - 1885. Se inchee contract intre Primarie §i Mi-
Toate incercarile de pavaje noui trebuiau acute nisterul Domeniilor, pentru exploatarea carierei
gratis de ofertadti. Turcoaia-Granit (proprietatea Ministerului), pe 15
- 1883. Se prime§te o oferta pentru furnizarea ani, cu incepere dela 1 Tanuarie 1886. Chiria pla-
de dale de ciment din Marsilia cu 2,80 lei (90 lei) tita de Prhdarie era de 1,50 lei (50 lei) de me-
m.p. franco chei Marsilia, iar in pavaj cu 5,80 lei tra cub de piatra extrasa.
(185 lei) m. patrat. - 1885. Se face incercare, in regie, de pavaj de
- 1883. Se incepe pavarea cheiurilor Dimbo- lemn din tali pe strada Lipscani.
vitei cu piatra de Sinaia. -- 1885. Taxa de vama pentru.piatra din strait
- 1883. Se admite executarea unei portiuni de natate era prätita de Primarie, care era de 1 leu
pavaj pe Ca lea Victoriei, cu piatra granit de Ca- (32 lei) de metru patrat.
tona-Sicilia. - 1885. Se executa astfalt in regie, cu mat de
- 1883. Se face o noua oferta pentru pavarea Seyssel, dupa urmkoarea releta pe m. patrat, pe
trotoarelor din centrul Capita lei cu asfalt de Sici- 5 cm. grosime:
lia, dar care nu se admite. 23 kgr. roca de asfalt de Seyssel.
- 1884. Se . prime§te la Primarie o oferta a an- 2,30 kgr. gudron.
treprenorului L. W. Broadwell din U. S. A. pentru 0,075 m.c. pietri§ '(margaritar).
executarea unui pavaj de lemn tapisat, sistem arne- - 1885. Se discuta infiintarea Diregiunii Luerd.
rican. Se admite executarea, de proba, a acestui rilor Technice, deocamdati cu serviciile: Serviciul
pavaj pe str. Lipscani in fata constructiei «Dacia Pavajelor, Sectia Inginerilor i Serviciul Bunurilor
Românii» cu 17 lei (550 lei) in. patrat). Repre- (existent).
zentat pentru România era firma Crissoveloni-Fii. - 1885. Se da o decizie, ca sä nu se mai execute
Descrierea pavajului: pavaje din nou, 'Ana ce Consiliul Comunal nu vo-
Pavajul de lentil ro§u de Suedia, in cuburi de teazi noul plan de alinieri §1 nivehnent.
12 cm. laturä, bine creuzotate, se vor a§eza pe o - 1885. Citirn intr'un raport al Ing. Cucu:
fundatie de beton, de 12 cm. grosime, betonul fl «...sträzile mari §i centrale sunt pavate in gene-
cut in felul urmator: 200 kgr. ciment Portland, 2/3 ral cu piatra cubica, cu miici excel:4H cari au §i
pietri§ §i 1/3 nisip. Intre rosturile pavelelor se va bolovani, iar marginea ormului este pavati exclu-
turna asfalt, iar deasupra se va trage o cu§a de ab- siv cu macadam (impietruire) §i pe alocuri, cu bo-
fah tapisat de 1 cm. grosime. Intretinerea pavajului lovani de râu...».
era de 25 ani. - 1885. Se face cunoscut antreprenorilor câ,
- 1884. Se face contract cu antreprenorul Bi- daca nu-§i termini lucrarea in anul contractirii §i
boulette pentru executarea unor suprafete de tro- trec cu executarea pe al 2-lea an, Primaria hi re-
toare de 5.000 m.p., cii dale de ciment in carouri zerva dreptul de a reduce pretul pavajului din
hidrofuge, cu 9 lei (290 lei) m.p. Intretinerea aces- contract.
tui pavaj era de 7 ani. - 1885. Se voteazä de catre Consiliul Comuual
- 1884. Se comanda in Germania un compresor condifiunile generate pentru executarea Oucrarilor
pentru cheiurile Dâmbovitei. de pavaje in cuprinsul oraplui. .
- 1884. Cantitatea de piatra furnizata de ca- - 1886. Ing. Cucu, directorul Lucrarilor Tech-
riera Belia in acest an era: nice intocme§te un memoriu, in care cere ridicarea
1. Pave le 0,24 X 0,14 X 0,14=133.726 bucati urgenti a unui plan al ora§ului. «...Cauza primor.
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL PAVAJELOR BUCUREFTENE 185

diali a anomaliilor ce s'au comis in toatä vremea ren, 8 lei (260 lei) m.p., str. Bati§te, teren, 10 lei
§i se comit, in parte, §i acuma in stabilirea (320 lei) m.p., etc. Se aplica leguita retragere de
br in raport cu strada, este, lucru cunoscut de 1,20 m., pentru liinile de strazi sub 14 m.
toatä lumea, lipsa unui <<plan general» care si sta- - 1888. Consiliul Technic superior aprobii lär-
torniceasci aliniamentul stradelor ora§ului §i nivel- girea str. Co ltii (Academiei-Lipscani) dela 12 in.
mentul lor...». la 20 m., iar in cele din unnii se stabile§te 18 m.
- 1886. Soc. Industrialä §i Comerciali, de pavaj
in lemn, din Paris, propune un pavaj nou de lemn
in buditi paralelipipedice, da fel cu eel din 'Paris». ef,

Pretul pe m.p. era de 23 lei (740 lei), Primaria Pr'', /Mt f ri/J .
räspunde ci accepta aceasta ofertä insi la preN1 de
10 lei (322 lei) in. patrat, prey ce nu convine So-
ciethii.
- 1887. Pentru campania de lucru a acestui an
se alocil in bugetul Comtunei urmätoarele sume: .° . .

1. Canalizare 75.000 lei (2.400.000 lei). r*

"No.--,;:t
2. Pavaje bolovani 200.000 lei (6.400.000 lei).
3. Bazalt artificial trot. 250.000 lei (8.000.000 ° ¡

lei). . 210*!=
.

.j,41
°i

In total s'a alocat o mini de 525.000 lei (16

milioane 800.000 lei). y , ..kr,10,WdArrro, -.4%^1f

- 1887. Se paveazi trotoarele sträzilor perife- .

rice cu lespezi de gresie 0,24X0,24X0,08, de la

Belia.
- 1887. S'a aprobat oferta Ing. Grandjan, pen- Fig. 46- - Profilul tip al toselelor de 22 in. Willie.
tru ridicarea planului Bucure§tiului.
- 1887. Locuitorii din cartierele periferice unde - 1889. Primaria face cunoscut a nu mai a-
sträzile nu erau pavate, cer Primäriei xnaterialele probä materiale locuitorilor dela periferie, pentru
necesare, iar ei s suporte manopera, solutie care pavarea strizilor, cu manopera lor.
In limita disponibilitätilor materialelor, se aprobä. - 1889. Se inchee un contract cu Soc. de Ba-
- 1887. Nu se mai aprobi autorisatii de cons- zalt artificial, pentru pavaje, in valoare de 4 mill-
truclji deck acelora cari consimt la noua aliniere cane de lei (128 milioane lei astäzi), pltibili prin
§i renuntä la plata exproprierei. anuitäti in 10 ani. Preturile pentru asemenea pa-
In felul ace§ta se aliniazi foarte multe strazi in v'aje erau:
centru. 1. Trotoare, 0,17X0,17X0,035 cu 9,75 lei (315
- 1887. Ia fiintä Direcga Lucrilrilor Technice lei) in. patrat.
cu: Serviciul Cladirilor, Serviciul Poduri §i $osele, 2. Inträri carosabile upare, 0,20X0,10X0,05.
Serviciul Salubritiçii §i Serviciul Apelor. cu 10,65 lei (340 lei) in. patrat.
- 1888. Cetitenii din culoarea Galbeni, strada 3. Intriri carosabile grele, 0,20X0,10X0,10, ea
Ghica Vodä, reclamä pavarea urgentä a acestei 11,80 lei (380 lei) m. patrat.
strazi, deoarece sunt gropi foarte mari pe ea §i 4. Carosabil, 0,20X0,10X0,10, cu 17,10 lei (550
pline cu noroil luck un copil §i un cal s'au inecat lei) m. patrat.
in aceste gropi. Insu§i prefectul Po1iiei, confirma 5. Bordurä de gresie, 0,20X0,25X1,00, cu 2,95
acest lucru, care s'a impotmiolit cu trásura in aceste lei (95 lei) metru liniar, costul bordurii §i a§ezati
gropi. 8,50 lei (280 lei) metru liniar.
- 1888. Ping la intoemirea §i votarea noulni 6. Depavare, 0,20 lei (6,50 lei) m. patrat.
plan de alinieri, se ia másuri ca orice aliniere sii 7. Terasamente pink' la 30 cm., 1,50 lei (48 lei)
fie aprobatä de: Consiliul Technic superior, Minis- metru cub.
terul de Interne §i Decret Regal. 8. Terasamente peste 30 cm., 2 lei (64 lei) m. c.
- 1888. Gara Târgovi§tei îi schimbä denumirea - 1889. Cariera Turcoaia este pe punctul de a
in Gara de Nord. se inchide din cauza relei administräri; rämäsese
- 1888. Se voteazi pretul pe m.p. al exproprie- numai cu 10 luerätori.
rilor in diferite cartiere. Astfel pe str. Lipscani 10 - 1889. Se obtin la licitatie urnfitoarele preturi
lei (320 lei) m.p., teren, str. Timpului clädire de pentru pavaje:
zid 400 lei (12.800 lei) m.p., str. Tunari teren 1. Asfalt de 1,5 cm. pe beton 7 cm. == 7 lei (225
Ling barieri 1 leu (32 lei) m.p., str. Dionisie, te- lei) Imp.
www.dacoromanica.ro
186 URBANISMUL
2. Asfalt de 2 cm. pe beton 7 cm. = 8 lei (256 trului, Primaverii, Dogarilor, Rudolf, Lacului, Saul
lei) m.p. §i Dichiu.
3. Lespezi de gresie, 0,20X0,10X0,05 = 10 lei - 1892. Se contracteaza furnizarea 1000 de va-
(320 lei) m.p. goane piatra bolovani de eau, pentru pavarea strä-
4. Piatra cioplitg cubic, carosabil = 24 lei (770 zil or periferice.
lei) m.p. - 1892. Se paveaza cu piatra cioplitg calea Gri-
5. Intrelinerea pavajelor = 0,25 lei (8 lei) m.p. vitei intre gara de Nord §i barierg ($oseaua Basa-
6. Borduri 0,20X0,25 arzate = 8,75 lei (280 rab).
lei) na. - 1892. Se construesc pavaje numai cu material
7. Terasamente = 1,50 lei (48 lei) m.c. din tali, cu excemia pavajelor de asfalt.
8. Depavare = 0,20 lei (6,50 lei) m.p. - 1892. Locuitorii din jurul Maidanului Icoanei
9. Bolovani de rau = 23 lei (740 lei) vag. (gradina Icoanei) cer Primariei 8â planteze sau sa
- 1889. Se face de proba un pavaj cu piatra amenajeze acest maidan ca sa scape de murdgriile
ogneis» din Belgia. depuse pe el cat §i de inundaIii.
- 1890. Incep exproprierile pentru deschiderea - 1892. Comisia pentru receptia materialelor §i
Bulevardului Pache Protopopescu. lucrgrilor de pavaj era compusa din: Consilierul
- 1890. Ministerul Lucrgrilor Pub lice acorda o delegat, Directorul Lucrarilor Technice, Capul Ser-
subvenlie de 145.000 lei (4.640.000 lei) pentru in- viciului de drumuri §i poduri §i dirigintele lucrgrii.
trelinerea celor 4 cal principale. - 1892. Se instaleaza telefon la toate serviciile
- 1890.. Se acorda Ing. Bolintineanu, Seful Ser- Primgriei, pentru prima data, 6 nu dupg mult timp
viciului Drumuri §i Poduri, o gratificatie de 1.030 se constata ci se deranjeaza foarte repede. Spre a
lei (32.000 lei) pentru activitatea depusa la lucra- nu fi stanjenita in convorbirile sale telefonice, de
rile de pavaje urgente. Sefilor de Sec lii li se acordä acèste deranjgri, Primäria înfiinleaz chiar un ofi-
cite 100 lei (3200 lei) pentru buna supraveghere a ciu de telegrafie propriu.
lucrgrilor. - 1893. Se continua pavarea strizilor cu acelea§i
- 1890. Corpurile legiuitoare acordi suMa de sisteme ca pang' acum §i dupa acela§i program; este
125.000 lei (4 milioane lei) pentru intretinelea insg o activitate mai mare in aceastg direclie, in
§oselelor de centura .($os. Basarab, Mihai Bravul, sensul cg se sporise foarte mult circulatia §i piva-
Vitan, etc. jele de piatra cioplita cari imbunatgleau aceasta
- 1890. Se introduce o masurg noui in intreli- circulatie, trebuiau aplicate §i strgzilor intermediare
nerea pavajelor, adicg intrelinerea sa se faca in con- sau chiar celor periferice cu circulatie intensg.
tul cetatenilor de pe str. respectivg. - 1894. Se introduce pentru prima dati la Pri-
- 1891. Se anunfi o campanie intensg de lucru, mgrie ma§ina de scris cu bandi copiativg, din care
mat lucrgri de pavaje cat §i construcIii particulare. moment toate lucrarile ce emanau dela Comung,
Se face o constatare chiar, ggsindu-se c in anul erau bitute la ma§ina.
1891 s'au executat cele mai multe clâdiri particu- - 1894. Se paveaza suprafete mari la carosabil
lare. cu piatra de Turcoaia-Granit, care a dat cele mai
- 1891. Locuitorii din mahalaua Cgramidarii de bune rezultate, dupg porfirul de Quenast-Belgia. In
sus, din culoarea de Verde, cer cu insistenta des- cartierele periferice se paveaza cu piatra cioplitä
fiinlarea stgvilarului.§i a uzinei Electrice, pentrucg de TeOla §i bolovani' de eau.
din cauza acestora, Dambovita le inunda mai tot- - 1894. Se scoate in licitalie pavarea, a peste
deauna cartierul. 100 de strgzi cu piatia ciopliti 6 bolovani. Se pa-
- 1891. Prin Inaltul Decret Regal No. 1458 s'a veaza §i cu bazalt artificial, dar in baza contractu-
aprobat alinierea str. Berzei, dupg care s'a procedat tului dela 1890.
la pavarea ei. - 1894. Pre piffle de materialele de pavaj, cu
- 1891. Pentru transportul pietrei pe C.F.R. se mici exceptii sunt acelea§i, bordura a scazut la 1,50
platea 4 bani (13 lei) de tona kilometru. lei (48 lei) metru liniar §i nisipul mgsurat cu
- 1891. Predomini plangerile cetg.tenilor din tia costa 2,80 (90 lei) m. c., iar mgsurat cu pan-
cartierele periferice, cari cer sâ li se paveze cat mai glica costa 3,15 lei (100 lei) m. cub.
urgent strgzile. - 1895. Se incearci din nou pavarea cu lenm in
- 1891. Nu se paveaza nici o strada §i nu se con- bucati paralelipipedice a Pie lei Palatului Regal,
strue§te nici o casa pana ce Serviciul alinierilor Doamnei, Imperiali i Calea Victoriei intre Doam-
nu-§i dâ avizul. nei §i Imperialg. Acest sistem era oarecum deosebit
- 1892. Prin Inaltul Decret Regal No. 401 din fati de cele executate pani acum, §i la carosabil se
12 Februarie, s'a aprobat alinierea sträzilor; Ans- executä in felul urmitor:
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL PAVAJELOR BUCURE$TENE 187

1. Se construia fundatia de 15 cm. grosime din - 1895. Se proecteazi amenajarea Parcului Fila-
beton compus din 200 kgr. ciment Portland, 1/3 ni- ret (Parcul Carol).
sip §i 2/3 piatra sparta de 0,02-0,05. - 1896. Prin art. 11 din legea pentru delimita-
2. Peste aceasti fundatie se intindea un mortar rea ormului urmAtoarele §osele intra in zona comu-
de ciment, cu 300 kgr. la m.c. pe 1 cm. grosime. nei, dela 1 Aprilie 1896, urmând a se pava de Pri-
3. Când mortarul avea priza facuta se arzau pa- marie. Pânä la 1 Aprilie au fost in sarcina judetu-
velele din lemn de brad, cari mai intai trebuiau lui Ilfov. Aceste §osele erau: Filantropia, Floreasca,
inmuiate inteun amestec de 100 kgr. gudron §i 3% Vergu, Calara§i, Bolintin §i Vicare§ti.
creusot sau acid carbolic disolvat in apa in timp de .M11,

o ora. Dimensiunea pavelelor era: 0,15 inaltinie 0111

(sensul fibrelor), 0,20 lungime §i 0,075 grosime;

bradul trebuia s aiba greutatea de 500-600 kgr.
la rn. c.
Aceste pavele se arzau direct pe stratul de mor-
tar §1 cu fibrele in sus, iar rosturile de 1 cm. gro- AMEN,

sime erau determinate de ni§te §ipci tot de brad, de

grosimea rostului §i latimea de 3 cm. arzate pc
stratul de mortar. Intre borduri §i pavajul propriu MN I I= 1 1

zis de lemn se rasa un spatiu de 5 cm. care se um-

plea cu nisip (acest spatiu servia pentru dilatare).
Rosturile de 1 cm. dintre pavele se umpleau cu
o
mortar de ciment, 300 kgr. la m. c. Când toate a-

1929 ii4.12.3.6,,
a,

ceste operatii erau gata, se a§ternea peste pavele un 14.

strat de piatri sparta §i nisip pe 2-5 cm. grosime, CNI csi

013
rS) tr) tf)
Ift
Crl a's
care se uda §i se batea in 3 rânduri cu maiul, dupa a's es%
'74
tO, <7, <7,
1-4

care se dadea circulatiei.

Fig. 47. - Diagram suprafetelor pavajcior executate in Bucuretti
Analiza pe m. p. a pavajului de lemn. din anul 1915 Oat in anul 1935 'in no. p.

Beton pe 15 cm. a 45 lei in. c. = 6,75 lei - 1896. Ministerul Lucrarilor Publice acordi o
Tencuiala (mortar) pe 1 cm. = 2,20 » subventie de 305.834 lei pentru intretinerea cailor
Lemn de brad a 45 lei m.c. = 6,75 » importante din ora§.
Tierea lemnului in pavele .= 1,35 » - 1896. Primaria face un imprumut de 5 mili-
Gudronarea §i transportul lemnului = 0,70 » oane lei (160 milioane lei) pentru a executa lu-
Arzarea pavelelor = 1,30 » crari edilitare.
Furnizarea §i arzarea Opcilor = 0,20 » - 1896. Se deschide Bulevardul Maria.
Umplerea rosturilor cu mortar = 0,40 » - 1896. Se furnizeaza bordura de beton compri-
Furnizarea §i arzarea pietrii d'asupra= 0,15 » mat de dimensiunile celei de granit.
Taxe, taru§i, diverse cheltueli = 0,10 » - 1897. Locuitorii din cartierul Porumbaru,
Umplerea rigolei cu nisip = 0,10 » cartier ce 'Ana acum apartinea de comuna rurala,
20,00 lei cer s li se paveze §i lor câteva strazi.
- 1898. Se executa pavaje peste prograinul de
La valoarea de astäzi revine la 640 lei m. patrat. lucru, in valoare de 670.966 lei (21.470.912) lei,
- 1895. In caietul de sarcini pentru lucrari de aceasta in legatura cu vizita Imparatului Austriei.
pavaje, intocmit in anul 1894, gasirn un articol in- - 1899. Se revizuesc toate podurile §i podetele
teresant. De exemplu: «art. 35. Piatra cioplita ta din ora§, pentru a face reparatii la unele §i a des-
trebui sS indeplineasca conditiunile: a) .56 fie por-
fiinta pe altele ce nu mai corespund.
fir de Quenast sau de St. Raphael, ori granit de Cy- Anul 1900, cu care incheem acest istoric, nu cu-
zic (Turcia) sau de Turcoaia, sau de orice alta na- noa§te nici un sistem nou de acoperamânt al stra-
turd §i proveniengi, destul numai s aibä ua greu- zilor. Activitatea edilitara, in aceasta directie, se
late specifica de cd putin 2,5, sa nu se sfärame subdesfarara insä inteun ritm constructiv mai inter's.
Ica presiune mai mica de 1400 kgr. pe cm.p. §i ca Nu mai exista nesiguranta aceea dela 1870, in apli-
cubi de 1=0,05 m., incarcati cu 250 gr. pe cm.p., carea pavajelor pe strazi.
greutatea cubului cuprinsa, s nu pearda prin fre- Materialul de pavaj extras din lara probase indc-
care, incercati cu majina Dory, mai mult de 130 gr. ajuns superioritatea fatä de cel din strainatate.
dupa 8000 de invartituri ale malinei». Edilii cari s'au succedat de atunci §i cari au.in-
www.dacoromanica.ro
 188 URBANISMUL
teles rostul acestei dificile probleme edilitare in 2) Pierre cubique d'Italie.
viata sociali i economica a ormului, au cautat, 3) Pierre de taille cubique du pays - de Belia -
dupa mari straduinte i incerciri costisitoare pen- et de Turcoaia Granit (1879).
tru bugetul comunei, unele incerciri chiar fira rost, 4) Pierre de taille cubique et prismatique de Quenast
si ridice nivelul importantei cailor de comunicatie Belgique (la plus grande partie de la pierre import&
ca s corespunda necesitatilor de rétranger).
Populatia ormului fiind in continua cre§tere, 5) Pierre de taille de Suisse.
raza oragului marindu-se din ce in ce mai mull, 6) Pierre de taille de Transylvanie.
iar circulatia cu tractiune mecanic i animali spo- 7) Pierre de taille de Quarthe Belgique.
rindu-se, s'au creiat strazi noui §i bulevarde, s'au 8) Pierre de taille de Sinaia (avec laquelle ont été faits
desfundat unele i s'au largit altele, hick pe zi ce les quais de la Dimbovitza).
trece suprafata cailor de comunicatie se mare§te f. 9) Galets de rivi6re de la vallée de la Ialomitza et de
mult, atit de mult hick dela cca. 2 milioane de celle de Teleajen (ceux de la vallé de Prahova étant de
m. patrati in 1860 se ridici in 1935 la cca. 9 mili- nature calcaire ont été interdits).
cane de metri patrati; iar ca numar am avut la 1860 10) Cubes de bois de sapin goudronnés sur fondation
cca. 800 de strazi iar astazi Bucure§tiul are nid mai de béton ou sur deux rangées de planches de sapin gou-
mult nici mai putin de cat cca. 2500 de strazi. dronnées placées en long et en large et ayant une cou-
Se vede prin urmare, comparativ, ce sarcini uria§a che de sable entre elles.
apasä pe umerii edililor de astazi, când circulatia cu 11) Béton comprimé (essai qui n'a pas réussi).
tractiune mecanica a crecut vertiginos in greutate 12) Asphalte comprimé (roche de Sicile) sur béton.
viteia, and populatia §i estetica oralului cer anume 13) Pavés de basalte artificiel. Le pavage de basalte ar-
sisteme de pavaj, scumpe ca cost de executare cat tificiel et la pierre de taille de Quenast Belgique sont les
gi intretinere i când sunt înc destule prefaceri seuls pavages qui aient donné de bons résultats. Leur
pentru a da Capita lei României intregite de astazi prix, en 1860, par métre carré de pavage systématique
un aspect cu totul civilizat, ca apoi sa intre in rân- pour la pierre d'Ecosse est de 71,90 lei anciens c. a. d.
dul oraplor mari din apus cu o evolutie normali. 2.319,38 lei d'aujourd'hui --); en 1880, le méme pavage
cotait 28 lei anciens le 1116-ire cube c. a. J. 903,22 lei crau-
RESUMÉ jourd'hui.
HISTORIQUE. DES PAVAGES DE BUCAREST b) Trotwirs.
1) Dalles de grès d'Ecosse.
par Paul Sandulesco 2) Dalles de granit et de grés de Belgique.
3) Danes du pays, de Belk et de Valeni.
A partir de 1370, la mairie passe des contrats avec di- 4) Dalles de grés et de granit d'Ecosse, de Belgique,
vers entrepreneurs pour le pavage des rues, leur offraut de Belia, de Väleni.
cet effet la pierre nécessarie: des bordures et de la 5) Dalles de béton comprimé.
pierre de taille. - 6) Pavés de bois.
En 1865 et plus tard, on fait venir de la pierre taillée 7) Béton comprimé.
de Quenast en Belgique (dalles et bordures de grés) , 8) Pavés de granit d'Ecosse, de Belgique, d'Italie et
aprés 1870, de la pierre taillée d'Italie (cubique) et vers de Bella.
1875, de la pierre mill& de St. Raphael en France. 9) Asphalte coulé sur béton.
En 1371, on pave avec du bois en cubes posé sur une 10) Gravois.
fondation de béton ou sur deux rangées de traverses en 11) Galets de rivière.
chéne imbibées de créosote et placées en -long et en 12) Dalles de basalte artificiel, (qui ont donné les meti-
lax ge. leurs résultats).
Afin créviter le bruit causé par les véhicules devant c) Bordures.
les 6difices publics, on recourait au pavage en bois. 1) Marge en galets de rivière.
En 1872 ont lieu les premiers essais d'asphalw coulé et 2) Bordures de gres et de granit de 20125 cm. d'Ecosse,
comprimé (avec de la roche de Sicile) devant le palais de Belgique et de Belia.
royal et avec des dalles de béton comprimé sur le bou- 3) Bordure de basalte artificiel, ronde, utilisée pour
levard de l'Université et ensuite sur la Calea Mogo- les rues it circulation aisée.
§oaiei. Depuis 1875, aucune rue n'était pavée sans qu'aupa-
Jusqu'en 1880, par conséquent dans rintervalle de ravant on en ait fixé la largeur et ralignement. En ce
1860-1880, on utilisait les pavés suivante: qui concerne la largeur des rues, pour la partie carros-
a) Panic carrossable. sable et les trottoirs, les normes étaient les maws qu'au-
1) Pierre de taille cubique et prismatique d'Ecosse. jourd'hui, â savoir, que le trottoir devait avoir 1/5 de la
www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL PAVAJELOR BUCURMENE. 1 89

largeur totale de la rue. Ce règlement a été proposé par l'étranger, de Quenast et Qurthe Belgique -et en plus
une maison étrangère, frangaise, qui devant pav,;r pl. une petite qualitité de gneis importé de St. Raphael
sieurs rues it Bucarest, a soum!ts un tableau pour la lax- (France).
geur des rues, 2) Asphalte sur béton.
A partir de 1880, l'exécution des pavages se fait en 3) Pavage de bois en cubes.
pierre seulement et avec du matériel qui, entre 1860- 4) Pavage de bois en cubes avec une couche d'usure.
1880 a donné les meilleurs résultats. 5) Pavés de basalte artificiel.
Ainsi, c'est dans la période de 1880-1900 qu'on a ex& 6) Galets de rivire pour toutes les rues périphéri-
cuté des pavages solides, ayant un joli aspect, sous leur ques.
forme définitive et conformes â un cahier des charges 7) Macadam pour toutes les zbaassées qui entourent
complètement revisé après 1880. la Capita le; ces travaux commencent en 1895.
En 1887, on fonde la tDirection des travaux techni-
b) Trottoirs.
ques» comprenant trois services:
Le Service des Ponta et Ghaussées. 1) Asphalte de béton.
Le Service de la Salubrité. 2) Da Iles de basalte artificiel.
Le Service des Constructions. 3) Da lles de briques.
Les pavages exécutés après cette date étaient â peu 4) Danes de ba.mi comprimé.
près entièrement faits avec du matériel du pays. 5) Gravois et galets de rivière.
On faisait venir de l'étranger la pierre de Quenast, 6) Da lles de granit et ae grès enlevées des rues centra-
Belgique et une autre pierre quartzeuse (gneis) égale- les et utilisées pour les rues périphériques.
ment de Belgique et l'asphalte naturel de Trinidad et de c) Bordures.
Sicile - pour les pavages d'asphalte. Grès et granit, du pays seulement.
En 1885, un essai est fait avec du pavage en bois qui A cette époque, le prix du mètre carré de pavage avait
était formé d'une couche de pavés de bois rouge de beaucoup diminué en égard â la période de 1860-1880.
Sude, d'une épaisseur de 12 cm. posée sur une fonda-
Ainsi le pavage systématique exécuté avec de la pierre
lion de béton de 8 cm., puis comme couche d'usure, une
de taille importée d'Ecosse, cattait en 1866, 71,90 lei an-
couche d'asphalte de 1 cm. qui servait en mme temps ciens le mètre carré, soit 2,319 lei stabilisés; en 1890, le
(le remplissage.
mètre carré de la mme pierre, pareille en dimensions
Ape's 1890, on remarque une tendance aux pavages en
et en 4T:tali*, mais de provenance roumaine, caitait 13
hois débité en cubes; plusieurs portions de la Ca lea Vie-
lei anciens soit 419 lei stabilisés.
toriei et quelques autres rues centrales sont alors paviSes
de cette faeon. De nime en 1872, un mtre carré dc pavitge systénia,
Entre temps, on ouvre les carrires de pierre de Te§ila, tique en asphalte cofitait 32 lei anciens, doh 1032 lei Std.
de Tarcau-Neamtz et autres dans les montagnes qui envi- bilisés (premier essai qui ait &A fait three de l'asphalte
ronnent Comarnic. de ilueareat) et en 1887, un matre earré cofitalt 5,95 1el
On procède it des alignements et â des expropriations anciens, snit 191 lei 4nabilisés.
en masse. Les pavés exécutés aprés 1880 sont: On enregistre une baisse générale vertigineuse des prit
a) Partie carrossable. des pavages systéMatiques, dads l'bitetvalle de 20 ans,
1) Pavés de Pierre taillée du pays (Bella, Tourcoaia époque d'orientation et de stabilisaticitt des pavages up-
Granit, Tell la, Simla, Tarcau-Neamtz, Comarnic) et de plleables 11 la ville de Bucarest,

www.dacoromanica.ro
 NO TE
DATE STATISTICE RELATIVE LA ACOPERIREA DAMBOVITEI
La lucfirile de acoperire a Dâmbovitei, intre podul 2. - Pilati de beton armat. - Fundatiile culeilor au
Senatului i podul erban-Voa, luerâri executate pe o fast puse pe piloti de beton armat, având lungimea me-
die de 5,00 an., de dimensiuni 0,24X0,24 an. - S'au bi-
1
ut 948 piloti de beton armat, cite 3 la fiecare fundatie,
cchivalfind cu un velum de 273 m. c. de beton armat in
,;. v
.
piloti.
. It
Ima

.-,-,
' 1
3. - Beton armat la fundatii, stâlpi gi plan§eu
.. , La fundatia gi stalpul unei culei s'au turnat 1,304 an. c.
o.

m7. r,
-:.-.. -

rfir lie

I VVII
Ai,
...

r
r - .Fra.
A
- al
La fundatia gi stâlpul unei pile s'au turnat . 5,080 in. c.
6,384 an. c.
"

I
Pentru cele 316 fundatii §i stâlpi de pile gi culei, s'au
r*:441 turnat deci 316X6,384=2017 m. c. de beton armat. La
7 ,
plan§eu, cuprinzând grinzi principale, grinzi secundare
Mtur 1

1.-
1
-Ii-
.-
1
,
Fig. 1. - Executarea cofrajelor pentru plan5eu.

lungime de 634,53 m. 1. §i 32,00 m. látiane, adicá o su-

prafatii de 20.304,96 ni. p. s'au pus in lucrare urmâtoa-
rele materiale:
1. - Piloti de stejar. - La fundatiile pilelor s'au ba.
tut cite 8 piloti de stejar, având o lungime medic de 6,50
in. §i diam. 25 am. Pe intreaga lungime de pod, fundatiile
fiind din.4 in 4 in, nasurate din ax in ax, s'au executat

Fig. 3. -0 vedere a stfilpilor sustingtoii ai p1an§eu1ui.

§i placa, pe un panou de 4,00 an. turnându-se 46,560 an.

c., sau pe in. 1. de pod 11,640 an. c., s'au turnat deci
11,640X634,53=7386 w. c.
Volumul total de beton armat turnat a foot deci de
2017+7386=9403 in. c.
Fieriria pusi in lucrare ea armituri, pe un panou de
4 nt. lungime, a fost de 7730 kgr., sau pe an. I. de pod
1932,5 kgr.; la intreaga lucrare s'au intrebuintat deci
1932,5X634,53=1.226.230 kgr. fier.
Fig. 2. - Vedere generali a aranjamentului fierului. La m. c. de beton, a revenit deci 130,5 kgr. de fier.
316 fundatii la pile. - S'au pus deci in lucrare 2.528 4.- apa protectoare de asfalt. S'au turnat
piloti, echivalând cu un volum de 806,5 na. c. piloti de 634,53 X 32,00 =20.304,96 m. p. de asfalt
stejar. pe o grosime de 3 cm.
www.dacoromanica.ro
 NOT 191

Avind in vedere cantititile de mai sus, inseamni c pe 1,00 in. p. asfalt (§ap6 protectoare) 3 em. grosime.
m. p. pod s'au intrebuintat: Petul mediu de executie al unui metru linear de pod
0,040 im. c. piloti de stejar. de 32,00 an. litime fiind de lei 75,254, sau metrul patrat
0,014 tn. c. piloti de beton annat. 2350 lei, inseanuni C cu acest pret s'au executat cantiti-
0,463 in. c. de beton. tik de mai sus, bineinteles în acest pre; fiind cuprinse
60,400 kgr. de fier. e feranele, cofragele §i ananopera.

INTREBUINTAREA BETONULUI LA CONSTRUIREA SOSELELOR

Contactul direct intre aceste 2 damenii ale tehnicei construirea §oselelor de beton simplu §i cel annat toate
moderne, construirea §oselelor §i beton, pretinde pentru cerintele dinamice ale circulatiei §i cele statice existente.
irepro§abili aPlicare in practica inginerului o cunoa§- La receptionarea cimentului joaci intre altele, ceeace
tere perfecti a tuturor materiilor, cari stau in legIturi se neglijeaa in cele mai dese cazuri, temperatura sub
strinsi cu fenomenele dinamice §i statice, cu totul spe- care se fac primele probe cu ciment preluat. Aceasti
ciale in cazul construirei §oselelor de beton. teinperaturii, cu o influenti considerabilá asupra rezul-
Nu numai executarea directi a §oselei de beton, ci gi tatului de probe, nu trebue aS fie mai mici de 15 nici
intretinerea ei este in intregul complex diferiti de alte mai inalt5 de 20°, adici temperatura obi§nuitA a locuin-
Iucrri inginere§ti. tei.
Intentionim de a ne ocupa in primul rind de influen- NumArul sacilor cu ciment destinat a fi cercetat la re-
tele materialelor de constructie aci trebuincioase, adicA ceptionare depinde de felul transportului dela fabrici.
ale cimentului, pietri§ului, nisipului §i apei . Este insi bine de a observa, at sacii de probi, cel putin
Provenienta cimentului, aplicabil a construirea pa- 1 dela fiecare vehicol, nu si 'se extragi din cantitatea to-
tului de beton al §oselei, este admisibilA in cele mai di- tali furnizati imediat dupi sosirea cianentului la locul
ferite feluri. Conditiunea principali trebue insi respec- de intrebuintare, ci este recomandabil de a incepe cu pro-
tati: cimentul trebue si aibS prisa normali, prescrisi de bele un timp oarecare dupi sosire, d. ex. 24--48 ore.
normele îu vigoare, iar compunerea lui nu poate fi con- Sunt anumite considerente, cari recomandi observarea
trarrt cerintelor chimice ale procesului de in-tit-ire al be-acestui interval de tiny, §i in primul rind facultatea ci-
tonului. mentului de depozitare sub diferite imprejuiäri, de si-
In ceeace prive§te intrebuintarea cimentului portland gur pAstrind toate regulile tehnice de depozitarea per-
obi§nuit, este compunerea lui, ea un liant hidrauhc, in- fect:A. Este recomandabil, de a camplecta contractele de
dependent intiritor, in aproape toate cazurile, in limi- furniturile cimentului cu o clauzi in acest sens, §i re-
tele destul de restrinse, egall Important este de a fi sta- zultatul va fi desigur satisfickor nu numai pentru con-
bilit modul hidraulic al cimentului, adici proportie in- sumator, ci va elimina cele mai multe inconveniente fur-
tre calicu (Ca 0) i acidul silicic (Si 02) +pianint ar- nizorului de ciment.
gilos (Al2+02) +sesquioxid de fer (Fe2 02). Acest mod Probele de receptionarea cimentului sunt cele cunos-
hidraulic nu trebue sA fie mai mic de 1.7, in regulA nu cute. Ele trebuesc efectuate in mod con§tiineios iar de
depi§e§te insi a mirime de 2.4. Greutatea specifici a ci- loc superficial, pentru a nu da loc la concluziunile false
mentului este in cazul cel mai favorabil ceva mai mare privitoare la calitAtile intregei cantitili furnizate din
deck 3, 3.03-3.05. cauza neobservirii stricte a unor reguli de prob5 precis
Important este pulverisarea fini a cimentului. In a- cerute.
ceasti privinti ne tinem dupS normele uzuale, §tiind, ci Dui:pi' cum se uzeazi in toate tirile, cantitatile probe.
la ciuruirea printr-o sitA de 900 0116 de 0,2 mm deschi- lor de ciment aunt imparlite peste tool' furnitura la par.
dere, riani§itele mai putin fine nu depirsc P/o. tile de o greutate de cite 200 g. Luind o cantitate sufi-
Intirirea se efectuCazA in cazul cel mai favorabil dupa cienfl de alai', de obiceiu 50 60 gr dupsi felul cimentu-
2-3 ore. Cimenturi calitativ superioare nu obi§nuiesc a lui §i temperatura laboratoruhii, transfortnim prin pre.
fi intrebuintate la eonstruirea paturilor de beton. Cazuri lucrarea intensI de 3-4 minute cimentul inteo masi
izolate, locuri peste bazele de o rezistenti insuficientä, compactS, cu o suprafati de un luciu uniform.
pe portiunile §oselei in rambleu, trecerea peste locuri Cantitatea apei, durata amestecirii precum §i tempe-
cu apropierea apelor de infiltratie infimi dela suprafata ratura existenti se vor trece intr-un registru pentru uzul
inferioari a patului, indici intrebuintareaori a cimen- probelor ce vor unna. Luciul amintit mai sus depinde de
tului calitativ superior ori a manoperei foarte ingrijite. cantitatea apei intrebuintate §i este deci recomandabil gi
Astfel, cu intrebuintarea cimentului portland obi§nuit, in interesul uniformitilii tuturor probelor, de a stabili
preluat dela firma furnizoare sub respectarea §i indepli- gradul luciului pentru a-1 mentine la toate probele ur-
nirea tuturor regulilor tehnice §tiintifice la receptiona- mitoare.
re, iar pus in manopere in mod irepro§abil, satisface la Pentru a efectua cele 2 incerciri esentiale, anume proba
www.dacoromanica.ro
 102 URRANIMtÍtI
de stabilitatea volumului §i cea a prizei, se imparte masa
obtinufi in douil pirti egale, cari se intind pe cite o
tabla de sticli, formandu-se de fiecare un oerc de 10 cm
diametru §i circa 1 cm iniltime in mijloc, cu margini
eat se poate de subtiri la periferie cercului.
Modul procedeului acestor doua probe este cunoscut
§i precis descris in toate normele respective. Este insI
necesar de a comunica furnizorului imediat dupa ter- speciale.
minarea probelor, adicA la prim1 probi dupa termenul Cimentul cu priza inceaa are durata de inarire cu
convenit pentru inceperea incereárilor+48 ore §i la cea Inuit mai scurtc decit cel cu priza rapidi, este deci clar,
a doua+28 zile, rezultatul oblinut in cazul nesatisfacerei.
Timpul necesar prizei este schimbgtor la unele specii
de cimenturi, iar schhnbul dela cimentul cu priza în
ceatli in cea rapidä se efectueaZi citeodatá inteun mod
a§a de brusc, bleat o incercare cat de deasi a prizei se im-
pane.
Pericohd mini ciment cu priza rapidi se reshute mai
eu seami la intrebuintarea lui pentru patul de beton al
§oselelor, iar intentiunea antreprenorului in privinta cali
tii lucrarii executate trebue in primul rind indreptatI
spre inconvenientele provenite de pe urma prizei rapide.
Compunerea chimicá a cintentului eu importania ei in
ceeace privegte rezistenia betonului contra influenielor
chimice, precunt i felul manoperei sunt cei doi factori
de cApetenie, cari trebuesc con§tiincios cercetaii de fa-
bricantul cimentului, de antreprenor gi de organul de
control.
Pentru executarea patului de beton joacl in cazurile
speciale anterior amintite un mare rol cimenturile supe.
rioare, circa cu 250/o mai scu.mpe decât cele normale, ins
cu rezistenia iniiai in primul stadiu de indrire cu malt
mai prommiaa.
Nici un ciment nu resisti in mod perfect influenielor
acide, iar rezistenia aceasta se micgorearA cu cregterta
coniinutului de calciu -o imprejurare, care trebile ob.
servat6 §i la construirea §oselelor de beton in cazurile
&A hi cazul nostru intrebuintarea exclusivil a primului fel
de ciment se impune.
Calitatea cimentului precum i participarea lui pro-
porlionalâ la confeclionarea mortarului trebue examina-
ti, in cazul intrebuindrii la construirea goselelor, i din
- punctul de vedere al uzurei.
Avein 2 metode de incercare ale uzurei: 1) cu §lefuire,
2) cu suflarea nisipului sub presiune, iar cea a doua o
credem mai aproape realiatii, din cauza îniturrii ime.
diate a nisipului suflat de pe suprafata de probi", ceeace
nu este cazul la §leifuire, unde raportul reciproc intre
suprafata §leifuità §i cea prev5zuri cu mediul §leifuitor
rknâne in tot timpul duratei de probi neclar.
Cimentul curat are uzura minimaii. La slabirea dosa-
jului in mortar ea cre§te în, primind urmitoarele ml-
Limit
Luând pentru mortarul nisip de quart de max 7 mm
ti executând un Corp de probrt uzual, primim dupi 28
zile:

la dosajul 1: 0, pierderea volumului de material 8.0 ems, 0.29 can3/cm2

* 1: 2, » a * * 11.6 * 0.42 *
* 1: 4 » a * * 15.7 * 0.57 »
» 1: 8 * * * * 44.8 * 1.60 *
* 1: 12 * a * v 103.5 » 3.88 *

(Conform eercedrilor institutului de cercetarea materia . placi rigidi. Este deci nevoie de un fundament de o
lelor din Berlin-Dahlen). forti puratoare peste toata suprafata uniformi.
x
-
Iar apele de infiltratie §i cele intrate sub placa de
Agadar prnnim portiunea intre pierderea de volum in beton pot avea asupra betonului influentele chimice din
une/cm2 urnaltoarele marhni: cele mai variate §i pagubitoare, mai cu searni asupra ea/.
eiului continut in mod liber in chnent, cauzind distru.
La dosajul 1: 0, la glefuire 1:0.3, la sufl. cu nisip 1:0.5 gerea structurei a patului. In cazul unui fundament cu
» 1: 2 » 1:1.0 » 1:1.8 raporturile statice inegale utilizâm armarea betonulni
» 1: 4 » 1 : 1.3 * 1:2.4 ori aplicarea a unei relele de rosturi duid canaille ba-
» 1: 8 » 1 :2.4 » 1:4.4 zei.
» 1: 12 » 1:3.2 * 1:5.8 In tot cazul, compunerea betonului in aplicarea lui la
constructiunea §oselelor, cu elementele lui: ciment, pie.
In rezumat, folosirea unui =Unlit (el de ciment la con. trig, nisip, api, (despre cari vom vorbi in rândul viitor),
struirea §oselelor de beton este legal de un complex in. trebue studiati nu numai in manopera, ci i in legraura
tins de detalii, care conga, a(ad de chestiunile pur di. cu toate imprejuririle existente §i pendinte de fundalie,
namice din cercetarea imprejurarilnr tipice ale acestei circulatie viitoare, pavajul eventual pus pe placa de be.
lucdri ingineregti: Pregkirea potrivita a base! patului ton, precum gi in legáturi cu toate influentele chimice,
de beton trebue s corespundä inonolitäii betonuhii, in. statice i dinamice ivite, asupra Intregei construciii.
flueniabil de tensiunile de flexiune in aceastri stare de Ing. O. B.
NINIMMINMO
Ell
www.dacoromanica.ro
 LEG1 $1 JURISPRUDENTE
Repertoriu de Jurisprmidenta Administrativ. 6) Dreptul reclamantei neeontestat este ca si se aplice
noul plan de sistematizare, iar dreptul pârâtului este ei
a) No. 33 din 7-XI, 1935. fic expropriat.
181 AUTORIZATIUNI DE CONSTRUCTIUNL APLI- Având in vedere di prin autorizatia atacatl cu actin-
CAREA OBLIGATORIE A PLANULUI DE SISTEMA- nea de fag, se permite ridicarea unei constructiuni de
TIZARE. Din moment ce s'a decretat panul de sisterna- 7 etaje, eu calcan spre proprietatea reclamantei din str.
tizare, aplicarea este obligatorie din momenta! decretd- Dr. Lueger No. 14-16, impiedicându-se prin aceasta
rii, intruciit planul constitue o dispozifiune de ordine lumina care aceasti proprietate;
public& Cfi pe de altl parte, prin acordarea acestei autoriza.
Primiiria nu poate acorda o autorizare de construcfie tiuni terenul reclamantei se glseste lipsit de plus valuta
trectind peste acest plan, pentru motive cit n'are fonduri pe care i-ar aduce-o aplicarea noului plan de sistemati.
disponibile care sd-i permitd exproprierea terenului res- zare, potrivit clruia terenul reclamantei s'ar gási chiar
pectiv, deetit dacii modified planul de sistematizare în pe alinierea sträzii tirbei Vodi,. formând colt cu str.
prealabil. (Art. 125, 141, I. o. a .1. art. 38 I. Munkipiului Dr. Lueger, pe când in situatia creatl prin autorizatia
Bucurevi). acordatä Ing. Filipescu pe vechea aliniere a strizii 5tir.
bey Vodá, terenul reclamantei nu numai di este lipsit de
Asupra actiunii de fatl; aceastl plus valutá dar orice constructitme pe el urmeazI
Având in vedere ci din aotele aflate la dosar, n fapt sá suporte o retragere de mininiu.m 2 tn. dela acest vecin;
se constatä urmitoarele: Considerând di in aseinenea llmprejttri interesul di,
Stela Nedelcovici cu petilinnea inregitrati sub No. rect, näsc. actual §i personal al reclamantei, de a obline
2034 din 12 Iulie 1935, face actiune in contra deciziunii anularea autorizatiei atacate, este indeajuns de invederat,
delegatiei coiiailiului Sectorului IV Verde Bucuresti, cu astfel di aceasti actinne intrunefe conditiunile art: 44,41
No. 763 din 28 Iunie 1935, §i. autorizatiunei de construe- si 48 din legea de organizare a Comitetului de Revizuire
tie, eliberatl la 3 Iulie 1935 d-lui Ing. Const. Filipescu si in consecinti incidentul de lipsi de calitate a recla,
pentru imobilul din str. tirbey Vodä No. 71-73. mantei de a introduce prezenta actiune unneazI a fi res.
Cu petitinnea inregistratI sub No. 3122 din 26 Julie pinsä trecând-o la examinarea in fond a eauzei:
1935 depune Motivele actiunei i arati el:
Dispune:
1) Locul pentru care s'a cerut outorizatia de construe-
tie pe proprietatea Const. Filipescu, eade in expropriere
Respinge incidentul ridicat de Primäria Sectorului IV
totali;
Verde Bucuresti de lips.1 de calitate a reclamantei de a
2) (lonsiliul Sectorului prin decizinea cu No. 891 din introduce prezenta actiune §i trece la exa,minarea in fond
24 Mai 1935 a hotlrât ea cererea de autorizare a d-lui C.
a acestei act.iuni;
Filipescu sl fie supusl comisiunii de sistematizare, care
eonchide cI alinierea decretati se opune la eliberarea In fond:
autorizatiunii; Având in vedere el prin noul plan de sistematizare al
3) Este inadmisibil in drept ci dupa decretarea planu. Municipiului Bucure§ti, decretat la 8 Mai 1935, s'a dis-
IA de sistematizare din 9 Mai 1935 sl se aplice pe t.reren pus rärgirea Sträni tirbei Vodl dela 18 m. Lirgime pre-
§i fatZt de proprietatea d-lui Filipescu, alinierea decre. vizuti in planul din anul 1921, la 32 m. astfel cl terenul
tatä in 1921 &lei in acest mod se revine ark' formele le- pârâtului Ing. Filipescu intri ihi intregime in portiunea
gale la vechea aliniere. supusi retragerii pentru aliniere.
4) Cfi dacl cererea d.hu Filipescu era o chestiune, ne. Considerând el desi cererea de autorizare de construe-
prevrautä sau neprecizatä de regulamentul de construe- .* fäeutä de Ing. Filipescu a fost introdusk la 7 Mai
tiuni, trebuie cerut avizul comisiunii speciale. 1935, deci anterior decrefärii noului plan de sistemati-
5. Q este inadmisibil ea d-1 Filipescu ei construiasel zare, totu§i PriMäria Sectorului IV Verde, era tinutl sI
pe planul din 1921, iar reclamanta dupi planul din 1935 facà aplicatiunea in speta a acestui plan, care constituind
cceace face ea constructia reclamantei al fie retrasli cu o dispozitiune de ordine publieä este aplicabil din chiar
2 m. din fata calcanului clIdirei d-lui Filipescu. momentul decretkii lui;
www.dacoromanica.ro o
104 URBANISMUL
Ca pe de alta parte, daca Primaria parata era i,n im- REGIMUL DE VILE. DEROGARI. Art. I din reg. de
posibilitate materialä de a face aplicatiunea acestui nou alinieri §i contructiuni al Munieipiului Bucuresti dupd
plan de sistematizare, datorita lipsei de fonduri dispo- ce dispune urnpartirea Municipiului Bucuresti in patru
nibile, care sa-i permita s exproprieze terenul paratu- zone de constructii, menfioneazd sub cartierul de Nord
lui Ing. Filipescu ea era !lima' ca mai inainte de a acorda zona II pe care a impiirtit-o irt cloud cartiere de Vest si
autorizatla de constructie solicitata sa procedeze la modi- de Nord, di primarul poate incuvitinfa derogreri numai la
ficarea locala a planului de sistematizare, conform dis- terenurile cari n'au dimensiunile cerute nentru vile, scu-
pozitiunilor art. 38 legea de organizare a Municipiului tindu-le de restrietiunile regimului de vile. Aceste dero-
Bucure§ti. grtri sunt prevdzute numai pentru cartierul de Nord iar
Ca insä prin acordarea pur §i simplu a acestei autori- nu §i pentru cel de Vest.
zatiuni, fr prealabila modificare locala a noului plan Având in vedere ca din decizia supusa recursului se
de sistematizare, in vigoare la data de 28 Iunie 1935, constata ca Comitetul Central de Revizuire S. I-a, a ad-
and delegatia permanenta a Primariei Sectorului IV mis actiunea introdus de d-1 Ccmandor Gh. Margineanu
Verde a autorizat constructiunea sus aratata, acest organ Ei a anulat ca ilegala deciziunea No. 471 din 26 Aprilie
a luat o dispozitiune care violeazä art. 125 §i 141 L. C. A. 1930 a Delegatiei Consiliului Sectorului IV Verde prin
L. §i art. 38 legea pentru organizarea Municipiului Bu- care s'a aprobat eliberarea autorizatiei No. 22 din 28
cure§ti, prin faptul ea a permis ridicarea unei construe- Aprilie 1933 d-lui N. Giosan pentru construirea unei cla-
puni ie§itä din alinierea decretata prin planul de siste- diri parter §i etaj in Str. Dr. Lenote No. 20.
matizare in vigoare. Ca pentru a decide astfel, Comitetul constata §i moti-
Ca astfel fiind actiunea de fata este fondatä i cata a veaza di str. Dr. Leonte unde este siutat atat imobilul
fi admisa anulându-se ca ilegalä decizinnea No. 793/935 panatului cat i al reclamantilor, se gase§te in zona II
a delegatiunii permanente a Priruariei Sectorului IV de vile cartierul de Vest §i ca, autorizatia acordata lui N.
Verde §i drept consecinta §i autorizatia de constructiune Giosan, violeaza dispozitiunile art. 21 lit. d. alin. 2 din
cu No. 31 5/935 acordata prin aceasta deciziune. regulamentul de constructiuni §i alinieri, pentru sonde
de vile, care interzice calcanul spre iinobilul vecin, al
(Comitetul Central de Rev. I dec. 608 din 27 August carui proprietar are un interes direct, nascut §i actual de
1935; Dos. 1175/935. Prerdintia d-lui Pre§edinte C. a se opune la construirea unui calcan, ce nu se grupeaza
Georgescu Valcea; raportor d. referent M. Per lea; re- cu calcanul sau; CI mai departe Comitetul motiveaza, ca
clamant Stela .Nedelcovici prin d. avocat Gruia; parka doca regulamentul permite primarului de a face dero-
Primaria s. Verde Buc, prin cl. avocat Barbulescu). OA, in cartierul de nord, nu acorda insa acela§ drept
primarului In cartierul de vest; ca hi orice caz nu se
b) No. 34 din 14-XI-935. constata ea in speta s'ar fi dat o astfel de clispensa; ea
in fine Comitetul motiveaza ca reclamantul are interes,
182 DREPT. INTERES, AUTORIZATIUNI DE CONS- a se opuse la aceasta autorizare de a construi ea vecin,
TRucflum ILEGALE. ACTIUNEA VECINULUI LE. intrucat lucririle au §i inceput §i i aduce o vatamare;
ZAT IN DREPTURI. Raporturile de vecindtate previlzu- Avand in vedere motivul I de casare.
te de art. 149 si 20 din regulamentul de alinieri si cons- Avand în vedere cii prin acest motiv de casare recuren-
tructiuni al Municipiului Bucuresti constitue un titlu si tu1 se plange, de violarea principiului de drept «nemo
justified urt irueres direct si personal perunt un proprie- auditor suam turpitudinem alegans» §i de violarea art.
tar de Ct esiza instanta juridictkmald administrativii in ba-47 §i 48 din legea pentru modificarea legei de organizare
za art. 48 din legea Comitetelor de Revizuire, cerând a- a Comitetului Central de Revizuire precum i de exces de
nularea autorizatiunei de constructie eliberatii unui pro- putere, esentia15, nemotivare, gre§ita aplicare a art. 191
prietar vecin in contra dispozitiilor din regulament, daerr §.1 20 din regulamentul pentru constructii §i eroare gro-
prin aceasta a fost lezat in drepturile sale. siera de fapt, prin aceia ci de§i a stabilit in fapt ca re-
clamanta a construit imobilul siu nereglernentar §i deci
CALCANE. CAZURILE CAND SUNT ADMISE DE in aceasti situatie nuti mai putea sustine protectiunea
REG. PENTRU ALINIERI I CONSTRUCTIUNI AL acestui imobil inexistent, juridice§te, cu atat mai mult
MUNICIPIULUI BUCUREFIT Art. 20 al. 3 din reg. de actiunea populara este desfiintata de legea modificatoare
alinieri §i constructiuni al Municipiului Bucuresti pre- a legei de organizare a Comitetelor de revizuire cu toate
tiede di sunt admisibile calcanele la distantil de 15 metri acestea Comitetul respinge finele de neprimire a actitinei
de aliniere, insii numai acolo unde forma sau conditiu- considerand ci reclamanta avea dreptul si intenteze ac-
nile terenului nu permit inleiturarea lor, in zonele de vile tiunea.
art. 21 din regulament previiziind cd, calcanele nu-s per- Considerand ca, Comitetul de revizuire stabile§te prin
mise nici spre fundul proprietdrii, decât dadi se grupeazd considerentele deciziei sale, ca dreptul de actiune a re-
cu calcanele vecine. clamantului na§te din raportul de vecinatate prevazut de
www.dacoromanica.ro
 LEGI I JURISPRUDENTE 195

art. 149 i 20 din regulament, calitate care îi constitue un rea autorizata fira sa se conforme insa dispozitiunilor
titlu §i tare justifica in sine un interes direct §i personal regulamentului de constructii §i alinieri, in ce privelte
pentru a sesiza in baza art. 48 mentionat, instanta ju- ridicarea calcanului casei ce corespunde proprietä'tii ve-
ridictionall administrativa competenti cu aetiunea pen- cine a sale.
tru inlaturarea unui act ilegal. Ca in aceasta situatie, Comitetul Central de Revizuire
GI intr'adevar prin art. 149 din regulamentul de con- n'a violat niciun text de lege §i n'a comis niciun exces
structi §i alinieri prevede obligatia pentru proprietarul de putere, and a stabilit ä reclamanta avea aciune in
care voie§te sa obtina autorizatia de a prezenta directiu. contra autorizatiei de constructie, eliberata recurentulni,
nu Cadastrului Municipiului planul general de situa- care îi vatama un interes, ma ca motivul II de casare e
tiunile existente §i numele vecinilor proprietarilor, iar nefondat.
art. 20 din acela. regulament, prevede la aplicarea dis- Ivand in vedere motivul III de casare:
pozitiunilor referitoare la regimul cladirilor, de a se tine Avand in vedere ca prin acest motiv de casare, reeu-
seamrt la eliberarea autorizatiunilor, de situatiunea era- rentul se plange de violarea art. 1 din regulamentul de
constructie de violarea principiului neretroactivitatii le-
dirilor existente, de unde rezulta .ca vecinii au dreptul la
actiune in fata comitetului pentru a cere anularea autori- gilor §i art. 480 §i urmatorii din codul cv. precum §i
zatiunilor date, in cazul and ar fi lezati in drepturile omisiune esentiala §i. exces de putere, prin aceia ca dei
lor, prin construirea unei cladiri care nu a fost Mena prin art. 1 sub zona II se prevede cä primarul poate in-
in conformitate cu dispozitiunile cuprinse in mentiona- cuviinta derogari, la terenurile care nu au la punerea in
tul regulament. aplicare a acestui regulament, dimensiunile cerute pen-
tru vile, derogare care este generalä, cu toate acestea
Cal dar, dreptul reclamantei de a actiona in fata Co.
instanta de fond stabile§te ea aceste derogari stint acor-
mitetului nascand din dispozitiunile textelor cuprinde date primarului numai pentru cartierul de Nord ceiace
in regulamentul mentionat urmeaz c, sistuatiunea de n'a fost in intentia legiuitorului care a inteles sä scu-
vecin a reclamantului legitimeaza indeajuns dreptul sau teasca in general de restrictiunile regimului de vile pro-
de a se opune la autorizarea unei constructii vecinP, prietarii care aveau imobile construite la punerea in
contrarii regulamentului care nu admite construciie en aplicare a regula.mentalui, indiferent de cartier §i care
calcan. îi construiese sub acest regulament numai o anexa la
Câ dar, Comitetul Central de Revizuire decizand in imobilul principal deja construit.
sensul celor de mai sus, n'a violat niciun text de lege §i
n'a comis niciun exces de putere sau vreo omisiune care Avand in tedere ea prin art. 1 din regulamentul de
sa fie esentiala, deci motivul I de casare este nefondat. constructiuni §i alinieri, dupa ce se dispune imOrtirea
Municipiului Bucure§ti in patru zone de constructie, se
Avand in vedere motivul II de casare: mentioneaza mai departe, sub cartierul de Nord de sub
Avand in vedere a prin acest motiv de casare recuren- zona II-a pe care a impartit-o in doua cartiere de Vest
tul se plange de violarea art. 47 §i 48 din noua lege de §i de Nord, ea primarul nu poate incuviinta derogari de
organizare a Comitetului de revizuire de la 1932, de cat numai la terenurile care nu au la punerea in apli-
omisiune esentiala §i de exces de putere, prin aceia eä care a acestui regulament dimensiunile cerute pentru
nu stabile§te daca reclamanta era lezati inteun interes vile.
al sau, nascut §i actual, §i personal din cauza constructiei
Considerand insä ca din modul de redactie a acestui
incepute, ca sa poata intenta actiune in justitie conform
textelor mentionate. text rezultä ca aceste derogari acordate primarului au
foot prevazute pentru cartierul de Nord, iar nu in ge-
Avand in vedere ca prin disp. art. 47 §i 48 din legea neral, cum sustine recurentul, deoarece daea legiuitorul
de organizare a Comitetului de Revizuire din 1933, se ar fi inteles sa extinda aceste derogari in mod general, ar
prevede c persoanele care justifica un interes, direct, fi prevazut aceasta prin regulament.
niscut §i actual, - personal, pot cere instantei jurisdic- Ca in spetä fiind stabilit prin motivul V ca imobilul
.
tionale administrative competente, anularea actelor Ri- recurentului se aflä situat in zona II de vile cartierul de
cute de organele administrative cu calcarea sau omisiu- vest urmeaza ca pentru aeest cartier, primarul nu poate
nea formelor prevazute de legi i regulamente. sii deroage dela dispozitiunile prescrise pentru acest car-
tier in regulamentul mentionat.
Considerand îus eâ Comitetul Central de Revizuire Ca dar Comitetul Central, decizand prin decizia sa su-
stabile§te in fapt prin considerentele deciziei sale ea re- ficient motivata in sensul celor de mai sus, prin aceasta
clamanta a avut prin inceperea lucrarilor constructiei de a dat o justa aplicare textelor de lege §1 nu a comis
care recurent pe baza autorizatiilor date de Piimaria niciun exces de putere §i nu a violat principiul neretro-
IV Verde, un interes vätämat direct nascut, actual t i per- activitatii legilor, deoarece instanta de fond a upbeat
sonal, prin faptul ca a inceput sr, se construiasca cladi- aceste dispozitiuni regulamentare la o constructie care se
www.dacoromanica.ro
196 URBANISMUL
ficea sub regimul lui, a&a c motivul IV de casare e ne-
fondat.
Având in vedere c. recurentul mai atac5 prin ultima
parte a recursului su ca neconstitutionale art. I i 21
din regulamentul de constructiuni §i. alinieri.
Considerând îns c acest motiv de neconstitutionali-
tate este inadmisibil, deoarece se referâ la texte dintr'un
regulament, iar nu din lege, a§a iN din acest punct de
vedere nu mai poate fi trimis recursului in cercetarea
sectiunilor unite in eonformitate cu art. 29 din legea or-
CONCUR SURI CONGRESE EXPOZITII
Architeture et Urbanisme Nr. 10.1935. aceia care sit aibil 'Malta conducere pentru tot ce priveste planu.
rile regionale, planurile orasului, cu toate consecintele;
AL XILlei CONGRES INTERNATIONAL AL ARHITECTILOR 2) CI se cuvine, in acest scop, ca in formarea arhitectilor oricare
LA ROMA 1935
La congresul international al arhitectilor finut la Roma s'au des-
voltat i discutat urmätoarele teme:
TEMA r
Despre nouile materiale din punct de vedere al conceptiei si
constructlei i despre rezultatele obfinute prin intrebuintarea kr.
Rezolutia Congresului
Avtind in :vedere cif materialele de constructie au fora intot-
deauna unul din elementele determinante ale formei arhitecturale;
Avind in vedere deci, cA nouile materiale de care dispun con-
structorii contimporani, au introdus in arhitectura moderni schism
bari esentiale;
Congresul isi exprimil dorinta:
1) Sä se procedeze cu perseverentä constantä la studii potrivite
pentru aProfundarea ei propagarea acestor nouä materiale si de a.
semenf la cercetiri pentru a creea altele care sit dispundi la nevoile
actuale ale constructiei;
2) In acest scop, conform inifiativelor anterioare,si se constitue
in sinul C. P. IL A..ukii un centru de studii si informatii care sa
culeagä informatii dela laboratoriile nationale i naai ales, dela
arhitecfii care vor fi ficut proba valorii acestor materiale.
TEMA II
Despre cunostintele folositoare arhitectilor oficiali sau parti-
culari in studiul didirilor publice si planurilor oraselor, pentruca
sä poatil colabora in mod folositor la intocmirea acestor planuri,
care cuprind toate edificiile, cheiud, gild etc., al ciror ansamblu
contribuie la estetica generalii ei la urbanism asa cum a fost definit
acum.
REZOLUTIE
Dupi o desbatere aprofundatii asupra rolului arhitectului i edu.
catia care trebuie s'o primeasdi pentru a participa si a conduce
toate lucririle, fie de ordin particular, fie de ordin public si ur-
i
banistie.
Congresul exprimä dorinta:
1) CI toate chestiunile care privesc Urbanismul sunt in mod spe-
cial din domeniul arhitectului i cä se cuvine ca arhitectii si fie
www.dacoromanica.ro
ganiel a Inaltei Curti §i. deci recursul se respinge ca
nefondat cu. 3000 lei cheltuieli de judecatii fixate prin
apreciere.
(Cas. III. Dec. 646 din I Apri lie 1935. Dos. 3168/932.
Pre§edenfia d-lui Consilier V. Erbiceanu; recurent N.
Giosan prin d-nii avocafi C. Rdulescu §i Anibal Teo-
dorescu, intimatii Maria G. Miirgineanu §i a. prin d-nii
avocafi Asnavorian, Marinescu §i Prinaria Municipiulni
Bucuregi prin cl. avocat Tinw§).
ar fi, sä si se tie seami de influenta particularului asupra generalului
- si ca formarea lor sA fie conceputä hi am mod inch notiunile
esentiale de urbanism sA fie la baza inviOunântului lor.
TEMA III
Expunerea mijloacelor pe care arhitectii pot sit le intrebuinteze
pentru a face si ui4eleagä in mod elm- publicul i Administra-
;file avantajul ce-1 au si recurgi la competima ei la serviciile kr
directe firi a trece pe la intermediad inutili, ca societitile de
constructie.
Rezolutiune
Congresul fiind informat prin rapoarte i discutiuni cä conciqut
profesionalA a arhitectului e deosebiti in diferitele tiri si ci in
mai multe din acestea prestigiul arhitectului nu.i incil bine inteles
si nici protejat;
exprimi dorinta:
1) CA atilt titlul crit i exercitiul profesiunii arhitectului sä fie
protejate de legi i regulamente ca in unie unde aceastä leg:.
talie protectoare existä deja - de ex. Italia, Rornânia4 Spania, etc...;
2) Ca in tärile unde titlul i exercitiul profesiunii de arhitect
aunt deja protejate de legi, regulamenteli relative si aibi tot
mai mult si mai bine sii defineasci, si linneteze i sä distingi rolul
arhitectului de acela al antreprenorului.
TEMA IV
Despre standardizarea locuimelor colective.
Rezolutie
Congresul, recunoscánd ci standardizarea poate prezenta o no>
cesitate in caz de constructii populare, economice,
exprimi dorinta:
1) Ca aceasti standardizare si fie limitatA la elementele de con-
structie, dar oa efortul arhitectului si tindi sä dea constructiunilor
sale un caracter personal ei estetic;
2) di aceastä conceptie s'ar putea aplica tot ark de bine amens-
jamentelor interioare i mobilierilui firi si neglijeze posibiiitäile
mestesugurilor locale ea si protejeze expresiune andei populare.
 CONCURSURI. - CONGRESE. - EXPOZITII
TEMA IT
Despre constructie, i protectie subterani.
Rezolufie
Din examenul raporturilor prezentate a rezultat importanm spe-
ciali care, ar trebui adusi studiului lucrärilor subterane si mai ales
in ceeace priveste adiposturile contra atacurilor aeriene, protectia
lucririlor subterane i mai ales in ceeace priveste adiposturile con-
tra atacurilor aeriene, protectia lucririlor subterane existând in
momentul de fati si mai ales constructide care pot aduce un aju-
tor eficace circulatiei dela suprafati.
In concluzia llcririlor sale, Congresul
exprimi dorinta:
1) Si se intreprindi studiul rational al circulatiilor subterane,
care vor fi din ce in ce mai indispensabile pentru descongestionarea
centrelor urbane;
2) Ca chestiunea constructiunilor subteranc si fie priviti in as-
pectul six' total, de ordin urbanistic;
3) Ca subsolul urban si fie considerat drept tentru vital al mij-
loacelor de comunicatie, al serviciilor publice, al actiposturilor,
etc., si si se stabileascä un program organic in coordonare completi
cu serviciile dela suprafali.
,
,
TEMA VI
Protectia conceptiei generale a planurilor i dreptul arhitectilor
de a conduce constructia lor.
Rezolufie
Având tit vedere cg existi in cäteva ri legi care dau completi
satisfactie, pe când in altele nu numai legislatia dar si interpre-
tarea judecitorilor lasä o neimelegere desiviirsitä,
Congresul erprimä 'dorinta:
1) Si se fortune o Comisie de (litre C. P. T. A.,pentruca sä be
studieze chestiunea in mate Virile i si prezinte la viitorul congres
un raport cuprinzfind nu numai un proiect de lege pentru toate
dar si o definitie a arhitectului ca profesiune, datoriile i ris .
punderile sale.
2) In ceeace priveste dreptul din partea arhitectului de a con-
www.dacoromanica.ro
197
duce executarea operei sale, drept indiscutabil deoarece opera ar-
hitectului nu-i reprezentaa prin proiect, ci prin constructie, si se
procedeze la aceasti recunoastere indispensabili in tirile unde
acest drept nu-i inci formal recunoscut de lege.
3) Si se ceari, in mod special in concursurile publice, ca in-
treaga conducere a operei a fie, incredintati autorului proiectului
ales;
4) Si se ceari intotdeauna arhitectilor sä se oblige in constiinti
sä nu facil niciodaati proiecte fig a avea garantia al executia lor
le va fi incredintati i sä se reclame administratiilor Statului o
adeziune formali la acest principiu.
TEMA VII
Concurs de arhitectur i constructiuni cu caracter public. I
Rezolufie
Congresul recunoscând cä sistemul de concursuri publice re-
prezinti modul cel mai eficace pentru a da arhitectilor mijlocul de
a exprima ideile lor si de a evalua capacitates lor, socoteste to-
tusi si-i perfectioneze functionarea precum urmeazi:
l' Cu o compunere mai perfecti a juriurilor care trebuiesc si
fie formate cu un numir preponderent de arhitecti numiti de citre
concurentii ei înti.ti sau de ditre asociatiile lor profesionale; I
2) Rewind ca problema s fie expusi in mod dar si cu o ri-
guroasi reglemetare a conditiilor concursului, care examinate de
citre asodatiile profesionale, trebuie sâ fie obligatorii pentru ini-
tiatorii concursului si pentru toti concurentii;
3) Cu obligatia absolutä ti legalä din partea initiatorilor si se tie
scrupulos de conditiile concursului in executarea sa.
Congresul exprimi dorinta:
- Ca aceste reglementiri, odati adoptate de citre toate Odle,
si devie baza unui regulament international, cârmuind toate con-
cursurile atät nationale cat si internationale si avand valoarea
unui contract intre initiatori i concurenti;
- Si se recoinande pentru coneursurile de mare importanti sis-
temul cu douit grade firti expozitie intre ele si cerând pentru gradul
întâi exprimarea ideilor i concepPilor i rezervând peatru gra-
dul al doilea elaborarea proiectelor celor rnai bune i celor mai
adaptate problemei.
 ORAELE NOASTRE1
ARAD (Buletinele No. 5-16/1936.
a) Eforia Urbanâ pentru administrarea i exploatarea
pkunei Mtmicipiului Arad, convocata hi §edinta din
17 Ianuarie 1936, a propus modificarea bugetului Efo-
riei de pkune la urmAtoarele puncte:
IV. Dela art. 17. Fond pentru deschidere de credite,
se creiaz im articol pentru cheltueli ocazionale cu di-
ferite deplasAri, pentru cumpArarea animalelor de repro-
ductie, diurne, re,ceptionäri etc., in sumA de 10.090 lei.
VIL Dela art. 17. Fond pentru deschiderea de credite,
se va trece o stung de 10.000 lei la art. 16 fiind necesara
pentru procurarea unei centrifugale §i propaganda cul-
tural L profesionalA a Eforiei de p5§une.
VII. Dela art. 8. Impozit cAtre stat, se va trece din suma
disponibilä lei 60.000 la art. 12, pentru cumpArarea ani-
malelor de reproductie.
b) Comisiunea Interhnar5 a aprobat planul de aliniere
intoemit de serviciul tehnic privitor la Ca lea Romilor.
c) Comisiunea de receptie a Municipiului, asistatii (le
delegatul Oficiului .Central de Licitatie aprobA receptio-
narea a 7 autobuse marca Citroen §i ordonantarea su-
mei de 2.513.000 lei, costul acestor autobuse.
d) S'a aprobat angajarea in sarcina prevederii buge-
tare suma de Lei 56.000, pentru construirea a dottä fân-
tâni publice in cartierul Gai, prin uzinele Municipiului.
e) 'Conform deciziunei No. 6964/1936, a fost instalatA
la 3 Aprilie 1936 noua Comisie InterimarA compusA din:
D4 RoMul Cotioiu, ca prerdinte, boat Tatu §i load Vul-
pe, ea viceprerdinti, Dr. Iuliu Vica§, Dr. I. Petrila, St.
Zabb §i Th. Stana ca rnembrii.
f) S'a aprobat de cAtre Comitetul Eforiei de pkune
proectul de buget pe exercitiul anului 1936-1937, care
se ridicA la suma de Lei 1.083.615.
BACAU (Monitorul No. 5/1936).
Prin decizia Ministerial:4 No. 4832 din 10 Martie 1936,
se aprobA alipirea comunei rurale Donmita Maria, fosta
Letea NouA, din jud. BacAu, la Municipiul Bacân. D-1
N. Sasciu, fost primar al comunei Domnita Maria, se
deleagA cu supravegherea servichlor acestui sector muni-
cipal.
CERNAUTI (Buletinul Comunal No. 2/1936).
In rdinta dela 14 Februarie 1936, Comisia InterimarA
a aprobat Ligii Antirevizioniste Române, pentru propa-
ganda nationalA, suma de Lei 4.000.
*) Infortnatiuni culese din publicatiile oficiale ale orwlor, pe care le priniim 1 a redactie,
www.dacoromanica.ro
In urma referatului Serv. Personalului, Comisia Inte-
rimarä, a .aprobat tinerea unui curs de steno-dactilogra-
fie dupA sistemul cu 10 degete, pe care 11 vor urma obli-
gator toate dactilografele PrimAriei Cernânti.
CHIINAU (Monitoarele No. 4-8/1936).
a) Fatä de cererea nejustificatä a morarilor, de a ma-
jora pretul fAinei §i având in vedere c populatia suferA
prin criza provocatA, Consiliul Municipal a decis SA in-
tervie pe lângâ Corpul III de Armatä pentru indeplini-
rea formelor de rechiziitonare a 1 sau 2 mori. Dease-
meni a luat Mäsuri pentru a putea rechizitiona e vinde
Mina confiscatâ de Inspectorii Financiari.
b) S'a dispus de câtre Consiliul Municipal sI se pre-
vadA in lucrArile bugetului viitor, rezidirea monumen-
tului eroilor nationah: Murafa, Mateevici §i Hodoroja,
arzat in grädina Soborului.
c) S'a aprobat avizul Serv. Contencios No. 244/1936,
referitor la formalitAfle ce urmeazä a se indeplini pen-
tru construirea unui canal de scurgerea apelor la locul
numit <<Valea Gktei», in urrna cererei locuitorilor,- pro-
cedându-se la exproprierea terenurilor pe unde urineaz5
a se face canalizarea.
S'a mai dispus sA fie prevAzutA in buget suma de Lei
420.000 pentru lucrArile de amenajare a pârâului Dur-
le§ti.
d) S'a intervenit la Comitetul Scolar, de a se prezenta
de cAtre D-nii Directori de roli, tablourile de elevii cari
vor sA plece la lucru in Transilvania, Primäria acordând
o subventie pentru 1000 copii.
CLUJ (Buletinele No. 1-8/1936).
a) Comisia Interimarä a hotArât infiintarea unui pare
pentru copii in actualul pare al Municipiului. Noul pare
se va numi <<Parcul Regina Maria».
b) In urma raportului D-lui Dr. Cornel Anca refe-
ritor la constatärile comisiilor pentru controlul autobn-
selor, s'a incredinatt Serv. Administratiei Generale §i
Serv. Tehnic al Municipiului executarea hotArarilor ce
s'au luat pentru imbunAtätirea §i intensificarea circula-
tiei.
FA.GXRAS (Buletinele No. 3-8/1936).
a) Ministerul de Interne prin ordinul No. 109 A. pune
in vedere Prefecturei Jud. FAgAra§ ca sâ intervie prin or-
ganele in subordine arAtând sätenilor cari voesc sá vinä
 tRitANISMUL
pentru muncâ la orage, cä numai sunt posibilitäti (le construirii unui dispensar pentru lucratorii gantierului.
plasare i c Ministerul Muncii din RNA de fonduri nu Chestiunea a fost supusâ" Consiliului Comunal care cu
le va mai putea acorda nici un ajutor i nici foi de drum. unanimitate de voturi a aprobat exproprierea terenului
b) Asociatia Românâ de monografii istorice eV. Ior-
ga», intreprinzând o culegere sistematica a materialului
istoric din intreaga tara, referindu-se gi la administratiile
locale, a cerut, prin Ministerul de Interne, Prefecturei
Jud. Fkirag., s i se dea tot concursul pentru colectarea
si studierea materialului respectiv.
TIM4OARA (Monitoarele No. 7-11/1936).
Municipiul Timigoara, deplânge moartea a doi valo-
rogi functionari Ing. Gh. Stanciu gi Mihail Demetrovici
cari prin desinteresata lor muncä au contribuit la infru-
musetarea oragului.
TURNU SEVERIN (Buletinele No. 2-5 1936).
a) Directiunea antierului Naval a trimis o adresA
prin care cere cedarea unei portiuni de teren, necesarrt
619
BIBLIOGRAFIE
DRUMM, Revisal echniat.
A aparut de sub tipar caetul No. 1 din revista
Teehnica <<Drumuri», redactata de D-1 Ing. G. Ra-
dulescu in colaborare cu D-1 Ing. Bogdan Alexan-
drescu, Directorul Ser. Drumuri §i Poduri din Mu-
nicipiuf Buctue§ti Sect. I. Galben.
Astazi, and in urma campardei de constructii a
drumurilor nationale, urmarita de Stat cu atâta in-
tensitate in ultimii 5,-6 ani, Tara noastra a ajuns
sä aiba' multe sute de ldlometri de drumuri, ce riva-
lizeaza cu cele mai bune pavaje din orage, o revista
de specialitate in §tiinta pavajelor umple un mare
gol g raspunde unei necesitati de documentare a
serviciilor techniee municipale.
Carnetul aparut trateaza importante probleme de
actualitate in chestiunea pavajelor StatuYui ea de
pildk:
Gig
www.dacoromanica.ro
igg
in folosul dispensarului.
b) Consiliul Comunal aprobI proectul intoemit de
Serv. Tehnic Comunal pentru executarea unor lucrrtri
de protectie a barajului No. 3, situat in amonte de con-
ducta principalä de apa la ogagul de vest a1 oragului.
VASLUI (Buletinele No. 1-7/1936).
Consiliul judetean, pe baza art. 224 alin. 4 L. O. A. L.
aprobä propunerea fricutä de D-1 Prefect de a se dona
terenul proprietatea judetului, situat in orag lângâ uzina
electrick cu conditia ca in timp de 5 ani Si se construias-
câ un local pentru Serviciul Agricol al judetului.
b) Delegatia Consiliului a aprobat planurile i proec-
tele Serviciului Tehnic al judetului pentru repararea go-
selei Gara Rafailä-Tibana-Iagi, care este de altfel
singura gosea din nordul judetului in legAturi cu Ia§ul.
Pavaje asfaltice in blocuri,
Dituminarea rosturilor,
Problema intretinerii drumurilor
cum §i diverse subiecte de specialitate tratate in eon,
ferintele Soc. Politecnice.
Revista Urbanismul, care c'a bucurat de colabora,
rea D-lui Ing. B. Alexandresci4 îi indeplinegte 0
datorie, recomandând calduros tuturor ormelor
membre are Uniunii sa se aboneze la revista <<Dru-
muri>> din care le expediem odata eu munarul de
fata §i primul Caet despre care vorbim mai sus.
Abonamentul pe un an este de lei 180 gi a poate
face direct la Redactia i Ad-tia Revistei «Drumuri»
Bucure§ti, Str. Sapientei No. 6.
Secretar g-ral al Uniunii Ora§elor
I. ROBAN
www.dacoromanica.ro
 LA INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEI"
Se mai gäsesc de vänzare in numär iimtat, st in folosul acitstui institut, urmätoarele lucrári ce pot fi co-
mandate la sediul Institutulur sau la libraria .,Cartea Rom Aneascr, Bucuresti, trimitAnd costul respectiv pi
Torto prin mandat postaL

1. SISTEMATIZAREA ORASULUI BAZAR. 7. PENTRU BUCURESTI" (noi studii urbanis-.

GIC" (Documentarea i Programul) de Prof. C. Stin- tice - delimitAri, zonificare, transporturi, esteticA) de
lescu, poate servi de ealAuzá oricarei administratii pi Prof. C. Sfintescu, un volum legat, cuprinzAnd 362 pa-
-orieärui inginer sau arhitect urbanist. Lei 150 + porto gini, 157 figuri $ i 46 planse, formeazA documentary&
10 lei, total 160 lei. programul i indicatiuni de detalii la solutiile ce trebuiesr

2. ALIMENTAREA LACURILOR COLENTI- date diferitelor probleme urbanistice ce se pun orasului

NEI CU APA DIN IALOMITA" de Prof. C. Sfin- Bucuresti (editia 1932), Lei 500 + porto 10 lei; total
iescu, cuprinde indicatiuni i metoda de urmat pentru 510 lei. (Pentru studenti, pe baza cArtei de student, 25%
once lucrare similarä care se pune adesea comunelor. reducere la Institut"),
4:3 recomandäm inginerilor, conductonlor de lucräri pu-
8. TRATAT DE EXPROPRIERE" de d-ri in drept
btice si In genere oricárei administratiuni interesate la
A. Crutescu si I. VAntu, cuprinzAnd 568 pag., este nece-
asemenea lucräri. Lei 150 ± porto lei 10; total lei 160.
sar orickei Administratii Comunale sau condueätor de
3. ,,CONGRESUL INTERNATIONAL PENTRU serviciu cömunal. Lei 500 + porto 10 lei ; total 510 lei.
LOCUINTE SI AMENAJAREA ORASELOR' (Roma
1929) de Prof. C. Sfintescu, o dare de seamä a lucrä- 9. ,,CODUL LEGILOR I REGULAMENTE-
tailor acelui congres i mersul desbaterilor asupra LOR", aplicate la Administratia Comunalä a Municipiu_
listematizärei i expansiunei oraselor vechi i istonce lui Bucuresti, o colectiune coordonatä de Ioan Roban,
cum si asupra finantärei locuintelor populare sau amena- Secretarul General al Municipiului i Isidor Christea,
jarei grupurilor de locuinte colective in orasele mari, Director Financiar al Municipiului, cuprinzând 595 pa-
Lei 40 + porto lei 5 ; total lei 45 gini, este necesar nu numai oricarui functionar comunal,
dar i oricärui cetätean constient de datoria i drepturile
4. AL XIII CONGRES INTERNATIONAL DE lui. Rretul 250 lei -I- porto 10 lei; total 260 lei.
'URBANISM" (Berlin - 1931) de Prof. C. Sfintescu,
cuprinde, ca i lucrarea de mai sus, Nr. 5, rezultatele 10. ,,URBANISTICA GENERALA" (evolutie, igie-
de.sbaterilor asupra problemei traficului in planurile de nfi, economic - circulatie, esteticá, legislatie) cu un re-
sistematizare i aceia a locuintelor insalubre, precum zumat in limba francezá, index alfabetic i o prefatä, de
a dare de seamd asupra Expozitiei Internationale Urba- Prof. C. Sfintescu, formeazA un manual voluminos, unic
mistice deschisä in acelas timp $ i loc. Lei 40 +porto lei 5; in felul lui, necesar orickui iagiaer, arhitect i chiar cut-
total lei 45. turei generale cetätenesti. Cuprinde peste 800 pagini.
5. ,,CUM SA SISTEMATIZAM BUCURESTII" 450 figuri i formeazd partea I-a a unei lucräri com-
tie Prof. C. Sfintescu, o expunere in linii mari a moti- plete. Pretul volumului legat lei 550 -I- porto 10 lei ;
velor pentru un plan de sistematizare regionalk pentru total 560 lei. Brosat reducere 50 lei.
documentarea prealabilá I pentru programul Intocmirei
11. ,,URBANISTICA SPECIALA" (technologia,
olanului. Lei 40 + porto lei 5: total lei 45.
urbanohistologia i urbanotherapeutica) cu un rezumat
6, ,,EDILITATE" (alimentfiri cu at* canalizäri, in- in limba francezä, index alfabetic si o prefatä, de Prof.
läturarea gunoaielar, pavaje) cu o introducere i cu bio- C. Sfinteseu, formeazá al doilea volum, de urbanistici
-grafia Inginerului Elie Radu, de Prof. C. Sfintescu, for- practia, al lucrärei de la No. 10, ambele cuprinzând peste
meazä un manual practic pentru inginerii i arhitectii 1450 pagini $ i 912 figuri. Pretul vol. II legat 550 + porto
Tari voesc a se initia in asemenea lucräri $ i este in- 10 lei, total 560 lei. Ambele volume legate, lei 1000 +
dispensabil orieärui edil ori cetätean themat a avea o porto 20 lei. total 1020. Brosat reducere 50 lei de volum.
pArere in lucrArile comunale. Un volum legat. cu 478
Tagini si 189 figuri. Lei 430 + pôrto lei 10; total lei 440. NOTA. - Cine comana intreaga eolectie (awl
(Pentru studenti, pe baza eärtei de student, 25% redu- de Nr. 8 §i 9) are dreptul la o reducere de 300/o asupra
cere, la Institut"). totalului.

Numere vechi 100 lei exemplarul.

Colectii brosate pe ani intregi, anii : 1928, 1929, 1930 §i 1931 cu lei 250 colectia unui an. Toate colectiile
-afarä de 1932 si 1933 lei 1500. Colectii Urbanismul" pe 1932 si 1933 brosatä 'câte 300 lei, legatä lei 350.
Tabla de materli a enprinsului tuturor nnmerelor din Monitorn1 Unkind Orapior,
inceptind en &mil 1923, se allseote la finele namirnini 11-12 pa anni 1931. Pentru 1932, la
finele numrului 11-12 din Urbanismul" 1932 ; pentru 1933, la finele numarului 11-12 din
www.dacoromanica.ro
tUrbanismul", 1933.
 ..

aseasamemasameassaaaa aaamase mmmmm aaramossama mmmmm ssa mmmmmmmmmmmmm seasawasaamasaaalik

a al
a
1a ss,
-

a 4

AU APARUT IN
i
BIBLIOTECA URBANISTICA":
,

Nr. 1. Proectarea si constructia strAzilor . . . de Prof. C. Sfintescu

Nr. 2. Curti. strAzilor si inlatur. gunoaielor . de Prof. C. Sfintescu
Nr. 3. Parcuri si gradmi de Ing. T. Rildidescu
Nr, 4.-5. Alimentgri cu spa (partea I.a) . . . de Prof. C. Sfintescu
Nr. 6.-7. Alimentgri cu apä (partea II-a) . . . de Prof. C. Sfintescu
Nr, 8.-9. Canaliztiri . . . de Prof. C. Sfintescu
Nr. 10-11-1.2 Urbanistica Generalil (I. Evolutia) de Prof. C. Sfintescu
Nr. 13-14. Urbanistica GeneralA (II. Igiena) . de Prof. C. Sfintescu
Nr. 15-16. Locuinta in România . . . . . de . * .

pingsapow
Nr. 1T-18. Urbanistica Generalá (III. Economia -
Circulatia) de Prof. C. Sfintescu
Nr. 19-20. Urbanistica Generalil (IV. Esielica) de Prof. C. Sfintescu
Nr. 21. Urbanistica Generalil (V. Legislatia) . de Prof. C. Sfintescu
Nr. 22. Urbanistica Specialá (VI. Technologia) . . de Prof. C. Sfintescu

immum.
Nr. 23-25. Urbanistica Speciala (VII. Urbanohistologia
partea I) de Prof. C. Sfintescu
Nr. 26-29 Urbanistica SpecialA (VII Urbanohistologia,
partea II) de Prof. C. Sfintescu
Nr. 30-32 Urbanistica Speciala (VIII. Urbanothera,
- peutica) de Prof. C. Sfintescu
Nr. 33. Planul de sistematizare al BucurevliuJui 1ntccrnit de : Arh. 4.
Duiliu Marcu, Arh. G. M. Cantacuzino, Arh. R. Bolomey, Arh.

'game OOOO
Davidescu i Ing. T. Rklulescu.
Nr. 34. Un vechiu proect de Sistematizarea Bu-
curestilor de Ing. Gh. Virtosu
Fiecare numAr poate fi comandat trimitând pe adresa Institutulur prin
t to.

mandat postal, costul de lei 50 plus porto 5 lei. Un numk dublu costä
lei 100 plus 10 lei porto ; un numk triplu 150 plus porto 10 lei §. a. m. d.

<..

,
Articolele publicate ale colaboratorilor se plAtesc dupa aprecierea comitetului Institutului
Urbanistic in care caz devin proprietatea revistei Urbanismul".
Manuscrisele nu se inapoiaz5, chiar cele nepublicate.
Reproduceri din revisa sunt permise numai indicând origina.
Revista lasä libertate autorului in pkerile sale technice.
Cine primeste doted numere se considerá abonat si deci obligat a achita costul.
t
Tipografia «Bucovina» 1. E. Toroutiu, Bucuroti, 3 www.dacoromanica.ro