URBANISMUL

MONITOR AL UNIUNEI ORA$ELOR DIN ROMANIA

APARE SUB INGRIJIREA -

INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMANIEI

RECU N(tt SCUT P O N A JURIDICA PRIN LEGEA DIN 21 APIIMIN 1932
- ADMINISTRATOR':
I ROBAN, bera-aatul General al Uniunei Ora.gelor din Romania
C. SF1NTESCU, Vice-Pre§edinte al Federatiei Internationale pentru NOEMBRIE - DEC. 1933
Urbanism ;;Li Loeuinte din Landis, Prof essa la halo
derma de Arhitecturii, Inginer Inspector General. ANLI X (II) - NAME 11-12
- -

PLANIM ORASULUI
SEVtRIN
1931+-
717

,4i4N
Leadt---.11
Aben

I 11:11 :-4Iti I
e 0,-, 2 I:1'MA
9 ...6''--
Ì
41 Efil
irrJ
'1".
i
6 -1,411
rlMP& Alhilik -
7L W.4
i

41e,vi
kV,\1.,Mi_drIIP_Ititirr_ffir
i_111113014",:itirlf
,...,t:FAIR -
iti..4,..
-.4,---.....:,,,,,.....s...
illty.41,10 ----_-.9..mv--
.

-
-111;

fLEV III. It If RE

Planul orawlui Turnu.Severin.

INSTITUTUL URBANiSTIC AL ROMANIEI, STR. N. HLIPESCU 23, BUCURESTI 1

ABONAP1ENTUL LA REVISTA U RB A N I S MU L" LEI 300 ANUAL :-

PENTRU AUTORITATI I SOCIETATI LEI 500

www.dacoromanica.ro
www
URBÄNISMUL
MONITOR AL UNIUNEI ORA'SELOR DIN ROMANIA
APARE SUB INGRIJIREA INSTITUTULUI URBXNISTIC1AL ROMANIEI
REDACTIA $1 ADMINISTRATIA INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANI' EL STR. N. FILIPESCU 23. BUCURESTI I
Abonamentul 300 lei pe an ; pentru autoritäti i soeiet:ifi 500 lci pe an ; un exemplar, num5r simplu
50 lei ; un exemplar, num5r dublu 100 lei.

SUMARUL SOMMAIRE -
(La :Ingle Leans/ stuctut se OM un cezumat in limba francezi. -A la En de claque aude en trouve-un résumé en frança:s).

L STUDU tectie la captriri de apa (Lehr); 15. Apele uzate la

G. -BAL$ : Urbanistica si monumentele istorice. Chicago (Kulka); 16. Striciiciuni produse de funi
INC. OTTO BODASCHER : MaqiniSM111 in uzui adminis- (Lorenz); 17. Piscine sub cerul liber (Dennison); 18.
tratiiior comunale. Tratamentul apelor uzate (Francis); 49. Zgârie-no-
Urbanistica Generalä - Lents- rul in viata modernä (Icre); 20. Urbanism rural
PROF. C. SFINTESCU :
latia. (Lacroix); 21. Zonificarea regiunei pariziene si le-
PROF. C. SFINTESCU : Orase amcricane. gislatia (Gover); 22. Situatia planurilor de amena-
jare in Italia -(Civico).
IL DIN VIATA ORA$ELOR
VI. DIN SUMARELE REVISTELOR
PROF. C. SFINTESCU
: Centenarul orasului Turnu-Se-
verin. A. Romane: 1. Bulk' nul -Soc. Politecnice; 2. Bu-
letinul A. G. L R.; 3 Revista de Igieng Socialá; 4.
IT URBANISM SI TURISM Revista de Drept Public; 5. Natura; 6. Lumea
1. HOtelurile americane si turismul; 2. Urbanism Noua; 7. Ciment si Beton; 8. Revista Tecnica, C.F.R.
american; 3. Mormäntul soldatului necunoseut ame- B. Sträine: 1. L'Architecture; 2. Gesundheits-Inge-
rican. nieur; 3. Die Wohnung; 4. Urbanistica; 5. Urba-
nisme.
IV. NOTE
VII. LEGI $1 JURISPRUDENTE
I. Sistematizarea orasului Bract (Cehoslovacia) de
Ing. O. Bodascher; 2. Orasul Praga si locuintele (O. 1. Daune prin trepidatii la un imobil (T. P.); 2.
Bodascher); 3. Canalul Marea Alba-Marea Baltica Apa de taut si egourile la parcelilri (T. P.) ; 3, Comi-
(A. P.); 4. Casa populara la Forli (A. P.); 5. An- tetul Locaf de Revizuire Cernauti si denumirea strií-
gora modernä (A. P.); 6. Sistematizarea drumurilor zilor.
aeriene prin cäile ferate (C. S.); 7- Invätämântul VIII. ORASELE NOASTRE
urbanistic in Statele-Unite (C. S.); 8. Accidente de
circulatie la Berlin (A. P.). 1. Arad; 2. Bucuresti; 3. Cluj; 4. Oradea; 5. V-
miwara.
V. RECENZU
A. ROMÄNE. IX. AUTORIZATIL - CONGRESE. - CONCURSURI
1. Pe marginea contractului suedez (Andreiescu- 1. Autorizatii de constructii in Bucuresti intre 1
Cale); 2. Congresul barajelor mari (Andreiescu- Noembrie - 31 Decembrie 1933; 2. Congres urba-
Cale) ; 3. Progres la constructiile in beton si beton nistic la Buenos Aires; 3. Regulament tip pentru
armat (Kleinlogel); 4. Institutul de igiena la Buda- concursuri urbanistice in Italia (A. P.).
pesta (Olmescu); 5. Munca manuala i intelectuala X. INFORMATIL - BIBLIOGRAFIE
(Manoil); 6. Pelagra in Romfinia (Rasmerita); 7.
Lupta contra reumatismului (Gager); 8. Apa la Reproduceri din Urbanismul; Urbanistica Gene-
Braila (Cosac). rala de C. Sfintescu; Town and Regional Develop-
ment de Champan; Coclul legilor 8 regulamentelor
B. STRAINE. financiare si administrative de I. Roban si Cristea
l. L'Association des cités lineaires (C. S.); 10. Isidor; Codul Finantelor Locale de Dr. Romul Gh.
Constructia localurilor de lucru la domicilia (T. P.).; Pop.
11. Canalizäri la Paris pentru ealdura (T. P.); 12.
Linfitele inaltimei turnurilor (Lossier); 13. Vehicule XI. DE LA INSTITUTUL URBANISTIC
de transportat gunoaie (Ehemann); 14. Zone de pro- 1. Apel; 2. Multumiri.

ANUNTURI:
1

Märintea t numäi 3 numere 6 numere 12 numerc Majoräri de preturi

-
1 paginä 1000 lei reducere 10% reducere 1510 reducere 20% 100°4 la anunturi pe
I//2
1/r4
I.
ot
750
500- .. -

-
.
.
.
. 4
.
.
.. I
j
.. .
.- pagina ultimä a
copertei
1
tie . 300 0 all RP II 1 P IN 5000 la anunturi pc
anunturi mid 200 . . . . . j . pagina afa copertei
www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA I MONUMENTELE ISTORICE
de G. BALS
Membru al Academiei Române

In lucrarea despre Urbanistich ce o publica D-1 $i in examinarea acestor cazuri, va fi o gradatie

C. Sfintescu, D-sa a vorbit de importanta ce o pre- intreagä, de la monument care la rigoare poate fi
zinta monurnentele istorice pentru estetica oraselor. 8uprmat, paná la cel care trebue neaparat pastrat;
Aceasta pärere va fi pentru multi un Meru evi- fiecare caz urineaza, a fi studiat deosebit.
dent, dar totusi, in realitate, in practica zilnica, Pe laugh' aceastä primä obiectiune de ordin prac-
este foarte des uitat i foarte des - mai cu seamä tic si utilitar mai este si aceea a celor cari considera
la noi - se ISAvAresc greseli in contra acestui prin- monumentele vechi, a priori, ca lucruri 'irate ce nu
cipiu si se pierd ireparabil unele monumente de o merita nici o atentiune; ei sunt dispusi a gasi bun
netagaduita, valoare din mai multe puncte de vedere. ei frumos tot ce e nou.
Vom aminti, in ceeace priveste Bucurestii, pierde- In primal rand trebue sa ne precizam ideile in
rea turnului Co/tei, daramat pentru alinierea stra- privinta acestor monumente.
zii, si care, päsfrat i ramas in axa cii, ar fi putut Ce se intelege prin monument istoric?
deveni unul din punctele de atractie ale orasului, -Lin monument istoric nu este necesarmente un
eland arterei noi un element de perspectiva, ce cu monument artistic. Sant multe care sunt admirate
greu va fi inlocuit. Asernenea i därâmarea bisericei din cauza antichitatii lor dar care nu intrunesc nici
Srindar, care duph stirile ce le mai avem, era un ca proportie niel ca infatisare elemente'.e unei opere
monument de o importanta exceptionala în iruI artistioe. Totusi confuziunea se face des.
monumentelor noastre si care, convenabil incadrat Primul element ce ne intereseazd este documen-
ar fi dat acestui colt de oras un caracter de pito- tal ce'l reprezinta monumentul vechiu, si este si
resc mult mai estetic deck actuala constructie a principalul motiv pentru care trebue sal pástram,
cercului militar. marturie din trecut a culturii noastre asa de des
Dintealt punct de vedere micul giuvaer ce este oontestatá, in vremurile recente, de vecinii intere-
biserica Stavropoleos este complet strivit i aproa- sati a ne zugriivi ca un popor salbatic de afra nas-
pe tot ce reprezinta ca gingasa frunmsete e anihi- cut civilizatii; - märturie a unor evenimente din
' lat prin prea imediata apropiere a marelor cládiri istoria noastra ele sunt menite a lumina felul de
vecine, ridicate in ciuda legilor ocrotitoare ale mo- Naafi i felul de a simti a inaintaslor nostri. Sunt
numentelor bisericesti. si un izvor pentru cereetarile viitoare care se vor
Cunoastem obiectiunea prineipala, ce se face de intinde, poate, asupra unor domenii oe nu le banuim
obicei in contra conservárii monumentelor vechi. azi i care le am zadarnici de mai inainte prin ne-
Rámásitele din trecut nu pot impiedica desvoltarea stiinta noastrá a problemelor stiintei de mâine. De
vietii moderne. Mortii sa se plece in fata viilor. aceea trebue sá fim indoit de prudenti nu numai in
Este evident cä aici este o deosebire de fácut in- a nu &drama dar si neschimbând ce gäsim si evi-
tre orasele vii si orasele, asa zis moarte, adica !and prin lucrarile de mentinere or ce poate altera
rámase in afará de miscarea contimporanä pentru caracterul documentar al cládirii.
diverse motive si care traesc tihnite mai malt din Dar, chiar daca monumental nu prezinta in sine
amintirea trecutului care le confer% un farmec spe- formele mie opere de arta, oaracterul sail de do-
cial ea, de pilda, Bruges. cument si de ramasita a trecutului îl inválue de
Dar si in orasele prinse in viata moderna si in ceva misterios i venerabil viand nastere unai sen-
plina desvoltarey mai totdeauna cu oeva huna voin- liment de afectiune si de iubire care, prin obis-
ti si intelegere se poate face separatiunea necesará Luintd, se confunda repede cu sentimental de ad-
intre cele doua principii, si destul de rare sunt, in miratie artistica. Dacti mai adaogim i parfea pi-
realitate, cazurile unde sistematizarea unui oras toreasea care mai totdeauna se alátura de vechile
cere neaparat sacrificarea unui monument vechiu. monumente - mai cu searna cand cadrul lor de ve-

www.dacoromanica.ro
 634 ,11 #BANISMUL
getatie eau de alte cládiri in armonie este respec- ar putea face din orase ca Suceava i Târgovifte,
tat, repede se formeazä, chiar in jurul unor clädiri de pild6 - a$a zise orase de art6, precum vedem
modeste, o atmasferä 6pecia1 a Care le apropie de in stráinátate atâtea care atrag turisti numerosi.
sentimentele noastre sufletesti cele mai adânci si.le Si aceasta nu numai prin multele lor monumente
impune respectului nostru inteun mod aproape in- *i de mare importanta estetich dar si din cauza pi-
sti netiv. torestei priveliste ce o ofer6 din uncle puncte anu-
Dar la noi pe lâng6 aceet punct de vedere mai mite silhueta general6 a orasului cu taate turlele ei
sentimental, putem zice ert si cel artistic propriu clopotnitele ei. Urmeazá, bine inteles, a se crea si
zis joacá un rol important in majoritatea cazurilor. plimbárile sau grädinile de unde aceast6 magi-
Mai toate bisericile noastre, chiar cele modeste nu F:are a orasului s6 se prezinte mai pl6cut6.
prezintä, in virtutea nnei lungi traditii, proportil Si Ioi, dacal s'ar face o inteleapt6 sistematizare
reusite si forme armoniowse, bine adaptate mediului care ar tine seam6 printre dezideratele de frunte ei
el pläcute ochiului. Noi, Romani, näscuti pe lângA de acele de a scoate in evident6 monumentele sale
ele si obisnuiti s6. le vedem in fieeare zi, suntem si miriunatele sale puncte de vedere ar putea ocupa
dispusi, prin obisnuintä, a le considera ca cldiri un loc de frunte printre aceste erase alese.
eurente i färä insemnritate. Bucurestii, desi proportional cu intindeera sa, e
Dar cel care, cgrätorind, face comparatii au mo- mat särae, are inert multe din aceste elemente pre-
numente strAine, mai mari si mai stràlucite, simte tioase care s'ar cuveni 66 nu fie uitate.
mai mutt farmeaul lor i pretueste mai deoSebit ele- Odata convinsi de utilitatea de a pAstra monu-
ganta celor mai multe i reusitele lor proportii. E rnentele vechi si de a le pune in valoare din diferi-
armonie inteadevar legatä si de mediul lor, Inca tele puncte de vedere arAtate, ajungem la partea
e adevärat chi sunt mai frtimoase când le vedem in urbanistie6 a problemei.
cartierele inch' neschimbate, pentru care au fost zi- E evident 61 orasele noastre neposedând maxi
dite. Mai dificilrt si mai gingasä este, de sigur, in- aneamblari arhitecturale rämase din trecut, folosi-
cadrarea lor in cartierele noi, cu case inalte. rea celor ce avem reprezint6 o serie de probleme
Dificultatea problemei, insä, nu implicA o-rezol- locale in planul orasului, care, insA, prin totalizarea
vare prin suprimarea monumentului vechiu, ci prin tor vor ajunge sä confere acestuia o personal itate 1),
alte mijloace ce or ce urbanist, demn de acest nume, evitând astfel banalizarea si uniformizarea ee tind
va-stie sri, le gäseaseä. Amenajarea unei grädinite cotrapi orasele in calea lor de modernikare.
sau a unui square va putea des ajuta. Astfel s'a Solutiile vor fi ceva deosebite duph cum e utili-
fccut cu fermele lui Iulian pe bulevardul St. Mi-
&area monumentului: public sau particular, biserieä
chel, in centrul Parisului. sau clädire laicä; de asemenea dura cum monu-
Dar - lucru numai aparent surprinzAtor - cei mentul este - dupá cum se zice azi - mort sau
cari pretuesc, mai mutt ca bäStina.sii chiar, aceste -viu, adicá fárá actualá intrebuintare, cum sunt rui-
miei biserici faint vizitatorii sträini, (vorbesc de cei nele sau cládirile dezafectate, sau folasite si in pre-
cu o cultur6 in aceastä direetie), cari necunoscând zent si participând la vials privatä eau publica.
de nicäeri o asemenea arhitecturá, admirrt caracte-
Pentru cartierele uncle casele nu au ingltimi prea
rul lor special si pästreaz6, de ele amintirea i sen-
mari, s'ar putea infiinta o servitudine de construe-
timentul unui farmec deosebit.
tie pentru casele imediat vecine impunând un stil
Inteadevär ramura artei bfrantinä ce o repre- care 6,6 nu fie in desaeord eu monumentul, sau sä
zintá bisericile noastre muntene si moldovene se se prevazá plantatii care ar forma transitie, solu-
deosebeste de tot ce se poate vedea in celelalte re- tie ce se poate adopta si pentru cartierele cu cl6-
giuni ale acestei arte. Nu numai din punctul de ve- diri inalte. Am citat mai sus exemplul cu termele
dere pitoresc, dat din punctul de vedere stiintific, lui Iulian.
suntem o tarä nou pentru cercetätorii arfei si dach In ori ce caz ar urma sä se respecte legile sau
stim sá pasträm ce am mostenit - si grozav a dis- regulamentele care impun, in cazul bisericilor, a
true veacul trecut - vom ajunge si noi, când vom anumitil depärtare pâná la cládirile vecine, regule
fi mai cunoscuti, tarä de art6 cu multe altele care care nu se respectä actualmente, nerespectare care,
desi eu mai putine atractii stiu Irish' mai bine sá eAnd e vorba de constructii inalte, produce un efeet
pue in evidentá ce au. dezastros.
Si in vremurile actuate, unde turismul joacä i
din punctul de vedere economic, un rol asa de im-
portant, acest punct de vedere nu e de neglijat.
0 chibzuitä punere in valoare a monumentelor,
---
Cazul eel mai fericit este acel in care monumen-
tul, cu sau färá imprejmuire de verdeatà, poate fi
1) Cf. C. Sfintescu Urbanistnul 1933 pag. 553.

www.dacoromanica.ro
 trnBAXISTICA $i MOMMIEgTELE ISTORtCt 635

folosit ea punet de perspectiva inteo arterá mai im- l'église Sarindar ou quand on en a étouffé d'au-
portana sau la o incrucisare sau bifurcatie de tres comme l'église Stavropoleos en accumulant
strazd. autour d'elle des édifices trop élevée..
Nu e locul aici 6A intrám in acest detaliu care Il y a des villes d'une vie moderne trépidante
e de domeniul urbanieticei; e destul de a indica fo- mais il en est d'autre aussi qui vivent de leur passé
losul ce se poate trage de asemenea monumente ei et de leur charme comme par exemple Bruges.
marea greeealä ee se face dspretuindu-le ei dArg- Il est très rare qu'un plan urbanistique impose
rnându-le. sans recours la suppression d'un monument ancien.
Chiar dac'd valoarea monumentului pástrat a fast En cette matière il est impossible de prévoir une
exageratá, eroarea ee poate repara ueor, cáci nimic autre règle _que celle d'un examen fait pour chaque
nu impiedicii ca dui:a o ulterioarg reexaminare si cas qui se présente.
chibzuire ea fie sacrificat, pe dud in cazul invers Un moment historique n'est pas la Mame chose
graseala e ireparabilä. qu'un monument artistique, le premier constitue un
Un exemplu memorabil de gresealá. este aceea f témoignage, un document de la culture passée, élé-
cutil in dealul Mitropoliei din Buoure$ti. Nenoro- ment particulièrement précieux pour les Roumains,
cita idee de a construi acolo noua Camerá a de- surtout en ce jour; c'est lá que l'on trouve les sour-
putatilor a strieat cu desävârsire inatiearea ei a ces de renseignements pour des recherches futures
curtii ei a dealului, creAnd un conflict ireductibil et il importe de lea conserver sans altération. Mais
intre cele douá principii, unul reprezentat de_ ve- par l'attachement qu'ils font naître, par l'admira-
chea aeezare cu tot ce are ca suflet ei ea amintire lion que nous éprouvons devarq toute oeuvre des
din trecut ei eelalt principiu a vietii tumultoadt temps anciens, par le cadre pitoresque qui habituel-
moderná infätieatá de Camera Deputatilor. lement e trouve réalisé par eux et autour d'eux,
S'ar fi putut pAstra vechia salá a adunttrii tárii, les monuments historiques produisent très souvent
raartora si ea a rnultora evenimente insemnate si aussi un effet artistique indépendant de leur valeur
care prin proportiile ei modeste se armoniza cu artistique intrinsèque.
cládirile celelalte. I s'ar fi putut da o destinatie Les églises de Roumanie ont notarament une
in raport cu trebuintele bieericeeti, pentru sinod de
réelle valeur artistique par leurs proportionS et par
exemplu. leurs formes, harmonieuses jusqu'à l'élégance; lee
Toate sfortarile de a da cládirii Camerii monu- connaisseurs étrangers apprécient grandement eette
mentalitatea doritä ei a da ansamblului o silhuetä valeur surtout en r&son de l'art byzantin tout spé-
impuatoare au dat gree. cial qui caractérise les églises roumaines de Mol-
A dispárut astfel cea ce putea alcátui eentrul clavie et de Valachie. Cette valeur artistique se
cel mai atractiv al oraeului atAt din punetul de trouve en outre mise d'autant plus en relief que Jes
vedere al frumusetii naturalá cât ei din acel su- quarters qui les eniTironnent sont conservés in-
fletesc. tacts.
Bine Inteles cá cei cari au proectat ei executat L'urbaniste doit trouver les moyens de-conserver
aceastá transformare erau animati de cele mai bune ces milieux historiques soit en évitant er des
intentii. De aceea credem eh este de dorit ca la stu- constructions trop élevées autOur des égalises soit,
dierea planurilor de sistematizare, pe lâne-6 specia- lonsque la chose est impossible, en prévoyant une
Usti in materie de edilitate ei de urbanist* BA certaine distance entre elles et les constructions ou
fie chemati cpre a'ei spune cuvântul i istorici ei en isolant le monument par un jardin comme il a
specialieti in cercetarea monumentelor vechi cum été fait par exemple A, Paris pour les Thermes de
ar fi comisiunea monumentelor istorice, cea ce este Julien au Boulevard St. Michel.
de altmintrelea in spiritul legii ei constitutive. La sauvergarde des monuments historiques a éga-
lement une grande importance au point de vue tou-
RESUMP rime, c'est A, dire au point de vue de l'économie
générale. La Roumanie possèderait un nombre con-
L'URBANISTIQUE ET LES MONUMENTS sidérable de monuments historiques s'il n'en avait
HISTORIQUES été &fruit une grande quantité au cours du siècle
par G. Bal$ dernier. Des vtlles comme Suceava, Ttirgovi$te et
mame Jassy euseent pu atre cultivées comme dee
Quelques graves erreurs ont été commises a Bu- stations de tourisme et un plan urbanistique bien
carest dans le passé lonsque, en vertu d'une soi-di- compris aurait pu trouver diverses solutions.
sant systématisation, on a démoli des monuments Les monuments historiques, d'utilisation publi-
historiques intéressants tele que la tour Coltea et que ou particulire, ou mame désaffectés, seraient

www.dacoromanica.ro
 636 VRIIANISMTIL
susceptibles-de donner a nos villes une personncaité. sur la colline de la Métropole le palais de la Cham-
Il y aurait lieu de créer autour d'elles certaines bre des Députés auquel on n'a même pas réussi-
servitudes ou d'exiger au moins que ,soient respec- donner l'aspect d'un Writable monument et qui nuit
t& les lois et les réglements en vigueur: h l'ensemble.
Sterne ei un monument ancien n'a pas une valeur C'eet pourquoi il est désirable que dane la prépa-
certaine, il est bon de le conserver car si on le dé-
ration des plans urbanistiques, les historiens et ceux
fruit on ne peut le refaire tandis que si l'on est qui se sont spécialis4s dans l'étude des monuments
porté a exagérer sa valeur, il est toujours facile anciens aient le droit de dire leur mot a côté des
de réparer son erreur. autres membres de la commission de systémati-
A Bucarest, on a commis la faute de construire sation.

ee

MA*INISMUL ÎN UZUL ADMIN1STRATIILOR COMUNALE

de Ing. -OTTO BODASCHER

Sträduintele tehnicienilor comunali, insärcinati 10) Indepartarea zgpezii,

cu conducerea serviciilor de salubritate i. celor de
conetructii si intretinerii cgilor de comunicatie, aunt
in toate orasele mai mari, cu activitatea tehnicg in
curs de desvoltare, legate de determinarea momen-
tului ogortun ,pentru introducerea ori lgrgirea ma-
iniemului in uzul urban, pentru a inaugura siste-
mele de muncg mai rentabile i cu randamentul de
lucru. mai intene.
Aproape in toate tärile cu activitatea inaintatä,
incercgrile introducerei masinismului in domeniile
tehnice mai sus amintite au fast acompaniate de
studiile amgnuntite referitoare la tipicarea masini-
lor in chestie, pentru a obtine pe lângg randamen- ci tor,
tul intens i rentabilitatea utilizgrii. 3) Suprafata pavatg de stropit pe cap de mun-
O tipisare pronuntatá a masinismului este insg ci tor,
-posibilg numai ca rezultatul unei colaborgri ratio-
nale intre toate orasele tárii, spre a putea deduce
din nevoile totale tipul potrivit si numgrul necesar
al masinilor. De obiceiu se utilizeazg metoda ches-
tionarilor, distribuite de catre uniunile oraselor ser-
11) Agenda, serviciului salubritätii,
12) Bugetul serviciului salubritgtii,
13) Numgrul lucrgtorilor dupg felul intebuin
tgrii,
14) Numgrul cailor,
15) Numgrul vehiculelor dupá felul lor,
16) Starea actualg a mecanizgrii.
Concentrand datele astfel obtinute, vom putea
determina mai multe märimi importante, cari ne
vor servi drept baza uei modernizári. Asadar:
1) Costul salubritgti pe cap de locuitor,
2) Suprafata pavatg de mäturat pe cap de mun-
.4) Numgrul lociiitorilor, care cu ocazia transpor-
tului rezidurilor casnice, se referg la un lucrgtor,
5) Idem, numgrul caselor.
Pentru a determina din starea actualg a exploa-
tgrii de salubritate facultatea introducerei de ma-
.

vicilor tehnice din targ. sinism la stropirea mecanicg a carosabilelor, tre-

Continutul chestionarilor are de scop de a des-
crie imprejurgrile individuale _ale fiecgrui oras,
de a clarifica necesitätile i nevoile respective.
Dupg pgrerea nerastrá ar trebui sä contine urrng-
toarele puncte:
1) Numärul locuitorilor,
2) Numgrul clädirilor,
3) guprafata totalg a orasului,
4) Suprafata neclädita a orasului,
5) Suprafata carosabilelor dupg felul de pavare,
6) Suprafata trotuarelor dupä felul lor,
7) Mäturarea carosabilelor,
8) Stropirea carosabilelor,
9) Transportul rezidurilor casnice i publice,
bue sg presupunem o existentg a unei retele de hi-
dranti indeajuns de desi, hick numgrul drumurilor
goale de vehicul stropitor sä fie cat de mic.
Un stropitor automobil are randamentul zilnic,
cu 8 ore de lucru, de circa 350.000 m. p. Aceastg
suprafatá ne da deci minimul, la care un oras poa-
te decide stropirea mecanicg, indiferent, dacg caro-
sabilele lui sunt sau nu pavate. Având lush in ve-
dere cg sträzile principale trebuesc stropite de mai
multe ori pe zi, mai cu seamg in timpul verei, su-
prafata minimalg de mai sus poate fi ineä mic-
saatä.
Desigur trebue fäcutá o comparatie amgnuntitá
între costul exploatgrii actuale si al celei proectate.

www.dacoromanica.ro
 MASINISMUL IN UZUL ADMINISTRATIILOR COMUNALE
De densitatea retelei de hidranti depinde volumul
disponibil de apá al vehiculului in chestie, care va-
riazá intre 2500-5000 litri, dupii intentiunea bine
motivatá a ehrniniirii drumurilor goale.
Sträzile penetrate cje liniile tramvaelor pot fi
stropite de tancuri stropitoare (Timisoara) cii un
randament de 500.000 m. p. in 8 ore de lucru, 7000
litri continutul disponibil de apä (fig. 1).
-5--
t t
#
_ .
Fig. 1. Stropitoare-tramvai de 7000 litri.
Toate stropitoarele moderne sunt preväzute cu 2
feluri de strecurätoare, deosebite prin marimea
deschizAturilor mai pronuntate pentru varil si mai
mici pentru prirnävará si toamnä.
Vehiculele de un volum mare se intrebuinteazä
la soselele de esire din orase, neprevhzute de loc de
apaduct si nepavate, dar alimentate dintr'un bazin
eu apä, natural sau artificial. La Praga sunt tan-
curi de 7000 1. capacitate tip Skoda.
Sasiul automobilelor stropitoare este de obiceiu
de 3 tone greutate.
Fig. 2. Autostropitor .,Praga" spdlând strdzile asfakate.
Un alt automobil stropitor < Praga» tip. LA,
este preväzut cu un dispozitiv pentru alimentare
eu apá a compresorului cu aburi si pentru stropi
rea soselelor mecadamizate in cursul cilindrgrii.
www.dacoromanica.ro
637
Travaliul este de 40 HP, cu 4 Niteze. Capacitatea
tancului este de 2500 1.
PITS demontarea tancului, automobilul poate fi
utilizat pentru transportarea pietrisului. Acesta
poate fi intrebuintat ca:
a) stropitor,
b) spälätor de carosabile (fig. 2).
c) pompä de incendiu (fig. 3).
7
,
Fig. 3. Auto-stropitor utilizat ca pompd de incendiu.
Problema trecerei dela mäturarea manualä spre
cea mecanica se pune tot in legaturá cu suprafata
minimalä economicA de curatit.
Automobilele de mäturat, cu 3 sau 4 roti, au un
randament zilnic (8 ore de lucru) de 80.000-120.000
in. p., dupii felul i starea pavajului, adica de 3 ori
mai mare decât asemenea vehiculului cu tractiunea
animalä, inlocuitorul unei munci de 50-60 de ma-
turätori.
Comparând costul de intretinere al exploatärii
41.
Fig. 4. Mdtur mecanicA automotricd.
animale cu cea mecanica, vedem, cuí limita este
aproximativ la 30.000-40.000 m. p. de suprafatä
pavatá. Aci iar putem scIdea limita, având o mh-
turare mai dead' a sträzilor frecventate.
 638 1JRBANISMUL
Pentru facultatea mai mare de miscare a auto-
mobilelor de máturat cu 3 roti, uti1izím aceste la
carosabilele de asfalt si de beton, obtinând randa-
mentul zilnic maximal de 120.000 m. p. (fig. 4).
Automobile le de máturat de sisteme mai vechi
nu exclud munea inanualii dela máturarea strazi-
bor. Gunoaele atinse de aparaturá sunt ref ulate in
mod automat spre bordurile trotuarelor, de unde
772:7.
-
'
./
- sal fix deasupra conducittorului.
Fag. 5. Ialsturatoate =canto& cu colector automat (siatem Btaler).
trebuesc culese manual si transportate cu tractiu- stropit i eele de máturat.
nea animalá sau cu ajutorul carutelor mici impin-
se de lucrátori. In Praga sunt intrebuintate in
acest scop xilindrele de 110 1. continut, utilizate
pentru strAngerea rezidurilor casnice, iar un cáru-
tisor, incárcat cu 8-10 de asemenea vase, este tras
de un cal pâng la depozit.
Din cauza scurnpirei procedeului descris prin
intrebuintarea afar% de automobilul de rnAturat a
incá 6-8 lucrátori (inclusiv 1 cal), au fost intro-
duse sistemele noui de automobile, cari cu ajutorul
fortei vii a periilor rotative, sug toate gunoaele
atinse, adunfindu-le lu tancul automobilului (fig. 5).
Sistemele cele mai moderne sunt :
1) Kamer de Kolben-Danek, Praga, pretul cir-
ca de 1 milion lei.
2) Elgin de Muchov si Comp, Berlin,
3) Butler Cleveland Ohio, cu o bandh rotativii,
care ridicá gunoaele in tanc.
La toate aceste trei tipuri sunt pärticele mai
fine aduse la un filtru, iar aerul intrebuintat la as-
piratie este aci curätit in tuburi inguste i astfel
este curat dus in atrnosferii.
Tranzewerk der Aktiengesellschaft Tranzl
comp, Ilene, Strebersdorf, are 3 feluri de peril:
perie de mäturat propriu zisä, perie eleva!eare si
perie de rigole.
Caetele de sarcini cu eonditile generale de furni-
zare trebue á cont:nä eh' automobilele sä corespun-
dá prescriptiilor detaliate, indicate de furnizorul
In oferta sa, nurnele fabricantului, marca i tipul
vehicul ilui oferit, randamentul in CP la intorsä-
turi, numácul periilor, greutatea periilor, sfredeli-
www.dacoromanica.ro
rea i facultatea de ridicare a periilor, greutatea
sasiului, greutatea vehiculului complect, forte de
tractiune, depärtarea rotilor, distanta intre osii,
lätinica maximalá, lungimea maximalá, ináltirnea
vehiculului, starea pneurilor la roti, dimensiunile
rotilor, felul rotilor, numärul rotilor inclusiv celor
de rezervá, continutul tancului de benziná, siste-
mul de- aprindere, sistemul de carburator, sistemul
de ungere, räcirea, frânarea, transmisia fortei mo-
trice, consumul materiilorde exploatare la 100 km.
consurnul de uleiu la 100 km., urcarea admisibilá
in rampá, viteza pe orä, viteza maximalá i mi-
nimalá.
Accesorile vehiculului trebuesc amintite si pre-
cis descrise in oferta: ilurninarea electric& clacso-
nul manual si electric, indicAtorul directiei, ceasor-
nic, tachimetru (pentru mäsurarea vitezei), numärá-
torul kilometric si dispozitiyul de control, acoperi-
Afar% de conditiunile generale trebuesc eviden-
tiate conditiunile speciale pentru automobilele de
...
...t.;:*1 -
- -.
-
--
s
°
ki
f ,
. .
,.
4:MI14
Fig. 6. Plug de zapadà reanortat de un auto-stroprior.
a) Pentru automobilele de stropit: trebue indi-
cat continutul tancului de apá; tancul trebue im-
pärtit in interiorul lui cu pereti despärtitori pin-
tru izolarea efectului de cutremuri in cursul trans-
portului, i preväzut cu un tub deversor i un ca-
pac de curätire; importantá este regularea canti-
tätii apei de stropire, care trebue sit fie indepen-
dentá de látimea stropitä; stropitul dela stânga i
dreapta a automobilului trebue sá fie bine regula-
bil si independent unul de altul; printr'o pomph
proprie aspirantá tancul poate fi umplut dela un
bazin natural sau artificial, cu ajutorul unui motor.
Inzestrarea automobilului cu toate recuisitele ne-
cesare serviciului de incendii este indispensabilá.
Mai departe trebue anexat: mäsurätorul apei con-
sumate; felul tipului de pompa trebue precis indi-
 MASINISMUL IN UZUL ADMINISTRATIILOR COMUNALE
cat impreunä cu pozitia lui in automobil si consu-
mul in CP la exploatarea maximalá in litri de apá
pe minut.
Transformarea vehiculului trebue sa fie in fine
usor realizabilá, pentru demontarea taneului si re-
morcarea unui plug de zapadá (fig. 6).
b) Pentru automobile de máturat:
Afará, de conditiunile generale de mai sus trebue
observate i cele urmátoare: dispozitivul de rnátu-
rare la stiinga; schimbul cilindrului simplu si ra-
pid; ridicarea si lásarea lui dela locul Tonduato-
rului; mersul automobilului linistit; lkimea fäsiei
mAturate min. de 1 80 ni., in fine, dacá in legátura
cu dispozitivele de stropit, sunt valabile conditiu-
nile respective amintite.
Vom studia in cele de mai jos conditiunile priel-
nice pentru introducerea transportului mecanic la
rezidurile casnice.
Aci indicarea precisä a unei limite intre tractiu-
nea animalá si mecanicá poate fi fácutá exclusiv
prin comparári amänuntite, tinând insä in vedere
dibtanta dispozitivului de gunoae dela centrul ur-
ban. In general rentabilitatea tractiunei automobi-
le incepe atunci and randamentul ei egaleazá cu
efeetul luerativ a 3 perechi de cai, adia, la cuan-
tumul, zilnic minimal al gunoaelor de 30 m. c.
" talatá, pentru a nu necesita o sfortare de golire
- de uzurá pronuntatá a automobilului.
P
N.
e. 5-4' -4--!
,
-5 apt 'AV a Supraineárcarea si in consecintii o deteriorare a
* ,
- rata deschrcárii maximalá de 3 minute. Este cerutä
Fig. 7. Cam'on pentru transportul gunoiului incArcat in cutii.
Sistemele sunt diferite. Uzuale sunt acele cu
schimbul vaselor cilindrice de 110 1. capacitate si
cu aceleasi vase fárä schimb. Din punctul de ve-
dere igienic este desigur de preferat schimbul ci-
lindrelor, garantándu-se astfel curkirea din oficiu
a celor ajunsi in stare pliná la depozit.
In Cehoslovacia predomina sistemul de schimb,
(fig. 7) pe and in Germania sistemul Krupp, con-
stând din golirea tonelor îri tancuri mari, de 10-
12 m. c.
www.dacoromanica.ro
639
Vehiculele destinate transportului gäletilor de
tablä trebue sä aibä platforma la inältimea maxi-
mall. de 800 mm. dela teren, la incárcarea totalá.
Furnizorul trebue sh indice in tot cazul numárul
vaselor cari incape pe vehicul, iar dispozitivele
pentru incárcare trebue sA fie bune, inlesnind pu-
nerea gäletilor pe platformá, si impiedicând zgo-
motul provenit in urma transportului.
In ceeace priveste galetile de tablA de 110 1. ca-
pacitate, acestea trebuesc confectionate din tablA
netedä de 1 mm. grosime, iar legätura la sudurä,
trebue efectuatá longitudinalá pe mantau.
Fig. 8. Furgon-automobil pentru gunoaie de 10 ni. c. capacitate.
Sistemele automobilelor pentru golirea gunoae-
!or solide din tonele de tablA trebue sA fie construi-
te astfel, incât sä nu provoace praf la golire, iar
deschiatura de golire trebue FA fie at de Jos ins-
prea mare. De altA parte golirea tancurilor de 10
m. c. capacitate trebue sh fie usoarä si färä urme
Este deci nevoie, pentru a corespunde nevoilor .
generale, de o ineArcare i descárcare mecania,
bash, fárá basculare.
masinismului trebue la un automobil exclusä. Du-
siguranta mare de exploatare, durabilitatea lung%
a intregului masinism si posibilitatea intretinerei
eftine. Umplerea 100% a tancului trebue garanta-
tA. Umplerea i golirea trebue instalatá in dosul
vehiculului, spre a fi la indemânä din toate partite
aceasta din cauza sigurantei de exploatare
si golire la locul depozitárii.
Frecarea párticelor de gunoiu trebue evitatá, la
umplere precum si la golire.
Sistemul Praga-Kuk, fabricatul uzinei Kolben-
Danek din Praga, cu capacitatea de 8-11 m. c. este
intrebuintat in Cehoslovacia in numár foarte mare
si cu succes (fig. 8).
 640
Sisternul Krupp, cu surubul far% fine peliru um-
plerea tancului, cfr deschiztitura in dosul automo-
bilului miscAtoare in jurul axului orizontal, se go-
leste prin deschiderea peretului din dos. Defectul
URBANISMUL
j) 1 injector,
k) 1 corp de armaturä cu un ventil pentru ali-
mentarea injectorului cu aburi.
1) Ventilul pentru accelerarea evaporärii pentru
aducerea aburilor in tubul de suflat,
m) Ventilul pentru aducerea aburilor la injector,

Ventilul injectorului pentru aducerea apei dela

tender trebue sá fie manoperabil dela locul condu-
cätorului. Cosurile de aspiratie si cele ale pompei
de alimentare trebue sá fie usor demontabile, pen-
tru a putea fi cur-kite. Corpurile de alimentare sä
Fig. 9. Camion de traesportat gunoaie sisten2 Praga (10 m. c. fie astfel construite, incât pot fi inchise, pentru
capacitate). curátirea ventilelor, chiar dacii se aflä cazanul sub
presiune. Pompa de alimentare sä fie manopera-
constä din randamentul mic de umplere (mai mic bilá i cu mAna.
de 100%), si presarea pronuntatá a gunoiuhri, din
cauza surubului de umplere (fig. 9). 3) Tender. Capacitatea de circa 600 litri apä si
0,3 m. c. cärbuni.

MASINISME PENTRU CONSTRUIREA SI 4) Ma$ina cu vapori. Amândoi cilindrii, piecum

INTRETINEREA CAROSABILELOR si cutia sältarului, sä fie turnate dintr'un singur
blod. Toate dispozitivele de atanseitate trebuesc
Este un lucru stiut eh aburii ca mijloc motric al usor manevrate. Necesará e o pompä de ungere
cornpresorului au trebuit sh cedeze local de mult centralii. Alimentarea masinei cu vapori trebue
detinut exploatärii cu motor, cii cele mai diferite efectuatá printr'un regulator foarte sensibil_ Cu-
sisteme. Cu toate acestea, compresoarele cu vapori zinetii trebue sä fie pusi pe piese din bronz. Çilin-
sunt recomandabile acolo unde se acomodeazá usor drele trebuesc izolate, iar penetrarea pieselor cu
cerintelor de exploatare. praf trebue impiedicatä.
Intentioniim aci de a evidentia calitätile cerute
furnizorului, pentru a preintâmpina neplAcerile ul- 5) Cilindrele cornpresoare sunt liber rotative pe
tetioare ale comunelor. arborele bor.

1) Cazan cu aburi. 6) Consurnia combustibilului i materialelor de

tngere sit fie minimal la un randament superior.
a) Presiunea efectivä admisibilä de aburi in ca-
zan circa 12 atmosfere.
b) Tab la de fer, din care este executat cazanul,
trebue suficient intäritä. 7.

c) Deschiderea i inchiderea capacului cutiei dE

cenuse trebue regulabilii dela local masinistului. :17
d) Existente 2 de asemenea capace, unul inainte r
e doilea indärät. - 4 -.I ".` ti
f,.....:_
. .

2) Armatura de sigurangi a cozanului legal pre . . 1

crsä J.
--lt
a) Arätätor de ináltime a apei (sistem Klinger)
-
-
,
`.'3
-.
--
b) 2 robinete de incercare *,
... . ;_.,
,
c) 2 ventile de sigurantá (sistem Pop). I.Z. --- ... -
.,-- - ii'-'!- -e- ' ., .-
.
d) 1 manometru,
e) 1 garniturá de inciilzire. Fig. 10. Compresor ou vapor! (de 13-15 t.) i cu spitrgator
f) 1 §urub de sigurantá in furnal, de pava ie.
g) 1 fluer cu vapori,
h) 2 corpuri de alimentare, .Asemenea i materialele de atanseitate. Intreagá
i) 1 pompá de alimentare, ormatura sh fie usor accesibilfi i astfel pusä, incât

www.dacoromanica.ro
 MASINISMUL IN ITZUL ADMINISTRATIILOR COMUNALE 641

sii inlesneasca vederea general:a% Greutatea compre- RESUMn

sorului trebue sä fie variabilä. Supraincálzitorul sä
fie usor demontabil, iar toate rotile dintate frezate L'UTILISATION DES MACHINES DANS. LES
si crtptuite. Bandajele cilindrelor trebue sä, fie ADMINISTRATIONS COMMUNALES
usor inlocuibile si fabricate din otel tare turnat. par l'Ing. Otto Bodaveher
Centrul de greutate al intregei constructii cát
de jos. L'auteur nous indique tout d'abord les considéra-
Dacä o rnaonit de spart pavaj este atasatd, tre- lions qu'il y a lieu d'avoir en vue de l'utilisation
bue automat pusäti intreruptä in functie (fig. 10). des machines dans Ies services communaux, et par-
Greutatea masinei de spart sä fie circa de 3500 ticuliérement dans les services de salubrité et des
keilograme. pavages.
Comp resoarele motorice sunt in timpul recent Il donne l'exemple de tramways-arroseuses, d'une
utilizate aproape in toate serviciile comunale cu ex- contenance de 7.000 litres et arrosant 500.000 m2
en 8 heures; d'arroseuses automobiles démontables
ploatarea rnoderná. In rândurile de mai jos mien-
et pouvant être employes, soit comme pompe tt
tionám a aminti sistemele cele mai important; cu incendie, soit comme tracteurs seulement, pour le
cari serviciile tehnice orävne*ti au intreprins deja service des rues et des chaussées macadamisées.
experimentele suficiente i cu rezultatele satisfá- Une balayeuse mécanique est économique lors-
ditoare. qu'elle peut accomplir un travail journalier équi-
Conditiunile principale, cArora trebue s satisfa- valent â celui de 50 ä 60 balayeurs.
crt aceste compresoare, sunt: forth' mare, sigurantä L'auteur nous cite les balayeuses mécaniques
de exploatare, dirijare uwarg, durabilitate lungä. 3 roues et d'autres encore de types différents, tra-
Dacrt voim s compargm calitätile compresorilor vaillant par aspiration et filtrant ensuite l'air éva-
cu vapori cu cei motorici, avem de amintit cä im- cué dans l'atmosphAre.
prejurärile individuale ale exploatärii oravlui Puis il donne des indications sur les conditions
sunt decisive. Desigur punerea compresorului mo- que doit contenir le cahier des charges pour la
tonic in functie este cu mult mai rapidä, precum fourniture de telles machines, aprAs quoi il passe
si manevrarea lui.
" a la mécanisation du transport des ordures, aux
machines utilisées pour l'exécution des pavages.
Colaborarea ma4inismului in exploatärile urbane Les indications numériques sont données plus
cu administratiunea internä si rationalä, este in- specialement pour les machines employées par la
dispensabila si trebue perfect de bine organizatá ville de Prague (Tchécoslovaquie) o l'auteur les
in fiece serviciu fehnic oräsänesc. a examinées.

GS

www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA GENERALA
de Prof. C. SPINTESCLI

CAP. VIII eldstat o lege cu caraCter urbanisti< nu toate aceste

conponente au fast organizate si de aceia efectul
LEGISLATIA planului urbanistic a rämas la un nivel scAzut. Cel
ma; -valoros proect urbanistic din punct de vedere
33. Interesul i istoricul legislatiei urbanistice. teoretic poate rAmane färä nici un efect practic,
atunci and vre-una din susmentionatele forte con-
Organizarea eforturilor. Urbanistica fiind o stiintA ponente ale realizärii lucreazA defectuos.
cu aplieatie socialà, scopul ei nu este numai spe- Realizarea unui proect urbanistic este mult mai
culatiunea teoreticá, ci mai ales realizarea pract/ica. grea de eat proectarea, cici posibilitätile realizArei
Orice proect urbanistic este intocmit in vederea exe- stint foarte limitate, pe calla acele ale proectärei
cutärei lui. Cele mai bune proecte urbanistice nu nelimitate. Adeväratul urbanist trebuie deci sä con-
punt acele cari teoretic cunt mai- aproape de ideal, clieze finitul cu infinitul.
ci acele cari pot da mai abondente roade din cele Interesul unei adequate legislatii urbanistice este
urmiirite de urbanisticA. Prin urmare child urbani- asa de simtit de urbanisti, in cat aceastA chestiune
stul intocmeste un proect, el trebuie sA se sprijine a fäcut in 1928 obiectul unor ample si documentate
pe anumite mijloace de realizare. discutiuni in «Congre.sul International pentru Lo-
Dinbre mijtoacele cayi stau l baza rea14Arei ur- uatnte $i Urbanism» din Paris 1), sub titlul «Difi-
banistice moderne cel mai important este legea. CA- cultäti legale si de practieä in stabilirea unui plan
ci am vAzut, urbanistica are de rezolvit probleme de amenajare a unui oras sau a unui plan regional».
de interes general si chiar de interes individual, po- Alunci a fost relevatä nevoia legiferärei: a) obli-
tentiat de eel general, adicA de ordin igienic, econo- gatia generalA a oraselor ae a elabora planurile lor
mic, estetic, de circulatie, toate care se resfrang direct de amenajare; b) norme mai practice pentru expiro-
asupra proprietAtei, deci asupra dreptului de pro- prien i obligatia comassärilor; c)- obligatia tuturor
. prietate. ReprezintA acestea restrictiuni, servitudini aatoritAtilor publice de a se conforma planului ur-
si- chiar contributii asupra proprietätei, impuse din Lanistic; d) cooperarea si interventia statului la rea-
ce in ce mai imperativ de viata socialä moderns& lizarea planului urbanistic; e) introducerea planu,
Numai legea ne dä putinta de a obliga pe individ titor regtonale. DupA cum vom vedea, aunt nume-
si o societate s rospecte, sä contribuie chiar la rea- roase chostiunile, chiar numai cele de ordin pur ju-
lizarea unui plan urbanistic. Legea este indispensa- ridic, cari trebuiesc rezolvite i pe cale legislativä.
bilä pentru amenajarea urbanisticA a centrelor exis- In cap. I al luerkrei de fatä, la controlul urbanistic,
tente, pe &and la noitle creatiimi adesea surnt sufi- arn arätat cateva mAsuri juridice luate in diferite
ciente contractele intre pArti. tAri. Congresul international citat a cercetat numai
Prin urmare cu o legislatie datä, instrument de nibsurile mai importante si mai urgente de luat.
creatiune a mijloacelor de realizaree, urbanistului i SA examinAm acum pe scurt importanta, ca in-
se mai cere si abilitatea de a utiliza aceste instru- strument de realizare urbanisticA, a celor patru for-
mente in proectul sän, abilitate castigatä mai ales te: opinia publicA, mijloacele financiare, organiza-
prin experientii, anume prin realigri, nu numai prin rea legislativA si cea administrativfi, joate acestea si
proectäri. sub aspectul legislativ.
Un proect urbanistic, spre a ajunge la realizare, 1. Opinia publica este factorul esential, care asi-
are nevoie de sprijinul opiniei publice, de mijloace
firlanciare, de sprijinul justitiei, de organizare ad- gurA reusita unui plan de sistematizare urbaná si
chiar regionals& Opinia publicA impune gásirea mij-
ministrativd. Toate aceste conponente ale fortei re-
zultante confic la realizarea urbanisticä si deci tre- 1) C. Sfintescu: «Congresul international pentru locuinte ei
buie sä fie incurajate si chiar organizate prin lege. amenajarea oraselor) - Paris, Iulie 1928 (Monitorul Uniunei 0-
Foairte adesea, chiar atunci dud inteun stat a ra§elor, 19281.

www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA GENERALÁ 643

loacelor financiare, usureafit legiferarea in materie ea un plan-pozä sau ea un plan-poveste, &cat ca

urbanistich, influenteazá spiritul judeciltoresc in un plain realizabil i folositor, comisiunea a trebuit
interpretarea legilor, in favoarea urbanizárii; in sä dueä o luptä intensa. Astfel numai, a Teusit sh
fine, poate reelama o organizare adecuatä urbani- strângii dela public, societäti si municipalitate pii-
zfirei administratiilor comunale i chiar guvernelor, ng la 1920, peste 237 milioane dolari, ca sa execute
atat din punct de vedere pur administrativ, cat si lueräri ce trebuiau BA fie gata in 5 ani.
tecnic. De aceia punem acest factor in primul rand, Presa localä, publicatii multiple, (broSuri trase in
gi se cuvine ett-i dam cea mai mare importanti. sute de mii de exemplare), o activitate de difuziune
Opinia ublicá insii nu se formeazA singura, nu a ideilor in massa cetätenilor, au ajutat mult efor-
se conduce singurä. Ea se cultivii, se sporeste, se turile Comisiunei Planului. S'au tinut 477 confe-
orienteazii prin organizfiri speciale, potrivit scopu- rinte in diverse locuri, s'au fäcut proectii descrip-
rilor materiale, morale sau intelectuale urmärite de tive ale planului de sistematizare in 50 teatre, s'au
cei chemati a dirige opinia publicä in o chestiune publicat numai in anul 1912 clári de seaniä. in 575
anumitii. Nu ne putem opri PA nu flat-am cateva publicatii. O multime de- case de comert au adop-
exemple de asociatii pentru formarea opiniei pu- tat ea ilustratii pentru reclamele lor diverse vederi
blice in favoarea urbanizäre.i in alte täri. ale planului de sistematizave ale orasului Chicago.
Astfel sunt: Dar cea mai intensä i eficace propagandá pentru
In Franta «L'assocaation des amis de Paris» pregátirea opiniei publice, Comisiunea Planului a
f3i «La ligue polo- les espaces libres» precum fricut-o prin intermediul gcoalelor. La un meeting
gi «L'association des cités-jardins de France»
care lucreazil in materie de urbanism. La fel lu-
creazr si «Societatea francezei a arhitectiilor urba-
nistis, «Muzeul Social», «Institutul urbanistic de pe
lângc Sorbona», «Uniunea oraselor din Franta»,
t(Asocia tut pentru studiul amenajerei i extensiunei
oraselor», toate fäcand sfortäri comune Spre lämu-
rirea opiniei publice in vederea urbanizärei ratio-
nale a comunelor si regiunilor Frantei gi a colonii-
lor franceze. Aceste sfortäri au fost deseori inco-
ronate de succes, cáci Franta are de la 1924 legea
specialá pentru amenajarea comunelor, care a in-
ceput a da roade, asigurand viitorul aglomeratiuni-
Mr din Franta si din coloniile franceze.
Fig. 448. Congres de propagandá in invátámAnt pentru
In Anglia gasim initiative si mai vechi de urba- planul de sistematizare al ora§ului Chicago.
nizare. Acolo a luat flint& «Asociatia Internationalii
pentru Amenajarea Oraselor i Regiunilor» de a au luat parte 1000 de directori de scoli i functio-
citrei activitate ne-am mai ocupat. In Anglia existä nari ai oficiului de educatie (fig. 448). Copiilor li se
Onto «The Rural Housing Association». infiltreazii de miei, in ooli, idealul nu numai al
In State le-Unite Istatul Maryland avea un -«Con- Wei Mr, dar gi al orasului lor, pentru ca in oragul
siliu.. de urbanizare» cu un buget de 50.000 dolari lor, sA se poatii desvolta i träi cat mai lesnicMs,
anual. Aproape fiecare orag are asociatii de ceth- mai pRicut, mai folositor. Manualul special al -I-1 al
teni pentru progresul urbanistic. Wacker, tiparit in 150.000 exemplare, ce li se pune
Dar in propaganda urbanistia tot americand in rating, este si pedagogic si instructiv si artistic,
din State le Unite detin recordul. In special orasul deci foarte aträgAtor.
Chicago si-a pregätit planul de sistematizare si ex- Conk evinia nationala -de urbanism din 1910 si apoi
lensiune gi a adunat i fonduri pentru punerea lui Institutul urbanistic din 1917 au reusit s inchee
in aplicare, prin initiativa particularä, cu concur- conventii cu diferite orase ca sa creeze comisiuni
sul municipalitätii. Anume, luerärile au fost alcä- pentru planuri urbanistice.
tuite la Clubul Comercial, de &are o comisiune for- In Canada gasim o organizatie speciala pentru
matá la inceput din 47 membri si apoi din 110 p 'ovincia Saskatchervan. Acolo existä o lege prin
membri. Clubul a plätit comisiunei timp de JO ani care arhitectul urbanist este atasat la departamen-
300.000 dolari, iar oragul Chicago 100.000 dolari. tul afacerilor municipale si fiecare orag sau sat este
Pentru ca aceastä initiativa sa duck la capat obligat sä-si faca planul de amenajare in timp de
scopul urnaärit, sä formeze opinia publica care in- trei ani gi in plus sa arate si modul de intrebuin-
clina sfi priveascil planul de sistematizare mai mutt tare al terenurilor agricole. Prin urmare acolo opi-

www.dacoromanica.ro
 644 URBAlsrISMUL
nia public g. este foarte bine pregätitä pentru ase-
menea lucrgri.
In Spania existá la Barcelona societatea civicA
cia ciudad gardi» care si-a propus s lanseze eper
l'educacia urbanista a les ecoles» o micA brosurg,
ilustratä cu desenuri i planuri, du care 2g. &anon-
streze necesitatea amenajerei Barcelonei. In Spa-
nia opinia publica pentru urbanism este din i e in
ce mai pregatith, si de aceia, in urma invitatiei si
ajutorului pecuniar pe care guvernul spaniol 1-a dat
«Uniunei Internationale a Oraselor» cu sediul la
Brume', congresul acestei uniuni din 1928, cu ca-
racter urbanistic, a avut loc la Sevilla.
voltarea lui industriala i comercialá, singurele re-
surse cari pot sustine si desvolta un oras.
Orasele, i mai ales orasele mari moderne, nu mai
sunt, nu inai pot fi creatiuni artificiale ale unor
persoane, ci functiuni economice.
Anglia, care a fast prima targ, industrializatá spre
sfarsitul secolulni XVIII, in urma interventiei masi-
nilor cu aburi si masinilor de tesut, a avut primele
mari aglomeratiuni urbane si a trebuit sg, ia in con-
secintá másuri de urbanizare rationalk De aceia a-
colo s'a ngscift si dezvoltat tecniva edilitaret. In 1700
Anglia avea numai un singur oras mare. In 1870 ea
avea 18 orase mari, iar astázi paste 45, asa. ea mai
.

In Romfinia existä asooiatii similare, precum! «U- mult de 80% din populate locueste in ()rase.
niunea Oraelor din Romania», Societatea Urbani- Franta a fost a doua la rand care a mers spre in-
§tilor din Romania», anstitutul Urbanistic» (1932). dustrializare, i odatit cu dezvoltarea cáilor ferate
Actiunea ce trebuie intreprinsä si in tarä la noi, a resimtit brusc cresterea oraselor.
pentru opinia publicá ar fi sa imbrátiseze: In Europa pe la 1801 nu existan de eat vre-o 21
a) rgspandirea ideilor pentru imbunätätirea lo- orase mari, iar pe la 1850 numärul kr se dubleazá.
cuintelor, sistematizarea .comunelor i amenajarea In 1870 existau 70 orase mari cu o populate totalg,
regionalA prin asociatii locale in toate pOrtile tärei, de 20 milioane locuitori. La 1902 asemenea orase
çt ehiar amenajarea superurbanisticii, (nationalá); ,ating cifra de 149.
b) adunarea, ordonarea si raspandirea informa- In Statele Unite cresterea a fast i mai rapidá.
tiilor relative la chestiuni urbanistice, fie pe calea In Romania aceasta manifestare asemenea s'a re-
presei, a brosurelor ori a ctmferintelor; s:mtit, dar mai incet, fiindcg, i industrializarea a
c) organizarea de anchete pentru prepar&rea sta- mers mai Meet. B ucure$tii avea pe la 1790 numai
tisticelor proprii unor studii urbanistice; 50.000 locuitori, pe la 1860 cam 120.000, la 1912 sta-
d) organizarea de congrese urbanistice, expozitii tistica area' 342.000, astAzi 631.000.
urbanistice, etc. Dacá deci exista o crestere continuá si foarte re-
Prin urmare pentru organizarea opiniei publice pede a populatiei in orase, aceasta inseamng cá
in favoarea urbanismului, o lege urbanistica ar tre- populatia îi grtseste acolo mijloacele de existentg,
bui ea fie atenth si sä-i dea importanta euvenita". si dezvoltare.
2. Oga.nizarea economicä u financiara pentru pro - Urbanistica nu trebuie sit faciliteze dezvoltarea
gresul urbanistic a devenit un corolar al organizárei mizeriei masselor de oameni, cari sg, trgitascg, in orase
opiniei publice. ca in adeviirate ecimitire ale genului omenesc». Lu-
Dacá in evoluta urbanisticá gäsim epoci chiar crärile urbanistice trebuie siti stráluceasa prin in-
recente, &And era suficient ca un senior, numai sa dräzneala i miiretie, care sit dezvolte i avante in-
vrea, cg, un oras resedintg, i lua nastere, se dezvoi- ea' egeniul omenesc».
ta, desi era o creatiune artificialá; daca in adevár, Cu aceastä tendintá nu trebuie sg, mergem la ex-
imparatului Napoleon III nu i-a trebuit de cat un trem, cáci atunci are dreptate fabricantul Ford, came
flaussmann ca sä transforme Parisul, cheltuind 3 in memoriile sale, a &Cris: «Oravl mare este o massä
miliarde de franci; actualmente, cand actiunea si «inerta. Tot de ceiace el are nevole trèbuie srt i se
puterile in Stat sunt atat de difuzate, asemenea «aducrt. Dacrt se opresc transporturile viata i se in-
rezultate nu se pot cere decat- atunci cand existä o etrerupe. El trebuie sit" tritiascä atunci din rezervele
opinie publica puternica i animatá de dorinta bi- emagazinelor sale. Dar magazinele nu produc nimic,
nelui general. eorasul este in neputintrt de a se imbriica a-si pro-
Am arátat crt orasul Chicago a recurs la opinia ecura eäldura i locuintele. Conditile vietei si A
publicrt pentru a putea obtine cele 237 milioane emuncei sunt artifiale panä la punctul de a revolta
dolari necesari sistematizárei lui. Astfel de sacri- einstinctele naturale ale omului.
ficii ale generatiei prezente pentru viitorul orasului ....Si in fine, cheltuelile generale ale vietei si ale
cer o organizare specialá ca sä fie eficace, si mai «afacerilor din orasele mari devin zdrobitoare. Ele
cere ca aglomeratiunea, urbaná sau ruralá, sá aibrt econstitue o sarciná care nu mai lasá nimic pentru
resurse, de uncle sä poatá fi f Acute acele sacrificii. ea trai.
Trebuie deci sá existe i o organizatie economica. eOrasul modern a fost prodigios, el este astgzi
Organizatia economicá a unui oras inseamnä des- ein faliment si maine va fi disprtrut...».

www.dacoromanica.ro
 tIRBANISTICA GENERALI 645

Conceptia economica Be sprijina deci pe o actiane 1920,$'a ajun.s ca in 1927, statu'l sa ia 80,6% din un
privatei combinatä cu e actiune nvunicipalei: fond nou in care intra si fondul comunal, iar co-
a) Dezvoltarea surselor de venituri pentru popu- munele i judetele numai respectiv ate 9,7%.
latie prin punerea in valoare a muncei lor in crea- Ar fi sa esim cu totul din cadrul ce ne-am propus
tiuni industriale sau comerciale, deci organizarea daca am. intra prea mult in detaliile unor litigii
prin planurile de sistematizare a acestor doi fac- fiscale dintre stat i comuna. Retinem numai ert,
tori economici. pe cand in Romania, prin actiunea financiara a
b) Eftenirea vietei, prin aprovizionarea de de- statului, se suprima posibilitätile de realizare a pla-
parte sau de aproape a alimentelor i prin o price- uurilor de sistematizare a oraselor, in alte táni ora-
puta organizare a locuintelor pe baza actiunei pri- selor li se lasá resurse, provenite din impozite mai
vate. importante chiar deck ale statului. De acela si
c) Creiarea de intreprinderi municipale de inte- posibilitätile de sistematizare a acelor orase sunt
res general, producatoare de venituri, precum: mult mai mari.
tramvaie, mijloace de transporturi, procurare de Totusi Statul Roman a organizat pentru comune
energie, organizarea alimentarei, etc. care Elk' ajute oarecari posibilitati pentru imprurnuturi i anume
la realizarea planului de sistematizare. la Creditul comunal si judetean i la Cassa de
d) O politica funciarei municipala, combinatä cu o depuneri i oonsemnatiuni. Influenta aoestor douä
actiune de creiare de locuinte eftine i desfiintare institutii asupra finantelor comunale, i ca urmare
a celor insalubre, mergand in stransa legaturä cu asupra sistematizärei oraselor pe baza planurilor,
prevederile planului de sistematizare. este cu totul redusa.
Numai orasele cari au tirmärit o astf el de actiune «Legea adminisitratiei locale», dad, s'a ocupat
economica au ,putut sa-si realizeze total sau in Mi- inteun articol de planurile de sistematizare ale -co-
na parte planurile lor de amenajare. munelor, a uitat insa ca realizarea acelor planuri
Organizatia economica atrage dupä ea organiza- cere i o organizare financiara. De aceia, daca nu
tia financial% particulara, ca i pe cea municipalä. se vor lua mäsuri de indreptare a legei in acest
Organizatia financiará este cea dinamieá, cea care sens, aeele planuri nu vor putea da rezultatea.
cumuleaza sacrificiile individuale in vederea viito- o singura incercare mai serioasä a fost facuta
rului orasului, cea care implineste prevederile pla- ill trecut in organizarea romaneasca pentru asigu-
nului de sistematizarea prin o actiune atat privatä, rarea resurselor financiare municipale in vederea
cat i o actiune publica (a statului si a comunei). realizärei unui plan de sistematizare. A fost «Legea
Finantele particulare, mai ales societatile sau pentru creiarea unei casse a lacretrilor orasului
maxii capitalisti (cum am aratat ea s'a intamplat Bucuresti» din 1895 de care ne-am mai ocupat. Nu
in special in orasele Statelor Unite i in deosebi la a fost insa continuu aplicatä i perfectionata, pen-
Chicago), intervin, fie land initiativa, i asupra tru cá nu a fost deplin inteleasä, iar acurn, prin
lor chiar execufia unor lucrári de importantä mai noua «Lege de organizare a munic4iultti Bucuresti»,
mare si de interes general, in conformitate cu pre- este ca i desfiintata. Aceasta- lege creea resurse
vederile planului de sistematizare; fie punand la speciale numai pentru realizarea prevederilor unui
dispozitia municipalitätei subsidii sau imprumu- plan de sistematizare al Capita lei, ca un buget spe-
turi, eu care sa fie realizate anumite prevederi ale cial, si da posibilitate de a se face oil. &and impru-
planului. Acest ultim gen de actiune financial% se muturi, destul de importante pe atunci, prin emi-
intalneste in Europa. siuni de obligatiuni. i. totusi s'a realizat aici asa de
Daca actiunea finauciara particulará depinde de putin in raport cu alte orase, chiar din orient. De
o serie de conditiuni adesea greu de modificat si exemplu Alexandria (Egipt), cu o structura mo-
de condus, actiunea financial% a statului i corau- derna i aproape sistematizat, cu un buget in 1927
nelor ar putea fi mai usor organizata in vederea de 850.000 lei, a cheltuit in acel an 250 milioane lei
amenajärei oraselor noastre. Insistam asupra si- numai pentru lucrari de put% urbanistici; pe and
tuatiei Statului Roman. Yucurestii, oras vechi i incalcit, in acelas an nu a
n Rontânia actiunea financiara a statului este a- cheltuit cu astf el de lucrári de cat 24 milioane lei
desea contrarie intereselor sistematizarei oraselor. cand veniturile lui totale erau de 1152 milioane, deci
Cu totii stim ca statul a luat, mai ales in epoca de sacrificii de abia 20/o din buget,
dupä rázboi, cea mai mare parte din sursele de ve- Pentru celelalte orase nu gäsim nici o prevedere
nituri ale conumelor, i asa destul de slabe, spre financial% in treout. Abia daca se mentioneazá in
a-si implini nevoile bugetare. In special la Fondul lege cotizatii pentru imbuneiteitiri locale. Aceste co-
conzunal gasim ca in 1913-1914 statul oprea din tizatii, in cazul cel mai fericit, nu influenteaza cle-
el 46% i da comunelor 54%; pe cand prin legea din at indirect planul de sistematizare. Pentru actiu-

www.dacoromanica.ro
 646 trit't AiiisMILL
nea financiarä publicá legea nu prevede niraic ca- Viata moderná a oraselor este asa de diferitá de
tegoric. viata anticä i chiar de aceia a eecolelor trecute si
Organizärile economice i financiare in vederea chiar de acum câteva decenii, in cât mai toate le-
plamirilor de sistematizare trebuie sh fie propor- gile, rämase in urmá, trebuiesc puse in concordantä
tionate unor utilitati, deci nevoilor reale, prezente cu noile cerinte ale vietei, cari se desvoltä dând noi
viitoare, sä evite cheltueli inutile sau cele proa forme de orase ori sate.
mari, fie de instalare, fie din cele cerute de o intre- Multe state au inteles &A este mai greu a, proceda
tinere prea costisitoare. Asemenea cheltueli, cari la modificarea sau complectarea diverselor legi cari
cer sacrificii mari prezente si incarcá grozav vii- vin in atingere cu asemenea cerinte, si de aceia au
torul, due uneori orasele la mina i despereazä de creiat legi speciale pentru .sistematizarea ora,Felor
yutorul lor chiar pe oamenii de curaj ca Ford. sou. regiusilor. Mai toate tärile occidentale au pro-
lath" care au fast ginstructiunile anexate circlä- cedat in acest fel incá de 4 5 decenii. Dar de aceas-
re din 5 Martie 1920 a ministerultli de interne fran. ta ne vom ocupa indatä, la istoricuI urbanismului
ee», in oe priveate economia financiará a planuri- juridic.
lor urbanistioe: Organizarea administrativa, Aceastä organizatiune
icSä fii rezonabil in studiul i traseul planului de
trebuie adaptath perfect situatiei fiecärui oras.
«extensiune, amenajare si infrumusetare. Rezona-
Orasele obisnuite pot gási un loc in urmátoarea
«bil fiindcA bugetele Frantei särAcite nu se potri- clasificare: a) orase mari, ce vor atinge o popula-
.«vesc cu fantezii costisitoare; rezonabil, fiindc4 tre- tie de peste 100.000 locuitori; b) orase mijlocii, cu
«buie tinut seama de ce- existä; in fine rezonabil, populatie dela 30.000 locuitori in sua, inteun viitor
«fiindca odinioara drumurile de fier, astäzi auto- apropiat i c) erase mici, cari vor rárahme un-local
«mobilismul, naine aeronautica, pot sfäräma o con- centru administrativ dar mai putin. de valoare ego-
«ceptie prea rigidá, prea absolutá; rezonabilá inca, nomica, cu o populatie ce nu va atinge cifra de
«spre a se da prin vederi destul de largi satisfactie
30.000 locuitori.
«spiritului de prevedere al legiuitorului...
gCând amenajezi vechile traseuri gandeste-te la Fiecare din aceste trei categorii de orase au pu-
«cheltueli i aminteste-ti cá o stradá nouh ce ar fi
tinte i näzuinte diferite i deci planurile lor de
«de dont, dar al carei cost impiedieä, sá fie realiza- amenajare vor fi concepute in anumit fel, atât in
«VA vre-odatá, este maa putin interesantá cleat una Pe priveste cadrul lor, cfit i in e priveste organiza-
«amelioratá; eg., din cauza pantelor, cel mai bun rea administrativá pentru proectarea i realizarea
«drum de la un punct la altul, nu este totdeauna planului de sistematizare.
<dinia dreaptä; cá aliniamentul rectilin stricä ade- Cele mai mufte orase mici nu dispun de mijloace
«sea aspectul unei sträzi vechi, f Ará profit aprecia- financiare ca sä poatá pläti in mod permanent un
«bil. Evità totusi ca, in vederea suprimärei unor corp tecnic specializat, asa cá serviciile lor tecuice
«cheltueli minitne in totalitatea lor, sä grevezi aglo- in majoritatea cazurilor nu vor putea realiza in
«meratiunea cu o jenä iremediabilá». mod satisfäditor cerintele urbanistice. Cu atilt mai
putin le vor satisface serviciile tecnice judetene,
Multe orase, mai ales in Germania, au alcatuit
can au alte atributii.
inutil de lark in planurile lor de sistematizare re- Oricare va fi serviciul tecnic de proectare i exe-
euîe, cel mai bun plan de sistematizare nu va putea
teaua de comunicatie, pentru care instalarea i in- fi realizat, dacä un organ conduciitor nu va urmári
tretinerea au grevat in mod de nesustinut finantele
pas cu pas, in once moment, la orice actiune, con-
comunelor, sporind enorm impozitele cetätenilor. cordanta luerärei cu ecopurile indioate prin acel
Conchidem dar ca, proectatorul unui plan de siste- plan. Dar aceasta oade inteun program de organi-
-matizare nu trebuie sá fie numai un tecnician de zatie a muncei in adniinistratie, si tocmai aioi existä
merit, dar si un eunoscAtor al posibilitatilor econo- mari lacune legale Legea nu aratá ce se intâmplii
mice, financiare si juridice ale orasului, in prezent dacá prevederile planului de eietematizare nu se res-
viitor, cáci numai asa opera sa va fi in adevär pectá sau nu se executá de loc. Toate aceste lipsuri
folositoare, când va ajunge sá fie realizatä. legale, compromit urbanismul.
Organizarea legislativi. nealizarea unui plan de
sistematizare sau amenajare este in strânsä legá- Istoricul urbanismului juridic. Am aratat in ca-
turá cu mai toate legile unei tári, incepând cu con- pitolul II evolutia urbanismului in diferite tan si
stitutia. Dreptul public, in deosebi dreptul admi- in România, cu care ocazie am mentionat câteva le-
nistrativ, trebuie sä cuprindá i chestiunile in co- giuiri cu aplicatie urbanistica.
nexiune eu planul de sisternatizare. Codul civil ase- Popoarele civilizate au ajuns numai treptat la
menea trebuie pus de acord cu cerintele urbanistice. eonceptia urbanismului juridic actual: Principiul

www.dacoromanica.ro
 trili3ANISTICA GENÉRALÄ 647

iibertritei individuale i constiinta dreptului de pro- (trei) în Bucuresti; infrumusetarea orasului prin
prietate nu au fost totdeauna aceleasi. Nu este lo- degajarea bisericilor de «bojdeucile» inconjurätoa-
cul s intram aici in studiul detailat al acestor evo- re, care le mai expun i pericolului foeului, apoi
lutiuni, dar retinem numai constattirea CA, pädä la alegerea locurilor ce pot servi si de piete.
revolutia francezä. din 1789 ideile de libertate indi- Extensiunea rapidá a oraselor a irnpus in sec.
vidualá, ca sr cele de libertate a proprietatei, au XIX o miscare pentro legiferarea urbanisticii, legi-
fost hi un continuu progres. Atunci s'a pro- f erare inceputä in acest scop in tärile germanice.
clamat cä o libertate frá multe restrictiuni poate Pe când in Franta legiferarea ii.rhanistich se re's-
fi spre folostil simultan al colectivitätei si al indi- trângea la «servitutile de aliniere» si la aplicarea
vidului. legei de expropiere pentru utilftate publick din
Legislatia urbanistiCA este o legislatie de restric- 1841, in Belgia, Meg. din 1874, s'a pus in aplicare
tiuni. Este dar firesc s gäsim dezvoltarea ei abia legea de amenajare i extensiune a tuturor oraselor
la finele secolului XIX si mai ales in sec. XX. tärei, prin care se precizeazá modul cum trebuie
La Spartani, Lycurg (sec. VIII î. Cr.) legiferase intrebuintat terenul in orase, pe baza zonificgrei
ea cetätenii sä nu elädeascrt deck case din pämânt ca folosire a cládirilor si ea inältime a Mr. Le-
bätut. Aceasta a fost o restrictie numai pentru a-i gt,a prusianei, din 1875, asigura- in acest stat cons-
forta la o viatá sobrä. Meseriile erau dispretuite si ttuirea numai pe teerenurile amenajate in acest scop.
läsate pe seama ilotilor, scosi &fail din orase, in ca lucrárile necesare. Dupä aceasta a urmat, in
asS7l. 1901, legea alandezei, apoi in 1909 cea englezei i in
Athenienii, din conträ, incurajau industriile si co- 1919 cea francezii, mai complectä decât cele anteri-
mertul, legile Mr pedepseau lenevia. Solon a fäcut oare din alte tári.
legt pentru pästrarea apelor i plantatiilor. Orasele
atheniene s'au dezvoltat cu aspect märet, porturile 34. Legluirea urbanistiert in diverse State
au fast mai numeroase. Pentru athenieni a lucrat
Hippodamms (gee. V î. Cr.). Anglia a fost pâra in 1925, sub regimul legilor «the
.Romanii au regularnentat înJimile maxime ale Town Panning and of the Housing Act» din 1923,
constructiilor in orase, asezarea industriilor, a cimi- a cAror aplicare depinde de Ministerul sänätätii
tirelor (deci o zonificare) s. A. Octavian August, pe publice, care aprobá planurile de amenajare. Auto-
calea exproprierei, a putut executa lucräri impor- ritätile responsabile de intocmirea planului sunt
tante publice, cari au transformat Roma «dintr'un consiliile comunale i judetene; iar prepararea pla-
oras de eärämizi, intr'imul de marmorä». hului se face de obicei de inginerul comunei si se-
Justa despiigubire pentru exproprieri era un cretarul comunei. Alteori existä un serviciu special
principiu bine stabilit la Romani. in acest scop sau sunt angajati specialisti.
Francezii in timpul regalitätei, prin numeroase Suprafetele de teren se impart in: neconstruite
edicte, au organizat, dupä ideile timpului, dezvol- (dar constructibile in viitor), agricole (neconstructi-
tarea oraselor. bile in viitor - spatii libere) i terenuri deja cons-
Ind' din secolul V exista la Paris un functionar truite (supuse legei din 1923).
numit «maitre des ouvres de maeonnerie et du pa- Planurile definitiv aprobate au putere de lege, dar
vement de la ville» insärcinat cu supravegherea o- pentru aceasta tree prin trei stadii: 1) stabilirea, de
rasului din punct de vedere sanitar i estetic. Benri acord cu ministerul, a suprafetei dc euprins in pla-
IV, la 1607, ell un &lid a instituit alinierea sträzilor nul de sistematizare, aprobare necesará numai dacä
ei interdictia esirei din aliniere. La 1682 regele Lu- planul euprinde i terenuri din alte comune; 2) dupti
dovie XIV a semnat decretul pentru primul plan de 6 luni se supune ministerului spre aprobare_un plan
extensiune al Parisului. director, la scara cam 1:10.000 (chile mari de emu,-
Regii ordonau lucrärile de interes general si in- nicatii, spatii libere, zonificarea cládirilor, industrii-
demnizau pe proprietarli lezati in drepturile lor de lor, etc.) dupá ce s'au consultat si proprietarii; 3) in
proprietate. Napoleon I insä, a fost cel care a dat t:mp de im an dupii aceasta, se deseneazA planul de
organizatie juridicA mai dezvoltatä dreptului de detalii (scara 1:2.500) si se notificá lucrarea fiecä-
expropriere, dar i principiului plusvalutei (1807). rui proprietar. Dupá alte sase, luni se inainteaza
In Teirile Romeiue lucrärile se ordonau de Seful ininisterului pentru aprobare, iar duph publicare
statului, iar formele se ideplineau prin Obsteasca planul mträ in vigoare.
adunare. In Reguktmentul organic (1832) am väzut De obicei se organizeazii o Comisiane a planului
crt erau previlzute mai multe mäsuri pentru inte- de amenajare. Ministerul a aranjat niste instructiuni
resele urbanistice ale oraselor, precum modul de referitoare la modul de intocmire a unui asemenea
aliniere i lärgire a sträzilor; creiarea unor piete plan (Model Clauses).

www.dacoromanica.ro
 648 URBANISMUL
Aceste instructii se ocuph de: a) strdzile de inte- prietate, se pot face aranjamente cá proprietarul
res general, care se executh pe comptul autoritatei poate utiliza un numär de ani proprietatea i chiar
locale si uneori si al statului; strazi de interes par- elidi, dar pentru clädirile noi nu vor fi plätite des-
ticular, care se executh pe comptul riiveranilor, &câ pilgubiri la dáramare. Dad, asemenea aranjamente
acel teren se aflä in zonele de constructii; b) den- nu s'a fäcut, atunci autoritatea poate fi fortath la
sitatea cldirilor pe zone, adich stabilirea numárului expropriere indatä ce planul a fost aprobat.
maxim de locuinte pe hectar (de obicei cam 17 pe NU se va pldti nici o despeigubire pentru lucrarile
ha.), sau and pe o suprafath deja construith existá sau contractele stabilite dupa, stadiul I al planului,
mai multe locuinte de cat cifra standard; c) zonif dar mutatiile de proprietate aunt permise in timpul
carea utilizhrei clädirilor, adich stabilirea zonelor de pregatirei planului de sistematizare.
locuit, de industrie, de comert, etc. in sensul eat Nu se plätesc desphgubiri in mod expres, pentru
acela di se specifich ce anume utilizäri nu aunt per- restrictii ¡relative la densitate, zonificare, ináltimi,
mise in stele zone, cat si dacä se permit unele uti- spatii libere iii urul cládirilor i altele asemenea
1izrj fitreine zonei, dar in anumite conditiuni. Apel (literile a, e, de mai sus) .
se poate face de proprietari la minister. Nu. e prac- Comuna poate taxa plusvalut, a creiatei (3 din
tic a se face o distinctie intre industria grea i u- plusvaluth) dach aeeasta e datorith planului de
soadt intre magazine i biurouri; d) restrictii asu- amenajare; ea este aplioabilä a un an duph apro-
pra indlttinzilor elädirilor, adich limitarea acestor barea definitivh a planului. Taxa se stabileste pe
inältimi in report cu lärgimea stradel, in genere calea arbitrajului oficial.
inhitimi mai mici in zonele de locuit de cat in acele Pe baza acestei legi se aleatuiserá pang. la 1 Ia-
comerciale, iar in cele industriale acestea nu sunt nuarie 1924 circa 339 planuri de amenajare, de chtre
limitate; e) .spatii libere in jurul clädirior, adich 211 autoritati, cuprinzând o suprafath de circa 500
stabileste procentul de teren ce poate fi construit mii ha.
din q proprietate, eau distantele minime intre clä- Acestei legiferäri i se gäsesc urmátoarele lactine:
dirile de pe aceiasj proprietate sau de pe proprietä- 1) se aplich in genere numai la orasele cu peste 20
tile vecine; f) alineri1e constructiilor fath de stra- mii locuitori i cu o procedurá prea complicath. La
dh; g) siguranta carculatiei prin retrageri (tesituri) planurile regionale existá dificultäti cu autoritátile
la colturile stradelor, stipulatiile acestea &and nas- pentru lucriirile de iRteres general.
tere la desphgubiri; h) rezerve de spatii libere In anul 1925 o nouh lege a fost push in aplicare.
(parcuri, terenuri de joc sau de grhdinärii) pentru Noua lege din 1925 cuprinde 22 de sectiuni adicti
interes public sau privat, care .se achizitfoneazá la mai toate chestiunile din vechea lege, insii cu modi-
o (lath nedeterminath de autoritate, in genere se fac ficári in sensul inlesnirei realizárei planului urba-
aranjamente cu proprietarii; i) apdfrarea copacilor, nistic. Chestiunea despágubirilor proprietarilor este
de ex. cei dela 10 m. inältime san dela 70 cm. circon- amplu desvoltath, in sectiunile: a) plata de desph-
ferinth a tulpinei, care se inregistreazá, fie CA sunt gubiri de chtre minister; b) despágubiri pentru pro-
izolati sau. sunt in parcuri. Proprietarii pot face a- priethitle direct dhunate prin plan; c) excluderea
pel la curtile locale si uneori pot fi despägubiti; j) sau limitarea despägubirilor in anume cazuri.
mentinerea curtilor i grädinilor existente ale case- Legea mai prevede i cazurile de achizitie de tere-
lea., adicá autoritatea poate interveni pe comptul nuri. pentru proectarrea de oraso-greidini noi i cazu-
proprietarului, cand el este lezat de vecin; k) eon- rile de urbanizare in vecinátatea parcurilor éi pala-
trolutreciamelor pe sträzi i pe suprafetele cuprinse telor regale.
in plan; 1) pPezervarea clddirilor de interes arhitec- Legea mai are si patru anexe: prima privitoare
tonic sau arheologic; m) chestiunile canalizeirei sau materiel urbanistice in care ministerul poate face
drenárei, a alimenthrei cu apä i ilunainatului. prescriptii; a doua, la materia in care ministerul
Autoritätile, pentru a pune in valoare strzile ce poate indica procedura de uirmat; a treia e relativá
se deschid conforni planului de sitstematizare, pot la achizitionarea terenului si cu restrictiile referi-
expropria mäsurand 'din axul stradei, zone late de toare; a patra, cuprinde tabloul de legi sau pártile
cafe circa 200 in. (220 yarzi) de fiecare parte a stra- de legi abrogate prin ultima lege din 1925.
dei. O nouä lege, Town and Country Planning Act"
Proprietarii pägubiti prin planul de sistematizare din 1932 a fost push in aplicare cu instructiile din
pot fi despiigubiti dach fac cerere in timp de un an 1933 (General transitional Order).
dela aprobarea definitivá a planului, spre ex. cá i se In Ceho-Slovacia panä la 1928 nu exista o legis-
ia teren pentru o stradä sau un pare. Trebue insh a latie imitará pentru amenajarea urbaná, -dar era una
face proba eh stint págubiti de aceastä restrictie. in preparatie. De aceia planurile se modifich si com-
Dach de ex. o stradä taie si clädirile de pe o pro- plecteazä prea adesea, sistem defectuos. Pentru pla-

www.dacoromanica.ro
 URI3ANISTICA GENERALI a 649

nul de extensiune al orasului Praga existä o lege lox', a cellar existente sau de infiintat, asezdrea i in-
din 1928, care institue o comisie de 6tat in acest scop. tinderea pietelor, squarurilor, gradin.lor publice, di-
La fel pentru orase/e Brün i Bratislava. Comisiu- feritelor spatii libere, rezervele de paduri existente
nile sunt subventionate de stat si intocmesc planuri sau de constituit, si amplasamentele monumenteior,
quasi regionale. edificiilor sau serviciilor publice.
Orice comunä cu_ mai mult de 2.000 locuitori va La proect se va anexa un program care ad deter-
tr_ebui sa-si intocmeascd planul de sistematizare. mine servitutiile hygienice, arheologice 4si estetice,
In Elvetia legislatia este cantonalä. De exemplu cum si orice alte conditii relative la spatiile libere,
pentru cantonul Zürich existä legea din 1893. Pla- la inältimea constructiilor, la distributia apei, la
nurile se fac de comune prin serviciile lor tehnice, egowri, la evacuarea deseurilor, asanare, etc. 0 de-
din comisiune fácând parte inginerul orasului, ar- cizie a consiliului comunal stabileste conditiile de a-
bitectul, etc. Cornisiunea planului la Zilrich este corn- plicare a acestor mdsuri.
push din 13 specialisti. Suprafata cuprinsii, in plan o comisie departamentalii pentru amenajarea fi
include si suburbanele. extensiunea oraseior cu. reprezentanti din diferite
Sd utilizeazA planurile cadastrale pentru sistema- specialitati este convocatd i ii (la avizul asupra
tizare, la scara 1:1000. Exit un plan director (for- proectului alcatuit de municipantate. O altd comi-
mâncl un program) si planuri de detalii. siune superioarei functioneaza la Ministerul de In-
Pentru zonele de constructie se procedeazá stabi- terne, Compusd 1 din urbanisti reputati. Aceastd
lind planurile cartierelor (Quartierplanverfahren) ultra& commie da indrurndrile neeesare municipali-
C'l care ocazie se stabilese si planurile de comassare. tätilor pentru aplicarea legei sistematizdrei. Apro-
Siräzile privesc ca executie pe ziverani, contribuind barea planului da dreptul la expropriere.
uneori eu din plusvaluta creiatä,. Legea prevede i planul regional ce poate fi in-
Distanta minimä intro clädirile vecine pe 2 pre- treprins la nevoie chiar din oficiu, adicd prin sin-
prietäti este de 7 m. (servitute de vedere de 3,5 m. dicalizarea comunelor pe baza legei din 1884.
la fiecare, care adesea in unele eartiere devine 8 m. Legea din 22 Lillie 1924 a instituit pentru Paris o
si chiar 16 m. distant& Nu se autorizii cradiri unde c6misiune de amenajare i extensiune, compusä. din
sträzile nu aunt complect executate. 95 membri, din care cel putin. 10 urbanisti ealificati.
Alte restrictii sunt similare cu cele din Germania Tot prin aceastii lege se stipuleazá precis obligatii
sau Anglia. pentru parcelatori, fie pentru lucrdrile edilitare, fie
In Franta dezvoltarea constructivd a aglomera- pentru servituti hygienice i estetice.
tiunilor este influentatd de o serie de legi, precurn: Un proect de. lege mai recent, din 1930, catii sá
legea din 1902 relativd la oasele sau cartierde in- perfectioneze mai departe legea francezd pentru a.
sal abre ; legea din 10 Aprilie 1912 pentru exproprie- menajarea oraselor, astfel Ca' legiuirea francezd re-
r ea imobilelor necesare pentru sträzi, infrumusetare prezintä actualmente una din afantgardele urban.s-
ori bigiend; legile din 1915 i din 1918 care extind mului legal. Totusi ubanistii francezi nu slim in in-
dreptwrle de expropriere, adich a se face i in etape tumiti cu aceastä, lege.
§ pe zoneTentru orice lucrdri, zone fixate de auto- In Italia, chestiunea planurilor de amenajare 41
ritatea prefectoriald (nu se poate expropria insä in extensiune a oiaselor este reguiamentatd prin legea
profitul soc. particulare, chiar pentru locuinte ef- din 1865, cea de expropriere penttu utitttate pubttca.
tine)) in fine, legea din 1919 pentru comassarea pro- Legea s'a complectat prin dispozitiile decretului re-
prietätilor in Tegiunile devastate de rdzboi. Legea gal din 1923 care a dat dreptul si la expropriere pe
fundamentalä pentru amenajarea 6 extensiitnea o- zone.
taselor este cea din 14 Martie 1919, complectatä prin Prin legea din 1865 cornunele au numai facultatea
legea din 22 Iulie 1921, care se aplica la orice co- de a intocmi planuri de amenajare dacá au cel putin
AunnA, cu.inai miilt tle 10.000 locuitori si la toate co- 10.000 locuitori. Nu se prevede nimic pentru pianuri
munele din departamentul Senei, la statiunile bal- regionale. Sunt prea multe formalitati de indeplinit
neare, maritime, -hydrominerale, climaterice, spor- pentru aprobarea planului, care cer uneori mai
tive si altele, de orice importantä (dar a cAror popu- multi ani.
latie creste cu 50% in anumite epoci ale anului), la In Japonia, existä o lege din 1919 si e aplicabilä
price localitäti pitoresti, artistice 6au istorice in- la eomunele alese de guvernámânt, i acesta pateste
serise inteun tablou alciltuit de comisia departamen- si costul intocmirei planului. Guvernul (oficiul locu-
tald (instituitä prin legea din 1906), in fine, lotiza- intelor) intocmeste planul consultând i orasu1 res
rilor oreiate sau dezvoltate de asociatii, societäti eau pectiv.
pa rticulari. Suprafata cuprinsä in plan foimeazd o imitate
Planul -de amenajare fixeazA, sträzile i caracterul economicet §i de aceia poate include mai multe auto-

www.dacoromanica.ro
 650 tlit13 ANISMUL
ritati locale, deci poate fi considerat ea plan regio- mite nici o constructie pe terenul respeetiv. Terenu-
f,al. Deeä insä e un oras mare industrial ce creste rile pentru sträzi se cedeazá gratuit pânä, la o li-
repede, atunci planul regional se intocmeste de ora- mitä, restul se cumpiirii sau se expropriazá conform
sul metropolä si pc contul acelui oras, cuprinzänd lrgei de expropriere. Regulamentele sunt intocmite
si satelitele. de fiecare autoritate localä.
Planul se intocmeste de obicei prin o comisie, iar In Prusia este în vigoare legea din 1875 cu adao-
ministerul stabileste suprafata ce planul va cuprin- surile ei, i alte legi anexe: legea -locuintelor din
de. Proprietarii lezati pot face apel la minister. Duph 1918; legea comassdrilor (limlegungs Gesetz) din
probarea definitivá planul infra_ in executie. 1902; legea din 1907 pentru prevenirea desfigurtwei
Planul trebuie 64 se ocupe de chestiunile de ordin oraselor i paysagelor; legea din 1922 pentru apii-
sanitar. de transporturi, politic si economie, adica rarea copacilor 6i cureilenia apelor; legea din 1920
de: squaruri, riuri, parcuri, cäi ferate, tramvaie, ca- pentru loeuinte eftine (Reichsheimstätten Gesetz).
nale, egouri, alimentäri cu apä, terenuri de jo- Amenajarea oraselor cade in oompetinta Ministeru-
curi, tärguri, depozite, cimifire, crematorii, porturi, lu; Sandtatii Publice. Unele orase sunt autonome
parceläri, uzine pentru incinerarea gunoaielor, locu- complect si au organizatia lor.
inte, zonificare, Siguranta contra foeului, s. a. Prin plan se- pot fixa sträzile, partial sau total;
Nu se autorizA constructii pe un teren destinat spatiile libere, locurile de joe, grklini si terenuri de
sfradei. eulturi in loturi, i uneori i alinierile caselor. Intoo.
Parceleirile pot fi voluntare sau obligatorii. Pro- mirea planului trebuie sä se facá de consiliul cornu-
prietarii se pot asocia Pentru a lotiza proprietátile nal j adesea trebuie sä fie permisd si de departa-
lor, majoritatea a &alit treimi din suprafatä putând mentul provincial sau cel central. Uneori se anga-
obliga i restul sá intre in itsociatie, dach proprietä- jeazá specialisti sau ist, tin concursuri.
tile lor reprezintä si cel Putin cloud treimi din va- Suprafata cuprinsä in plan este atM cea construitä
loarea terenului total. Se procedeazä la comassare cât si cea neconstruith a orasului. Comassarea (legea
ri reparcelare scAzänd terenul läsat pentru strazi, din 1902) se aplieä de obicei la terenutile neclädite.
squaruri, canalizare i costul Juerärilor edilitare. Poate euprinde si teritoriul mai multor comune,
Imobilele cu clädiri sunt excluse dela relotizäri daeä dacä se intelege intre ele; daeä nu, decide autorita-
proprietarul nu consimte. Lotizarea obligatorie se tea superioarä. Se poate face o comisiune (Zweck-
poate cere de un proprietar la minister, la un an do verband) in hcest scop.
la aprobarea planului, iar acesta poate insärcina au- Aprebärile planului se dau de autoritatea provin-
toritatea localä sa faeä lotizarea pe conttil petitiona- cialá (pentru Berlin de Min.fsterul Sänätätii Pu-
rului conform cu planul aprobat. Asa s'a-lotizat Mice). Planurile se afisazá. Planul de sistematizare
prin comasári orasele Tokio 6i. Yokohama, in zonele so face la scara 1:1000 pe baza planurilor cadastrale.
distruse de cutremure in 1923. La o stradä nouä sau prelungirea uneia vechi, pro-
In zonele de locuit nu se dà voie a se stabili (AA- prietarii riverani platesc costul luerärei i intreti-
ebri industriale eu mai mult de 15 lucrätori sau cu nerea pe 5 ani, pentru jumätate din lärgimea stradei
mai mult de douä, motoare a maximum 2 C. P. fie- din dreptul lor panä la 26 m. lärgime, iar costul pla-
care, ori garaje cu mai mult de 5 masini, teatre, nului e suportat de comunä-
cafe-concerturi, bazaruri, crematorii, depozite, uzini Planul cuprinde i zonificarea (specializarea ear-
&. incineratie. tierelor). Poate fixa numärul etajelor si ináltimea
In zonele comerciale nu se admit manufacturi eu maxima,' a cládirilor, cum si alinierea lor pentru grá-
mai mult de 50 lucrätori i motoare cu mai mult de . Om de fatadii, cum si distanta dintre cládiri.
10 C. P. ori crematorii, depozite, Spatii pentru curti Terenurile peritru parcuri, grädini, etc. trebuie
20%. cumpärate de autoritate.
Plus valuta 6e aplicá de minister spre a recupera Se poate ref uza autorizarea de constructii noi cari
costul planului de amenajare sau lucrärile edilitare altereaza caracterul unui cartier, a nuei regiuni is-
efectuate. Legea s'a aplicat pänä in 1924 la 30 orase- twice sau pitoresti.
- In Polonia este in vigoare legea din 1927=1928, Comassarea se poate aplica si la terenurile rar
pe baza unor legi mai vechi, din sec. XVIII.' Pla- construite spre a le asigura o buná dezvoltare si a-
nurile stint intocmite de autoritätile locale, prin ser- ceasta se poate face la cererea majoritätei sau din
viciile lor sau prin specialiti, dupá imprejuräri. initiativa comunei. Repartitia se catä a se face cu
Uneori se poate intocmi si un plan regional. Planul loturi cam de aeeiasi valoare si eam hi acelas Ioe
se afiseazä publicului pentru obiectiuni, mai inainte de este posibil. Dramurile, squarurile, se aleg pen-
de a fi aprobat definitiv de cátre Ministerul de Lu- tru a fi cat mai bine izolate.
rári Publice. In timpul pregátirei planului nu se ad- Se poate irefuza constructia in o regiune unde

www.dacoromanica.ro
 1T RI3.kNISTICA GENERAL& 651

planul de amenajare nu a fast inch' stabilit defini- tarul poate cere restituirea contra valorei ce a pri-
tiv. Cu aprobarea consiliutiil comunal respectiv se mit cu dobanzi i cheltueli.
poate autoriza exceptional censtructia deed se lasá Riveranii contribuesc la sträzi (teren, lucrári edi-
terenuri pentru scoit, biserici, etc. litare, etc.) fie chi au olddit sau nu; exceptie se face
Nu se acorda despdgubiri prpprietarilor pentru la terenurile destinate agriculturei i silviculturei,
faptul restrictiilor -impuse de planul de sistemati- cu plate in rate dela 2 la 10 ani. Contributia e limi-
zare, ci numai in caz de deschideri de sträzi, därâ- tata, la strdzile pând la 20 ni. lärgime si se calcu-
mdri de case, teren expropriat sau in uncle cazuri leazä in report. cu adâncimea lotului, fatada, procen-
de comasári, dar plata nu se face de cât in mornen- tul de teren constructibil i numdrul etajelar admise,
tul când proprietarul construeste in report cu noul Pentru clasele sdrace ori institutii se pot face re-
plan. ductii. Pe acelas principiu se bazeazd si construe-
Un nou proect de lege urbanistica prusiand s'a iii- tiile pentru spatiile libere (jocuri de joc, squaruri,
toemit incd din 1920 in vederea organizärei planu- etc.).
rilor de amenajare regionald, adicd pentru o centre- Borlinul mai are din 1923 o kclege contra urâtiren
lizare a eforturilor de s'stemafizare prin planuri. oraplui», lege care influenteaza §i arlutectura eld-
Scopul este a se determine in mod preliminar uti- dirilor. In jurul monumentelor constructiile trebu-
lizarea suprafetelor de teren, iar in afarä de acea esc sá fie ingrijite. Efistä in acest scup un Consiliu
utilizare, o alta Ed nu poath avea loc (zonificarea superior format_ de experti având peste 15 membri.
regionalit). Printr'un decret Presidential din 5 Iun'e 1931, au-
Zonificarea poate cuprinde terenuri pentru: agri- toritätile locale din intreaga Germanie pot stabili
eulturd si silvicultura, lotud de culturd, terenuri de vaste zone non aedficanW pe baza unei indemnizatii
recreatie si jocuri, cimitire, parcuri i grddini, co- proprit;tr-ilor pentru aceastä restrictie dar care se
municatii, industrii, mine. Suprafetele pentru clädit Pläteste nuaial deed terenul era mai inainte proprin
case nu sunt cuprinse in plan. Cele neafectate prin pentu constructie. Autoritatea locald nu poate
plan vreunui scop se considerä admise pentru con- fortatá sä cumpere terenul de cât deed declararea
structii de case. «non aedificandi» a fäcut sd scadd sub 50% valoa-
Comitetul regional al planului numit de obicei pe rea anterioard a terenului, in care caz plate nu poate
6 ani, consult& ai autoritátile pentru cái ferate, na- fi fortatá decât dupil 5 ani.
vigatie pe aph si aeriand. In Rusia legislatia urbanisticd este bazata eu totul
Se admit si suprafete mixte, de locuit e indus- pc. alth conceptie a proprietätei de cat in celelalte
triale (din cele ce nu cunt insalub-re). Se Toate re- state civilizate. Acolo toate pámânturile sunt pro-
fuze autorizatii de constructie acolo uncle planul nu prietatea statuluz, lucrátorilor i táranilor, si se di-
e stabilit, maximum timp de doi ani. vid: a) terenuri pentru culture agricold; b) terenuri
Exproprieri se pot face atât pentru lucrärile pre, pentru locuinte; c) terenuri pentru instalatiile sta-
vázute'jn plan, cât ipentru construit locuinte pen- tului i alte intreprinderi.
tru muncitori in cartierele de locuit sau pentru car- Terenurile din cuprinsul unei comune, care se ad-
tiere industriale, cum si pentru interese agricole. In ministreazá de comunit cu autorizatia statului, sunt:
acest ultim caz se pot face schimburi in naturd, &And a) terenurile pentru cili ferate si anexe; b) pentru
unui teren agricol i se dd altd destinatie i persistá porturi de mare si râuri navigabile; e). terenuri pen-
nevoile agricole. tru apárarea nationalit. Dintre aceste, cele care nu
Se admit comassärile, atât pentru terenurile ne- aunt necesare statului tree comunelor.
cládite, cât i pentru cele cládite, fie la initiativa au- Terenurile de nonstiuctie se dau cu contract de
tortätei, fie la cererea a cel putin jumdtate din pro- cdtre comund celor ce îl folosesc, tinând seamd de:
prietarii cari au jumg.tate din suprafata de comas- a) densitatea populatiei; b) caracterul economic al
sat si relotizat. Se plátese despägubiri dacal se uti- orasului; c) eJildirile tipice ale orasului; d) zona de
lizeaiä pentru spatii libere mai mult de 50% din constructie in care se OM; e) grádhille existente ;
suprafata comassatá si daca ceeace revine nu e f) conditiile generale, n special sanitare.
echivalent cu ceeace s'a comassat, sau pentru pro- Extensiunile oraselor se pregAtesc treptat cu ne-
prietätile prea mici, cad dispar. Din comitetele de voia, pdn of iciúl topometric care intocmeste. planul
comassare nu fac parte consilierii comunali, ci nu, de extensiune pentru 20-30 ani, tinând seamd si de
m a i expertii si del egati i prop ri eta ril or. nevoile industriale, Rezultatele aunt slabe.
Planul de amenajare da loc la despagubiri dacä in Statele-Unite nu exista o lege generald urba-
educe daune constructiilor existente, iar terenul ex- nisticd ei numai unele state federale au &sae o lege
propriat se pläteste-antieipat. Deed bunul expro- aparte (Columbia, insulele Hawai). In Columbia se
priat nu a fost intrebuintat timp de 10 ani, proprie- intereseazd de planurile de amenajare departamen-

www.dacoromanica.ro
 ti52 URnANISMUL
tul cornertului, care se ()mpg, mai ales de zonificare.fludapesta, care stabileste zonele de constructie, ti-
Zonificarea e legiferala in mai multe state (31 in purile de constructie, k- up ra f etele minime ale lotu-
arml 1924) . Un numar de 18 state au statute pentru cilor i dreptul de a apara frumusetile naturale, in
comisia de sistematizare, comisie plätitá de consiliul special malurile Dunarei i cartierul regal. Se pre-
comunal sau de alte autoritäti locale. tinde autorizatie i pemru da.ramarile constructillor
In majoritatea cazurilor planurile de amenajare vechi.
nu au deeât puterea de a zonifica. Nu slnt preva- Exist& un comitet al constructiilor care impreuna
zute clause nici pentru despagulairi, nici pentru loti- cu serviciul sistematizärei orasului executá deciziile
zari, nici pentru plusvalute, etc. magistratului (delegatm consiliului comunal).
_In Suedia, legea din 1874 se aplica cu modified- Prin legea.de1a 18E1 se prevede apirarea cladiri-
rile din 1907 pentru lotizäri, cum si ceie din 1917 lor istorice, a sträzilor i pietelor artistice, pentru
si 1.919. Pianurile de amenajare in urasele mai mari executarea careia exista un serviciu municipal spe-
se intocmesc de tehniciemi oiau1uj (ingineri i ar- cial. .

. Suprafata cuprinsh in plan poate fi partiaia Pentru. Viena (Stated) este in vigoare legea din 3
sau integral& a orasumi ori cluar o i cea rural& ve- Februarie 1930.
cina, daca orasiil se extinde. Planul se aproba de Aceasta lege cuprinde doua parti distincte com-
consiliul orasului, de Ministerul Luerärilor Pub lice puse in total din 14 capitole. Prima parte se ocupà,
si apoi e sanctionat de rege, având putere de lege. de problemele wrbanistice (capitolele I-IV), iar
O autorizatie de constructie cerutä pe un teren partea doua este rezervatä arhitecturei constructii-
nu poate fi amânata. de autoritate mai mult de 6 tor (un regulament al constructiilor) i cuprinde ca-
luni. Totusi orasul nu e obligat a deschide o strada pitolele VII-XIV.
prev&zuta in plan de cat pe masura inaintarei cons- Pentru a ne da searua cát de cuprinzatoare este
tructiilor eu esire pe acea stradd, dar cu care nu mai legea (este desvoltala aproape ca un regulainent)
putin de cat pe Yi din frontul proprietatei pe acea este sufieient a al-Ma mai detailat cu ce se ocupa
stradä. Acelas principiu se aplicá si la un squar sau cele sase capitole urbanistice.
piata. Comuna poate deschide sträzile, pietele, etc.
4i mai de vreme. Dacä proprietarul a vandut divi-
zând proprietatea in urma stabilirii plaiului, trei- Capitolul 1, destinat zontficeirei i modului de in-
mea de mai sus se calculeaza in raport au frontul tocmire a planurilor de construire a terenurilor, in-
proprietatei initia1e. Suprafata terenului pentru cope cu aratarea eh stabilirea zonificarei este atri-
sträzi, la noi fatade, se pläteste de oras, numai daca butia Consiliului General, iar schimbäri dedetaliu in
se ia zone mai mari de 9 m. lätime la sträzile pânii plan se pot face de Delegatia Comunala numai in
la 18 m. lärgime; la fel si la squaruri, piete, etc. eazuri bine justificate. Suggestiuni pot face si orga-
Contributiiie proprietarilor pentru deschiderea stra- nizatiile locale. Planurile inAa sunt intocmite de ser-
zilor se plätesc orasului in momentul cand constru- vidile comunale si supuse avizuhj specialistillui ur-
ion la acea strada. banist, având in vedere in mod deosebit observatiile
Casele cu un etaj trebue distantate intre ele (cele tactile de Consiliile Sectoarelor
vecine) la eel putin 4-5 m. sau eel putin 6 m. daeä Legea stabileste si o comisie a planului compusa
sunt mai multe etaje. din specialisti, din care unii alesi de organizatiile
Locuintele colective nu sunt permise in cartierele profesionale i rnimii pe timp de 3 ani de Primarul
industriale de cât cele necesare pentru paza indus- General, adicilf
triilor existente. un inginer constructor,
Inaltimea cladirilor nu va putea intrece lärgimea un specialist in monumente (reprezentant alsculp-
Stradei cu mai mult de 1-5 m.; casele vor avea torilor),
mai inult de 5 etaje, iar in zonele de locuit 7,5-11 un geometru (topograf),
m. infiltime. Nu se poate construi mai mult de % un hygienist, reprezentant al Facultätei de Medi-
din suprafata unui lot, iar Ja cele de colt mai mult cina,
de N. Suprafata lotului nu poate fi mai mica ca im specialist in circdatie,
180 mp. Exproprierile se pot face de comunä numai un antreprenor de constructii, specialist in eva-
pentru terenul strict necesar. Pentru alte nevöi nu- luäri, reprezentant al Camerei de Industrie si Co-
mai prin buns& invoiala. Plusvaluta se aplica pânii mert.
la egalitate cu dauna. Planurile vor fi de douil feluri: a) de zonifieare
}/egea urmeaza a fi modific&ä spre a fi moder- (utilizarea terenului) s; b) planurile de construire
nizata. (Bebaungspl &lie) .
In Ungaria exista o lege din 1926 pentru orasul Primele trebuie sa cuprinda spatiile verzi, adica;

www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA GENERALI 653

zonele agricole, grädir,ile de culturà, parcurile $i localurile publice sau de comert care sh deserveasch
statirle de odihnä, sinsitirele, terenurile de vânätoare locatarii permanenti ai zonei.,
(din regiune) si chiar grupárile estetice de pomi; Consiliul comunal poate stabili zone numai pen-
apoi benzile (arterele) de cornunicatie cu Spa:Vile tru coined, biurouri hoteluri si mimai eu locuin-
verzi in hzngul lor la etti ferate, sosele, canale na- tele celor ce supravegheazá sau conduc aceste intre-
vigabile, aeroporturi, gäri, depozite, la sträzile se- prinderi (zona afacerilor).
cundare si piete; in fine planul sä, cuprinda terenul Consiliul comunal e liber sä aleagá momentul in-
destinat constructilor Edicä zonele de locuinte, zone tocmire planurilor de detaliu, dar e dator a le face
amestecate, zonele industriale, zonele de depozite. de indatä acolo unde este numai o completare a re-
In zonele industriale se cuprind cartiere separate telei existente de sträzi sau când se cere autorizarea
pentru industriile de ehrämidärie, fabrici de ciment, unei parceläri pentru un teren situat la o distantá
cariere de nisip, pietris sau piaträ, $. a. jar in cele de eel mult 250 m. dela reteaua existentá de sträzi.
de depozite cartiere separate pentru materiale usor Aceias obligate perzistä când se cere construirea
inflamabile. unei mari instalati de locuinte (colonie) sau a unui
Planurile din categoria b) , adic5 de construire a local public de importantá mai mare, in care cazuri
terenului vor contine, pe planse diferite sau pe a- costal lucrärilor edilitare de legátur5 priveste pe in-
ceias plans; alinierile si specializärile cartierelor treprinzAtor, care le va pláti anticipat execut5rii
(zonele i clasele de aonstructie). constructiei clklirilor.
Alinierile vor fi de urmiitoarele eategorii: alinie- Termenul de intocmire in aceste cazuri este de
rea sträzilor, cu delimitarea verdetei i pärtilor cir- sase luni, iar dach ae3sta e prea scurt, se va incu-
culabile; alinierile domeniilor statului sau comunei nostiinta intreprindeailor cu cel putin 3 luni inainte
de ordin privat; alinierile clädirilor (spre stradá), de expirarea termenului.
N ecini si fundul eurtilor) i grädinile ee particularii 0 importantä restricte prevázutä de lege este in-
trebuie-sä infiinteze si intretinä pe proprietätile lor; terdictia constructiei {zonele non aedificandi). A-
lätimea i profilele in lung si- branversale ale strá- ceste zone sunt de dou5 feluri: permanente si tem-
zilor; in fine, destinatia spatillor libere si a terenu- po rare.
rilor de constructie. Zonele non aedificandi temporare aunt toate acele
Specializarea cartierelor va cuprinde: clasa de ce nu au ined intocmite planinile de categoria h),
ronstructie, gruparea clädirilor, procentul de utili- adicá cele de construire a terenului. Totus Consiliul
zare al terenului de constructie, ináltimile si servi- Comunal, in mod exceptional, poate tolera i pe a-
title locale, cartierele de locuinte eftine, (familiale ceste zone constructii conforme regulamentului sau
cri colective). chiar altfel dac5 va inscrie in autorizatie dreptul
Pentru zonele industriale, de depozite i agricole, comunal de a retrage autorizatia si de a därâma clá-
se vor intocmi numai planurile de alinieri, nu si cele dirile fárá despägubiri, fie dupá trecerea unui timp
de construire. anumit, fie dacá necesitatea realizärei planului de
construire stabilit intre timp va cere aceasta.
Restrictiile de ordin constructiv sunt stabilite prin Consiliul comunal general mai poate chiar schim-
lege. Astfel in zonele agricole nu se permit decât ba zonificarea ori stabili anumite drepturi de con-
constructiile cu scop agricol sau scopuri publice, iar structie, care ar impiedica viitoarea realizare a zo-
îri zonele verzi numai acele constructii cari cores- nificärii plánuite, dar in acest caz va trebui sh fi-
pund destinatiei zonelor verzi. xeze delimitarea unei asemenea zone cu drepturi
In zonele de locuit se permit numai clädiri de M- speciale, si timpul de exercitare a acelor drepturi.
cuit cu anexele Mr si clädirile publice, iar in plus, Interzicerea eonstruirei pe zonele man aedificandi
numai localuri de agrement, hoteluri, biurouri si temporare nu se poate exercita ma mult de doi ani,
garaje pentru locatarii imobilelor, cum si prävälii cu dreptul la cel mult dauá prelungiri pe ate un am
pentru comert sau miei ateliere ce nu produc zgo- Drepturile rezultate din trasarea alinierilor pe
rnot, fum, vapori, m:rosuri, trepidatii ori caldura, planuri sunt detailat specificate in lege. Retinem c5
satt vre-un pericol ce incomodeazá vecinii. numai alinierile pentru cládirj dau dreptul rivera-
In zonele mixte nu se permit exploatäri ce va- nilor a se folosi de ele pentru servituti de esire, fa-
tämä pe vecini. tadá, conducte, etc. si apoi mai retinem faptul cá un
In zonele industriale se admit numai fabrici sau Palcan nu este admisibil a fi construit eu vedere din
Nurouri si comertul ca aocesoriu i1 industriilor res- 3tradá decât la constructunile cu regim închs, uncle
pective; iar in zonele de depozite numai depozitele. existä siguranta cä el va fi acoperit.
ln aceste zone nu se admit de cat locuintele nece- Alinierile vor fi respectate la oriee luer5ri de im-
sare supravegherei si conducerei exploatärei, cum si prejmuiri, clädiri din nou, adaosuri ori transformAri.

www.dacoromanica.ro
 654 TIRBANISMUL
putându-se face exceptie numai pe baza deciziei Con- tentä cu lucrári $i are deja un acces de eel putin
siliului Comunal 4eneral pentru sporiri de anexe 2,50 m. lgtime pavat.
ori transfermäri, impunânclu-se atunci anumite con- In caz ed pentru a face legatura cu reteaua exis-
ditiuni. tenth aunt necesare exproprieri, acestea se pit face
Nivelul poate fi impLis de eomung chiar provizo- dacg proprietarul parcelator asigurg plata expro-
rim la constructiile noi, färg despägubiri dacg eel de- prierilor $i a lucrgrilor.
finitiv se schimbh,afarg de eazul chproprietarul co- Aprobgrile date pentru lotizgri aunt valabile
deaza gratuit terenul pentru stradá sau retrage erg- doi ani.
direa pe aliniere. Atunci are dreptul kL daune sau Comasseirile sunt definite precis prin lege. Te-
la adaptarea clgdirei de cgtre comuná la noul nivel, ienurile clädite, sau cele destinate pentru. parcuri,
buä sg facg reclamatie in termen de trei luni dela scoli, de regulg sunt excluse dela comassare, afarg
schimbarea nivelului. de cazul eand ele impiedicg soutionarea unei comas-
Alinierile, acolo unde sunt planuri intocmite, se sgri de alte terenuri.
vor da în cel mult patru sgptámani dela inaintarea Legea admite comassarea la cererea a cel putin
cererei, iar dad, sunt eauze de amânare autoritatea /2 din proprietari cari au eel putin 'A din supra-
va aragta motivele $i noul termen, care nu va putea fata cuprinsá in perimetrul de comassat, in care
fi mai lung ca doug luni. proprietarul in indiviziune intrá ea o unitate cu su-
Din cauza refuzului autorizatiei in zonele non ae- prafata ce-i revine. Cererea se poate retrage dacg
di ficandi, temporare sau permanente, proprietarii surit de acord 3 din semnatari. Acestia insg vor
nu pot avea pretentiuni la despägubiri. pláti comunei cheltuelile fácute. Zona de comassat
Alinierile date de comunä aunt valabrle numai un
(perimetrul) va putea fi mai mare sau mai midi
an, dupg care se pierde dreptul de a uza de ele. decât cea cerutä, dupg cum hotgráste Consiliul Co-
Dacg datele rámân aceleasi, la cerere se poate pre- munal. Proprietarii i eei cu drepturi reale sau per-
lungi valabilitatea cu ÎflC un an. sonale asupra imobilelor supuse comassgrei vor fi
Captolul II este destinat schimbeírilor de delimi- ascultati de Care comisia de comassare.
tdri a proprieteiti, adicg: prin parcelári, prin co- Comisia de comassare-se compune din: un dele-
massAri i prin rectificäri de hotare. gat al consiliului ca presedinte, 2 juristi $i 3 tech-
Pentru orice parcelare trebuie cerutg autorizatie, nicieni numiti de primar i alti 5 membri de dif e-
care se poate refuza daeä parcelarea impiedicg con- rite specialitäti, din care s'a propus un numár tri-
structibilitatea lotului sau dad, fatá'de regulament plu. Comisia poate lucra valabil cu patru membri
lotul se inrAutäteste; esemenea se refuzg, lotizarea prezenti.
dacg pentru realizarea ei trebuie fácute cornassári. Comisia se pronuntg asupra zonei de comassat,
Comuna poate impune sg se cedeze gratuit tere- asupra propunerilor de schimbare a planului de
r uri $l lucrgrile edilitare la lotizgri pang la o }Mime construire; face expertiza unui plan propus; aproba
de 20 m. de strada, iar dacg terenul e deja construit lotizarea regiunei comassate; aprobg prealabil o co-
acesta se poate ceda la dgramarea dádirel. Ase- massare; ia parte la tratativele comasegrei; hot:a--
menea dacg strada existá i -ea trebuie a fi lärgitg. 1-'60e asupra planului de comassare $i iniparte C06-
Când terenul necesar stradei apartine altuia decât turile luerärei pentru diferiti experti.
parcelatorului, aceasta va asiera plata exproprie- Planul de comassare aprobat de comisie nu se
rilor $i a lucrgrilor edilitare, sau vor fi declarate poate modifica fárá aprobarea acesteia. Cererea de
non aedificandi terenurile pang 1a dgrämarea cons- modificare se va rezolvi in 6 luni sau cu o ama-
true talon care de 3 luni.
La terenurile de sport sau la cele agrieole, gra- Legea prescrie $i directive relative la impárti-
tuitatea se aplicá pang la 5 in. látime. tea din nou a loturilor.
Rezutatul cererei se va da in trei sgptämâni daeg La divizgri se va läsa afarg terenurile pentru
existá planul cu alinieri, sau in trei luni dacg aces- strázi $i spatiile verzi libere ce se dau gratuit co-
ta nu existá incg. In eärtile fonduale nu se inscriu munei ir limitele prevgzute de aceasta lege. Ceea-
decât lotizgrile aprobate de comuná. cc se va lua mai mult se va pläti de comma Restal
Terenurile, care aunt coustruite $i sunt neregu- se va repartiza intre proprietari probortional cu 611-
lamentare, vor fi considerate ca neconetruite. prafata avutä de fiecare proprietar anterior co-
Nu se admit parcelgri in zonele non aedificandi ssgrei.
sau acolo unde luergrile edilitare nu sunt incg exe- Loturile vor avea pe cat,posibil aceia$ pozitie ca
cutate. Exceptii: când parculatorul pláteste antici- anterior, iar cele cládite se vor da aceluias proprie-
pat lucrgrile edilita re sau dacg terenul de parcelat tar. Când dintr'un lot se fac mai multe, cel putin
la o distantá mai micg de 150 m. de reteaua exis- unul se da fostului proprietar. Când la unele loturi

www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA GENERALA 65:.;

se adaoga portiuni din un alt lot ee dispare, se va truit, potrivit acestei legi, sau nu se mai pot utiliza
da un alt lot proprietarului in schimbul aceluia ce rentabil, comuna e obligatit a expropria in total
dispare- Se va cäuta 6g, nu ramânä loturi necons- proprietatea. Comuna poate cere exproprierea tota-
traibile dupa comassare. In acest scop se vor putea la' &And costul cládirei este prea mare, asa ca ceeace
face echivaläri in numerar. Despágubirile in nu- râmâne are o mica valoare fatà de ce se expropria-
merar se pot stabili i pe calea justitiei. Despägu- zä, eau &Ind consideratii urbanistice cer exproprie-
tiri se pot da i pentru deposedäri de teren in caz de rea totalá.
comassare. Plusvalutele nu se socotesc la comas- Tot la capitolul exproprierilor, legiuitorul se ocu-
sari. ph' de asa zisele mash", adicii räsii neconstruibile
Intocmirea planului de comassare se face sau de ce prejudiciazá loturile de constructie.
catre serviciul comunei sau de &Are experti autori- Cel ce construeste are dreptul a cere exproprie-
zati i pe contul celor oe vor cere planul de co- ea dela vecini a acestor mash sau suprafete de
massare. completare pentru aplicarea alinierilor, dacá acele
Un process ce s'ar deschide sau ar exista in timpul Mali sunt neconstruite sau neconstructibile conform
comassArei nu poate opri comassarea. Dacii se ob- regulamentului, sau &cii cládirile existente sunt
tine o sentintii sau invoialii, se introduce in comas- insalubre, in o stare rea sau esite din alinierea cir-
sare acea both-lire. culatiei.
I-Total. Area asupra comassárei se dd in prezenta La fel se ptocedeaza când intre 2 loturi construe-
presedintelui si a cel putin 6 membrii ai comisiei. tibile existä altul neconstructibil, Cine incepe con-
Planurile necesare si reproducer ea lor se vor face structia întái este dator a cumpâra total sau in
pe contul interesatilor. Ziva pichetiirei nouei situa- parte lotul neconstructibil chiar dacá terenul necon-
tii la fata locului se fixeazit de comunit in cel mult structibil are deja cládire pe el, dar care merith a
3 luni dela hotarárea comassarei. fi darámata, din considerattile de mai sus. In orice
Costul total al unei comassari cuprinde costul lu- caz proprietarul care prezintá ultima posibilitate
crárior tecnice ale exproprierilor ori despágubirilor de utilizare a terenului neconstructibil, acela e dator
costul procedurei comassarei. Prop ietarii plätesc a ingloba i deci pläti i pe eel neconstructibil. Se
-costul proportional eu suprafetele lor. poate °ere exproprierea si de cAtre proprietarul te-
Amânarea unei comassiir se poate face de comu- renului neconstructibil, ca sä cumpere ffisia nece-
ná, când constatá cá comassarea nu e economicA sau sará dela vecinii cari au teren neconstruit i '4 pm-
di ea aduce prea multe sarcini comunei. In acest tç ceda fäsia necesará fárá a fi prejudiciat, sau are
caz se cere i aprobarea Consiliului Comunal, iar pe el clitdire demnä de dáriimat, cum s'a arátat
lucrfirile fâcute se platese de comunit. mai sus.
Rectifidirile se fac la initiativa proprietarilor Se pot face exproprieri pentru spatii libere pub-
sau a comunei, dar numai daca planul de alinieri lice, ori clädiri publice i chiar cimitire, dacrt tore-
este deja stabilit pentru acea zoná, iar terenul in nurile sunt neconstruite. Dacä sunt construite, atun-
favoarea citruia se cere a se face rectificarea este ci trebuie ca acele clädiri SA fie clasate a fi Mfg-
destul de mare i gata a fi construit; asemenea dacd mate cum s'a arätat mai sus, sau sit fie de mica
un teren singur este constructibil sari daa terenul importantá fatá de sttprafata locului, sau sá fie
dela care se ia o fásie nu e construit, iar prin rec- cladiri de o calitate inferioarä. Se cere insd ca aces-
tificarea propusá nu _se prejudiciaza imobilul, in te exproprieri sä fie prevlizute in planul de ame-
raport cu regulamentul, la nici un vecin. najare i sä se filch' dovadit Ca' nu s'a putut face
Cererea se depune .tot la oomisia de comassare, cumpärarea prin buná invoialá.
care ascultá pe interesati. La terenurile expropriate se impune obligatia au-
Hotiirarea rectifichrei de loturi se &A in 4 siftptfi- toritätei ea lucrarea sä se execute in doi ani dela ex-
mâni dela cerere, iar in alte 8 saptámâni dela ho- propriere. Dacä lucrarea nu s'a efectuat se mai da
tärare se fac testul de forme. Costul lucrárei cadeun termen de doi ani. In caz contrar, expropriatul
in samina celui ce a cerat rectificarea. poate cere restituirea imobiullui tinând seamh de
Capitolul III se ocupd cu irnportanta cuestiune plus sau minusvaluta dintre timp. DacA lucrarea
a exproprierilor planului, dar despágubiri nu se e Inceputi, dar neterminatä, autoritatea poate cere
pot acorda cleat atunci când comuna incepe lucra- exproprierea terenului necesar pentru luerarea ce
rea. Cand se expropriazá un teren construit, pro- mai e de fäcut.
prietarul e dater &A lase terenul liber de construe- Expoprierea urmeazá prooedura prevazuth in le-
tie in momentul când face schimbAri la constructia gea din 1878. Se va preciza la declararea expro-
existentá pe teren. prierei de fkut i proectul exproprierei. Când ex-
Când terenul rämas nu mai e propria de cons- propierea nu se face in favoarea statului sau Comu-

www.dacoromanica.ro
 656 URBANISMUL
nei, se va face dovada in prealabil eh sunt banii Am mentionat cá celelalte capitole VII-XIV aunt
asigurati pentru executarea lucrärei. rezervate pärtei arhitectonice, care se euprind de
Procesul exproprierei are loc in eel mult 4 sAp- obicei in regulamentele de construe*.
Omani, iar dacá exproprierea Se face la clAdiri, de Vom insira aici numai titlurile capitolelor si pa-
indatà. Expertii sunt numiti depe o listä aflatá la ragraf elor.
tribunal. Guvernul tinutului decide asupra pretu- Capitolul VII se ocupá cu formalitätile pentru
lui exproprierei. (Landesregierung). obtinerea autorizatiilor de constructie i adicá cere-
In termen de 6 luni expropriatul poate face apel rei, anunturi, planuri, taxe, ráspunderi, aprobári,
contra pretului stabilit. Plata se face in termen de verificári de rezistentá, tratative, alinieri i rectifi-
una luná dela hotárâre sau se depune la tribunal. chri de limite spre stradä. cládiri provizorii, modi-
Capitolul IV al legei Se ocupá de alte restrictii ficäri de planuri, durata autorizatiei.
mai putin importante asupra proprietgei, precum Capitolul VIII cuprinde chestiunile relative la
dreptul de a cerceta proprietatea si face studii pe folosirile lotului, adica: clasele de constructie si gru_
ea de cätre serviciile tehnice si de a pime Semne parea cládirilor i conditiile fieeärei clase, ináltimi,
ori table pe- case, etc. Se admite plata de despAgu- exceptii, cládiri principale i secundare, luminatul
biri pentru unele lucrAri ce produc pagube pro- ei aerisitul incáperilor, suprafata maximá de con-
prietätei. struit, esinduri din alinierea constructiilor, esindu-
Capitolul V se ocupá cu contributiile pe care pro- ri din fata zidului principal, inatisarea exterioarA
prietarii riverani aunt datori a le värsa comunei a clädirei, imprejmuiri.
pentru anumite lucrári ce se fac pe strázi. Astfel ri- Capitolul IX este rezervat conditilar de hygiená
veranii contribuesc dud construesc o casá, plätind ale constructiunei adicá: lumina, ináltimea i pozi-
costul terenului i luerarile de nivelare a stradei, tia camerilor de locuit locuintele sit accesoriile Mr,
dacá terenul stradei nu a fost cedat gratuit de ri- conductele de apá, closete i pisoare, canale-colec-
veran Mai contribuiese când se fac de comuná pen- toare, pardoseli i pereti lavabili, grajduri, conduc-
tru prima oará lucrárile pe o stradä. Dacá lotul ta de gaz, de electrictate si paratrAsnete.
nu e cládit, contributia, are loc chiar dacá strada Capitolul X se referá la detalii de constructie pre-
este Una existentá veche si ea este proportionalá cu cum: fundatii, izolare, ziduri exterioare, ziduri de
frontul proprietátei la stradä si cu lfirgimea stra- separate, calcane, paianta si alte ziduri speciale,
dei. Când strada are mai multe pärti cárutabile tavane, pardoseli, acoperisuri 'de Stielä, dolii, schri
contributia nu va depási 4 din suma tuturor pile si coridoare, treoefi, ascensoare, motoare de masini,
tilor cärutabile. De altfel la .casele cärora li se per- depozite de combustibil, depozite de bäligar, foca-
mite o ináltime mai micá ea 9 m. se pläteste pentru re, incálziri, cosuri, ventilatii, uscátori. etc.
o filsie de 2.5 in.; la altele uumai de 3 m. látime Capitolul X. ocuph de constructii speciale pre-
(pentru ease mici): in regiunile industriale si de- rum: locuinte eftine, case mici, case de o familie,
pi -*te pentru 4 m.; in clasa III de constructii pen- cadiri industriale, case comerciale i biurouri, ga-
tru o Mime de 5 ni.; in clasa IV ori V pentru o lá- raje, utilizarea subsolurilor, s. a.
t me de 6 m. Ca front se considerä suma tuturor fa- Capitolul XII prescrie- reguli pentru execiitia,
tadelor lotului. imbunätätirea i intretinerea cládirilor, i anume
Pe sträzile cu circulate sau eele cu comert se pentru: constructii, descoperiri in sápáturi, utiliza-
sporeste contributia cu 4 Când s'a autorizat con- rea terenului vecinului, eyitarea conductelor strei-
structia si s'a DMA contributia, comuna e obligatä ne, probe in timpul constructiei, autorizare de lo-
ca intr'un an SA execute mgcar provizoriu lucrärile cuire, intretinere, etc.
pe stradá. Capitolul XIII este rezervat pártei juridice pre-
Se fac reducefi dupá normele stabilite in lege. eum: inscrierile cadastrale, etc.
La trotoare se contribuie asemenea pentru látimi Capitolul xn7- i ultimul, se ocupg de autoritäti
dela 2,5 m. la 6 m. Plata se face odatá cu ridicarea si interesati j anume: zona de influentä a auto-
autorizatiei de constructie. ritáti erarhice; de penalitáti, competente, nulitäti
Capitolul VI se ocupá cu despeigubirile i anume, de drept, autoritatea superioará a consructilor.
la inceput, cu principiile de acordare a despAgu- Legislatia urbanistica in Romania. Afará de cele
birilor. äratate la capitolul evolutiei urbanistice (paragr.
Altfel pentru restrictiile stabilite in aceastä lege 12) când am despArtit in doua epoci legiuirea urba-
nu se plätesc despágubiri deck dacá se prevede in nisticá in Tärile Române pânä la 1864, vom mai
lege cfi se acorelä despágubiri. adäoga cateva detalii asupra evolutiei legiuirei us-
Se mai prevede cá un expropriat poate obliga co- banistice mai recente.
muna la sal:nib in naturii, dacä acesta este posibil. Pang la 1 Ianuarie 1926, and s'a pus in aplicare

www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA GENERALI 657

«Legea pentru unit icarea administrativd» nu exista ceptille puteau fi_numai cele argtate pentru Bucu-
vre-o prevedere legalä in Romania dupg, care comu- resti in Legea Cassei Luerärilor.
nele sg fie obligate a-si alcAtui un plan de amenajare In «Legea pentru' wnificarea administrativei» din
sau extensiune a lor. Vechea clege pentra organi- 1925, care a abrogat legea comunalá din 1894, intoc-
-zarea comunelor urbane» din 1894, aplicatá in ve- mirea planurilor de sistematizare devine o obligatie
chiul regat pang, la 1926, am vázut cg. &idea drep, pentru. toate comunele, cu termen. pang. la 14 Itmie
tul comunelor sg-si intocmeasca numai planuri de 1929. Planul trebuia sa aibá in vedere csatiefacerea
aliniere a strázilor (izolate sau grupate, sau numai tuturor nevoilor de ordin edilitar». Comassarea era
portiuni de strade). Exproprieri comunale eau van- admía- principial numai la comunele rurale si la
zgri de terenuri se puteau face numai pe baza aces- eele neresedinte de judet. Se prevedea exproprierea
tor planuri de aliniere, conditie insä care adesea nu pe zone dar in cazurile admise special de Consiliul
se respecta. Planurile de aliniere erau intocmite de Superior Adrninistrativ, prevedere ce nu si-a gäsit
serviciul tecnic al comuflei, apoi aprobat de Consí- aplicatie, din cauza lipsei de preciziune a legei. Pla-
Uul comunal si in urrra de Ministerul de Interne, numile trebuiau intocmite de serviciile tecnice, si su-
dura ce se lua si avizul Consiliului Tecnic Supe- pulse aprobärei Consiliului, Comunal, apoi Consiliu-
rior, dupa care planul se investea cu decretul rega lui Tehnic Superior e in urmá Ministerului de In-
Exproprierile se fáceau conform legei de expro- terne, dupg. care .intrau in aplicare, fárá a mai fi ne-
prier! din 1864, modificatä in 1913 si apoi in 1923, voie de un decret regal.
dealtfel cum se fac si astázi. In «begea de organizare a Illunicipiutui Baca-
Am mai arátat rezultatele unei legi speciale pen- reai» din 1926 s'a prevgzut un capitol care modi-
tru sistematizarea Bucur,e§tilor: oLegea pentru crea- ficá Legea Cassei Lucrárilor din 1894, &id dupá
rea unei Casse a Lucrdrilor» din 1894 cu caracter aceastá noug. lege, se extinde influenta planului de
obligatoriu, adica planul de amenajare SA fie intoc- sistematizare al orasuhri pe toatá suprafata cuprinsii
mit inteun anumit termen (5 ani) iar dupä apro- pang la centura de fortificatii, inclusiv comunele
barea lui de cátre Consiliul de Ministri planul de- suburbane, si se stabilesc si zone «non aedificandi»
v en ea lege. dincolo de zona orasului si de vetrele satelor, unde
Planut trebuia sg. cuprinda alinierile sträzilor nu se admit lotizári pentru constructii.
pietelor vechi sau noi de deschis, parcurile, grádi- In 1929 legea pentru unificarea administativá
nle, cimitirele, etc. in genere numai intocmiri de or- fiind inlocuitä cu cea pentru xorganizarea admi-
din hygienic si de circulatie, nu îns i dispozitii nistratiei locale» preveederile legale urbanistice s'au
pentru comassarea proprietátilor, etc. schimbat din hon.
Legea prevedea uncle- mijloace financiare pentru Prin aceasta lege comunele urbane sí suburbane,
realizarea prevederilor planului, precum emiterea sratinnile balneare i climaterice, sunt datoare ca
de obligatiuni pentru eume limitate; apoi legea de- panä la 1939 sä-si intocmeasch planuri de sistemati-
dea dreptul si la exproprieri totale, acolo unde se zare definitiv aprobate. Planurile vor tine seamá de
inchidea o stradg sau se deschidea una noug, ceace cerintele viitoruluí rezervand locuri pentru piete,
nu era prevgzut in legea de exproprieri din 1864. grádini, plantatii, pwrcuri, grádini publice, deschi-
Am mai mentionat CA, asemenea numai pentru zand noi artere de comunicatii i aite nevoi.
orasul Bucuresti, s'a promulgat in 1895 si «Legea Pentru cbmunele rurale planurile vor fi intocmite
pentra meirginirea oramlui» care avea ca &cop a in- in marginele nevoilor locale.
greuia conditiile de constructie la periferia orasu- Planurile vor fi intocmite de serviciile tecnice lo-
luri, cáci punea taxe mari pe constructii si conditii cale eau de speoialisti angajati de consiliul comu-
mai grele pentru parcelgri, impunandu-le executa- nal, iar pentru comunele rurale planurile se vor face
rea lucrárilor edilitare si o lärgime de Ara& de cel de serviciul tecnic al judetului. Se institue i Cate o
putin 16 m., clädirile sä fie retrase cu eel putin 10 ,Jomisiune de sistematizare una pe judet i alta pe
m. din aliniere. Industriile insalAre erau scoase mnnicipiu, avand subcomisii.
afará din oras. Legea insa nu a fost respectatá chiar Consiliul Tecnic Superior va stabili normele ge-
de la promulgarea ei. nerale de sistematizare ori de executare a luceárilar.
Plannrile-cle alinieri, ea i cele generale de ame- Comunele care vor intarzia a incepe planurile in
najare, nu dedeau dreptul la exproprieri totale de trei ani, li se vor intocmi de comisiunea judeteanii
Cat in cazurile prevazute de legea de expropriere, sau de specialisti angajati. Consiliul local de revi-
adica numai cand cerea aceasta proprietarul i dacá zie hotäräste asupra aprobärei planului de siste
rämanea mai putin de 1000 in. p. i dacá i se lua matizare.
pentru lucrare mai mult de Y4 din proprietate. Ex- Deschiderea de strilzi, alei, etc. prin lotizári sunt

www.dacoromanica.ro
 658 URBANISMUL
supuse aprobarei consiliului comunal care impune ernbrionarä fatä de acele ale altor tári, cari au acum
conditii de terrnen si modul de executare. legi speciale, detailate. In legislatia românii ches-
Se prevede pentru contravenienti amenzi de 5000- fiunile urbanistice sunt anexe incidentale i cu totul
50.000 lei.
Se admite perceperea plusvakitei create de sis-
tematizäri pang la 20% din ea, ca despAgubiri pen-
tru luorárile efectuate; evaluarea se va face dupA
procedura legei de expropriere.,
Nu se permit lucräri de consolidare la clädirile
supuse retragerei.
Dispozitii analoage cu legea din 1924 au fost pre-
vAzute si in noua lege din 1929 <Tentru organizarea
municipiului, Bucwreftio care abrogá legea din 1926.
Aceastä lege inträ in oarecare detalii cu privire
la lotizeirile in neregulä cu lucrärile edilitare.
Legea de administratie localä di posibilitate ca
pe cale de regularnente sä se stabileascä i restric-
tii privitoare la dreptul de a construi, adicA refe-
ritoare la alinieri, inAltimi, suprafete de curti, in Now
genere conditii de hygienA, de sigu.rantA i chiar
dri esteticä. Fig. 449 ce reprezintä o vedere a actualei
Piete a Romei din Bucuresti, si fig. 450, cu vederea
actualului Palat al Soc. Telefoanelor din Bucuresti,
Fig. 450. Calca Victoriei din Bucuresti in dreptul Palatului
-
Soc. de Tclefoane.

10:FMCS. incomplete, ale legei administrative. Aoeasta este si

crirnr
1
1

-t .7105
una din oauzele ineficacitätei prevederilor urbanis2
ticei legale.
; gEisaas
°F FIFFOPR
`51
34. Defettele leislatiel actuale urbanistiee $1
iniliturarea bor.
o lege, ea mice operA omeneasca, nu este perf ec-
tA. Legislaita urbanisticA din diferite täri inert a
rämas in urniä cu nevoile evolutiei urbanistice. De
aceia defectele au apärut din ce in ce in mod mai
evident. Pertutindeni s'au produs miscAri, protes-
täri publice, au fost cerate inbunätätiri.
Fig. 449. Piata Romei din Bucure§ti in Mama din anut 1933. Am väzut cá in 1928 la «Congresul International
Urbanistie» din Paris au fost discutate pe larg di-
ne dä o idee suficientá de feltd cum regulamentele in ficultätile la care dau nastere legiuirile in vigoare,
vigoare asigurä ordinea înJtimiJor si estetica strä- unele dificultäti cu caracter local, pe tarA, altele di-
zilor. ficultäti cu caracter general, adicä resimtite de ur-
Chestiunea clPspogubirilor nu e de loc regulamen- banistii din toate statele.
tatá in legile romane, de cat in Caz de expropriere, Cand nu existä o lege cu camoter urbanistic, atun-
In ultimul timp s'a obtinut o jurisprudentä a Curtei ci legile economice, dreptul natural, obiceiurile sunt
de Casatie, dupti care comuna nu mai este obligatá factori cari contribuieso la anumite rezultate urba-
a autoriza reparatii sau consolidiíri la clädirile su- nistice. Sub un regim pur utilitarist si capitalist au
puse retragerei ori a le expropria in caz cá refuzá luat nastere cartierele din New York de felul din
autorizatia. fig. 164; sub un regim de sárácie, ea in Bucure$6,
Legea sanitara din 1910 §i modificarile ei, con- de cele din fig. 430 si mult mai tel.% Legea trebuie
tinea asemenea uncle prevederi urbanistice. Acea sA conducä la solutiuni urbanistice de utilitate ge-
lege a fost inlocuitä cu alta in 1930. Dupá cate se neralá, in avantajul tuturora.
vedelegiuirea romanä urbanisticä este incä in stare a) Lipsa de unitate a legilor de interes urbanis-

www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA GENERALA b59

tic se observá in mai toate txi1e. In trecut sporadi-

consilii regionale perfectionate, s. a.) apoi aproba-
citatea era si mai accentuatä1). Am vázut serii de rea unor consilii superioare de stat (la Ministerul
legi din Anglia, Franta, din 'Germania, etc. care sede Interne, ori la Lucrari Publice, ori la Sánátatea
suprapun sau se ciocnesc. Publieä, etc.), dupá care abia urmeazä aprobarea
Din aceastä canzá multe legi cad in desuetudine, ministerulai j chiar un derret regal.
alteori introduc indoiala in solutiile de adoptat. Toate aceste aprobari suprapuse nu fac de cât sä
Astfel s'a constatat in Franta câ exista din 1852 se piardá tiny, sa se ingroase dosarele, sa se spo-
mäsu pentru a se institui «Comisiuni pentru re- reascä cheltuelile, fárä ca cel putin acele organe
dactarea planurilor 'de alinieri» despre care nu se sá cunoascá detailat chestiunea asupra cáreia se
stia nimic. pronunta. Se intâmpla astfel &A, de cele mai multe
Monsarrat, care a colectat de curánd legile si de- ori aprobárile se dau cpe incredere», ori sunt nu-
cretele franceze rerative la urbanism, a scos in evi- mai prilejuri de cimixtiuni» cari allereazá solutia
dentä, cumulul de legi i regulamente elaborate in cea buná. Prin urmare prea multe aprobári sunt
decursul timpului, far& legáturii intre ele, creind inutile.
«obstacole din ce in ce mai savante si mai compli- Astfel de organe suprapuse pentru aprobarea pla-
«cate la orice realizare rapidii a unor operatiuni ne- nurilor urbanistice trebuie sii existe numai atiitea
cesare». ate sunt necesare pentru a se atinge urmátoarele
Am väzut cum chiar in Romania, intr'un timp re- scopuri: competenta, obiectivitatea, intoend gene-
lativ scurt, deja s'a ajuns la o tesáturä de legi care ral, CORtinuitatea
inäbuse urbanismul si fac ca tocmai legile ce erau Competenta Intocmirei planurilor este asiguratá
bime BA fie uitate (precum Legea Cassei Luerärilor prin calitatea urbanistului care dirijeazá lucrarea
brasului Bucuresti). tti prin comisiunea de specialisti calificati, care insä
De aceia statele inaintate cata acunr sa concentre- aumai sä, avizeze asupra proectului prezintat de ur-
ze legislatia urbanistica, inteun singur _statut, care banistul diriginte; comisiunea are rolul si asigurá
sà, continä, toate dispozitiile necesare realizärei ur- rei obiectivitätei.
banistice. Din expunerea ce am fäcut mai sus asu- Interesul general este aparat_de un singur Con-
pra diferitelor legi, abia aceia pentru Viena hide- siliu, comma/ sau regional, (dupa cum planul ur-
plineste mai mult acest deziderat, färá a fi totusi banistic este local sau regional), care aprebä mai
comPleta. îritái programul ce trebuia sá' stea la baza proectu-
In România nu se va putea ajunge la adeväratul lui de anaenajare, si numai in urmá proectul.va fi
urbanism pânä nu se va renunta mai inthi la siste- intocmit si aprobat sau amendat de comisiune. Con-
. mul articolelor de inter-es urbanistic rätäcite prin siliul nu va avea de cat sä aprobe sau sä respingii
legi cu caracter pur administrativ sau sanitar, care proectul, motivand respingerea, fárá ilia a reco-
din un capriciu misterios apar si dispar intre douá manda solutiuni, Interesul general si chiar cel par-
schimbári cinematografice de lege. Va trebui sä se ticular in cadrul interesului geneyal, mai este apá-
intocmeascii de chtre specialisti adevárati un proect rat prin o afisare a planului pe un termen limitat,
de lege, care votatä, sii formeze un text unic, com- dud fiecare cetätean poate ridica obiectiuni ce ur-
plet si gât mai permanent, si sii se aplice cu serio- meazá a fi cercetate de Comisiunea de specialisti,
zitate. care va aviza definitiv.
b) Complicatia formaliatilor de aprobare a nia- Interesul general $i mai ales permanenta lucrári-
aurilor a zädärnicit in multe tári obtinerea unor lor sunt asigurate prin aprobarea superioará a pla-
pianuri urbanistice legalmente aplicabile. Intârzie- nului, de eitre ministerul de resort, care nu va
rile produse de acele formalitäti, cu anii, alteori avea alt rol de cat sä, cerceteze dacá ceriAtele legei
cu deceniile, au fäcut ca uneori planul sä ajunga au fost respeotate, si si vegheze ca iroirmä, planul
irealizabil din cauza schimbárii radicale a situatiei sä, fie respectat sau eventual modificat in mod legal
pe teren. si numai cu puternice justificári.
De aceia se recornanda fat marea de comisiuni, Termene i sanctiuni trebuie SA fie prevázute in
uneori numai pentru avizarea proectului, alte ori lege, pentru ca sá asigure accelerarea formalitäti-
chiar pentru intocmirea lui; -duph care ' urmeazá lor, ata pentru planurile directoare (generale) cât
aprobarea unei serii de autoritati locale suprapuse si pentru cele de execu(ie (de detain).
(consiliile comunale de sectoare, consilii generale, c) Neprecizarea obieetivelor planului prin lege,
produce multe inconveniente, fiindcä in acest caz se
1) Afa ü de relap le ce am dat mai sus asupra unar legi cu Ca-
racter urbanistic, alte detalii (pentru Prusia, Zürich Franta, Are intâmplä ori ca planul urbanistic nu rezolvä de cât
glia) mai pot fi gäsite *i in lucrarea cParcela i blocul in constifui . ,numai niele probleme de interes general; ori cá,
rea oralelor», pag 80-92. de C. Sfintesou, 1916. depäsi,nd sensul strict al legei atach si probleme,

www.dacoromanica.ro
 660 LIRBANISMUL
care din punct de vedere legal nu pot fi solutionate baza un plan cadastral, Mal a se prezenta la apro-
prin planul de amenajare; ori, in fine, eh nu deli- bare pianuri complete si la scArile de desen nece-
miteazä Oar suprafetele de terenuri ce trebuie 84 sare, färä detalii de aplicare, Ufa regulamente dez-
intro in plan. voltätoare, fárii memorii explicative, toate trebuind
De aceia o lege urbanisticä trebuie a pecifice sfi facä parte integrantá din planul urbanistic. Ace-
precis chestiunUe care 66. fie tratate in planul de ste norme sunt bine stabilite in atbEl täri i prea cu-
amenajare, f3i chiar sä indice metodele si consecin- noscute de urbanisti, dar la noi, din cauza legilor
tele ce decurg din punct de vedere juridic, prin tra- vagi si a ignorantei autoritätilor locale, s'a ajuns la
tarea ucelor chestiuni. adevärate abuzuri urbanistice.
Am vitzut cá legea englezä i cea vienezä, mai In Anglia acele Model clauses i o serie de regu-
ales, inträ in multe detali ale chestiunilor ce trebuie lamente, ca «Provisional regulations» din 1933, apoi
sä-si gäseascä solutiunea in planul de amenajare. «General interilm development order» 1933, «Ge-
Numai o lege specialä i unitara poate inlátura de- neral transitional order», 1933, au. compleetat ase-
fectele de impreciziime. Textele cu caracter urba.- menea nevoi. La fel i in Franta, decrete i circu-
nistic din legile românesti sunt in cea mai mare litri au completat legea pentru amenajarea comune-
parte neaplieabile tocmai din cauzä cä sunt redac- lor. Asa este decretul din 2 Septembrie 1919 care
tate prea vag. De piklä exproprierea pe zone pi stabilea o baremd (tablou numeric) pentru calculul
cow<ksal ea, tr ecute principial in legile astäzi in subventiilor pe care statul le acorda comunelor pen-
vigoare in Romania, rm pot fi realizate prin planu- tru stabilirea planului de amenajare; apoi cirou-
rile urbanistice din cauzá c astfel de probleme de lara din 20 August 1920 pentru procedura comisiu-
urbanism juridic abia smit mentionate in legi, fiirà nilor; circulara din 17 Decembrie 1921, care stabi-
a fi desvoltate in vederea unor aplicatiuni practice leste scArile planurilor ; circulara din 17 August
a acester metode urbanistice. 1922, relativä la normele de amenajare a statiunilor
Vom reveni eu indicatiuni asupra câtorva din balneo- climaterice; circulara din 10 Decembrie
nhieotivele ce trebuiesc tratate in o lege urbanisticä. 1931, relativä la compunerea dosarelor de documen-
d) Planul urbanistic aprobat nu are putere de lege tare, igienä, etc.
s: nu inseamnä i declararea exproprierei pentru uti- f) Legea nu stabileste nici resursele financiare
litate public& cel putin dupä legile române. In alte speciale alocbte intocmirei i realizarei planului ur-
stAte, precum Anglia, Franta, Japonia, Viena, apro- banistic, nici cauzele oe nu dau dreptul la despfigu-
barea planului inseamnä si declararea de utililate biri proprietarilor. Primul defect face ca ori pla-
publica a exproprierilor cuprinse in el. imrile sä fie concepute intr'un spirit in dispropor-
Defeetul semnalat are ca urmri intfirzieri in rea- tie cu posibilitätile (am citat circulara francezá in
liza2ea prevederilor planului, fiindcä pentru orice aceastä privintä), ori di fie prea timide, de teami
expropriere trebuiesc reluate formalitätile cu de- ca proectul sä nu cadá la prima ciocnire cu reali-
clararea utilitätei publice. Apoi, dui:a legea de ex- tatea financiará sau cu arbitrarul administrativ.
propriere Tromânä, numai luerärile executate de par- Am putea spune foarte multe in aceastä privintä,
ticular dupd declararea exproprierei de utilitate fapte cunoscute din lunga noastrá experientä, când
publicd sunt excluse de la despiigubiri, de unde re- am constatat uneori cá nu se gäseau sume reduse
zultá cä adesea planurile urbanistice devin inapli- pentru lucrári urgente si de strictá necesitate, deci
cabile cu tinipul, fiindcá nu s'a fäcut din vreme prevhzute in planul urbanistic; pe când alteori au
acea declaratie a exproprierei si noi constructii s'au fast gäsite sume mult mai importante pentru lu-
edificat acolo uncle la intocmirea i aprobarea pla- erári chiar in contradictie cu planul de sistematf-
nului erau numai terenuri neconstruite. Astfel de zare, chiar inutile. sau in orice caz care puteau fi
cazuri sunt numeroase in Bucuresti, i in deosebi nmiinate.
in zona destinatä Parcutta National. Din cauza discordantei proectelor urbanistice fatá
O lege bine intocmitä trebuie sä inlgture aceste de realitatea economicá, planurile au fost mereu mo-
defecte. dificate, alteori suspendate, adeseori cu totul 1)611-
e) Legea nu stabileste nici lucrárile pregatitoare. site desi proectele urbanistice erau aprobate cu toa-
nici piesele si anexele procetubui urbanistic de unde te formele legale. De aici cheltueli inutile, mari in-
rezulta de cele mai multe ori pseudo-planuri urba- târzie'ri si influentii redusd a planului asupra dez-
nistice, adeseori cu consecinte dezastruoase, mai voltdrei orasului.
ales financiare, pentru comune. Au fost intocmite Consideram ca o prima datorie a vrbanistului sd
adesea planuri de amenajare in unele orase si pen- se mentind pe pla nul realitdtilor.
tru care s'au eheltuit maxi sume, färä o documen- Pentru Bucuresti acest defect fusese in parte re-
tare serioadi, färil un program, Mil a 6e avea la mediat prin «Legea Cassei Lucreitilor Orasului» din

www.dacoromanica.ro
 trItBANISTICA GNERALA 661

1894, cu modifictirile ei ulterioare i ou un regula- 35. Drepturi noi intio lege urbaniotiel.
ment de functionare, dar eare, dupä räzboiul mon-
dial, nu au mai fost respectate i acum sunt cu totul AfarA de conditia cA o bunh lege urbanisticA tre-
ertzute in desuetudine. Aceastä lege stabilea un bu- buie sA inläture difioultätile simtite panA acum in
get de venituri i cheltueli pentru planul de amena- practica urbanisticA, dificultAti enumerate, dar nu
jare al Capita lei si acorda oarecare autonomie ser- limitate mai sus, mai sunt i alte conditii de drept
viciului in aceste lucfäri. urbanistic care trebuiesc implinite de o astfel de
Pentru «Regiunea Parizianei» a cArei amenajare lege.
ar r.osta, dupä Morizet, cam 10 miliarde fr. se pro- Americana numese acestea, puteri acordate auto-
pune acum a se organiza o asemenea «Cassä Au- ritatei, cari dupA Lohmann (City Planning) sunt:
tonorna a LucrArilor» dupA modelul celei a lui Haus- puterea de a expropria; puterea de a controla loti-
mann, pe care orasul Bucwrqti a avut-o, dar nu a zärile (dmembrárile); puterea de a comassa pro-
inteles-o. Trebuie sä ne reintoarcem la conceptia f prietätile (remembrArile); puterea de a impune alj-
nanciarA din 1894 si 1910. nieri la constructii (retrageri) ; puterea de a opri
In ce privestes celAlalt defect, lipsa. ae indicatie constructile pe terenul sträzilor proectate; puterea
a cazurilor cari nu dau dreptul la despágubiri (mai de a controla estetica; puterea de a administra ac-
bine a cazurilor cari dau acest drept) aoesta a fost tivitatea urbanistich (proectare i executare) ; pute-
pi mai mult Banta in toate statele, de aceia am vAzut rea de a finanta astfel de lucrAri; etandardizarea
cá asemenea cazuri sunt prevAzute in legile mul- legilor pentru intocmirea planurilor urbanistice in
tor täri. Statele Unite.
Legile române prescriu o serie de restricta asu- Astfel push chestiunea este consideratA ca prea
vagA, cAci aceste drepturi sunt deja castigate in sta-
pra dreptului de proprietate (servjtuti de alitiere, tele eunapene. O lege urbamistica trebuie sA preei-
de retrageri, non aedificandi, etc.) dar färoi vre-o
rnentiune EtsupredespAgubirilop. De aceia justitia zeze si consecintele urbanistice din astfel de
de regulA admite despAgubiri pentru astfel de res- drepturi.
Din oele expuse panA aici cu deosebire asuwa le-
trictii, ceeace face foarte des planul urbanistic in- gifor mai dezvoltate din alte state si adAogand si
aplicabil.
practica noasträ, putem recomanda ca, o lege urba-
nisticA sA trateze, cu toate detaliile neoesare de apli-
g) Legea nu obligfi categoric ca toate institu.
care, urmAtoarele categorii de objective: a) obiec-
tiile publice sá colaboreze la planul urbanistic si
tive administrative; b) objective de tecnieä urba-
sal respecte. Pare un non sens ca statul, sA" legi- nistieä; c) obiective de arhitecturA-urbanisticA; d)
fereze intocmirea planurilor urbanistice ca niste obiective edilitare; e) objective de urbanism juridic;
lucriiri de interes general, iar orgatele sale sA f) obiective economico-financiare.
lucreze contra acelor planuri. De fapt lucrurile se a) Ca objective administrative ar fi: modalitatea
intâmplA CA, in tot momentul apar dificultäti in rea- de intocmire si aprobare a planului; obligativitatea
lizarea planului urbanistic, f and* mai ales auto- intocmirei i respectärei planului; programe de exe-
ritätile de stat nu inteleg a-1 respecta. Aceasta se cutie (aplicare a planului) ; organizarea serviciului
intâmplA in mai toate %rile si am aratat cA s'a dis- de proectare i aplicare a, planului; organizarea uni-
cutat chestiunea i in Congresul international ur- tätei de conceptie si executie a planului; controlul
banistio din Paris, 1928. fondului bAtiesc al aplicArei planului; regulamente
De aceia o lege completA va trebui sA inläture de aplicare detailate, s. a.
aoest inconvenientsi sä oblige ea fiecare autoritate, b) Obiectivele de tecnicii urbanisticei ar cuprinde
care are de executat lucrAri pe teritoriul cuprins in chestiunile urmAtoare: suprafata de amenajat; ches-
planul urbanistie, sA aibá reprezentantul &Au in eo- tunile de tratat, adicA artere de circulatie si trans-
misia planului, sA colaboreze cu acea, oomioie, iar porturile, suprafetele de construit 13i. non aedifican-
prevederile planului di fie obligatorii si pentru di, delimitAri, spatiile libere i plantatii interioare
acea autoritate. de diferite categorii, zonificAri, elemente de con-
Am arätat la cap. V (circulatia) cA astfel de di- servat, agricultur i pAdurile, servitutile de grupa-
ficultAti apar mai ales la dale de comunicatie si re a clAdirilor i asezarea lor pe loturi, loturi con-
transporturi, dar apar f la stabilirea asezArei edi- struibile; numärul de locuinte pe hectar, s. a.; car-
ficiilor publice pe suprafata orasului. nuneroase tiere de locuinte populare; desfiintarea cartierelor
exemple putern da din proprie experientA, dar tre- insalubre; planuri topografice, scAri i desenuri;
eem peste acestea acum, cAci unele sunt prea recen- planuri regionale; planuri de superurbanism (na-
te in Bucuresti. tionale).

www.dacoromanica.ro
 662 URBANISMUL
c) Objective le de arhitectura ar fi: inaltimea ghe'rea comunalá sa fie exercitatii prin un control
constructiilor; raporturile dintre cliädirile veeine de preventiv din punot de vedere urbanistic al muta-
pe o proprietate eau proprietäti diferite (pospecte); tiiior, pentru a se respecta la asemenea mutatii re-
estetica clädirilor; aeezarea edificiilor publice; ame- gulamentele urbanistice. Un cadastru, care nu se o-
najarea de detaliu a pietelor; oonservarea pitores- cupsä i cu astfel de probleme, nu educe mari foloase
cului ei monumentelor istorioe, arheologice, ori arhi- oraeelor ei zonelor vecine, in schimb le cere numai
tectonice i punerea îp valoare;( decoratiunea ora- sacrificii báneeti pentru realizarea lui.
eului; spatiile libere particulare; estetica constructif- Coma,ssiirile, i prin acestea intelegem generic el
lor; gradinile i parcurile (amenajarea lor de de- relotizárile sau simplele rectifichri de botare, sunt
tabu). de o importantá capitalä in arbanismul modern. Am
d) Objective edilitare pot fi: P.Amtributia la exe- vfizot cu &AAA prudentiä unele state inaintate au in-
(lutarea sträzilor, pietelor, spatiilor libere; extinde- trodus in legiferarea lor urbanistich lucrArile de co-
rea retelelor de apá, canal,, drenaj, lumina, trans- massare. Dar când au fäcut aceasta, au avut grije
porturi in cornun pe tot cuprinsul planului, indife- sá legifereze toate detaliile comassárei, caci altfel ar
rent de limitele coraunelor; depozitele, halele. abato- fi riscat sit se intâmple ca in Romania unde co-
rifle, uzinele de incineratie, e. a.; industriile insalu- rnassarea este ainintitä in gLegea Administratiei
bre; lucräri de asanare in general e. a. Locale», dar nimeni nu ar putea spune, cum ar pu-
e) Obiective de urbanism juridic precum; deter- tea fi realizatä acum legal. Legea pentru Viena cu-
minarea cazurilor ee conduic la expropriere; cazu- prinde toate detaliile.
rile cari dau naetere numai la despágubiri; restric- .Lucrárile de comassare stint foarte delicate j a-
tiile ce nu dau naetere la despágubiri sau expro- ride in acelae timp. Gland o comassare e neeesark a-
prieri; procedura rapidd a exproprierei; modalitäti tunci se cere echitatt absolutä j rapidiktfe.. SA fie
dP stabilire ei platá a inderanizatiei; cazuri de con- imposibile abuzurile de comassári, adicä 66, nu fie
tributii ei plus valuta; cadastrarea juridicä, servi- extinse acolo uncle nu prezintii real interes. Monsar-
tuti existene; controlul mutatiilor proprietätei; in- rat recomandá multä prudentä chiar la exproprie-
d.vizibilitatea loturilor, oonditiile urbairistuluj, e. a. rile pe zone in Franta, i cu ;AAA mai mult la comas-
1) Objective oconomico-financjare precum: orga- sári. In Franta un curent a fast pornit contra urba-
nizarea zonelor inclostriale comunale ei a zonelor nismulni, provenit din teamá de abuzuri, de arbi-
de locuinte de luerátori; porturi, gári, antrepozite, trar, de delicte contra dreptului i deci miecarea
materii prime; fondurile pentru exproprieri (emi- pentru apárarea proprietätei.-
siune de obligatii, taxe de sistematizare, contribu- ln cc priveete rapiditatea, legea trebue intoc:
tule subventii, imprumuturi e. a.); pu- mitá ca sá fie operantk cáci altfel un- plan tuba-
nerea in valoare de teritorii pein comassári i loti- nistic de comassare, din cauza unor formalitäti exce-
zári; evaluarea despágubirilor la exproprieri can sive í iiutile ar fi compromis cu totul Se cunosc
restrictii, etc. cazuri de arnfinári, de pildá la Zürich,: in cari 8'au
Vom face câteva observatii ce trebuiesc avute in tärägánit solutii cate o jurnätate de secol! In litera-
vedere ca rezultate ale practicei, nurnai relative la tura urbanisticá sunt citatii amuzante de eicane de
oadastrare i controlul mutatiilor proprietätilor; la naturá juridicä, ce anihileazA planul. In Romania
comassári; la conservarea monumentelor istorice; la se intoomise la 1925 un proect de lege pentru orga-
fondurile de exproprieri ei plusvalatä; la locuinte nizarea oraeului Bucureeti, in pare era trecutá de-
populare i cele insalubre; a spatii libere particu- taliat ei procedura de comassare ei relotizare; legea
lare ei loturi neconstruAibile; in fine, la zona indus- d;n 1926 a omis insA cu totul comassarea ei aproane
trialk toate principiile urbanistice din acest proect.
Cadastrarea «i dect vi controlul prezentjv al muta- Corservarea monumentelor istorice, arheologice,
tiilor proprietiitei se crede ca a fost rezolvitá in etc. prin mäsuri legale din ce in ce este perfectio-
Romania, prin legea cadastrului din 1933. Ne inte- natä. Astfel in Franta, Comisunea tnonumentelor is-
reseazá aci insh irr primul plan cadastrarea ur- torice a fast sporità ei impártità pe sectiuni speciale
banä '). Chestiunile car trebuese sä fie ueurate din (5 sectii). Reprezentanti ai urbanismului practic tre-
punct de vedere urbanistic prin o astfel de lucrare bue, dupá noi, neapärat sä filch' parte din o astfel
nu sunt insä de loc atinse de suszisa lege; legea ar de comisiune, dupá cum ei un reprezentant al Comi-
trebui completatà cu dispozitiile pentru comassäri
siunei sh facá parte din comiSiunea pentru planul
si relotizAri, rectificárile de limite (sistematizarea de amenajare urbanisticá.
hotarelor), cu sistematizarea servitutilor. Suprave-
rondurile de exproprieri i plusvaluta. Pentru a
1) Pentru desnlii: a0 lege a cadastrului WU» de C. Sfintescu be gäsi fonduri pentru exproprieri au fast imaginate
(Monitorul Uniunei Oraselor din Romfinia. August 1930). pretutindeni diferite surse de venituri 5i modalitäti

www.dacoromanica.ro
 UlIBANISTICA GENERALA. 663

de platá a despágubirilor, incepanl dela taxe, coti- care trateazá indirect chestiunea plusvaltitei, si a-,
zatii, impozite; apol emisitini de obligatii, conce- nume prin contributii in diferite cazuri. Credem cá
siuni, impntmuturi, si ajunghnd la extinderea prin- acesta este mijlocul i cel mai practic si cel mai e-
cspialui plusvalutei si chiar a servitutei non aedi- chitabil.
ficandi, fárá despágubiri. Chestiunea este deci mult mai complexA de cat
Emisiunea de obligatii, ca si imprumuturile sunt apare in primul moment.
limitate la puterea de platá a orasului. Prin conce- Locuintele populare §i plusvaluta. Am insistat a-,
aiuni intelegem acelea cari au scopul limitat de a desea !) cá nu se poate nunii plan de amenajare ur-
executa transformarae urbanisticá a orasului, 'prin banistcá proectul care neglijeaza locuinta populará
exproprieri, därâmári i reconstructii a unor zone i eliminarea cartierelor insalubre. Mai ales in Ro,
rAmase utilizabile dupä expropriere, astfel dupá cum mânia, acest oblectiv este de mare importantá, dar
procedat orasut Budapk-sta si alte oraw. Sisternul legislatia pânä acum 1-a neglijat. O lege urbanis-
cere multá atentie si oportunitate. ticá trebuie sá intre mai mull ca pânä acum in de-
In ce priveste plusvaluta, discutiile asupra mode- taliile tehnice ale chestiunei. Astfel ar trebui sá im-
litätei de legiferare i aplicare a ei sunt numeroase.
iplusvaluta
destul de vii. Cazurile cunt asa de variate iar
pond ()data eu desfiintarea unor cartiere insalubre
retacerea de indatá,-pe acc,la$ loc sau in vecinätätLa
i
deseori asa de aleatorie, in cat statelc uaor locuinte populare cu o capacitate locativá ce pu-
prudente nu au admiS perceperea ei de cátre autori- ;in egalá eu locuintele därâmate. Legea trebee sá sta-
tatea publicá de cfit in eaz de expropriere i numai bileascá un fond si o organizatie care sA, aibá numai
in limita cuantumului despágubirei (Franta); ceeace aceastá, atributie, si in plus, si aceia a comassárilor
dealtfel e prevázut si in legea românä pentru expro- pe regiuni unde se vor executa locuintele populare.
prieri. Dar si acest caz nu se aplicá de cat foarte Poporul me-IAA o astfel de organizare. Altfel, pla-
rar, tocmai din cauza dificultätilor de a evalua cu nurile urbanistice ränfan numai proecte de lux si
precizie acea plusvalutá. In alte state s'a cáutat a destinate in cea mai mare parte SO." orneze peretii iii-
se percepe plusvalute la orice imobil urban, in mo- st itutiilor comunale. In Cap. VI am dat relatii de olt
mentul instreinArei imobilului, asupra diferentei in din tehnic asupra acestei chestiuni.
plus la pretul de vânzare.
Spatiiie libere si tenenwrile neconstructibile se pot
Bouché mentioneazá 1) COI intre 1859 si 1870 «Cassa asigura in mod simplu si lesnicios prin metoda pre-
Luerdrilor» pentru transformarea Parisului a chel- scriptiei prospectelor (distantelor intre cládiri) ce-
tuit 1,9 miliarde franci, pe când plusvaluta in aceias rute de igiená, fárá a fi recluse acele prospecte sub
perioadá a fost de 2 miliarde franci. Dar nu se poate un minimum; precum i prin limitarea fa un maxi-
spune cd aceastá plusvalutá a fost creiatá numai de mum de incAperi locuibile pe o aerie (100 rn. p.). In
lucrárile urbanistice, ci si de o sporire a populatiei acest mod dispare euvântul de teren neconstruetibil,
cu 254.000 locuitori, deci, cu 15%. Intre 1870-1880 si deci conflictele juridice ce decnrg de aci, cáci a-
s'au fácut lucráiri de 1,2 miliarde franci, iar plus- pare elar imposibilitatea de a satisface aceste
valuta a fost de 1,9 miliarde, pe când cresterea popu- conditii de ordin igienic. Penrtru a se obtine comas-
latiei a fast de 417.000, deci cu 25%, astf el cá influ- sarea spa tiului fiber particular spre fundul proprie-
enta populatiei asupra plusvalutei a fost directá. tAtilor este iarAs necesar, i uncle state au si introdus
Chestiunea se schimbá insä intre 1880-1890, când mAsura unei alinieri care sA, nu poatá fi depAsitá de
cheltuelile cu lucrári au fost numai de 265 milioane constructii spre fundul propebeteitilor, nu numai la
franci, cresterea populatiei numai de 200.000, iar stradá. In Berlin, aceastá aliniere este fixatá 1a.25
plasvaluta a fast considerabilA, de 3 miliarde franci. m. distantá de alinierea, ctradei, astfel CA se obtine
Trebue aci cáutatá influenta luerárilor coricesiunilor un spatiu non aedificandi de mare interes igienic,
publice (apá, canal, gaz, contort, $. a.) cum si a lu- estetic i ehiar militar spre interiorul fiecArui bloc
erárilor particulare. Cum se calculeazA atunci cota 6 constructie. Sis(emul a lost prOpus si in România
parte a plusvalutei cuvenitá comuneit pentru Thwure$ti I), dar a fost in chip eu totul ero -
Am vAzut cá legea englezd o considerá 'A (din nat i insuficient redactat in «Regulamnt'u de con-
cfit ? N. A.) daca plusvaluta e datoritá planului de qtructii i alinieri» din 1928.
amenajare, i este exigibilA la un an dupg aprobarea Zona industriald necesitá o legiferare a apzárei
definitivá a planului, fiind stabilita pe cale de arbi-
industriilor in anumite párti a centrelor locuite cum
troj. In Japonia se aplick plusvaluta numai in má
sura costului lucrArilor edilitare efectuate. *i o clasare in: ateliere tolerabile, industrii inca-
Legea Vienei, am arAtat, are un capitol intreg 1) C. Sfintescu: cLoottinta celor foarte saraci in Romania» (Mo-
nitorti Unionei Osa§elor, Septembrie 1978)'
1) «Le Temps» din 71 Decembrie 1932. 2) C. Sfintescu: 4Trawformarea constructivA a Capi,talei) 1921.

www.dacoromanica.ro
 664 UR 13 AN-ISM (JI,
mode si industrii inealubre, cu 6pecificarea ea, pri- Danz la plupart des pays, on a fondé des organi-
inele pot fi tolerate in anumite oonditii in unele zone sations propres â orienter l'opimon publiqué en ma-
ale orasului, secundele numai in cartierele indus- tiére urbanistique. On en cite plusieurs en France,
trale, iar ultimele n un oartier industrial special 5i en Angleterre, aux Etats-Unis, (plus spécialement
exterior comunei. Chicago di la propagande particuliére tt été consi-
Legea sanitarä din Romania si regulamentul in- dérable), au Canada, en Espagne. En Roumanie, on
duatriilor insalubre mint acum cn totul insuficiente peut citer «l'Union des villes de Roumanie», «la So-
din pullet de vedere urbanistic. ciété des urbanistes de Roumanieo et ol'Institut ur-
Mai trebue ca legea aá incurajeze, dacä nu chiar banistique», ce dernier plaeé sous la direction de
sä oblige, comunele a organiza zone comunale in- l'auteur.
dustriale, prevázute cu tot ceeace eke de nevoe unei L'opinion publique doit exercer son action en vue
industrii, &Ad numai astfel se poate obtine o trans- de l'aménagement des vines, de Phabitation popu-
formare mai rapidä i mai rationalá din acest pund lake, de la propagande documentaire urbanistique,
de vedere. Exemple sunt numeroase in unele etate de l'organisation d'études et de congrès urbanisti-
streine, precum Anglia si Germania 1). ques.
Din cele arätate in Urbanistica Generalá, la capi-
La loi urbanistique devra absolument prévoir,
tolele evolutiei, igienei, circulatiei si esteticei urba- pour les travaux urbanistiques, une organisation
nistice, poate fi sods usor materialul necesar dez- éoonomico-financire en dehors de laquene toute ré-
voltärei i detailärei celorlalte elemente enumerate alisation est impossible. Le développement des vil-
la aceste categorii de obiective, astfel eä, insistenta les a maintenant plus que jamais un rôle économi-
noastrá ar conduce la o repetare. Rue. L'organisation en question devrait donner de
eimpulsion aussi bien â Faction privée qu'à i'action
V.
municipale, en vue de l'augmentation des recettes,
de la diminution dn prix de la vie, des entrepriaes
RESUME municipales, de la politique fonciére, de l'assainis-
sement des habitations, etc.
URBANISTIQUE GENERALE En Roumanie, la législation actuelle est trés som-
par C. Sfintesca maire en ce qui concerne l'organisation économico-
financiére locale, â laquelle devrait s'adapter un
Legislation plan. urbanistique. Il est bon de mentionner â cette
occasion la Circulaire di Ministère de l'Intérieur
be vrai but de la législation urbanistique est d'or- français, du 5 M'ars 1920, relative a, l'économie des
ganiser les efforts de la mise en pratique des tbéo- plans d'aménagement.
ries usrbanistiques. L'organisation juridique est plus complexe. C'est
C'est toujours la législation qui cherche â mettre pour cela que dans les pays plus avancés, on est ar-
it la portée de l'urbaniste, les moyens d'action. La rivé â établir des lois urbanistiques spéciales pour
loi peut obliger l'individu et la collectivité non seu- les villes et pour les rOions.
lement â soutenir un plan urbanistique mais aussi En ce qui concerne l'grganisation administrative,
é en supporter les restrictions sur le droit de pro- elle constitue le moteur qui doit mettre en mouve-
priété. ment toutes les autres. 11 importe de former un
La législation urbanistique dirige l'opinion publi- corps de spécialistes et que celui-ci ait la possibilité
que, établit les moyens financiers, juridiques et ad- de faire oeuvre utile, d'obtenir des résultats rapi-
ministratifs. des, enfin que ce corps ait des organes précis de di-
Actuellement, dans certains pays, la législation ne rection et de contrôle.
correspond pas entikement aux exigences de l'ur- Passant â Phistorique d l'urbanisme juzidique qui
banisme moderne, et les urbanistes ont exposé au s'eet developpée surtout après la révolution frangaiee
Congrès international de Paris de 1928, une série de 1789, l'auteur fait un bref exposé des meeures au
de difficult& auxquelles its se heurtent couramment caractère urbanistique prises â Sparte par Lycur-
dans la pratique urbanistique. â Athènes par Solon â Rome par Octavian Au-
L'importance des quatre facteurs auxiliaires in- guste, en France par Henri IV, Louis xív et Na-
diqués ci-dessus et qui doivent elre l'objet d'une loi poléon I-cr, puis il nous expose la situation des
urbanistique, ressort â priori. Principautés Roumaines au temps o le Règlement
Organique (1832) était en vigueur, après quoi sent
1) A se vedea: International Bulletin for Housing and Town apparues dans d'aubres pays de l'Europe occiden-
Planning» 1933. tale, des lois spéciales snr l'urbanisme,

www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA GENtRALA 665

L'auteur donne ensuite le résumé des dispositions La loi de Vienne indique la manière dont est corn-
d'un certain nombre de lois urbanistiques anglaises page la commission relative â la systérnatisation,
et spécialement du Town Planning Act de 1923 qui la division en zônes, aux restrictions, aux zônes non
s'occupe des diverses phases du plan urbanistique, aedificandi, aux dommages intérks, aux morcelle-
des artéres d'intérêt général, de la densité des con- ments, ainsi que de nombreux autres Mails concer-
structions, des division en zônes, de M hauteur des nont les remembrements, las rectifications de bor-
édifices, des °spaces fibres, de alignements, de la cir- dures, les expropriations et les contributions verges
culation, de la réserve d'espaces libres, de la protec- par les propriétaires.
tion des arbres, du contrôle des réclames, de l'ar- La législatton roumaine en matière urbanistique
chéologie, des canalisations,des dommages-intérts, est groupée en quelques articles de la loi relative
de la plus-value, des plans iégionaux, des cités jar- l'administration locale, et, pour Bucarest, dans la
dins, ete., et il mentionne Ta nouvelle loi anglaise de loi qui prévoit l'organisation du municipe. Il y a eu
1932. Puis il passe h. la Tchétoslovaquie (loi de Bucarest d'autres lois spéciales plus détaillées,
1928), â la Suisse dont il étudie les lois cantonales, mais elles ne sont plus appliquées. La législation
et notamment la France pour laquelle il indique une roumaine prévoit les zônes non aedificandi, des _
série de lois relatives â l'urbanistique en insistant plans d'aménagement pour toutes les communes
davantage sur les lois de 1919 et de 1924 relatives mais elle demeure très incomplte et ne donne que
l'aménagement et A. l'extension des vines; â Pita- de faibles résultats.
lie (loi de 1865); au Japon dont il cite la loi de 1919 Afin de pouvoir passer â l'étude de la composition
qui est assez avancée et admet les remembrements; Main& d'une loi urbanistique moderne suffisante,
à. la Pologne (loi de 1928); â la Prusse où existent l'auteur examine d'abord les Maas de la législation
une série de lois allant de 1875 â 1931, date de la actuelle et les remides ä y apporter.
publication de la loi relative aux divisions régionales On peut noter parmi ces défauts: l'absence d'unité
en zônes et au décret présidentiel velatif aux zônes législative (dont le remde serart une loi spéciale);
non aedificandi; â la. Russie o l'organisation a un la complication des formalités d'approbation (qui
caractre spécial soviétique et où lea plans d'exten- exigerait de résoudre la question de compétence,
sion sont préparés par l'office topométrique; aux d'objectivité et de permanence); l'inprécision des ob-
Etats-Unis où existent dos organisations par états jectifs proposés par le plan; le fait que le plan n'est
et par villes, nées de l'initiative privée, ainsi que ma- pas en 'name temps une aclaration d'expropriation;
intes lois locales pour la division en 'zônes; â la que la loi n'indique pas les travaux préparatoires,
Suède où est en viguer une loi de 1874 qui fut mo- ni les pikes nécessaires au plan; qu'elle ne fixe pas
difiée en 1907, 1917 et 1919 et qui fixe les contribu- les ressources finacires; qu'elle n'oblige pas toutes
tions â verser par les propriétaires pour l'aménage- les autorités â repecter le plan.
ment de la ville; â la Hongrie, avec la loi de 1926 Une loi urbanistique devrait remédier â taus cos
intéressant la ville de Budapest; enfin â l'Etat e inconvénients et traiter en outre, comme on l'a vu,
Vienne pour lequel on expose certains &tails de la une série d'objectifS, d'ordre administratif, de tech-
récente loi de 1930 relative h, cet Etat, équivalant nique urbanistique, d'architecture, d'ordre édilitaire,
un Writable règlement, car elle comprend 14 chapi- d'ordre juridique et d'ordre économico-financir.
tres dont 6 s'occupent des problèmes d'urbanisme et Enfin l'auteur cite une série de ces objectifs dont
dont les 8 derniers traitent des questions de con- quelques-uns ont été &jâ traités par des textes de
struction (architecture). loi dans certains pays de l'Europe occidentale.

www.dacoromanica.ro
 ORAE AMERICANE
de Prof. C. SFINTESCU

Cine a vizitat, sau numai a citit impresiile dn Sta- teristice limitate, mai mult decal diferentierile, care
tele Unte ale altora, rezumä &semi interesul pentru pot fi nelimitate. Caracteristicelor li se pot gäsi
aceastä tarä la: cascadele Niagara, uzinele Ford si expresii lapidare, care sä impresioneze, si. aunt a-
zgârie-norii din New-York, adäogand uneori chiar tunci cu atat mai pretioase! De altfel socotim CA a-
abatoriile din Chicago; iar despre orase se exprimä semänärile sunt totdeauna mai usor de gäsit de cat
sententios: ai vázut New-York-ul, le-ai vazut pe diferentierile, când ne ocupäin de grupári analoage.
toate». Fiecare am observat cá in' medii ce nu ne sunt
Sistemul acesta lie a infätisa cu expresii lapidare obisnuite, inclivizii cu caractere comune ni ee par
faptele cele Mai complexe produc mai totdeauna e- identici: toti chinezii ni se par la fel, toti negrii a-
ffete surprinzAtoare, suceese aproape «garantate» semenea, ca, i toate oile dintr'o turmá. Dar nici chi-
în viata socialä, in literaturá si chiar in stiinta popu- nezii, ni negrii intre ei nu se confundä, iar cioba-
larizatä. Nu inseamnä, insä cá forma lapidará rep/ e- nul îi etmoaste fiecare oaie.
zmtá i adevärul, care totdeauna este asa de subtil. Pentru a caracteriza in mod urbanistic orasele, am
Adervárului foarte des i se simplificá forma, alter- arätat o metodä 1) care constä in studiul teritoriului,
nându-i-se fondul, nurnai spre a, fi mai de multi oi cládirilor j populatiei lor.
mai wor perceput. Iatä dar încá unul din sensu- T eritorial ocupat de orasele importante americane
rile expresiei «adefärul adevämt». corespunde naturei, bogatei naturi, din Statele Unite,
De aceia asemenea formule simple trebuiesc pci- imenselor resurse pentru o viatá urbanä in acea
mite drept caracterizári, i incä relative, iar nu ca targ. Numai când privim din inältimea unui zgârie
identititi, absolute. nor sau dinteun avion intinsa i putin ondulata hm-
bá de pämânt dintre cele doug, largi fluvii (Hudson
si East River) pe care se desfasoarä locuintele pi
Desigur, orasele americane au multe earactere co- edificiile celor 10 milioane de locuitori aj New-Yor-
mune, dar au si suficiente diferentieri, unele mai k-ului cu imprejurimile, numai când vedem imensui
.mari, altele mai mici, care sä ni-1 facá pe fiecare demn estuar (fig. 1) ce dá acces orasului spre Oceanul A-
de interes. Timpul scurt in care acele cause &au dez- tlantic, numai cand observám ce subtire este per-
voltat (pentrucá abia au trecut vârsta de 100 ani), deaua de pämânt formatä de Long Island ce des-
a fäcut ca toate sä poarte tiparul recent al aceleias parte orasul dealungul lui de acelas ocean, numai a-
vieti sociale, ale unei conceptii metodic generalizatá tunci ne däm searna de ce acest oras e socotit ca
intr'o tarä intinsä. State le Unite sunt asa de intinse, sa devind pe la 1960 un «metropolis» cu 20 milioane
in cat intreaga Europá incape in perimetrul lor; locuitori, eel mai mare si mai bogat oras al Lu-
insä solul si clima aunt asa de variate, in cat ornul mei 2). Spreea Berlinului e un simplu suvoi, Sena
nu le-a putut si nu le va putea nivela. Dar când si Parisului modesta, chiar Dunärea la Budapesta rä-
oamenii sunt asa de diferiti, unii bästinasi (Pieile Inane in urma fluviului Hudson la New-York, intre
Rosii), altii importati (Negrii), altii irnigranti (Chi- Manhattan si Jersey-City, deasupra druia stá sus-
nezii, Japonezii), altii cuceritori prin diferite mij- pendat uriasul pod «George Washington» de peste
leace (Europenii de variate nationalitäti) ne putem 1500 m. lungime (fig. 2), iar mai aláturi, pe sub apä
inchipui cá legile i instructia publicä nu au putut «Holland Tunnel» (fig. 3 si 4).
uniformiza aeolo toate manifestärile vietei sociale
Ceeace pe cuprinsul Europei a diferentiat timpul, 1) C. Sfintescu; lUrbanistica GeneralS rev. Urbanismul, Sept.-
cLiturile diferite i mijloacele materiale variate, in Oct. 1933.
2) In anul 11897 populatille primelor 5 ora4e din lume erau :
America au accentuat natura i rasele. Londra 4.231.000 locuitori ; New-York 3.100.000 ; Paris 2.447.000.
Nu ne gândim a examina decât aspectele urbanis- Berlin 1.677.000; Chicago 1.100.000. In 133 au fost Londra
Lice ale unor orase americane. Vora incerca de aceia (mare) &200.000 ; New-York (marele) 10.000.000 ; Paris (mare)
sa gäsim mai ales asemánárile lor, formând carac- 4.500.)00; Berlin (mare) 4.300.000; Chicago 3.3V5.000.

www.dacoromanica.ro
 6RASIE AMERICANE 667

Dar aceasta &Amide a naturei nu o intâlnim la awzarea multor oraw amerieane. Ora§ul Chicago
-`"lewe - ,4 .: N

40,.

----- .1..str

AZike,

-
-

-i; -
44,t,
;

---
Art Vg-

..s.
.... A",....?...

... ' .- %.*"...

...
-T.- fa

, analtAl. PWt
:e64.44 -AP

cC
'

r .

Fig. 1. - New-York IrSzut din 1nSitime.

www.dacoromanica.ro
 668 URBANISMUL
(3.375.000 locuitori) are lacul Michigan o adevhratil Huron, Detroit (1.400.000 loc.) - (fig. 5), Toledo
mare (cam 58.000 kmp.), formând lant cu alte 4 (300.000 loc.), Cleveland (900.000 loc.) - fig. 6 -,
Buffalo (575.000 loc.), - fig. 7 -, Dunkirk, Niaga

-
i-S1 to. 1:7

9 .i1/14A1--1:geV
- 41

Fig. 5. Detroit si docurile lui.

ra-Falls (fig. 8), Hamilton (150.000 loc.), Toronto

(550.000 loc.) - fig. 9 -, Rochester (325.000 loc.)
Fig. 2. - Podul George Washington din New-York.
s. a. plug. la Montreal (800.000 loc.) - fig. 10 -
lacuri pe tärmurile cArora 6 e mnirä o eerie de maxi Quebec (125.000 loc.) - fig. 11 - epre gurile flu-
orase unele in Statele -Unite, altele in Canada pre- viului St. Laurentiu.
.41
-

41

r
4- .1
r
.
.

a-..-

Fig. 6. Silueta orasului Cleveland.

Fig. 3. - Holland Tunnel pe sub Hudson la New-York.
cum: Saul S-te Marie, Fort William, Duluth (100.000 Pe pitorescul Hudson, zis si Rinul Americei, sunt
loc.), Superior, Milwaukee (575.000 loc.), Bay-City, si alte orase feri-3it asezate, printre care notám West
kr-ott I -

-
4914X1 1V4,,

.7 4;

1: -.4. c
..., g ". '-.......W.W..6 ' e.._
J... V,
----i ` - .-, -...... -
.. -

)Fk
.A. 4:3 . Fig. 7. Buffalo, silueta dinspre lacul Erie.
2-
1 -41 " fit. r' ,4
Point, nu departe de New-York, celebru pentru A-
Fig. 4. Unul din turnurile de aerisire dela Holland Tunnel cademia Militarä de acolo, formând un adevärat o-
(New-York). ras (fig. 12).

www.dacoromanica.ro
 --A
ORASE AMERICANE 669

Foarte impresionant este si fluviul Potomac cu morialul lui Lincoln» pänii la podul de la Arlington
7 .zga F.T°
7',,,rar

.
r- .
t

4 - g aft. 'crap» .2*

;
7-2A

Fig. 8. Vedere partialA a orasiilui Niagara rails i cascadele.

cascadele lui (fig. 13). Pe acesta este asezat orasul Fig. 12. Academia militarä din West Point, langä New-York,
cu vedere spre fluviul Hudson.
Washington (500.000 loc.) capitala Statelor Unite.
(fig. 14) este poate cea mai frumoasil. Academia na-
valä de la Annapolss, lamed Washington pe baia
Chesapeake a costat 15 milioane dolari (fig. 15).
l ;1,
ta

. "6:#7.144061".
. ' -4t ' 4"-°-

- 4

-° 4

Fig. 9, Vederea genenalS a orasului Toronto cu portul pe

...r;.---;-1".
lacul Ontario.

Vederea de la obeliscul lui Washington spre «Me-

rre
° Ii

Fig. 13. Cascadele Mari ale fluviului Patomac.

a.. rinron,
-1111610
%
,-14
- .4. - 4
'.,0
Coil
'''
':
: Y iiiq
4

1 '.... ''i."--,-,::1
Orasul Philadelphia (1.950.000 lnc.), este, asezat
pe Delaware (fig. 16).
- Aceste cursuri navigabile de ap ä. au dat un im-
-Ti
- r
4111P
i
:r
/".7''
..
,
..:744..tatZ:44.11,, t .1
°,, -,--- ì' 1-fiik41$W ---
, 'tip ::::°,,! puls considerabil asezärilor omenesti si au consti-
' A
1 *
;AM .4-1. "i- ,, ;...__kV
i '-
,
S,,..
s.,....-.

. "'°
..
P;:' ,_rtafitir...n...161,),M4iiii.:k,.
ifis?'4, 71Pf:,)5 11.'' -..:..

a, +.e.,erreir
n
Fig. 10. Vederea orasului Montreal cu portul pe fluviul
SL Laurentiu, w

hv
Aggalb!'
- AP?.
rt

-
-

-
- '

a-4001r-
..Te
e:14

7re - 4 - ,
4
`it.`
irpir

- r

Fig. 11. Vederea orasului Quebee cu portul pe fluviul Fig. 14, Vederea generalà spre podul Arlington peste Potomac
St. Laurentiu. la Washington, cu Lincoln Memorial.

www.dacoromanica.ro
 670 URBANISMUL
tuit factorul esential pentru imensul si rapidul lor O chlätorie de cate-va ore cu un vapor de excursie
progres economic si numeric. in jurul peninsulei Manhattan pe Hudson si East
,
"o4T-4: :"Trio
° *r

ja,..ti7e=e

- -/

Fig. 15. Academia navalä a Statelor Unite din Annapolis in

baia Chesapeake langa Washington.
Fig. 18. Vederea portulul industrial de pe East River din New-
La New-York, dealungul cheurilor fluviului Hud- York cu podurile Brookliyn (mai depârtat) si Manhattan (mai
son din Manhattan se desfäsoarii portul comercial si apropiat).
in special de caTátori. (fig. 17), pe &And pe thrmul
River parcurge peste 65 km. de Wm. Dar toate tär-
rnijrile de aph navigabilä din regiunea acestui oras
, care ar putea fi transformate in cheuri insumeazá
aproape 2800 km. din care actualmente sunt in ex-
ploatare comercialä circa 200 km. cheuri, deservind

Iry NEW 'OM

\
DORT
:L;I'k'-741." Apv/06
NEW PORT nw_INOUSTR1 At. AREAS
AvAILISL2 rya twoTylet OLUELOPIACK7
1927 de
wi wonono ...an!. on. ...Wow...

Fig. 16. Portul pe Delaware al orasului Philadelphia. 1,../..ty 0o,

r-
vestic al aceleias peninsule dealungul malurilor lui ;-,
East River se intind interminabile cheurile indus-
triale (fig. 18).
Numai câte-va cifre ne vor lamuri ce imensä in-
raurire a avut si va avea inch aceastä aph naviga-
bah asupra New-York-ului. -

SCALL 111,6 DAMS e

t 1,

° :74

Critfai-iTe portului i zonele industriale in New-York

in 1927.

o suprafatä de poste 1.000 ha. ocupath cu industrii

si comert cu acces la aceste cheuri, i pe care s'au
dezvoltat peste 60.00a intreprinderi utilizând peste
1.200.000 de muncitori de toate categoriile (fig. 19).
In acest port se miscä peste 79% din intregul to-
rig. 17. Vederea docurilor i portul de pasageri de pe Hudson naj de märfuri ce inträ si ese din New-York, sau
din New-York si o serie de zgarie nori din Manhattan. 28% din oxportnl Statelor Unite si 20% din import.

www.dacoromanica.ro
 ORASE AMERICANE 671

Tonajul portului New-York s'a ridicat la 69 mi- igienica Scurgerile apelor de ploi si a telor uzate
lioane tone (din care 55 mil. tone, pe apä) in 1.923, si infectate de la cele 10 milioane locuitori nu se
si intre acestea 4 milioane tone numai alimente. poate face decât in aceste basine, care tottisi devin
din ce in oe mai incärcate cu materii organice. In fig.
DivilvoNs
NEW 40RIC ;11
20 se vede zonele regiunilor uncle apele au devenit
.0,M0
I.VATERFRONT POLLUTION .1
noigienice i sunt condamnate din cauza devemärei
AND a .0..-7".' ',..:_:,. l' prea mull or ape de egouri (in jurul peninsulei Man-
AVAILABILITY OF WATERS
-
19G7
.
FOR BATHING PURPOSES
' " 1,---.. `-1 hattan). Acolo nu se permit instalatiile de bäi Du-
I

........,
bike direct in apa brutá.
.,k.

,-
/
o
,
../.
\
l....... -, ,
, '.
,
s.,

//
..
..

.../ ,,. z.,

t 4..1:-. ,
/ '1;4 ... .9

..':
*/ */ ' (Z e
'''..-1' ",. '..1 .940/
"':';'.

., 0

0,00
r ; "
1
114z

LEGLak
- "ON MOD I. fleeIftoraft ius
CioNMI . fie .0.< b.., ..,...:1;
rss New 74. State waters sw sly*
..... ., 9, so kftay .0 ft.,
ft. used en 15.1.
CZ) ptte,11., 90010NtN0991 .
Fig. 22. Plaje pe Long Island in regiunea New-York.
. MICE,
Ca.--213 . N.01. to...
ft....1aq
Vom reveni cand vom cerceta canalizarea ora-
Fig. 20. Zonele cu apele infectate din reglunea orasului New- sului.
York si cele uncle sunt permise instalatii de b&i. Dar pläjile, basinele de innot, canotaj, etc. ce pro-
curá aceste tármuri populatiei, ca la locul zis Palis-
S'a proectat ca pâng la 1940 suprafata portului sä sades pe Hudson (fig. 21) sau la, Long Island (fig.
fie sporità la paste 20.000 ha. iar la 1960 sä atingä 22) sau cu parcuri, dealungul fluviului Hudson (fig.
cam 7000 ha., cheurile fiind sporite pänä atunci cu 23) sunt avantage foarte pretioase.
ina circa 120 km. lungi9e.

Fig. 21. Vederea pitoreascá zisS Palissades pe Hudson la New-York. Fig. 23. Parcurile pi marile artere de circulatie dealungul fluviului
Hudson din New-York.
Desigur c noi sporiri i adaptári la cäile ferate
trebuesc fäcute in concordantä cu acest scop, si care In Chica,go,lacul Michigan si râul cu acelas nume
actualmente sunt in numár de 12 mari linii. a duo servicii analoage ca la New-York, desi la Chi-
Dar marea importantá a acestor ape vaste natu- cago transporturile pe apá aunt numai 5%, restul
rale la New-York nu este numai economicä, ci si de 95% se fac pe cäile ferate (acolo sunt 6 linii mari

www.dacoromanica.ro
 072 URBANISMUL
cu tot atilt ea girt terminus de pasageri). Sunt pre- 26), iar soselele de legAturá cu orasele vecine stint
vgzute pe lâneg. cele 7 porturi publioe si 2 particu- admirabile (fig. 27).
lare, alto doug mari porturi, unul pe râul Chicago
(fig. 24), altul pe râul 1 i lacul Calumet §i eventual un
altul cu 14 km. de cheuri dealungul lacului Michigan 41.
c71

pentru comert (fig, 25). Tn total sunt in functie pes- . 171

te 60 km. de cheuri j alti 50 km. sunt proectati. t
,

° 101'
Canalul de drenaj, care a costal 60 milioane de do-
lari, a asanat mult orasul. Sume importante au fost " - tYr.pur

Fig. 26. Plaja ...Centre swam din Toronto.

Detroit are portul asezat pe raul Detroit, care lea-

ga scurt lacurile Huron si Erie. Pe acolo se aprovi-
zioneaz4 si uzinele Ford de la Dearborn (Detroit),
cu toate materiile prime de care au nevoie (fig. 28).
Uzinele Ford ocupa, acolo circa 500 ha. teren
si se aprovizioneazg pe calea apei cu fer, piatrá de
Fig. 24, Portul i zona industrialS din Chicago pe raul Chicago.
Wit 'tijittSv:
investite in amenajarea tärmului lacului Michigan
tsi pentru parcuri lagunare, port pentru yachting, - A. 1.4t.
pläji, terenuri de jocuri, etc. (cam 2 milioane dolari .
. N

pang la 1921, plus alte 5 milioane dolari pentru un -71

dig municipal pentru navigatie pentru pasageri pe

lac). Au fost castigate câte-va mii de hectare trans-
formate in pareuri.
Fig. 27. $oseaua Toronto-Detroit.

var, cärbuni si deseuri, prin vase plutitoare proprii.

Un pod important continud marele bulevard de vest
al orasului peste apä, iar un tunel va prelungi pe sub

Fig. 25. Noul port de calMori de pe lacul Michigan la Chicago.

Toronto (Canada) se intinde pe 16 km. dealungul

malului lacului Ontario si pentru amenajarea aces-
tui tárm a cheltuit peste 40 milioane dolari, (numai
cu intrarea in port 5,5 mllioane dolari si 12 mili- :74
cane dolari exproprieri), dealungul cgruia se &fig
peste 2300 intreprinderi industriale, in care sunt in-
ttc4
vestiti cam 566 milioane dolari, producând mgrfuri
de peste 560 milioane dolari pe an. Multe parcuri si Fig, 28. Uzinele Ford de langa Detroit si portul industrial
pläji sunt amenajate prin insulele din acest lac (fig. pe Detroit River.

www.dacoromanica.ro
 ORW AMERICANE 673

apa marea artera Woodward Avenue cu Oenlette deata multa din interiorul unor cartiere si din im-
Avenue, unite actual cu un «ferry». prejurimi, procurä parcuri de o deosebitä frumuse-
O insulä din acest larg canal natural de naviga- te. precum Highland Park (fig. 31), care are paste
tie, «Belle Isle» formeazä un pare al acestui oras
de milioane de locuitori, ce creste prodigios.

,?`"Jm - W'''.--.4774T.:gr's- """-,-"F'

0
-
-

!'- ' "Be-- -

.. 60. 111.1
Zit
' 11 gi
0. élkt;
-
I It. re, - '.
hir
144 1 Li . .
!M- Hr-.4;44k
A
"
,- 4 '''YáZ'
.. ^, Fig. 31. Intrarea In .Highiand Park din Pittsbcrgh.
Fig. 29. Sunken Gardens din Fairmount Park (Philadelphia).
160 hectare si in care sunt executate si trei rezer-
.
Philadelphia intrebuinteazal malurile fluviului De- yoare de apä pentru alirnentarea orasului cum si ad-
laware ea port, pläji, parcuri (fig. 16). In port so- mirabile drumuri asfaltate pentru automobile.
sesc vapoare transoceanice, asa cí industrii puter- Dar la oele doua orase Niagara Falls (din Statele
nice s'au desvoltat acolo. Acestea in 1929 produceau Unite si din Canada) legate prin un pod In arc (fig.
marfuri de circa 3 niliarde dolari, in capul listei 32) gäsim cele 2 cascade (una de poste 55 m. si
venind textilele cu 750 milioane dolari, apoi cele de eealalta, in forma de polcoav, de circa 53 m. înäl-
alimentare, cu 381 milioane dolari; masinile cu 250 t'me) dintre lacurile Erie si Ontario. Cascadele con-
rniIioane otelul 5i ferul cu 225 milioane, petrolul si tinuä cu viltori, Mcute de torentul râului Niagara,
cärbunele eu 233 milioane, de arte tipografice cu ingust, dar adânc aproape 15 m. spre vale; sit. aeesta,
211 miliOane dolari, etc. Chile ferate sunt numeroase impreumi cu parcurile i diferitele lucrári de atrae-
existând 11 gari n oras. tie, contribuiesc la o valoare turistieá de primul or-
dm a celor douri orase, cu efeote de zi si de noapte
(fig. 33).
Dar centralele de energie electricä obtinuta prin
captarea unor parti din aceste caderi sunt cele ce
formeaza bogatia unor tári intregi, formeaza ceeace
7:ó ' acolo i se zice «inima industriei americane». Casca-
,74.L "Oft-ag.:

:'
-

Fig. 30, Vederea raului Ohio cu portul orasului Pittsburgh.

Podul peste Delaware, care a costat 37 milioane

dolari, e lung de 2,8 km. are o deschidere maxima
de circa 580 m. si cu o lätime carutabila de circa 20
m. A fost construit ?litre 1922 si 1926. Fig. 32. Cele doua orase 1Ii;gara legate cu un pod.
Parcul Fairmount e de circa 2000 ha., are paysa-
gii aquatice, terenuri de sporturi, etc. (fig. 29). dele Niagara sunt una din minunile de vazut ale
Cât priveste orasul Pittsburgh (675.000 loc.), rail] Americei, asupra chrora s'a scris o bogatil literaturä
Ohio ce-1 traverscaza formeazä si un pretios curs na- artisticá, dar i tiintifica. Cu toate cá pe fiecare
vigabil, dar si un paysagiu foarte pitoresc, cu malu- an apele miinânca terenul si cascada reculeaza cu
rile lui inalte de uncle orasul se infatiseaza panora- elite 1,50 m. (la cascada «Potcoava Calului) tot va
mic (fig. 30). Terenul ondulat al aoestui oras qi ver- mai rainâne desigur, chiar secole in fiinta un unic

www.dacoromanica.ro
 674 'URBANISMUL
spectacol, eáci mäsuri au fost luate, prin lucräri Pe la 1895 oameni celebri ca Westinghouse, Edison,
ingenioase. Pierpont Morgan, N. Testa, Astor, Lord Kelvin,
-

Francezii (misionarul Hennepin la 1679) au ex- Lord Rotschild §i altii au studiat aci mijloacele de
plorat mai intai aceastä regiune $i au chutat 66 punä a utiliza o atat de mare energie naturalä disponibilä.
Dela 1905 la 1914 au fost instalate masini de captare
o unei energii de 130.000 mi. Debitul normal al flu-
' viului este de circa 7000 mc. pe secunda, dar nu se
admite a se lua pentru captäri de cat eel mult 34 din
total, spre a se pästra pentru totdeaúna aetuala ma-
° retie a paysagiului.
Centrala Schoellkopf singurä are acum o capa-
citate de 448.000 C. P. prima in gigantice säli cu
turbogeneratoare (fig. 34), la care apa ajunge prin
nk- tuneluri, unul având 10 m. diametru i este pus in
functie de la 1924. Toate centralele din regiune au
o capacitate cumulate de circa un rnilion C. P.
De la asemenea centrale liniile electrice transpor-
tä energie in 18 state, si nurnai in regiunea Albany-
Fig. 33, Efect de noapte la Cascada Niagara.
New-York alimenteazä 630 de orase si comune.
in valoare chderile de apä intemeind (prin marchi- Cu energia cantata' se fabricá o serie de produse
zul de Nonville) la inceput un fort, in care in teri- de basil, precum aluminium, crom, carborund, tung-
bila hung din 1688 si-au gäsit moartea de ger, de sten, molybden, grafit, magnezium, sodiu, potasiu;
Joamési de boli intreaga garnizoanä de 100 oameni; clorine si sute alte corpuri chimice. -

mai târziu, la 1737 Joncaire a fäcut prima incercare, (Va urma)

nereusitä insä, de a capta energia caderei de apä, si
a o intrebuinta pentru industrie. Duph câti-va ani, RESUME
au sosit acolo englezii si au pus in functiune lucra-
rea lui Joncaire. Francezii au fost inlocuiti de en- VILLES AMERICAINES
glezi, cari au fost la rândul lor evacuati de ameri- par. C. Sfintesco

L'auteur explique pour commencer que certains

écrits frappants dénaturent souvent la vérité sur

4
-
a:;:" les faits et lee choses.
Les vines américaines ont beaucoup de traits
communs mais aliSsi passablement de différences.
Les caractères communs s'observent facilement tan-
41W' dis que les différences, quoique nombreuses, sont
plus difficiles â saisir, car ellee se trouvent dans les
détails.
Les caractères communs au territoire sent les plus
apparents et consistent dane ee que lee centres amé-
ricains importants sont deseervis par de grandes ;4)-
ies d'eau navigables: New-York a l'ockan et les
grands fleuves l'Hudson et l'East River; Clocago
le lac Michigan et la rivière Chicago; Pittsbourg;
l'Ohio; Philadelphie: le fleuve Delaware; Washing-
Fig. 34. Sala mare a turbinelor dela centrala Schoellkopf ton: le Potomac. Le long de ces eaux se sont déve-
din Niagara-Falls, loppés des ports, dee industries, des plages, des
pares, etc. dont il est donne' des vues et des statis-
cani. Abia la 1853 au fost incepute lucräri mai se- tiques.
rioase prin intreprinderi colective spre a se capta En ce qui concerne la ville Niagara Falls, les ca-
energia dar acestea la 1860 au ajuns la faliment. taractes sont les éléments naturels dont la ville et la
In 1879 calätorii cu trenul in aceastä parte au pu- région tirent leur richesses. L'auteur fait un bref
tut vedea primul dinam aci, luminând electric pe ki- historique de la captation de l'énergie électrique de
lometrii intregi cladiri $i Prospect Park. bas.

www.dacoromanica.ro
 DIN VIATA ORAELOR

CENTENARUL ORA*ULUI TURNU SEVERIN

de C. SFINTESCU

In ultimul timp au preocupat gândurile poporu- lor si pentru asezárile oräsenesti, acele de desface-
lui român câteva serbári cu caracter retrospectiv, re la drum usor al batrânului Istru: Dunäre, Du-
zile de mángâiére, de indemn si de inältarea moralu- näre, drum fárá pulbere.
lui. CAci au reamintit aceste serbäri lucrArile temei- In 1833 in timpul ocupatiei rusesti a principate-
nice cu care inaintasii nostrii au insuflat genera- lor, guvernatorul tor militar, generalul Kiseleff, vi-
tiei lor rávna creatiunti cu naracter de permanen- ziteazá Cerneti, capitala judetului, arks in timpul
tä in aceastä tará, in care de secole traditia fusese räzboiului ruso-turc de pe urma cäruia pentru un
«traiul zilnic». timp conditionat se instalase ocupatia ruseascá, ne-
Serbärile semicentenarului Castelului Peles si ale pläcutá românilor, clan mai rodnicá, desi interesa-
centenarului orasului Turnu Severin de la finele ti, deck apatia turceascá.
lunei Octombrie trecut, sunt in legáturá strânsä cu La 22 Aprilie 1833 in urma amintitei vizite si a
urbanismul. Urbanismul este 5n adevár stiinta care, cererei locuitorilor din Cerneti, care intrevhzuserä
mai mult ca oricare alta, ne invatä sá lueräm pen- intuitiv viihrul tor, pe alt ice, mai lângá Dunäre,
tru viitor i sä avem incredere in viitor. De aceia deck Cernetal lor scump, dar prädat si aproape
centenarul orasului Turnu Severin este prilej pen- mistuit de fläcári in recentul räzboi, dä un decret
tru noi ca sä reproducem eilte-vn cuvântári tinute pe care it socotim actul ofickl de nastere al ora-
cu ocazia acelor serbäri, cum si câteva vederi din sului T. Severin.
acel oras, luate de noi, acum câti-va ani, când am Ca urmare acestui decret Despärtämântul Vorni-
treeut pe acolo. ciei din Läuntrul &A la 27 Apfilie ordin de urmare
Tara' cuvântarea monograficá pe care d. Primar si la 19 Mai 1833 se cumpárá din câmpul Seve-
Virgil Netta a tinut-o in fata M. S. Regelui Carol II rinului mosia particularilor proprietari Ion Seve-
la Palatal Cultural al orasului: nine i Balasa Fratostiteanu, iar la 26 Iulie acelas
Majestate, an primarul Cernetului raporteazá vorniciei din
läuntru, cá a inceput impártirea platurilor.
Acum 700 ani la 1233 apare prima denumire de Sub Kiseleff lucrurile mergeau repede. Schimbarea_
Cetatea Severinului, care cuprinde apoi o intreagá din anul 1834 si retragerea lui Kiseleff, odatá cu
tarit: Banatul Olteniei si al Temisoarei de mai tar- ocupatiun,ea ruseascá ca i greutätile inerente dom-
ziu, dupá victoria strälucitá a lui Vlaicu Vodá niei incepátoare a lui Alex. Ghica, precum e rezis-
Voevod asupra marelui rege Ludovic al Ungariei. tenta Cernätenilor care incepuserä a murmura de
Ea träeste, intregeste tara româneascä a Basara- mutarea orasului dacá nu-s despägubiti de präpä
bilor. Vlaicu intitulându-se Ban al Severinului dul rázboiului, inthrZie realizarea coneeptiei pânä
incununeazA pe domnul threi românesti Mircea cel la 1836, când se refac planurile de inginerul statu-
Bätrân cu titlul de: al Banatului de Severin Domn. lui Xavier Villacros.
Urmând destinul istoric, cu cresterea puterei Se numeste inginerul Moritz von Ott sä-1 exe-
turcesti dupil 1500, rosturi temeinice de organizare cute si se acordá in acelas timp e sträinilor dreptul
omeneascä sub o formä oarecare nu se mai gäsesc de a-si cumpára loc de case si a se aseza in noul
pe câmpul Severinului pânä acum una sutá de ani. oras.
Orasul T. Severin de azi e fructul natural al geo- In 1851 cu învoirea domnitorului, se instaleazá
grafiei locului si al tratatului de pace dela Adria- in T. Severin agentia vapoarelor austriace de pe
nopole din 1829, prin care Dunärea de jos turceascá Dunäre. Ee leaga Severinul cu Craiova printr'o so-
pan5, atunci devenea Dunäre europeanä pentru va- sea mare, se mutá scoala primal% din Cerneti la
sele de comert, pentru viata agricolá a Principate- Severin si se- alege primul primar al Severinului.

www.dacoromanica.ro
 676 URBANISMUL
Pentru faptele amintite din acesti ani ai incepu- Profund credinciosi Majestätii Voastre, severi-
turilor Severinului pâna la definitiva lui consacra- nenii increz4tori in ocrotirea si aripa protectoare a
re de unitate ad-tivä aparte i capitalä de judet, dinastiei, pun la picioarele tronului intreg devota-
au fost numiti ca intemeetori ai lui pe rand dupa mentul kr, impreunä cu urarea ca dinastia româ-
Kiselleff, Alex. Ghica si Barbu tirkey. neascá sá patroneze veacuri nesfârsite aniversärile
orasului nostru.
7.' '
SA trâii, Majestate!
°-

I.
M. S. Ilegele a räspuns cu urmátoarea cu-
. vantare:

-e-rt.'r Domnilor,
IV
`711"rn ' <<Acurn o suta de ani, credinta larg prevázátoare
in directiunea administrativá a lui Kisseleff, a fit-
,
cut ca astäzi sä putem serba acesti o sutä de ani ai
qI adr: (rasului T. Severin.
- 5,
-
Orasul cládit aci pe marginile acestui ffuviu,
Fig. 1. Montimentul eroilbr Severineni.
economieä a tarii, -
drum neintrecut pentru progresul i desvoltarea,
dupá cum a spus atAt de Mile
Acestui ora ii este dat sä vadit eel dintrii la 8 d-I primar, - T. $everin a stiut in totdeauna sa-si
Mai 1866 pe primul domnitor Carol I la T. Seve- fach datoria. Datoria in zilele de inflorire economi-.
rin rostind mernorabilele cuvinte: c5, datoria, astäzi cand predominä aci culturalul,
<Tunand piciorul pe acest pämânt sfânt, am de- datoria in timpul räzboiului,"când a trebuit sä ape-
venit roman». re granitele can s'au mutat de aci.
-- _
PLÄNUL (MIASMA
TURNU- SEVtPiN-
1931

rim, bra*

r..1
" '111,7D
41, 6I 01.-1 Kr*
) fl. 1, ,I.1.06
e .0- NJesin.l_.

L
a
- iLT:

ir
57ei

AN it.

Ran-UkLi ,
5.3ita46
Tt'LJ-7-7zrUrC-,-- 1&74

4 ... 11,.

C.n'72 :.:-

-
TLE V I E 1. E E P.

.. 4.1j
- - __
F5g. 2. PlanW oragului turnu-Severin.

www.dacoromanica.ro
 DIN VIATA ORASELOR 677

Dar in istoria neamului nostru, T: Severin are o Un astfel de plan cadrillat, satisfäckor pentru
:dtä insemnátate precumpanitoare. Precum lasul un oras mic si de ses, a fost o adeváratä, binefacere
(ate orasul tuturor unirilor, T. Severin este orasul
""ir--"t.
tuturor inceputurilor. 4°.'
Aci a venit inainte de toate Traian; aci a desch' ;

heat pentru a infiinta Romania de azi Regele Ca- 4

,
rol I. De aCeia trebue sä privim cu adanch, evlavie L.- -
si dragoste acest colt de tarii.
Serband astázi o sutá de ani dela intemeierea
orasului, trebuie sä aducem prinosul nostru de re
eunostintä acelora cari a muncit aci si gratie cä-
rora T. Severin este ceeace vedem azi.
Fac totodatä, urarea ca acest frumos oras, acesti
vrednici cetbiteni sh.' fie totdeauna la ináltimea da-
toriilor lor catre Patric si pentru ca muncind cu
aceias dragoste si patriotism local, dar in acelas Fig. 4. Ha la de alimente din Turnu-Severin.
timp cu acelas patriotism integral, pentru tara lor,
sä isbuteasch sá facá din acest oras una dintre cele pentru viitorul orasului. Eforturile generatiilor ur-
mai frumoase perle ale tärii romanesti». mátoare nu vor fi risipite pentru corectäri de plan,
desfiintári de lucrári infáptuite i despágubiri par-
* * ticularilor cum se intamplä in orasele desvoltate
Tot cu ocazia serbärilor centenarului orasului, a
fost dezvelit la Turnu Severin «Monumental Eroi- fater.

lor Sevo-ineni», lucrare care are calitatea unei mul- 7

te bunávointi. (fig. 1).

t
,
LsNi.fl;
4
-. °

Rig. 5. Prim:aria arasului Tumu-Severin.

fara norma; ci numai pentru creatiuni noi, si pentru

perfectionäri.
Fig. 3. Promenada din Tumu-Severin.
De aceia T. Severin este un oras care are alimen-
tare cu apá, canalizare, luminá electria,, pavagii
Din planul sumar al orasului, pe care D. avem la
indemanä (fig. 2) se poate observa conceptia de or- '.0,4o. t
dine si simetrie planimetricä ce a avut-o autorul
planului (Vallacros sau Moritz von Ott) cum spu-
nea d-i Primar Netta in cuvantarea sa, acelas Vil-
lacros care a intocmit i planul de amenajare pentru
«Piata Mare» din Bucuresti 1). (Plan général de la :
place du grand marché); iar Moritz ton Ott, desi- 4
gur acelas care a ridicat si planul orasului Giurgiu
in timpul gefieralului Kiseleff 2). I.
41 -sy.1.1
. .

1)) Vezi C Sfintesew Urbanism in General si in Romania in

special" (publicat cu ocazia Sernicentenarului Societätei Politecni- 4,
ce, Bul. Soc. Polit., Cctonivrie 1931).
/ 2) lb ideal. Fig. 6. Stradi cu perspectiva unei biserici in Turnu-Severin. .

www.dacoromanica.ro
 6U _ tilbAxisMtn, .1 IiI ii.....

chiar si de asfalt (ca pe Promenadd fig. 3), teatru nul bisericei ce inchide perspecdva in fund, cu toatá
si palat cultural, hald pentru alimente (fig. 4). local inclinarea defavorabilá a terenului, denoth cunostin-
de Prämärie destul de corect (fig. 5). Sträzile au ta i aplicarea unor principii, de estetich.
Strada curba ce duce spre Baia Comunalá (tur-
nul ce se vede in fig. 7) si coboarä spre port si spre
-
santierul naval, trecand pe lângh o pitoreasch, i isto-
rich fântâná, denoth nuns bunul simt urbanistic al
celor ce au trasat-o. Aceasth stradä lash inch posibi-
litAti de infrumusetare in viitor duph, situatia bu-
t,
getará a orasului.

j.
-

Fig. 7. Stradà curbs cu vederea Bei Comunale.

aspect adesea foarte satisfachtor; alteori pot primi

numai mici corectiuni prin uniformizarea mnälti

-e , .
.,410.4s.,, '..t. A
..
': ..I.% '4
.7 :: !
' . .7-

,-, vi.,-.
. -,
. - ,4.4kr, -' .4 .04L''
. 1 ?-. Z. . ,,j.,
--,. kt.. - , 14
11111

.4 .

Fig, 9. Ruinele presupuse ale Turnului lui Sever.

,
.

' r
e_
"Ate
Fig. 8. Ruine romane lAngS Liceul Traian din Turnu-Severin.
milor cládirilor si prin evitarea unor stOlpi ineste-
tici (fig. 6) pentru a cistiga mult, mai ales eh tur-
Dung.rea cu serpuirile ei greoaie (fig. 1), ruinile
stt;;,, .
aproape milenare de laugh clhdirea ,liceului Traian
(fig. 8) si ruinele presupuse a fi ale turnului lui Se-
ver de mai jos. tot din Pare (fig. 9), toate acestea
contribuie ca orasul Turnu Severin ash devinä un o-
ras de turism, si va deveni, fiindch locuitorii lui au
multa râvna, patriotism si pricepere.

G'S

www.dacoromanica.ro
 URBANISM
1) HOTEUIRILE AMERICANE I TURISMUL.
htä un inieresan( ,,Cod al serviciului" pe care un grup
de mari hoteluri Stet ler" din importantele orase ale Sta-
telor Unite, il imparte in o cartulie clientelei calatoare.
Mai filial. deviza : Viata e serviciu. Progres este sa faci
aproapelui, ceva mai mult, sau ceva mai bine, serviciu",
Apoi cärulia dezvolta trei legi ale personalului hotelu-
lui: a) Hotelul este creiat in primul rand pentru folosul
si convenienta oaspetilor. FArS oaspeti nu poate exista
hotelul", de unde o serie de consecinte, b) Unhotel nu
are de cat un singur lu.cru de vanzare : serviciul" -
de unde alte consecinte ; c) Bacsisul este admisibit pen_
tru calitatea serviciului, dar devine o insultä cand se
abuzeaza de el", asa dar din nou o serie de consecinte,
C. S,
2) URBANISM AMERICAN, Europeanul, obisnuit
cu mai mult echilibru i armonie, este neplacut impresio-
nat de mice arbitrar, contra caanuia a inceput o reactiune
Fig. 1. Cladirea cRadio-City» din New-York si tumultul caselor.
0 in Statele-Unite. Este acela al inaltimilor cladirilor, al
aspectului lor exterior. Dela o fereastra a unui hotel din
New-York, un callator poate avea prirvelistea din figura
1 , o fotografie in care se vede in un prim plan spre stan-
ga Radio-Oty" al lui Rockefeller, iar spre fund, in
dreapta, in ceata, ca un obuz blindat i ascutit apart
building-ul Crysler.
Rezervoare displacute pe terasele acoperisurilor, re-
clame de tot felul, diforme i strigatoare, agatate de
www.dacoromanica.ro
1 TURISM
toate zidurile, strazi i curti Intunecoase, alteori ziduri
incinse de soare, totul cufundat -intr'o baie de zgomot,
iti face impresia ca biciueste i amorteste cu alternante,
sistemul nervos al bietului om, care se tot inghesuie in
altul, cu speranta ca jocul speculatiunei &IA faca cat mai
repede cadou chimera fericirei,
C. S.
3) MORMANTUL SOLDATULUI NEC U NOS-
CUT AMERICAN. Pe colinele de la Arlington., langa
Washington, de uncle se desfasoasa o majestoasä prive-
liste spre fluviul Potomac 0 spre Capitala Statelor Unite,
. -
Fig. 2. Mormantul soldatultd necunoscut american.
intiun cadru de profunda liniste si de reculegere isto-
rica, alâturi de mormintele figurilor ilustre ale acestor
State, inchizand o esplanada, se profileaza pe fondul alb
al unei cladiri clasice in piatra i mamma, sarcofagul
soldatului necunoscut (figura 2).
Cladirea conexA formeaza sala unui muzeu strict al
soldatului necunoscut american, In care gasim decora-
pile, distinctiunile, coroanele si diferite alte semne de
recunostintá ale unor popoare europene ori societati a-
mericane, dar printre care nu am intalnit nimic din par-
tea Poporului Roman, Ar fi cazul sa fie completat acest
gol, cad avem 0 noi destui Romani in America, iar Sta-
tele Unite au recunoscut drepturile poporului nostru
Sala muzeului este continuata printr:un amfiteatru cir-
cular descoperit, in care are loc ceremoniile periodice
pentru pioasä i nationala amintire. Daca poate ar.fi ceva
de zis, ca accesul la amfiteatru are loc prin sala de mu
zeu i ca e izolat prin acea sal& de mormantul soldatului
necunoscut, existenta unui astfel de amenajament este
totusi foarte oportunä.
C. S.
659
 NOTE
) SISTEMATIZAREA ORA5ULUI BRNO 1) lonii intregi de cáminuri functiondresti stint legate prin
(Cehoslovacia), alátorie de studii de Ing. O. Bode- unii de tramvae cu sectorul industrial si administrativ.
Baer. Situatia vechei desvoltäri a orasului panä la isbucnirea
In ziva de 16 Apri lie 1919 s'au inglobat orasului vechi rdsboiului mondial a trebuit dirijatä pe alte cdi, prin
Briinn 22 comune max- ginase, asa cä suprafao de 1816 introducerea unui plan bine determinat de sistematizare
ha. a crescut la 12.380 ha., iar numárul locuitorilor a $ i de planuke. S'a cenit deci pentru Braun infiinta.rea
ciesc-ut dela 1/0.576 la 221.758 prin aceasta incorporare. unei comisiuni de sistematizare, dupä modelul orasului
Am vizitat toate cele 22 comune, studiind situatia lor Praga, ceeace s'a i aprobat, nu tocmai in aceasta for-
originalä i raportul lor actual de desvoltare fatä de ora- má, din cauza piedicilor financiare, ci sub titlu unui Con_
sul vechi, Din piata comunelor se desvoltä cu timpul siliu consultativ de sistematizare, care are indatorire de
strazile cu directiile spre ora§ul vechi, in report cu pre_ a da avizul, eventual propunerile directe pentru progre-
viziunile pentru desvoltarea circulatiei, Peste tot s'a in- sarea lucrärilor preliminare destinate intocmirii planului
treprins o comasare i desmembrare a terenurilor, cu sco_ de sistematizare.
pul de a sprijini dezvoltarea constructiilor. Este intere- Consiliul de mai sus era campus din architectii i ingi-
sant, cä intentionând de a da peste tot comunelor inglo- nerii specislizati ai serviciului tehnic comunal, avánd ca
bate un aspect urban corespunzänd ansamblului intreg al presedinte o persoand marcantä in domeniul urbanisticei,
municipiului, s'a schimbat regulamentul de pateelare, ad- Dela inceput, pana" la procurarea tuturar anexelor pentru
mitAndu-se lärgimea parcdelor minimala de 7 in., ceeace un plan definitiv de sistematizare, a rezolvit consiliul
permite pe frontul caselor un condor si o camera, si nu- consultativ de sistematizare in sedintele lui regulate un
mai constructii cu minimum un etlaj i cu o grädinä de complex intreg de sistematizAri partial; dupa trebuintele
5 m, adancime inaintea casei. Casele sunt fAcute cu cal- momentane. Cu toate cä au existat pentra o parte a ora-
cane until la altul (regim inchis), peste toatä lungimea phi planuri detaliate, s'a pornit dela inceput cu ridi-
sträzii, Comunele în apropierea instalatiilor industriale carea din nou a planultd, ian acolo, uncle ridicärile pe te-
schimbá cu incetul caraoterul lor agricol, Maud loc la ren au fost intocmite, s'a inceput cu o reambulare coin-
calonide lucratorilor industriali. In apropierea edificidor plectä. I
-

de cal ferate se clesfasoarä strdzile eu câminuri functio-
narilor cäilor ferate, toate cu un etaj i largimea de 7 m.
Unde liniile c. f. existente împieclicá drculatia in inte-
riorul cartierului precum si desvoltarea urbana, se stu-
dieazä variante convenabile,
In unele cartiere sprijineste magistratul o desvoltare
mai eficace, astfel GA la pozitiile frumoase creiazA car-
tiere de recreatie. Asadar progreseazä constructiile din
initiative particularä i publia, in jurul bailor, strandu-
rilor, saloanelor de cur& sanatoridor etc. Se rectified
cursul räurilor divagente si se proiecteazá acoperirea lor,
se lucreazá la proiectele si la executarea soselelor mai
frecventate pentru desvoltarea retelei de autobuse, tram-
vae si de cäi- ferate.
Am constatat cä in unele cartiere industriale planui-
rea a luat pentra desvoltarea cartierului in considerare
posibilitatea accesului aerului curet si sänätos din pacluri,
cu ajutorul unui inel de pAcluri i livezi, Vedem rum co-
1) A se compara observattile &cute, cu cele indicate in studiile.
d-lui Prof. Sfintescu: «Pentru Bucuresti-Noi studii urbanistice» - Moravia, directiunea de politie, rectoratul universitätii
1932.
Pentru a dovedi în aceastä privintä, ce importantä
mare atribue orasul planului definitiv de ,sistematizarea
orasului, amintim primul concurs public pentru intocmirea
lui in anal 1924, cu premii in valoare de ,K 150.000, Al
doilea concurs a fost. in 1926 cu principalul scop de a
rezolvi problemal'circulatiei tiamvaelar, liniilor autobuse,
precum u totalul diculatiei radialetangentialesi circum-
ferentiale. Atunei au fost ofierite 6 premii in valoare to-
tala de 450.000jK. juritil, tompu;\ din 21 persoane, s'a
impärtit in trei, sec-punt : de comunicatii, de constructiuni
si cea feraviaiä.
Consiliul consultativ de sistematizare s'a ocupat in se_
dintele sale de toate problemele importante in legaturä
cit sistematizarea orasului.
Miscarea constructiilor a crescut in mod simtitor
diva o stagnare rnomentand de dupa räsboiu, O serie
intreaga de clädiri publice i commplexe mari de case de
raport au luat fiiná, preciim i cartiere intregi cu case
familiare, case cornerciale r edifici industriale. In ulti-
mii ani s'au construit in Briinn intre altele : Directiunea
postelor, scoala inaltd de silviculturä, palatul provinciei
cehe, facultatea -de drept, o serie intreaga de scoli medii,

www.dacoromanica.ro
 NOTE 681

speciale i primare, aminuri de studenti, palate de socie_
tAti, casa de economic oraseneasca, band, noteturi, incal-
zirea cuaburi centrala pentru intregul orals, etc.
Orasul Brünn a constna, dupe' anul
1919, case familiare pentru . . 73.200.000.= KC
30 'edificii scolare, precum i adapari,
pentru 50 100.000.-
restul cladirilor : bursa de carne, hale
de ceremonii, crematoriul, expozitie,
garaje, institutul de desinfectare,
700.000.-
etc. 16
Total circa 140.000.000.- KC"
Pentru planul de sistematizare are o importanta deo-
sebita cunoasterea perfectas a raporturilor geologice si
cele privitoare la apa de infiltratie. In Brünn, la Praga
si la Bratislava s'a intocmit planul cotat cu adancimile
apelor de infiltratie (harta hidrologicA). Cu acest pro-
cedeu s'a putut gAsi o solutie cea mai favorabila Renfro
scurgerea apelor de inundatii i inlatura pericokd respec-
tiv. (Construirea digurilor, rectificarea cursului de apii,
lative, pe and orasu1 este nevoit a infiinta sträzile noui,
cu mari jertfe financiare. Tot asa orasul n-are nici o in-
fluentA asupra asanarii unui numar mare de clAdiri vechi
joase din centru1 orasului. O imbundatire se asteaptA
de legea asanftilor pentru orasu1 Briinn, care este in
stadiul de studii, (tot biroul de studii comunal), precum
si de la legea privitoare la taxele comunale asupra te_
renurilor necládite, care va savili specula terenurilor.-
Reteaua de §osele
1) osele nationale.
,.
Pentru studii preliminare s'a intocmit statistica vehi-
culelor cu traqiunea mecania, de cätre rclirecia politiei
a orasului Bann,
Lungimea soselelor nationale pe teritoriul orasului
Briinn este de 24.5 km.
Pentru a ()Nine un tablou real al densiatii circulatiei
si pentru a astiga o bazA unei determinAri absolute a
importantei ei, a efectuat sectiunea de studii in timpul
dela 1 Septemvrie 1929.pAnA la 21 August 1930 un re-
censamAnt al circulatiei. Scopul acestui recensAmAnt con-
stä si din intentiunea de a determina largimile modul
_

drenaje, etc.). executarii carosabilelor, mai departe de a despärti cir-

Sectiunea de sistematizAri * de studii in Briinn a in- culatia rapid& si interurbanA de cea lenta si localA, 0 in
treprins studiile asupra chestiunei de posesiunea terenu- fine de a dovedi necesitatea proiectelor unor sosele spe-
rilor i diferentierea culturilor. Aceasta problema s'a gA-
cific automobile. RecensAmantul s'a fäcut in 38 zik in
sit de o importantA covfirsitoare pentru rentabilitatea in- mod regulat in toate anotimpurile, astfel, cA in fiecare
treprinderei constructiilor $ i indirect pentru desvoltarea anotimp sA fie inglobate toate zilele ale aptamAnel.
economicd a orasului. Din punctul de vedere administra- Sectiunea de sosele a stabilit, in propunerea unui nou
tiv teritoriul orasului Brqnn este inpartit in 42 sectiuni -regulament de constructii, o lärgime minimalä de 32 m.
cadastrale independente, cu artik funduare proprii. la toate soselele nationale pe teritoriul orasului, avAnd
Din tabloul proprietAtii comunale, proprieatii mari, in mijloc o zona latA de 6,50 m. pentru 2 0ruri de autoca-
numArului parcelelor, numArului positiilor in cartile fun- mioane, pe ambele pArti alaturate ate o linie de tram-
duare (duja situatie din 1931) vedem cA existA o mare vae, pe urmA restul carosabilelor ar fi impArtit pentru
feämitare a proprietatilor funciare. Asa ae exemplu a- circulatie locala in 2 sensuri.
vem in orasul vechi Briinn cu 1.825 ha, un numär de in legätura stansa cm problema de circulatie in ora-
14.417 parcele. Excluand suprafetele verzi, ramäne su, sele Cehoslovace stA chestiunea terenurilor de stationa-
prafata medie a unei parcele de 1300 m. p. Numärul par- rea (garilor) pentru autobuse.
celelor in orasul Briinn este de 83.105, din cari 19.911 In anul 1932 au fost In functie 66 de hnii autobuse.
loturi de casA.
Studiul acestor gari autobuse se gAseste in cadrul servi-
Un numAr exagerat de mare al parcelelor formeaa o ciului tehmc comtnal in stadiul final. Stint 2 variantte :
piedicA planuirei definitive a orasului, Pentru formarea c garA centralä in centrul orasului, aproape de toate
unui bloc constructiv este nevoie de acordul intre nu- e$rile soselelor nationale din ores, ori mai multe gad in
marul mare de proprietari respectivi. Un veto al unuia apropierea soselelor respective. Se pare, CA prima va-
din ei face imposibila formarea blocului proectat. Noul riantä ajunge in Briinn si Bratislava in cuand la reali-
regulament de constructii, in curs de intocmire, va da zare, pe cAnd la Praga sunt in studiu mai multe gad par.-
puterea comunei de a face o oarecare presiune asupra tiale. Ar trebui inglobata si aceacitA problemA in comple_
proprietarilor indarätnici. In medie exist& la Brünn : xele chestiunilor, cari intereseaa arasele noastre, Pen-
18.8% suprafata comunalki, tru a nu ingreuta circulatia interurban& pe soselele na_
9.6% ., proprieatilor mari, tiona1e in hotarele orasului, precum si pentru a evita nu_
61.1% , terenurilor activ agricole marul mare de accidente, se studieazä indepartarea ace-
stei circulatii din centrul orasului printr'o arterä inelarA,
Pe strazile inzestrate cu toate instaIaiile sanitare si situatA in astfel, inat sA nu stAnjeneascA desvoltarea or-
tehnice existä e serie mare de terenuri de constructie ganicA a orasului. Este de sine inteles cá largimea acestei
aprobate, cari Ina amAn neutilizate din motivele specu- sosele trebue indeajuns dimensionatä.

www.dacoromanica.ro
 682 URBANLS YEUL
2) 4;3se1e judetene. a cdilor ferate a mai multor linii autobuse, cad, aducAnd
Caracteristice sunt goselele judetene Melare afarA de publicul cAlAtor &id la intertorul oragului, a pAgubit in
cele radiale, intercalate intre gosele nationale. Aceste mod insemnat institutia tramvaelor comunale. Din acea-
gosele inelare au insArcinarea importantA sA ia o parte sta cauzA au introdus tramvaele comunale o serie in-
din circulatie radialk aducandu-o pe arterele secundare treagá de linii autobuse, ca o complectare, prelungire sau
afara de centrul oragului. Acest fapt face obiectul unor inlocuire a muir existente, i aceasta nu numai in inte-
studzi detaliate in mai multe orage cehoslovace. Dela Me_ riorul oragului, ci gi peste hotarele lut. Aceasta este ca-
lul interior vor porni spre exterior gosele radiale, cari nu zul in toate oragele cehoslovace, cari posedd linii de
vor atinge centrul oragului, gi se va ajunge la un f el tramvae. Rezultatul este pestetot satisacAtor, cu toate
de zond centralA e oragului, cat., se poate libea de cir- cd tramvaele comunale au inceput exploatarea linitlor
culatia tramvaelor. Studii respective se referd gi la legd- autobuse abia la 2 mai 1930.
tura goselelor Melare cu centrul oragului, pe aka' parte La acest inceput s'a ajuns dupd o chit:auk& pregAtire
cu gAri, cu aerodromul, cu portul, cu expozitie,,cu pietele, pe baza studiilor amAnuntite, privitoare la chestiuni eco-
cu -depozitele agricole, cu abatorul etc. nomice, de organizare i tehnice. Ca rezultat al acestor
Intensitatea circulatiei p oselele judetene in orawl lucrAri premergAtoare a fast construirea unui garaj cu
Brünn.gi imprejurimi s'a studiat conform recensmAntului anexatele ateliere, depozite i birouri.
circulatiei efectuate In 1929-1930. AvAnd In vedere o In bald este toe pentru 26 autobuse de lungimea ma-
cregtere neincetatA a numarului de automobile gi de alte ximald de 10 m. Dupd o protectatA lärgire a constructiei
vehicule motorice in oragele mai mari, s'a impus pe langA se va cAgtiga suprafata suficientA pentru 70-80 auto-
studiile liniilor autobuse i cele ale parcurilor pentru sta- buse Terenul disponibil penttru toatA instalatia are 7000
t4onarea autobuselor, autotaxicourilor i automobilelor m p. §i, asigurd desvoltarea exploatArii i pentru viitor.
partkulare, in legAturd cu executarea unor garaje mart. In prezent se gAsesc in exploatare 14 autobuse mid, 2
Se pare cd existd intentiunea de a studia serios chestiu- mart, 2 autocare.
nea unor asemenea garaje comunale. Administratia tramvaelor comunale in mai multe orage
cehoslovace proecteazd introducerea transportului trol-
Tramvae i autebuse, leybus, adicA de autobuse electrice fait gine. Deocam-
data se va da in timpul cel mai scurt in exploatare un sin-
Succesul exploatArit tramvaelor, foarte bine organiza- gur trolleybus pe o linie nota de conditiuni defavora-
ta, este diminuat in prezent din cauza mai multor impre- bile, in ceeace Privegte raporturile de transport. Dupd
jurAri de ele independente. Influeno desvoltArii oragului experientele cagtigate se va lAirgi eventual acest sistem.
gi frecventet circulatiei pe strAzi, precum i edificarea In planul de sistematizare al oragului Brünn se prevAd
strAzilor i pietelor cu circulatie de o directie gregitA, suprafetele sufkiente pentru stationarea autobuselor pre-
au o influentA mare asupra vitezei tramvaelor, gi acea- cum gi pentru plasarea garilor autobuse gi a garajelor.
sta in loceri, unde tocmai o scurgere intensA ar fi la lo_
cul et, Se resimte defavorabil peste tot circulatia pieto- Circulatia in oras,
nilor ráu organizatk Se lucreazd in acest sens la elabo-
terea unui plan al intregei circulatii vikoare, gi care va In Brünn se concentreaza toatA circulatia radiald intre
sta in armonie deplind cu planul protectat de sistemati= centrul t periferii pe 8 linii, un numAr. care se va mAri
zare. Directia tramvaelor comunale din Brünn gi Bra- in planul nou de sistematizare, fünd insuficient. Comu-
tislava, in contact cu sectiunea de sistematizare gi de stu- nicatia circumferentiala mai efectivA in planul nOu de
dii pe lAngd servictul tehnic comunal, se tine de urmA_ sistematizare in jurul centrului de orag are de scop de a
toarele principii : Viteza cat de mare, in consecintd o dirija toatA circulatia spre liniile radiale gi astfel de a u-
trasare rationald a liniei. - Evitarea curbelor, contra- sura frecveno centrului. Alte cái, mai spre periferii
curbelor i ocolurilor - Raza nzinimald 25 m. - Dis- proectate in forma circumferentielk sunt prevAzute.
tanta axelor de link in portiunile drepte 3 m. - pant:1 Pentru determinarea cifrei de densitate a circulatiei
maximald - Un corp propriu pentru terasamente, o nu s au pus in centrul oragului multe puncte de obser-
wild in carosabilul, sau alAturi de el, gi ingrädit cu un Natie, deoarece a fost de o importantA mai mare de a
gard. - IncrucigAri cu alte comunicatii aranjate din punc_ stabili densitatea mare pe la periferii, gi de a inlAtura
tul de vedere al sigurantei gi al mersulut nestanjenit al din centrul oragului circulatia interurbanA. Cea mai ma-
circulatiei intregi, - Statiile ultime ale liniilor trebue sA re densitate gAsitA era de 250 vehicule pe ord.
fie aranjate ca punctul de plecare al liniilor autobuse,
Circulatia aerianä.
Transportul cu autobuse al tramvaelor comunale.
In Briinn la Bratislava existA un aerodrozn civil gi
Nevoia unei comunicatii rapide cu imprejurimile ora- militar in poskie fcarte favorabilk nu departe de centrul
gelor a pricinuit creiarea din initiative particulará i cea eragului. Intregul teren ocupat rin Braun este de 2X1,5

www.dacoromanica.ro
 3sT T 6a1

km., inconjurat de §osele principale i cu o linie ferat& largi pentru acest scop, Astfel malurile aranjate si plan-
h 3.5 km. departare de gara central& In total sunt 2 tate creiazä coridoare largi pentru curentul de aer proas-
linii aeriene : una intern& a doua international& pat. In Brünn sunt proectate mari suprafete verzi des-
tinate recreatii populatiei in zilele de sarbâtori. Sectiu-
BAile. nea de horticultura i cea de studii oferd particularilor in
mod gratuit planurile de parcare pentru eurtile i gr.&
Toate baile comunale in Brünn au fost preluate in dinile lor, inglobánd astfel aceastá verdeatä in ansamblul
1927 in administratia serviciului alimentärii cu apa, care urban.
a elaborat o propunere generala pentru executarea bai- In ceeace priveste raportcl supnafetelor verzi cu lo
lor pe un tintp de 10 ani, Dupa scurgerea acestui timp cuinte, nu este depasita nicac:i distanta reciprocd de 1
programul bailor trebue terminat, 'Meat populatiei trebue km., ceeace corespunde pierderii de timp de 15-20 mi-
si aibá la dispozitie bai suficiente. nute. Intinderea este proportionalA densitätii de popu.,
In 1930 avea Braun 20.031 de case; din cari 11.286 lasie. Situatia in prezent a verdetei este de 145 ha. de
aveau legatura cu alimentarea comunala de apa. Numa- parcurl si 1548 ha, de paduni, la o suprafata totala a ora-
rul locuintelor cu camere de bai instalate era de 15.412, parcuri. lar la 12.380 ha,
sului de 1.816 ha., adica
adica aproximativ a treia parte din totalul locuintelor. suprafata totala a orasului Brünn-Mare 1548 ha. pacluri,
Studiul special a stabilit urmätoarele principii; Bane adica 12%. Uniunea oraselor cehoslovace a stabilit pro-
trebue S.A. fie aproape de locuinte, pentru a în.lesni vizi- centul minimal al suprafetei parcurilor din suprafao to-
tarea ai intrebuintarea lor. S'a stabilit ca distanta cea
taia a orasului clädit de 5%, insä cum se vede din exem_
mai practica 2 km. S'a propus infiintarea a 6 instalatii plul orasului Braun., creste aceastä cifra la 8%, nefiind
de bAi, fiecare pentru 500 de persoane, Pentru trebuin-
incluse insd paduri, cari fac 12% din perimetru total al
tele de Lama s'au infiintat asa numite baile universale,
orasului,
constand din bai de aer, de soare, de inot, locuri de
sport, duse, bäile cu vane, de aburi si de aer cald. In Intinderea verde, propusa in planul de sistematizare,
centrul orasului, uncle se gäsesc mn raza de 2 km. aproa- de 1150 ha, parcuri, adica aprbape 10%, iar cea a pä-
pe toate colile cu un numAr mare de copit se cakuleaza durilor de 1400 ha., teeace face 12% din suprafata to.
cu infiintarea bailor centrale cu un basin acoperit. talä a orasului de 12.380 ba. 148 ha. pacluri sunt desti-
,
nate de a fi schimbate in parcuri.
Suprafete verzi. Este de la sine inteles rä pe urbanistii cehoslovaci îi
preocupa aceasta chestiune mai cu seam& in apropierea
In centrul orasului l3rünn se gäseste un pare cu o su- cartierelor industriale, i ar fi de donit, sä imitäm i noi
prafatä de circ 5.8 ha. $ i unul de 20 ha. Ceva mai de- acest exemplu. Trebue sa ne conducá experieno de a-
parte de centru, este parcul numit padurea Wilson de colo sä participe suprafetele verzi, cu 28 m. p. padure
36 ha, Suprafata tuturor parcurilor orasului Briinn este si 25 ni. p. de parc la 1 locuitor, cum este si prevazut in
de 145 ha., numArul pomilor pe alei de 26.000. proectul pentru planul nou de sistematizare al orasnlui
Pentru desvoltarea orasului si a suprafetelor verzi se Brno,
procedeaza dupä urmatoarele principit : de a ameliora
conditiile sanitare ale orasului central prin intretinerea Locuri de joc, de sport u recreatie..
gi complectarea zonei verzi interioare existente. Aproape
de centrul orasului trebue sá fie un inel aproape inchis Toate aceste locuri sunt situate $ i proectate in centrul
de suprafete verzi inconjuránd partea principald a ora- periferie astfel incât sä se poatä misca liber tineri-
sului, iar din acesta se duc zonele radiale neintrerupte mea afara de zgomotul strazii $ i in aer bun.
spre periferie, legate intre ele cu un Mel verde circum- Locuri de joe pentru copii sunt situate in apropierea
ferential de paduri i livezi, un isvor de aer bun si o complexelor mai mari locuite, pentru ajungerea la ele
ocazie pentru a oferi locuitorilor un loc de odihna a- fara o mare pierdere de timp. Aci am vazut in orasele
propiat. Cát mai aproape de centrul orasului sunt rezer- vizitate aproape peste tot o lipsä mare in suprafao a-
vate suprafetele mari, exduse din planul pentr* construe_ cestor terenuni, Am constatat ins'a interesul mare de a
tii, destinate pentru parcuri i locuri de joc. rectifica acest neajuns in raportul cu numarul elevilor
Sectiunea sistematizärii si de- studü a intocmit, calau- tuturor scalar, dela grädina de cbpii pAnds la scolile
zita de principiile de mai sus, un plan detaliat de distil- Mahe, care se oglindeste in proectul planului nou de
buirea suprafetelor verzi. In principiu a creiat inelul exte- sistematizare. Pe unele suprafete existente pi proeetate,
rior si interior al suprafetelor verzi, legate intre ei cu sunt rezervate intinderile suficiente pentru aranjarea lo-
suprafete in sensul radial, hick un curent de aer bun curilor de sport $ i mari complexe de parcuri (5 la nu-
este asigurat in toate d.ireciile. lmportante i lesne de' mar) sunt destinate pentru centrele de recreatie cu lo-
executat sunt suprafetele verzi dealungul cursurilor de curi de sport $ i stadioane pentru cultivarea sporturilor.
sPA. unde s'au prevazut zonele mat mult S41,1 mai putin Centrul existent sportiv al orasului Brünn este un pare

www.dacoromanica.ro
 684 URBANISMUL
partial aranjat, partial sälbatec, numit Schreibwald, pe fine tin spital militar i halele mari regionale n apro-
malul unui rAti, cu sediul numeroaselor cluburi sportive, pierea gArii centrale.
cu o linie pentru sporful ciclist cu strand, locuri de te- Expozitia orasului Briinn este situatA pe un loc impre-
nis, de inot, de patinaj, alte sporturi de apA, salonul de jurat de suprafete verzi pi paduri, iar cu centrul orasului
curt* (dAnd posibilitatea de a face diferitele cure tera este legatä priritr'o linie de tramvai. Terenul expozitiei
peutice pi cu ape mineraie importate, cure de soare pi se poate spori in caz de nevoie.
de aer, pavilioane pentru muzick sAli de lecturk export-
Pietele comerciale le-am gäsit peste tot in o stare des-
tii, restaurante. In proect se gäseste executarea unui sta_
tul de primitivA, afarA de bursa de carne cu o halA aco-
dion i unui Intreg Week-end-cartier. Ad se apropie
peritä, situatA pe teritoriul abatorului .comunal, Astfel
si autostrada pentru curse de automobile.
märfurile sunt expuse la praf i soare pi trebuesc aduse
Multe din istalatiile de mai sus sunt administrate de zilnic din nou la piatä si in cazul de nevänzare iar trans
oras, pe baza productivitätii lor, anterior studiatk i cu portate in pivnite, cari nu sunt tinute in frig,
un rezultat satisfAcAtor i(atributiile sectiunei de sistema-
In total sunt in Brünn 5 piete mari, astfel impärtite
tizare i studii). Interesant este in centrul orasuliti, in-
1) pentru legume, fructe, semânte, flori ;
tr'un parc, un stadion al sokrlilor, (gimnasticilor ceho-
2) pentru pAseri, ouA, unt, brAnzA, animale mici
slovaci), destinat gimnasticei sokolilor, sportului univer-
3) pentcu fructe, ciuperci, fructe de pAdure ;
sitar, si in timpul iernei patinajului. Ingrijirei parcurilos.
4) pentru produsele mAcelarilor din provascie, cari
pi pAduri1or, mai cu seamâ in apropierea centrelor indus-
vin in bras la piata de vineri in bursa de carne ;
triale, se datoreste scAderea crescAndA a tuberculosei.
5) pentru legume si fructe.
Orasul pune vänzAtorilor la dispozitie corturi transpor-
Monumentele istorice,
tabile iar la Bratislava mese puse pe roti tnici, acoperite
cu tabld zincatA pi prevAzute in interior U un frigorifer.
Oficiul comunal din Brünn pentru apararea monumen-
Pentru inchiriere se face anual o licitaie. Preturile mAr-
telor istorice deosebeste 2 feluri de monumente, dupA im_
furilor sunt peste tot afisate. In anul 1932 s'a dispus de
portano lor : monumentele -din prima grup sunt apärate
ur num.& considerabil de corturi : 1.482 pe o suprafmA
in mod neconditionat, din cel al doilea in mod conditio-
de 4.477 m. p.
nat. Monumentele primului grup pot fi intretinute numai
prin procedeuri, cari rämän tArA influentä asupra aspec-
In anul 1926 s'a ocupat la Praga cu chertunea orga-
tului intreg al lor. La edificiile aparate in mod conditio-
nizArii pietelor o comisie specialä de studii, lar din re-
nat sunt admisibile schimbAri, in cazul cel mai defavora-
zultatul cercetärilor reese cA aprovizionarea rationalä a
orasului nu 3e poate inchipui fArd o piatá centralA, prin
bil demolarea lor, i numai dacA &tine oficiul garantiile
ceeace nu se inteleg numai halde centrale, ci i intreagt
suficiente cA edificiul va fi inlocuit cu unul de calitate
esteticA superioark i sA aspectul general nu va suferi
organizatia, chibzuitä in mod logic, a circulatiei engro-
siste. Pentru orasul Brünn, uncle existA grAdinAritul in
din aceastä cauzA, sau nu va suferi vederea d'aci la o-
biectele importante.
stil mare in apropierea imediatA a orasului, reese creia-
La intacmirea proectului unui plan de sistematizare rea unei asemenea pieei centrale si mai urgent& Avänd
in vedere, cA in zilele de astAzi aproviziónarea orasului
s'a luat in considerare, cá plAnuirea nu trebue sA acopere
vederea spre un monument istoric ca de exemplu o bi- din partea provinciei este cu mult mai micA deck acea
sericA, etc.
a provinciei de cdtre oras, reese, dupd studiile sectiunei
de studii a serv. tehnic comunal din Brünn, urmAtoarele
In ceeace priveste apärarea neconditionatä a monu-
mentelor naturale, a elaborat mai de mult sectiunea de prindpii pentru programul pietelor : '
studii, in contact cu sectiunea de horticulturk un regu- 1) DupA experientele fAcute in alte orase similare
lament pentru apArarea parcurilor si pacturilor vechi. reese CA aprovizionarea rationalä a unui oras poate asi-
gura numai comertul engros, rational exploatat, dispu
Edifien publioe pi expozitii. nAnd de depozite bune pi suficiente, pi sand in legAturA
cu sindicatele sau cooperative natesti.
Din edificiile publice proectate de cAtre sectiunea de 2) Piata centralä nu trebue situatA in centrul orasului,
constructii sunt cele mai de seamä Curtea inaltä de ca- insA trebue bine legatA nu numai cu centrul, ci pi cu toate
satie, tribunalul penat al provinciei Moravia, directiunea cartierele.
arbor ferate, comandamentul militar al provinciei Mora- 3) Pentru comerol engros trebue prevAzut
via, palatul primAriei, palatul nou al casei de economic a) Halele pentru legume, fructe, pAseri etc.;
a postei, palatul cultural, in centrul orasului, bAile cen- b) depozitele vamale pentru marfuri din strAinAtate ;
trale in legAturA cu un palat al centralei intreprinderilor c) Pivrite i frigorifere ,pentru conservarea alimen-
orAsenesti, mArirea palatului directiunei financiare a pro. telor ;
vinciei Moravia, palatul institutiilor sociale ale orasului d) birouri post& bAnci, garaje ;
cazArmile trupelor aeronautice, cele noui ale artileriei, in e) piata de clasificare a mArfurilor alterat, aranjatä

www.dacoromanica.ro
 Nfi T E
astfel, incat comerciantii acestor märfuri - sub su
pravegherea autoritati1or sanitare -ar fi pusi in posi-
bilitate de a clasa i indepärta marfurile alterate si a
vinde in detaliu marfurile Inca bune.
4) Pentru mdrfurile aduse din proviticie in cantitati
mid ,trebue aranjate piete separate. In proectul planului
de sistematizare a orasului Briinn este prevAzutd peniru
pietele centrale o suprafatá de 10 10 ha, in forma unui
paralelogram.
Raporturi igienice si sociale.
Densitatea populatiei in Brünn este de 22 de locui
tori la 1 ha.
Densitatea in unele blocuri cu case de raport, s'a gásit
de 300 locuitori la 1 ha. in medie, minimum ffind de
182.5, maximum de 562 locuitori la 1 ha.
Desvoltarea neorganica in trecut, infiintarea intre-
prinderilor industriale mai mari si mai mici, läsata in
voia liberd a initiativei particulare, specula terenurilor
etc., au avut drept urmare numeroasele inconveniente
igienice, estetice si 4e comunicatie. Sistemul sträzilor
Inguste precum si al curtilor clädite (in legáturd cu a-
ceasta suprapopulatia si infiltratia solului u materii or-
ganice), odinioarä motivat din cauza lipsei de terenuri
disponibile in cetate, este astazi pärasit asarorea acestor
párti nu este insä pe deplin infdptuitä.
Mai cu seamä se resimte nevoia de a asana pärtile in
centrul orasului sau aproape de el, cu raporturile clima-
terice defavorabile i cu un numär mare de fabrici vechi.
Mai cu seamd vednitatea spitalurilor este de condamnat
din punctul de vedere igienic. Proectul pentru planul
nou de sistematizare prevede o locuire perfect de igie-
nicá i cu densitätile relativ mari. Asadar se cakuleaz6
pentru centrul orasului Briinn o densitaie de 300-400.
in alte cartiere 200-250, In cartierele cu constructii izo-
late 100 locuitori la 1 ha.
Ca principall propunere consider-A sectiunea sistema-
tizárii eliminarea locuintelor din centrul orasului, Inat
aceasta OEá fie exdusiv destinat -comertului si birourilor.
In perioada 1910--1919 s'au näscut in cartierul cen-
tral al orasului Brünn in botal 23.770 copii. Fatä de a-
ceasta au murit 28.243 persoane (afarä de soldati). Nu-
märul mortilor a fost deci cu 4473 mai mare deck nt, -
märul nascutilor.
AvAnd in vedere, cá numárul locuitorilor a crescut cu
6655, rezultd surplusul provenit din afluxul artificial, a-
dicd din imigrarea a 11.128.
Cu toate inconvenientele igienice, a scazut mortalita -
tea prin tuberculosa in mod simtitor in cartierul central
al orasului Brfinn : 1923 . . . 532 locuitori
1931 . . . . 331 ,
In medie, in anii 1926-1931 ajunge la varsta de 70
ani 26.7%, de 50 ani 57.9% din numärul locuitorilor.
Prin afluxul din provincvie a 14.000 de locuitori in
www.dacoromanica.ro
685
anul 1932 s'a inräutátit standardul vietei al traturilor
mai sdrace ale populatiei pi s'a märit somajul.
Intentiunea de a castiga un cámin propriu este foarte
Konuntatä, insa in intregul ei complex irealizabilä din
.:auzele materiale insuficiente ale orasului, fiindcä locui-
tul pela periferii ar impovära in mod simtitor bugetul co-
munal.
Ca tip cel mai economic s'au gäsit prin studiile deta
bate casele mici de raport, construite in Brünn in zonele
de grádini, executate cle 2 cooperative de constructii,
in cari s'a ajuns la locuirea perfect de igienica cu mij-
loacele publice invesiite desbul de joase.
In proectul legei noui de asanare 0 de regulamentul
constructiilor se prevede : pentru clädirile de raport, mai
cu seamá pentru cele Inalte, se vor fixa anumite cartiere,
cu o látime corespunzdtoare ilumindrii dupd cerintele igie .
nii (cladirile cu mai mult deck. 3 etaje). A doua ca-
tegorie a caselor de raport in cercul interior, cu maxi-
mul 3 etaje. In blocuri deschise, cu curti §i gradinimari.
Al treilea tip consta din casele de rapart cu 2 etaje im-
ptejurate de gradini. Ultimul tip casele familiale cu su-
prafetele suficiente de gradini.
Planuirea deschisd trebue orientata dupa directia ge-
nera1a a vanturilor, dupä preturile terenurilor p apro-
pierea suprafetelor verzi.
Desvoltarea raporturilor de locuinte in Brünn se vede
din urmAtoarele date statistice :
in 1921 : numärul locuintelor cu 1 incdpere 4.2%
2 ty 51.6%
3 ,¡ 25.8%
mai mult ca 3 Of 18.4%
in 1930 : numdrul locuintelor cu 1 incdpere 6.6%
2 45.7%
3 It 22.5%
mai mult ca 3 25.2%
Adicd numarul locuintelor cu incdpire a crescut
1
(locuintelor potrivnice principiilor sociale) cu 2.4%, cel
al locuintelor mi 2 incdperi (bucatdrie -I- 1 camera) a
scázut cu 5.9%. Numärul locuintelor cu 3 Incäperi (2
camere) a scázut cu 3.3%, pe and cel al locuintelor cu
mai multe incdperi a crescut cu 6.8%.
Cauza este efectul legilor de atunci privitoare la mis-
carea constructiilor, cari au pricinuit construirea multor
vile si caselor familiare.
Proectul pentru planul nou de sistematizare al orasului
Briinn.
Principiul a fost o leg:a:turd ireprosabild intre oras pi
gard. In caitil orasului Briinn s'a preväzut prelungirea
unui sistem de 2 Bulevarde circumferentiale, in sensul
tangential. Aceste bulevarde tangentiale nu servesc nu-
mai drept colectoarele circulatiei dela toate Cade de co-
municatie ale cartierului central, ei preiau afarà de acea-
sta 01 o parte mai maxe a transportului interurban. Prin
 686 URBA-NISMUL
=
calitatea lor de a fi linii drepte i prin daritatea bar de tegiunilor limitrofe, pe längä consideratiunile deosebite
orientare, ele stint din punctul de vedere al transportului in ceeace priveste instalatiile sanitare (pAduri, de recrea-
u. mult mai perfecte decát sträzile spre garä, orientate tie, weekend, bäi).
direct spre centrul orasului. Pentru continuarea criticei In regiunile destinate constructiilor $ i situate la per:-
a planului de circulatie este necesar de a fi clar anticipat ferie stint de introdus schematic instalatiile coloniitor in-
asupra principiului sistemului comunicatiilor, care este ca_ dustriale, iar in celelalte párti sunt de Insemnat supra-
racteristic pentru fiecare oras. Pentru orasul Brünn- este fet ele, cari urmeaztt a râmâne neconstruite, precum si cele
aceasta un sistem csomunicatiilor radiale din centrul o- destinate culturilor de fructe si legume.
rasului in toate direcii1e. Aceste comunicatii se incruci- Terenul in chestiune pentru proectarea se extinde a-
seazá aproape toate-cu bulevardele mai sus amintite, cari supra hotarelof stabilite de lege ale orasului, in suprafatä
devin astfel scheletul principal-de comunicatii al orasulni. de 12.380 ha. In conditiuni se stabileste regiunea influen_
Prin cäile principale radiale de circulatie interurbanä tatä circa de 65.000 ha. Concursul trebue sä contie
se descompune teritoriul orasului in -mai multe sectoare. A) Examinarea instalatiilor a retelei de comunicatîi
din cari poate fi Watat fiecare din punctul de vedere al proectate, mai cu seam& liniile cáilor ferate. Pentru ne-
comunicatii1or a parte. voile strict necesare ale regulárii de drculatie, concu
In ceeace priveste plänuirea constructivä a orasului rentii sunt obligati de a intocmi un Program tehnic asu-
Briinn ,prevede planul nou de sistematizare suprafata rra desvoltdrii temporare, i anume un program minimsl
dr 400 ha. pentru constructiile caselor, din intregul pe- $ i tat maximal, dupä raporturile economice respective.
rimetru de 12.380 ha. Din aceste 4.000 ha. participä con- B) 0 propunere a retelei pentru mijloacele de locomo
structia izolatá t pentru case cu 2 etaje 2750 ha., cu 3 tiune comunale (programul de investitie).
etaje 750 ha:, peste 3 etaje 500 ha. Teritoriul cdilor fe- C) Propunerile pentru elaborarea unui plan econo-
rate ocupä 280 ha., parcuri i päduri stint proectate In su- mic, eventual. a unui plan de finantare pentru programul
prafata de 1140 ha. minnnal. Pentru fiecare din punctele( de mai sus este de
a aduce
Xnexele proectului de sistematizare Briinn. 1 ) motivarea propunerilor,

Programul concursului public pentru obtinerea unui 2) dovedirea economiei maximale la cheltuelile de in-
plan al sistematizarii de circulatie prectim $ i a propune- vcstitii $ i de realizare, nu numai ale unui fel de circula-
rilor pentru fixarea unui plan economic al orasului tie, ci $ i ale circulatiei integrale.
Brünn, 1933. 3) dovedirea preferintelor proectului in ceeace pri-
veste realizarea lui din punctul de vedere tehnic.
In evocarea motivelor se expune scaderea industriei
si deci o adoptare a unei noui baze economice pentru In fiecare proect, pentru a fi considerat complect,
desvoltarea viitoare a orasului. trebuesc tratate cel putin urmAtoarele probleme :
Planul care se va obtine astfel, va trebui sä serveascä a) Cresterea probabilä a populatiei. Nevoile circula-
clrept baza pentru rezolvirea regulärii de circulatie in tiei in perioadele desvolarii, dupd felul i intensitatea
oras, in imprejurimi, pentru programul de investitii al in- frecventei, precum i creiarea tuturor instalatiilor nece-
treprinderilor comunale si particulare, mai cu seamä al sare. Intocmirea unui program de investitie constructiva,
tramvaelor pentru creiarea noilor linii $ i a celor de auto- pe perioade de 10-15 ani. Este de precizat influenta im-
buse, precum si pentru reconstruirea de sosele, canal $ i prejurimilor la desvoltarea orasului $ i de propus direz-
alimentarea cu apd. Afar:5 de aceasta sunt destinate tivele practice,_
deile oblinute prin acest concurs de a fi intrebuintate la 13) 0 expertizä amänuntitá asupra planuhn de comu-
planul final de regulare si la evoluarea raporturilor eco- nicatie $ i de constructii. Eventualele schimbári trebuesc
nomice ale orasului fatä de provincie. acompaniate de devizele estimative. Propunerile fäcute
Se cere cea mai convenabilá inglobare a retelei cáilor trebue sä fie economice si realizabile. Pentru arterele
ferate $ i a tramvaelor in organdsmul orasului. Propune- principale sunt de indicat lärgimea, profilul, impärtirea
rile trebuesc astfel formulate, încât juriul sl fie pus In orizontalá si xeglementarea circulatiei.
posibilitate de a le examina in ceeace priveste realizabi- 3) Reteaua tramvaelor cea autobusä trebue astfel
litatea, economie i motivarea lor. propusá, Inc& sá fie asigurata comunicatie in toate di-
Proectelor se cere un memoriu tehnic asupra eeali- rectiile ale orasului, si cu regiunea influentata. Posibili-
aril practice a propuneritor, precum i asupra avanta- tatea eliminärii circulatiei tramvaelor in cartierul central.
jelor n detaliu §i In Intregime ale instalatiilor proectate. 4) Fiecare proect trebue sa contie un plan detaliat
Necesar este indicarea perioadelor temporate pentru de regulare al vecinätätii gärii, in care trebue mai cu
realizarea proectului cu aprecierea cheltuelilor respective, seamá elaborate directivele pentru comunicatie tuturor
iar prima etapá de 10 ani in desvoltarea orasului se cere vehiculelor uzuale la trenuri cari pleacá gi sosesc, cele
detaliat descrisk pentru sosirea i plecarea pasagerilor, cele pentru comu-
Problema urmátoare pusa in concurs este determinarea nicatie la gara de marfuri, cele pentru racordarea gärii

www.dacoromanica.ro
 NOTE
la liniile de 'ramvae, de autobuse si de sträzi. Acest plan
in scara 1 : 2800 trebue sa contie toate datele necesare
in mod clar.
5) Sunt de observat raporturile locale in legâturä cu
scaderea industriei, precum i importanta comercialá a
orasului (depozite de marfuri, piete comerciale, hale). Para la sfarsitul anului 1927 : 25 case de raport, cu
Dispozitiunile generale pentru concurs : Concursul 697 locuinte, cu 984 incaperilocuibile, pentru 27.600.000
.
este public, Termenul dela 27/III-31-/X 1933 n1 se
poate prelungi. Bazele necesare se pot primi la biroul de
sistematizare i studii, contra taxei de 500.- Ke., care
suma se inapoieaza tutüror concurentilor, cari nu pri-
mesc nici un premiu.
Piese auxiliare : A) Planuri.
B) Anexe la planuri
C) Tratari lamuritoare
D) Datele statistice.
2) ORASUL PRAGA SI LOCUINTELE.
Din recensamantul locuintelor, efectuat in anul 1921
rezultau in Praga 19.044 case, iar in 1927 26.260, in-
clusiv cladirile cu caracter provizoriu. Atunci s'au im-
partit casele in 3 categorii, dupa numarul locuintelor :
Grupul I-a ocntinea case cu 1-3 locuinte, grupul al
II-lea case cu 4-20 locuinte, grupul al III-lea case cu
mai multe locuinte.
Figura reprezinta blocuri de locuinte populare executate de
orawl Praga.
Recensamantul din 1921 a dovedit, ca 31.3% din to-
talul caselor apartin grupului I-a, 60.5% grupului II-a,
iar 8.2% grupului al III-a.
In medie este numarul locuintelor pro casa 8.7. Nu-
marul locuintelor in 1921 era de 166.732, din cari 0.1
erau goale. (3% s poate considera ca normal), in 1927
erau deja in Praga 198.956 locuinte.
Din totalul locuintelor sunt 86.9% inchiriate, iar
19.7% subinchiriate. In subchirie traiesc 10.046 familii.
In anul 1928 cererea totalá a locuintelor era de 87.447,
iar acoperirea numai de 58.152. D-aci porneste, i deja
din anul 1923, programul mare al Servidului ocrotirilor
sociale din Praga, din care s'a realizat urmatoarele :
Pana la sfarsitul anului 1923 a executat Municipiul
Praga 58 case de report cu 1236 locuinte, cu 2.765 Inca-
peri locuibile, 34 magazii, 17 depozite, 25 ateliere pentru
125.914.000 KZ.
www.dacoromanica.ro
687
Rana la sfarsitul anului 1924 : 5 case de raport cu 126
locuinte, cu 259 incAperi locuibile, pentru 7.825.000 Kt.
PAna la stârsitul anului 1925 : 18 case de raport, cu
272 locuinte, cu 823 incaperi locuibile, 9 magazii, 3 de-
pozite, 8 ateliere, pentru 30.490.000 KC.
/Q.
' Afarâ de constructiile de mai sus s'au erecutat 46 case
provizorii, precum si 30 case de raport pentru 39.390.000
Ke.
Dam o fotografie a unor constructii executate.
Ing. Otto Bodascher
3) CANALUL MAREA-ALBA - MAREA BAL-
TICA.
A fost terminat marele canal care uneste Marea Alba
cu Marea Bahia. Noua lucrare are o lungime de 227
km. cu 19 ecluse, 15 baraje,. 12 canale de desarcare hi
40 diguri. Importanta economica a noului canal este
foarte mare, constituind cea mai scurta cale pentru trans-
portul carbunilor din Pechora, petrolului dela Outchta,
lemnelor, pestelui i blanurilor date de provinciile sep-
tentrionale rusesti.
(Le Temps", 2 hike 1933).
A. P.
4) CASE POPULARE (Pori°.
In urma initiativei Tasciei s'au inceput lucrärile pentru
construirea a zece case in mahalalele orasului. Fiecare
cládire va avea o salá de serbari cu un bar, radio si un
teatru cu 500 de scaune. un ambulatoriu medical gratuit,
un amin pentru copii, o sala de mâncare i terenuri pen-
tru sport. Noile clAdiri vor deveni centre de atractie pen-
tru locuitorii regiunii. Cheltuelile de constructie au fost
calculate la 1.200.000 lire.
(Il Popolo d'ItaW' din 8 Iulie, 1933).
A. P.
5) ANGORA MODERNA. Noua capitala a Turciei
se desvolta intr'un ritm neobicinuit. La picioarele inálti-
milor pe cari se intinde vechea cetate a esit ca prin far-
mec un cartier nou, format din vile inconjurate aproape
toate de gradini, locuinte preferate de persoanele bogate,
membrii guvernului i ai corpului diplomatic. Sub con-
ducerea tecnicienilor straini se cladesc palate noi des-
tinate terviciilor de guvernämânt, scolilor moderne la.
boratoarelor i pentru diferite intreprirderi. in cari ctom-
neste o mare miscare de improspatare
(Neue Preie Presse din 2 Iulie 1933).
A. P.
6) SEMNALIZAREA DRUMURILOR AERIENE
PRIN CAILE FERATE. Semnalizarea drumurilor ae-
riene a devenit imperioasa, cáci riscurile de aterisare
 688 IIRBANISMUL
stint din ce in ce mai mari, din cauza obstacolelor tere- 7) INVATAMANTUL URBANISTIC IN STA-
stre. Dar in acest scop s'a realizat prea putin. Ca o in- TELE UNITE se pre& in 60 de scoli superioare din
scriptie sa fie citibila de la 500 in. inaltime, literile tre- New-York si i New-Jersey. Acest invátamant este con-
buie sa aibá 2.20 m. pe 1,20 m. i sä fie distantate de siderat ca un mijloc de a imprima fiecgrui cetatean o in-
cel putin 2,50 m, Apoi, in timp de ceatd, citirea nu se telegere mai clara a importantei unei organizäri colective
poate face decat de la mica distanta, ceeace este iargs si necesitatea de a creia bugete pentru lucräri publice
periculos si oprit prin lege (Franta). destinate ameliorarei conditiilor de viata.
_
(L'Administration Locale, Sept.-Oct. 1933).
_,INgt-,. ,..., -,:t--,. -75', ,,. .,vii. f.-; l'dit" ' -''
._
2-----If.,. C. S.
'...- _____,,-,---,
r-:::,,,,ir....
a -,- - 4`'-';',, i.;-1. 7
F--61Pr--_,.3,--, v..,:,-7., :.., _

o,---- ..,-r, .-..,.-,-:,,, :,,e)(..:

,, " -- ...- yd...., .. 0 ::1..
'''
..,
. IV Is Sil!.',. a ,'..... 0
.... . .
.. - r..11 '..... ACCIDENTE DE CIRCULATIE LA BERLIN.

":.,
, .-4,-,
Articolul Doctorului Bey se bazeaza pe datele culese
?,..."00 dela agentii de circulatie privind numai accidentele tu-
'%? noscute de ace§tia. Datele sunt transmise la un birou
central pe table cari contin indicatiuni asupra locului,
- naturii i conditiunilor ce au provocat accidentul,
Pe baza datelor se alcatueste o statistica anuala im-
partita in sapte coloane cuprinzand : numarul total al
accidentelor repartizate dupa acei ce folosese strada :
numárul accidentelor impärtite pe zilele saptamanii ; nu-
marul accidentelor impartite pe orele in cari au avut loc ;
numarul mortilor si ränitflor cu clasificarea pe sex si pe
categorie de conductori, pasageri sau pietoni ; circum-
Litere semnalizatoare pentru drumuri aeriene prin intermecLul stantele in cari s'au petrecut accidentele ; cauzele acci-
ailor ferate.
dentelor ; numarul certificatelor de circulatie date $ i nu-
márul conducgtorilor carora li s'a retras permisul de cir-
0 buna semnalizare o poate procura, fait confuziune,
culatie.
linia ferata, care poate standardiza literile, poate indica Pe o hartá topografica a orasului se inseamna cu punc-
nordul i numele Ord, (sistemul Poumet). Literile vor te si ace locurile uncle s'au intamplat accidentele ;
fi din tabla, etc. albe pe fond negru, fixate Pe un plan- Tabloul reprezinta punctele periculoase, putand da po-
seu de traverse, astfel ca sa reziste la intemperii, etc. sibilitatea sa se prevadg si inlgture accidentele.
Intre linii, pe balast $ i zapada se topeste mai repede ca Articolul se incheie cu o serie de consideratiuni asu-
pe camp (fig.), pra accidentelor petrecute in Berlin anul trecut,
C. S. (Urbanistica", Sept.-Oct., 1933).
(dupa ,,Urbanisme", 1933). A. P.

RECENZII
A. Române. Ne-aducem aminte ca publicitatea ce dadusem in Roma-
nia unora din acele metode au starnit interesul in special
PE MARGINEA CONTRACTULUI SUEDEZ. Un al 'tutor antreprenori colegi din tara.
rasp= de Ing. I. Andreiescu-Cale. Primim la redactic Insg, noi colegii spectatori, am fi fost mult mai
aceasta lucrare-raspuns la o alta mai mare, cu gdiscutii» multumiti daca publicatiile recente ale d-lor ingineri sus
<KSisteine moderne de asfaltajo a d-lor Gh. Nicolau, N. aratati s'ar fi marginit la o expunere pur stiintifica, cu
Hoisescu si N. Profiri, care, de altfel, a fost recenzio- cat mai putina argumentatie literara, care, fará a con-
nata in Urbanismul". vinge, adesea jigneste si coboara planul de prospectiune.
Apreciem cu toata obiectivitatea munca; priceperea si 0 generalizare a acestui sistem de critica tecnica ar
chiar talentul combatantilor, mai ales ca, acum de mai tenta in viitor pe si mai multi ingineri sa devina poeti.
bine de 20 ani, dupa o calátorie de studii prin «orasele- -de un gen cunoscut, cam asa :
&Mini engleze», ne-am ocupat si de «pavajele moder- Din Bucuresti pan' la Comarnic
ne» care ne atraseserg deosebit atentia in acea tart. Voios pe asfalt eu am rulat ;
Uncle ehiar pe vremea aceia, erau destul de raspandite. Ca inginer, citind ggalceava»,

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 689

V'o spun curat, m'am intristat. CIMENT sI BETON:

Si cand, tarziu, cfinanciarul»,
Sept.-Oct. 1933.
Spre a-mi intoarce buzunarul
Cu un cant greu, m'a stramtorat, 1) Progrese noi i viitoare posibilitfiti de desvol-
M'am räsucit sä-i ceafa. tare a constructiunilor de beton si beton armat de
DT. Ing. Kleintogel, Prof, la Scoala Politecnica din
Dar observand c'am fost rulat,
Dermstadt.
Abia atunci... am plans amarnic.
Socotim ca inginerii, eameni de muncä $ de realizäri, Constructiuni sistem Zeiss-Dywidag. Problema acope-
sa nu se mai acuze reciproc pentru o villa care nu este rirei spapilur in sectiune orizontalä de forma poligonala
a lor. C. S.
sau rotunda. prin bolti cu axa centrala verticalä a Fast
rezolvata din antichitate, pe cand cea de acoperire a
BULET1NUL SOC1ETATEI POL1TECNICE. spatiilor in sectiune orizontala dreptunghiularä prin bolti
No. 10, Octombrie 1933. cu axa orizontall s'a reiolvat deabia recent. Aceasta 6.1
torita noilor progrese ale staticei $ i in special ale teoriei
«Primul congres al barajelor mari si conferinta elastkitätei care recunoaste pentru suprafetele simplu
de energie de la Stockholm» de Ing. I. Andreiescu-
curbate fárá nervuri Intinse peste spatii dreptunghiulare,
Cale.
Intre 25 Iunie $ i 14 Julie a. c. a avut loc in tarile nor-j actiunea de rezistenta in spatiu.
dice primul congres international al barajelor mari pi o Pentru acest fel de acoperiri, sistemul cupolelor Zeiss-
conferintä partiala a energiei. Dywidag a facut tin progres revolutionar si care este
Reprezentanti tecnici de seama ai tärilor europene au caracterizat prin :
discutat chestiunea somajului i nedreptatea acuzarei a- Cupola nu se intäreste prin nervuri sau
dusä tecnicienilor, de o parte din filozofi i economisti, Greutatea cupolelor mari se reduc la VI MO de a
ca somajul este rezultatul mecanizarei muncei, preconi- cupolelor obisnuite.
zat de tecnicieni. Fundamentul sistemului Zeiss-Dywidag il formeaza re-
S'a discutat chestiunea intrebuintárii si a altar forte teaua din bare subtiri de fier plat ce serveste de schelet
mai puternice care comanda viata omenirei afará de com- pentru cupola, si care se poate executa cu toata precizia.
bustibil, abur i curent electric, stáruindu-se de cätre toti
Prin acest sistem brevetat prin D. R. P. (brevetul de
vorbitorii asupra nevoiei de pace. inventie german 431.629 a eárui merit revine D-lor : Dr..
hi ce priveste barajele, problemele s'au grupat in ju- Bauersfeld de la firma Karl Zeiss din Jena ; Ing. Sef Dr.
rul metodelor de calcul i executarei barajelor din beton
Dischinger si Dr, Ing. Fiirsterwaldner dela firma Dyc-
sau pámant. kerkoff & Widmann S. A. s'au executat urmatoarele :
Profesorul austriac Terzaghi a facut o ampla expunere a) Depozitul de sare din Petfiirdo (Ungaria) cu des-
a rezultatelor obtinute de d-sa In timp Indelungat asupra chiderea intexioará a boltei de 30 m. i lungimea de 140
tn. Boltile sunt cilindrice cu grosimea de 5 cm. fiind
rezistentei i structurei solurilor. Ca metoda de calcul s'a
expus aceia a prof. suedez Fellenius, bazata pe conside- asezate intre ferme situate la distanta de 10 m. La trei
ratiuni privitoare la pozitia curbei de infiltratie a apei campuri se afl'a rosturi de dilatatie, ceeace face ca toatA
fata de taluzul aval. coUstructia bokii sa fie 1'11101.0a in 5 sectiuni static de-
Delegatia americanä a filmat constructia barajului terminate.
Hoover de pe Rio Colorado, care inchide apele raului b) Antrepozitek 59 din Hamburg (acoperis din bolti
Inteun basin de 220 m. inäkime, creincl un rezervor de cilindrice au lungimea de 330 in, si lärgimea de 50 m.
32 miliarde ni. c. apa, fiind cea mai grandioasa lucrare Lungimea de 330 m. este in:961-00 in 36 sectiuni de con-
conceputa de geniul american, prin care se valorificá o structie. Cele 36 bolti au lätimea de 9.20 m. iar deschi-
mare cantitate de munca, organizarea i utilarea *antic- derea intre 2 reazime de 24.40 ni. Inältimea antrepozite-
relor, pentru ca lucrarea sa se termine inteun anumit lor pftna la grinda marginala este de 7.000 M. far pana
timp. la muchea superioará de 9,50 m. Peste tot sunt prevazute
Parte din participanti au vizitat uzinele hklroelectrice 6 rosturi de dilatatie, cari si-au dovedit utilitatea.
«Norsk Hydro» care pun in valoare apele unui lac situat c) Garajul S. T. A. Roma a carui boltá are deschi-
la Inaltimea de 915 in. putand desvolta o putere de derea de 15 m. iar deschiderea Intre reazime de 25,5 m.
374.000 C. P. De remarcat este faptul ca- in timpul construirei halei
0 deosebitá impresie tuturor participantilor a facut s'au facut diferite modificari, totusi s'a ajuns la un re-
otanduirea soda% a tärilor diri nordul Europei, res- zukat favorabil, ceeace denota ca la constructiile de be-
peotarea aproape desávarsitä a criteriului de selectionare ton armat se pot mad deschiderile in timpul executiei
a elementului in conducerile obstesti a valorilor econo- chiar in situatiuni cu totul difkile.
mice, culturale i sociale prin munca. d) Remiza camioanelor poeitale din Niirnberg (acope-
Bunul castigat grin munca este sfânt si intangibil, chiar rirea de bolti cu console) construita pe suprafao de 43,6
cand ar fi 15sat in drum. I.C. m. X 146 m. Este prevázutá cu 12 acoperisuri in con-

www.dacoromanica.ro
 690 U'RBANISMlJL
solä, rezemandu-se pe fiecare reazim 200 m2 acoperis. a) Sectiunea de bacteriologie si serologie
La acoperi§ul ei s'a intrebuintat pentru prima oara be- b) PP de isto-patologie
ton poros (anul 1929). c) de chimie
e) Turnul de racire dela mina Prosper are bolta de d) tO de Field Work cu subsectiunea ,.nur-
4 cm. grosime si este in forma de con trunchiat avand singului".
diametrul de sus. de 11 ni, cel inferior de 13.4 m. iar Institutul activeaza îi domeniul didacstic si ettintific.
inältimea 19 m. Atat sus cat si jos cowl este intarit prin Activitatea didacticä constä din predarea cursurilor pen-
inele care au scopul de a primi momentele de incovere tru medici (incepand din and- 1928) si cursuri pentru
datorite actiunei vantului si tasartlor neregulate ale so- surorile de ocrotire.
haul. Fiecare cos se reazima pe stalpi. Activitatea de rutinä si stiintifica a avut rezultate dife_
.Prin ,sistemul cupolelor Zeiss-Dywidag s'a deschis rite, dupä sectiuni. De notat este activitatea sectiunei de
betonului noui posibilitati de intrebuintare cu toata greu- bacteriologic, care in 1931 a determinat 60.818 diagnos-
tatea lui specifica se poate ajunge la deschideri neastep- iar cea de sereologie in acela§ an a executat
ticuri ;
tate cu putin timp inainte. Succesul are ca baza inlocui- 10.753 reactiuni Wassermann utilizänd 4 antigene §i
rea grinzilor, a cadrului j arcurilor ce erau solicitate la 10753 reactiuni Kahn, preparand si seruri antitoxina dif-
incovoere, prin cupola care actioneaza In spatiu, trans- tericA si antitetanica.
mitand sarcinile sale numai prin eforturi de tensktne. I. C..
Acum se pot executa cupole pang la 150 m. deschidere
si bolti cilindrice cu sectiunea 60X30=3000 m2. Nr. 11 Noemvrie 1933.
2) Grinzi-pereti i sisteme formate din grinzi-pe- 1) Despre piata muncei manuale i intelectuale
refi. Teoria acestor grinzi arata ca repartizarea eforturi- de Dr. Manoil, O problemä interesanta a carei rezolvare
lor deviaza dela legea lui Navier, cari deviatiuni variaza este utila, avand ca scop diminuarea somajului,. prin
dupa raportul dintre deschidere si inaltimea peretelui. orientare3 tineretului in diversele profesiuni in raport cu
Cu acest sistem de grinzi-pereti s'a executat acoperisul cererea.
statiei de pompare Alte Emscher" fiind rezemat pe 4 Biurourile de organizarea muncei intelectuale si ma-
laturi Deschiderea teoretica este 6,3X15,2 m. iar placa nuale se bazeazd pe aceleasi principii : oferta i cerere.
de 10 cm. grosime . Harp de .probabilitate cari cuprind numarul probabil
Retea de grinzi diagonale. Prin schimbarea dispozitiei de profesionisti necesari pentru fiecare profesiune, in-
grinzilor preconizate in sistemele de pana acum, pentru teun timp Mai indelungat, la calculul caruia sa se aiba
plansele obisnuite, prin grinzi dispuse diagonal fata de in vedere evaluarea normalä a intreprinderei, accidente,
laturile cladirei s'a ajuns la inaltime mica de constructie, etc.
chiar la deschiderile marl. Harta profesiwtilor care sa cuprincla repartizate pe lo-
Cu retele de grinzi diagonale fara grinzi de sustinere calitati, nevoile de profesionisti dupa diferitele ramuri de
s'a construit planseul depozitulum Soc. Deutsche Erdig activitate.
A. G." ce avea sectiunea de 40 X 18,5 m. cu inältimea Deoparte va euprinde numarul profesionistilor, iar de
lui de 42 cm. aka parte numärul locurilor vacante.
I. C: Pentru ca scopul propus sa se realizeze, este necesará
o colaborare constienta si de fiecare si a tuturor facto-
REVISTA DE IGIENA SOCIALA. rilor interesati.
Octomvrie 1933. I. C.
Institutul de IgienA din Budapesta de R. Ohnescu,
Inistitutul de igiena s'a infiintat în anul 1927 in baza 2) 0 anchetA asupra pelagrci in Rominia de Dr.
legii XXXI, pe terenul pus la dispozitie de primaria o- E. Rasmeritä.
rasului si cuprinde : Ancheta facuta in Romania de Dr. W. Aykroyd, mem-
1. Institutul de igienä propriu zis, clAdit din suma de bru al sectiei de igiena a Soc. Natiunilor, a stabilit ca
290.000 dolari (cca 48 mil, lei) donatia Fundatiunei in 1930-1932 au fost 50142 cazuri §i 5477 morti de pe-
Rockfeller. lagra. Este mai frecventa in vechiul regat, limitandu-se
2. Localul pentru instructiunea maselor, cu internat, la regiunile rurale, unde porumbul se consuma de doua
construit din 70.000 dolari donatiunea aceleiasi funda- ori mai mult deck graul.
tiuni. Afara de consumul mare al porumbului, lipsa consti-
3. Casa pentru medici, construitä din fondul de 350 marii laptelui, painei, carnei, pestelui si a altor alimente
mii peng6 (cc. 10 mil. lei) pusi la dispozitie de Ministe- diverse - dupa medicii romani - ravagiile pelagrei sunt
rul Sanätätii si Muncei. marite de alcoolismul cronic.
Institutul de igienä cuprinde 4 sectiuni §i o subsec- Frecventa pelagrei este primavara si la inceputul ve-
tiune : rei, cu maximum de procent la femee.

www.dacoromanica.ro
 RECENZII
SoIuii. Imbungtgtirea regimului alimentar al táranului,
intensificarea culturei gráului si a zarzavatelor. 1932 aratg cg numgrul bacteriilor au srazut datoritá
imbungtätirei din ce in ce a instalatiilor de filtrare.
3) Aportul asigurfirilor sociale obligatorii in lup- In cursul anului procentul germenilor variazg dupg
ta Impotriva maladiilor reumatismale de Dr. .3". Go, luni, iar apa cea mai bung este in cursul lunei Iulie.
liget.
Maladiik retunatismale de orice naturg implicg chel-
tueli importante pentru asigurgrile sodale din toate IA-
rile. Origina maladiilor este necunoscutg. In etiologia
maladiel factorii cari influenteazg se numärä :
a) predispozitia constitutionalg ; b) factorii externi
cari depind de profesiune.
Organizatiile antireumatismale diferg dupg tad si a-
vem 2 tipuri :
a) dispensarii antireumatismale cari dau numai con-
sultatii.
b) spitale specializate cari .sunt centre de tratament.
In urma experientelor fgcute in Anglia in cursul anilor
1921-1925 s'a constatat c mortalitatea reumatismalg
a atins 14% din mortalitatea generalg, iar aceleas expe-
riente acute in Germania in 1928 mortalitatea a fast
de 14,8% pentru bgrbati si 12,2% pentru femei.
Cheltuelile pentru tratamentul anti-reumatismal in
Germania pe anul 1931 s'au ridicat la 5,3 mil. mgrci la
un numär de 14.554 de bolnavi.
In diverse täri sunt organizate cure termale pentru
asigurati, iar altele au institutii de asistentä socialg si
profesionalg pentru prevenirea boalei.
4) Alimentarea cu apfi a ora§ului Brilila de Dr. P. truirea de rezervoare noui de ate 2.000 m c. fiecare.
Cosgac. La Braila uzina de apg este construitg intre anii
1888-1892 de Soc. EnglezgKenedy ei Comp., iar dela
1893 este sub conducerea primäriei. Este situatá pe malul
Dungrii, in cartierul muncitoresc Atärnatir, toate insta-
latiunile se intind pe cca. 2 ha.
Uzina cuprinde :o instalatie pentru capterea apei `bru-
te din Dungre, alta pentru pomparea apei, una pentru
imbungtätirea apei i o alta pentru refularea apei in oras.
Reteaua de conducte din Bräila are 66 km. lungime
si deserveste un consum zilnic de 6.000 m. c.
Statistica din 1926 aratkrä 79% din proprietäti au in_
stalatiuni de apg in curti ; dintre care numai 5% au in-
stalatiuni de apg in casg.
In general gospodgriile dela periferie apeleazá la gos-
podgriile mai instärite pentru alimentarea cu apg san la
gurile de apg publice. Exisa Pant:111i pentru adgpatul vi-
telor.
In cartieruf Radu Negru, majoritatea locuitorilor se
alimenteazg cu apg din puturi necimentate, ceeace con-
stitue un pericol pentru sgnatatea publicg.
Analiza chimicg a apei aratá a duritatea variazg intre
9.07-15.24 grade germane. S'au fäcut analize lugndu-
se ape din diverse locuri i anume : dela robinetul la-
boratorului comunal, din conducta de fer a laboratoru-
lui, dela pompa de aspiratie, dela rezervoarele de decan-
tare si dela filtre, iar rezultatele au fost diferite.
www.dacoromanica.ro
691
Analizele baoteriologice in cursul anilor 1925, 1926 si
Analiza din anul 1932 aratä urmgtoarele rezultate :
Anul 1932 lulie 1 germeni 78, colibacili 10 la litru
» » August 12 » 150 » 50 » »
» » Sept. 2 » 98 n'are colibacili
» » Octom. 1 » 31 0 »
» » No'embr. 14 » 36 0 »
» » Dec. 12 » 17 » »
Bacilii mai frecven0 întâlnii sunt : bacilul subtilis, ba_
cilul piocianic, bacilul antracoid i foarte rar baylul vio-
laceu, pe cand colibacili se ggsesc numai in cazuri ex-
ceptionale.
Calitatea apei debitatä in cursul anilor 1919-1923 a
fost mediocra, intre anii 1923-1925 bung, iar in anul
1932 excelentg.
Asupra calitäii apei influenteazg urmátorii factori,
cari trebuesc modificati in bine i anume schimbarea
sorbului din avalul fabricelor in amonte ; instalatie nouà
de pompe, construind i o nouA clfidire a pompelor ; in-
troducerea instalatiunilor prefiltre, cari Azi lipsesc ; ma-
jorarea suprafetei de filtrare.
Se propune pentru viitor execu.tia de filtre americane,
mgrirea numgrului filtrelor, o statie de clorizare, cons-
Bräila incg din momentul infiintärei uzinei de apg s'a
bucurat de a fi desevritá cu apg potabilä bung, numgrän_
du-se printre Botosani, Bucuresti, Galati, R. Sgrat, R.
Válcea orase cu apg potabilá bung.
I. C.
B. Streine.
RAPPORT 1932-1933 DE L'ASSOCIATION DES
CITES LINEAIRES (25 rue Rennequin, Paris, 17-e).
La 10 Iunie 1933 d. G. Bennoit-Levy, directorul sus-
numitei asociatii a prezentat adungrei generale un ra-
port, cuprinzänd darea de seamg asupra activiatei aso-
ciatiei la diferite conferinte i congrese, la Liga Nat.-
nilor, asupra relatiilor internationale, asupra anchetelor
intreprinse i asupra articolelor de jurnale in leggturg,
asupra bugetului.
Adunarea generalg a avut loc la Institutul Oceano-
grafic din Paris, sub presedintia d-luf Paul Strauss, fost
ministru, $ i a d-lui L. Dausset, si a reprezentantilor a
diferite ministere farnceze, 61 prefectului Senei, al re-
gentei Tunisului i altor autoritäti franceze i streine, al
Soc. Natiunilor (d. Hosono) si al Institutului Interna-
tional de Geografie intelectualg (d. Henzel).
DupA ce s'au adus omagii memoriei unor dispäruti cari
s'au interesat de orasele lineare (Albert Thomas, Ch.
 692 URI3A.NISMUL
Gide, F. Sakai.) s'a luat in consideratie tinerea unui con_ Inchiderea camerelor de vizita sa fie prevazuta cu ca-
gres international la Tanger asupra oraselor lineare. pacele din materiale care sä impiedice ahmecarea.
Asociatia a luat parte la «Conferinta internationalä de Toate lucrarile existente pe calea public& trebuie sä
turism» tinuta la Nisa (9-15 Ianuarie 1933). fie conservate, nici o schimbare nu se poate face fará
Sunt interesante cate-va pasagii din raportul d-lui autorizatie special& Durata si locul lucrarei va trebui sä
Lainé asupra lucrarilor publice i asupra drumurdor : fie aprobate dupá un program special, ce se va inainta
«SA ne gandim la echiparea tarei, la ruralizare, la administratiei inainte de inceperea lucrului. In tot timpuI
«creatia satelor i mai ales la targurile moderne, tact lucrului concesionarul v5 lua tate mäsurile de asigurarea
«iuteala, usurnita comunicatidor, culture mecanizatá tirculatiei, pi toate lucrarde municipale aflate in apropie-
«industrializatä nu va mai oblige la viata in inghesu- rea santierului, trebuie sá ramaie accesibile agentdor de
«iala»... serviciu, i protejate pe cheiltuiala concesionarului.
«Orasele tentaculare nu se vor mai putea dezvolta la Toate refacerile i modificarile luctárilor de pe calea
«infinit, ci numai sub forma de orase in parcuri sau de publicä se vor executa de orasul Paris sau concesionarii
«orase-gradini, asa dar planuri de desurbanizare limi- sai, iar cheltuelile corespunzatoare vor fi acoperite de
a:and noile orase la un numär determinat de locuitori»... concesionarul canalizarilor de caldura, dupa o majorare
«0 economic planificatA nu poate sa cunoasca so- de 10% cheltueli generale.
majul... Concesionarul va depune in termen de 3 luni dela
In report mai gasim observatia ce am facut i noi de executarea lucrarilor un plan in triplu exemplar- la scara
mai mult timp, cum cä populatia va trebui sa se aseze de 1/200 a luciárilor construire i sectiuni detailate la
la oarecare distanta de arterele de mare circulatie (auto- scara 1/100.
strade), pe strazi locale care pot fi legate din distantá in Drepturile tertdor sunt i rkmân garantate de conce-
distanta cu acele artere, sionar, pi acesta garanteaza orasului Paris mice punere
De aceia in mai toate tarile se studiaza orasele lineare in cauzd s'ar produce.
in raport cu autostradele proectate sau cu canalele de Infractiunile constatate vor fi urmärite dupa caz ca
navigatie. contraventii sa,t infractiuni la conventiile particulare ,cu
C.S. orasul Paris,
T. P.
L'ARCHITECTURE.
3) Limitele actuale de înAltime a turnurilor de H.
Nr. 10 din 15 Octonwrie 1933. Loonier.
1) Decizie ministeriale relativA la constructia lo- Constructille de inaltimi mari au exercitat in toate tim-
calurilor de lucru la domicilin. purile prestigiu asupra popoarelor.
Localurile pentru lucru la doniicilu, destinate lucrä- Turnul de porte1an din Nankin (China), cu o .inal-
torilor sau organ,izatiilor de lucratori, trebuie sa cores- time de peste 100 m., marea piramida din Egipt cu a-
pundä prescriptidor de Iiigienä dictate de regulamentul proape 138 m. inältime, ti dupa mai multe secole turnul
sanita: al comunei. In plus, acolo unde regulamentele nu Eiffel de 300 m. au fast cele mai inalte edificii.
au prescriptii In privinta vederei directe si aerisirii inc.& Se intreaba pana la ce inaltime se poate ridica un
perilor destinate locuintei de zi si de noapt,e, sau vor a- turn, cu mijloacele tecnice de care dispunem azi.
vea mai putinS de odata i jumatate din cele prescrise de Facand abstractie de fundatii, care se pot rezolva prin
decretul din August 1902, asupra inaltimilor clädirilor in amplasamentul pe un pâmant solid, factorii principali de
orasul Paris. Nici un local de lucru nu va putea fi insta- considerat sunt :
lat In subsol, i nici un atelier nu va avea mai putin de 1, Mijloacele de executie.
12 m, p. suprafatä. 2. Rezistenta materialelor.
Decizia mai prezintä i un tablo detaliat de maxi- Mijloacele de executie actuale adaptate convenabil
mum de valoare locativä i pret de cost si la valoarea permit sa se realizeze, fait dificultati mari, turnuri de
chiriei se pot adattga cheltueli, care in nici un caz nu inältime considerabile.
va putea intrece 15% din chink. Rezistenta materialelor, conditioneaza din contra inal
2) Decizie relativA la canalizArile de pe cAile pu- timi limitate. Se considera trei materiale :
blice ale Parisului pentru distribuirea cAldurei. a) Beton armat slab. Adoptand o buná granulometrie
Instalarea canalizarilor, bransamentelor de distributia ti ciment de rezistenta mare, utilizand procedeele mo-
caldurei pe caile publice ale Parisului, va trebui sa se derne de lucru, se poate realize betoane de rezistenta e-
conformeze regdamentelor i prescriptii1or speciale de gala sau superioara la 600 kgr. pe cm. patrat, dupa trei
mai jos : luni de intárire Densitatea acestor betoane este apro-
Proectele vor trebui sa arate toate specificarile utile pieta de 2,5.
asupra .amplasamentului, gabaritului i felul canalelor. b) Beton annat forte. Rezistenta aceluias beton poate

www.dacoromanica.ro
 RECENZII, 6§3

fi mAritA incorporAnd bare de otel, sau elemente longitu- Nr. 28 din 15 Iulie 1933.
dinale de fontA de inaltd rezistentA, realizAnd sectiuni cu
rezistentA de 1200 kgr. compresiune pe cm. pAtrat de Zone de protectie la captilri de ape de Dr. Ing. G.
J, Lehr,
sectiune brut& cu densitatea de 3.
La captArile de ape este nevoie de anumite zone de
c) Otel de mare rezistentA, care se obtine dia otel protectii, fAsii de terenuri din jurul captArii, care au de
special cu cram, aramA, silicium sau nikel, avAnd o re-
scop de a evita infectarea sau murdArirea apei din punct
zistentä de 5.000 kgr. o limitA aparentA de elasticitate
de vedere bacteriologic, chimic i fizic.
superioard la 3.600 kgr. cu densitatea 8. Asupra dimensiunilor acestor f AO, pArerile aunt im-
SA aplicam aceste trei materiale, cu coeficientii de
partite. In unele publicatii (Chabrel) se aratA cA o lAr-
sigurantA uzuali deoparte la constructia piramidelot §i de
gime de 8 pAnA la 10 m. deoparte di alto a caparei ar fi
aka parte la acea a turnurilor zise de egalA rezistentA.
de ajuns, cAteodatA se merge pAnA la 25 in. Dupà Wey-
Pentru piramide inAltimea limitA realizabilA tinAnd
rauch ar fi suficient 50 m. de jur imprejurul captArii. In-
seamA de sarcinile de sigurantA este :
stitutul de higienA din Lipsca aratA cá dupA experientele
1400 metri pentru betonul slab armat.
facute, ar fi p distantA de 100 m. dela captare pAnä la
2400 metri pentru beton armat puternic.
terenurile locuke pentru a fi exclusd infectarea sau mur-
4800 metri pentru otel de inaltA rezistentA.
dArirea apei.
Teoretic, turnurile de egalA rezistentá ar putea atinge
De aici se vede cá nu existä norme fixe i cá trebuie
dimensiuni considerabile ; in practicA limita de inältime
studiate imprejurArile pentru fiecare caz in parte.
realizabild s'ar putea riclic& !Dana la 2500 metri pentru
beton slab armat ; 9000 metri penrtu beton armat puter-
T. R.
Nr. 32 din 12 August 1933.
nic i 10.000 metri pentru otel de rezistentä mare.
Toate cifrele citate nu au decAt un sens de ordin com- Inlaturarea apelor uzate in Chicago de Hans
Kutka.
parativ, singura concluzie ce trebuie retinutA fiind aceea
Despre aceastA chestiune existA date complecte in
cA materialele mijloacele tecnice pot da inAltimi fArA
di
Kleine Mitteilungen der Preussischen Landesanstalt fiir
limitA, fatA de cele de ordin utiniar si economic.
Wasser-Boden und Luft-Hygiene" 1926 §i in raportul
T. P.
d-lui Fr. Mieder in suplimentul 7 seria 2 din Gesund-
GESUNDHEIS INGENIEUR. heits-Ingenieur. In articolul d-lui Kulka se slau numai
Nr. 27 din 8 Iulie 1933. chteva date pentru complectarea situatiei dela 1928.
Noutfiti in constructia vehiculelor de transportat Inainte de anul 1889, Chicago lAsa sA se scurgA apele
gunoae de Dipl. Ing. J. J. Ehemann. din canale färä nici o epuratie in rAurile Chicago $ Ca-
DificultAtile in transportul gunoaielor din curtile ca- lumet sau direct in lacul Michigan. In 1889 a luat nas-
selor la locurile de distrugere, s'au ivit mai intai si in tere Sanitary astrict of Chicago" sub a cdrui condu-
másurá mai simtitoare in orasele mari, -uncle problema cere s'a construit canalul dintre lacul Michigan $ i Illinois
care se pune este colectarea Intr'un timp foarte scurt a cu un debit de 300 m. c:pe secundS, $ i in care s'a dat
unei cantitAti foarte mari de gunoaie i transportarea lor scurgere 0 rAurilor Chicago si Calumet inversAndu-Ii-se
la distante iarAsi foarte mari. De aceia, in timpul din sensul scurgerii. In acest canal se scurgeau apele uzate
"

urmä, s'au desvoltat tipurile de camioane marl pentru din Chicago, insä nu mult timp, cam cresterea extrem de
transportul gunoaelor : Faun, Kuka, Ki-t;pp i altelz cu rapidd a orasului p desvoltarea enormA a industriei a
capacitate de 10 i chiar 15 m. c. i "cti dispozitive me- obligat administratia sA facA chekueli imense pentru a
canice de a lua gunoiul de la gura de incAcare $i a-1 infiinta statiuni de epurare a apelor uzate.
distribui unifiorm pe toatA platfornia camionului, ' Cantitatea de apA uzatá este foarte Mare $ i se explicA
MArirea cubajuui camioaneor nu se poate face oricAt prin consumul deasemenea foarte mare - 1090 litri pe
pentru cá s'ar face in detritnentul vitezei, al greutAtii gi cap de locuitor si pe zi - al apei din conducte.
al usurintei de manevrare. T. R.
Camioanele acestea mari sunt bine inteles, foarte pre-
tioase instrumente de muncA, insä nu sunt recomanda- Nr. 30, Septembrie 1933.
bile pentru orasele mid si mijlocii cu strAzi inguste Stricâciuni produse de furn rle Prof. Dr. Rudolf
intortochiate,-cu pante prea mari sau cu poduri prea Lorenz.
slabe sau ci. pavaje fArA fundatii. Prin «fum» i «praG se intzlege in chimia coloidelor
De aceia unele firme au inceput in timpul din urmA sA o dispersiune de corpuri solide in forma
.
de gaze : par-
se ocupe de fabricarea de camioane mai mid si mai u- 1
ticule solide de dimensiuni sub din m. tn. plutesc
ware, prevAzute insA cu toate dispozitivele cerute de hi- 10. 000
gienA si de o bun executare a serviciului. Printre ace- ea o JazA dispersatA» inteun mediu de dispersiune ga-
stea sunt sistemele Gaus 6 C-ie din Reichenhall, Behvo zos-, de ex. in aer. Fumul din cosuri este format in felul
al firmei Ursell, Muchow f C-ie, Krupp, etc, T. R. acesta, numai eá in afar% de partict le solide ca cenusa

www.dacoromanica.ro
 694 URB.A.NISMUL
find, funingind si alte produse colorate ale unei arderi UNION INTERNATIONALE DES VILLES ET
incomplecte mai contine i particule lichide, aburi, ceata DES POUVOIRS LOCAUX.
gudronoasa etc. Fumul dela cosuri este prin urmare din
Septemvrie-Octomvrie 1933.
punct de vedere chimico-coloidal, in acelas timp o cea_
V. -o dispersiune lichido-gazoasd. 1) Piscine sub cerul liber de Dennison.
Mediul de dispersiune nu este numai aerul, ci si ames_ Autorul face un expozeu al lucrdrilor de acest gen din
Anglia i alte tdri, uncle au astigat o mare popularitate.
tecul de gaze produs prin ardere adia in cea mai mare
parte anhidridd carbonic& oxid de carbon, gaze sulfu- Constructiile se fac pe baza cd, 25% din vizitatori vor
roase, gaze nitroase, etc, fi Innotatori $ i restul de 75% vor sta la mica adancime,
Prin striaciunile produse de fum se intelege nu numai inteun basin alaturat, care mai tdrziu sA poata fi i el
acelea aduse oamenilor, animalelor, plantelor, cládirilor transformat intr'unul cu adâncime mare.
si altor obiecte de fumul din cosurile caselor si de fumul Pentru copii s'a adoptat la Viena un basin de «bAli-
din cosurile fabricilor i produse chimice cum ar fi gaze .ceald» tip, de 4,50 in. diametru i 25 cm. adáncime, care
cu dor, acid clorhidric, amoniac, hidrogen sulfurat, aburi s'a introdus in toate grádinile publice si sunt executate
de benzin& benzol eter cloroform, etc. din cirnent colorat variat, cu efecte frumoase.
Gaze le swat foarte periculoase pentru p1antatii4 toate Basinul din Blackpool din Anglia are 114 X 52 m.
centrele mari industriale care au in jurul lor paduri de si a costat 75.000 L. st. A avut in un sezon 181.500 vi-
coniferi stint o adeváratd plagd din punctul acesta de ve- zitatori.
dere. La Rappenwört !drip' Karlsruhe, pe malul inului, ba-
Nu totdeauna insci si nu oricine poate constata in mod sinul are 500 X 140 m. a costat 54.000 L. st, si a avut
sigur dacd copacii suferinzi din apropierea unor cosuri 133.000 vizitatori.
de fabrici sunt bolnavi din cauza fumului sau din alte Basinul de la Gänsenhäufel de langd Viena, este unul
cauze. din cele mai moderne, cuprinrde 10.000 persoane, din
Prime le semne exterioare ale unei imbolndviri provo- care 5000 rezervate in baile de familie, cu 2500 cabine
cate de fum se observá la acele coniferelor. Mai intdi pentru 11.000 persoane,
vdrfurile copacilor din marginea padurei se ingälbenesc Basinul dela Hastings (Anglia) este luminat cu 32
si cal:4a pete rosiatice. Fenomenul acesta se intinde si lampi de colori variate sub apa §i este poate cel mai fru-
asupra copacilor din interior $ i crengi intregi se usucá, mos din Europa. Are 100 X 30 ni. cu cabine pentru 1000
din ce in ce mai multe. Cresterea copacilor este din ce de persoane, are 3 promenoare pentru timp urat, terase
in ce mai stingheritd, vitalitatea lor e micsoratd, insec- pehtru bdi de scare, aria filtratá in basin (fig. 1).
tele i alte boli obisnuite ale pädurilor se ivesc mai cu
usurintd, pádurea incepe sä se rat-eased apoi piere.
Gaze le si fumul pot strica calitatea pamantului a-
gricol prin depozitare de ceitusä find si particule meta-
lice si prin influenta gazelor care contin urme de acizi.
Fumul i gazele din cosuri, and dureazd ani de zile,
produc aceste stricaciuni cronice mai mult pdclurilor de
conifere. c!!=ta
. _
La pddurile foioase i la vegetatia agricold nu se ob- a .17 AL
. F° 0111:1; de 11-11
servá efecte cronice ci ele suferä stricáciuni numai in ca- .

zuri speciale u anumite gaze sau cu o mare cantitate

de fum apárutä incidental.
Ca mijloace practice de a micsora efectul gazelor i ca
apärare contra Ion. trebuie ca chiar in instalatiile fabri- -

cilor ,sa se introdua anumite dispozitive tecnice care sA

micsoreze cantitatea de acizi, in special sulfuric si sulf- '
hidric din fumul fabricilor. Fig. 1. Basinul de innot de la. Hastings (Anglia).
Printre acestea dam filtre prin care sa treacä fumul
inainte de esirea prin cos, spdlarea i rdcirea deseurilor Alte basine sunt la Southport, Torquay, Wallasey, la
gazoase in turnuri de spdlare $ i akele. Cosurile foarte Arnhem (Olanda), ultimul putand fi acoperit cu niste in-
inalte ca mijloc de apärare au o valoare indoelnia, si se velitori pe patine, care a avut un mare sttcces.
recomandd acum descentralizarea cosurilor, adica in loc
Basinul acesta a fost inceput in Noenivrie 1932 §i in
de unul foarte mare si in*, mai bine mai multe mici, vara 1933 terminat. Are 50 X 28 m. i e divizat in 3
pentru a obtine o rarefiere mai eficace. 01.0 : unul de 50 X 17 si adánc de 1,20-3 in. pentru
T. F. concursuri de innot ; altul de 30 X 11 pentru innotátori

www.dacoromanica.ro
 1iIC}ZIÎ 6:95,

novici, cu adâncime de 0,60-1,60 m.; i altul de 20 X 11
m. si adâncime de 0,50 in,. Compartimentele sunt separate
cu cloasoane de fier galvanizat ce trec deara apei cu
0,25 Ill,
Sursele-de alimentare cu apâ au un debit de 500 in. c.
pe zi la 17°-21° C. Un dispozitiv special de tunplere a
bazinului a fost imaginat prin mijlocul unei placi in cu-
lisa. Pe zi se schimbâ 800 ni. c. apá.
Costul amenajerei a foist de 40.000 florini, adia ba-
sinul din, beton armat 8000 fl., pavilionul, terasele, ves-
tiarele 13.500 fl. electricitatea 500 fl.; sanitare 1000 ; im-
prejmuiri 300 fl.; carelaje 1200 fl.; conducte, filtre, etc.
2C130 fl. dievrse 4150 fl.; mobilier r1350 fl. manopera la
betomaj 2500 fl.; manopera la conducte 1500 fl.; mano-
pera la terasamente 4000 fl.
Instalatia e comunalk dar exploatarea e data' In in-
treprindere.
t
.,`,F,
Pentru tratarea preliminara in rezervoare (tancuri) cu
pietri cu grátare (site) sau cu tancuri cu ulel, trebuie
avut in vedere cá apele din. canale contin materii Wide
in 3 stäri suspensie, in stare coloidalâ si disolvate.
Tancurile cu pietri§ opresc materiile grele, dar nu pe
cele organice. Iuteala apei 0,30 m/sec, Se cer 2 tancuri.
Depozitele care contin mai putin de 12% materii vo-
latile sunt ínofensive si utilizabile. Tancul are 0,56 inc.
capacitate pentru 4533 m.c. apá de egou (sistem Imhoff).
Grätarele au o inclinare de 60° eu bare distantate la
5-7,6 cm., alteori verticale.
Uleiurile si grásimile formeaa o sputa in tancurile de
sedimnetare si trebuie ridicate, caci nu Iasi sa se faa
aeratia in tancuri.
Tancurile cu ulei (Imhoff) intrebuinteazd aer infectat.
(8-10% aer injectat din volumul apei uzate).
Tancurile septice sunt rezervoare de sedimentare care
se curátà rar de sedimente. Dau prea mult gaze si sunt
utilizabile numai la instalatii mici.
C. S.

URBANISME.
-
'
August-Septembrie 1933.
Rolul zgiirie-norului in viata moderná de Colonel
. Icre, directorul oficiului tecnic pentru folosinta
Autorul isi pune dela inceput intrebarea daca in vii-
1
- It

N_
torul apropiat va trebui si fie cnnstruiti zgArie-nori la
Paris si afirmâ cum CA importanta zgarie-norului vine
. imediat dupâ aceia a automobilului si e mai mare ca a
....;;.
telefonului, aivatiei sau drumului de fer (?!), desi chiar
Fig. 2. Bazinul iluh-unat cu gaz de la Enfield (Anglia), in Statele Unite sunt critici cari acua zgârie-sorul ca
responsabil de relele de care suferá omenirea, acei cri-
Autorul mai descrie astfel de in.stalatii la Amsterdam, tici stint denumiti insa «romantici ai trecutului».
la Villeurbanne (Frano), la Ittertal (Germania), dupà ZgArie-norul s'a nascut acum o jumâtate de secol la
care trece la descrierea illuminatului cu gaz a basinului New-York din cauza topografiei speciale a acestui oras,
de la Enfield (Anglia), cu un efect remarcabil (fig. 2). strâns intre dotiä mari fluvii, dealungul arora s'au adu-
Etanseitatea fundului se obtine cu o tencuialá de ci- nat aproape 17 milioane locuitori. Costul terenului a cres_
ment de 2 om. si un dalaj de 3 an. cu tin produs numit cut deci foarte mult, iar progresul tecnicei fabricatiei o-
<aricosalo care se amesteca in apa betonului in dosaj de telului i aparitia ascensorului, au inlesnit constructia
1 : 30. La m. p. de tencuialá de 2 cm. grosime si amestec inaltâ.
1 : 2,-e nevoie de 170 gr. Tricosal, C. S. Progresul arhitecturei a fost insa mai lent, mai ales
ca parte decorativa a unor astfel de construc/ii, Arhi-
2) Tratamentul modern al apelor uzate de T. tectii americani au reprodus vechile styluri (stylurile cla-
Francis. sice) executate «cat mai bogat». Reactiunea a venit .si
Eficacitatea si economia procedeurilor biologice de acum s'a eliminat orice superfluu, s'a ajuns la nudism, se
curâtire depind de frecveno si durata contractelor, de cautá numai efectul masselor si al contrastelor de lumina
aeratie, de eficacitatea procedeurilor mecanice, dedilutie, §i de umbra._
«Royal Comission of Servage Dispozal» face urmá- Gabariturile limitative constitue un nou progres. Mai
toarele observatiiA inainte un zgArie nor fura vecinilor aerul i lumina.
La dilutia 500. Incrcare inutilá. Apa de egou va fi Primii cari au folosit zgärie-norii au fost la parter
vársatá in tancurile de sedimentare. erau magazinele, deci chirii urcate ; mai sus biurourile
La dilutia 300-500. Limita incercárilor este 15 parti unei mari intreprinderi, de obicei ale.proprietarului «buil_
la 100.000 part.' materii in suspensie (la precipitarea chi- ding-ului»; mai sus alte biurouri inchiriate ; i in fine,
mica sau simpld). sus de tot, locuintele. Etajele cele de mai sus au _inceput

www.dacoromanica.ro
 696. URBAN1SMUL
a fi din ce in ce mai autate, pentru avantajele lor igie-
nice, si erau locuite de americanii bogati.
Dar un zgArie-nor impune muke servitudini, din cauza
yietei in comun. De aceia americanii bogati au parasit
zgârie-norii, au lasat apartamentele lor pentru biurouri si
au fugit in imobile mai mici, dar izolate i linistite. As-
tAzi deci zgArie-norii sunt numai cladiri pentru biurouri
«Office-buildings* uzini de fabricat aface*. - Urbanismul rural este vechi ca i lumea si se observe.
De aceia zgArie-norul este inca foarte apreciat in A-
merica. Euforia economica americana a fost datoria ma_
rei increderi reciproce i concentrarei afacerilor de acela§
gen in aceals loc favoriz2.td de zgarie-nor. Aceasta a
produs paradoxul cd in epoca maximului de facilitate in
transporturi s'a ajuns la maximum de inghesuiald : da
coras omul vine ca sd se imbogAteascd, ceeace se obtine
«prin. afaceri; iar acestea se fac mai usor la inghesuialä,
«pentru câ acolo contractele sunt multiple, directe i deci
«conferfi incredere».
In orasul viitorului zgarie-norul va fi in centru, apro-
piat nevoilor economice le orasului, concentrAnd aceias
corporatie sau corporatii inrudite, iar nu locuinte. Acce-
sul sa fie usor, ca sd admitä un rapid aflux de populatie.
Un studiu fAcut la 1929 la Manhattan (New-York),
in momentul de mare expansiune economic& cAnd pretul
terenului era foarte ridicat, trebuia sd se construiascd
60 etaje ca ski se obtind o rentabilitate- de 9%. Deasupra
si dedesubtul acestei cifre, rentabilitatea scddea repede.
Deci ultimii zgarie-nori construiti au depAsit realitatea
conomica i frizeazA megalomania. Deci la Paris zgArie-
norii din 50 etaje sunt inutili din punct de vedere eco- existentá In 1933, unde uzinile si locuintele sunt ames-
nomic, ar fi o erezie.
Zoningul american a impus gabarite in raport cu 2 e-
lemente : costul ierenului si ldrgimea stradei, aplicAnd si
principiul retragerei fatadei pentru suplimente de indl-
timi, ceeace conduce la adevArate turnuri, care sunt limi_
tate de neceskatea de a primi ascensoare.
Totusi autorul pledeazd pentru. construirea si in Paris
a unor zgdrie-nori moderati, cu toed opozitia marei ma-
joritAti a Paristenilor. Caci, spune autorul, zgarie-norii
va aduce modificAri retelei de circulate a orasului, i cre_
larea uneia mai adequatA automobilismului, prin sins"-
marea incruciserilor i sporirea lArgimilor, desi zgarie-
norii cauzeazA i mai mari afluente la unele ore (dar se
fac atunci tuneluri de acces).
Autorul deci conchide pentru un cartier de afaceri spre
rue Sentier la Paris, cu building-uri de 15-20 etaje,
care sd fie astfel asezati ca sa nu strice aspectul monu-
mentelor istorice. Acel cartier este invechit si ocupat de
comertul de textile, iar cAile vor fi unele suprapuse la
incruciseri. ar in acest scop, legea de expropriere trebuie
revizuitA, cea actuald &And nastere la risipa banului
public.
Trebuie recurs si la comassAri.
C. S.
www.dacoromanica.ro
Octomyrie 1933.
Urbanismul rural de Lacroix, directorul Uniunei 0-
raselor si Comunelor din Franta.
Cu toate cd imperecherea cuvintelor urbanism si rural
este curioasd, s'a facia si urbanism rural si va trebui sd se
facd din ce in ce mai mult, ca o actiune preventivd de-
zordinei urbane.
la orice sat francez, dar acolo unde acestea au crescut
repede, totul a fost tricat. Va trebui deci actionat in sen-
sul «bonificatiei integrate a Orel» (vezi superurbanismul
de C. Sfintescu, N. R.) prin igiena, ordine si curAtenie
la sate.
Pentru aceasta este insd nevoie de o «constiintd urba-
nisticA» nu nu mai la orase, ci si la sate. Acolo perso_
nalitätile locale, formate din specialiti, ca, medic, ingi-
ner, arhitect, veterinar, etc, au un astfel de rol, care va
fi foarte fecund.
C. S.
Noemvrie 1933.
Zonifiearea i legislatia urban5 a regfunei pari-
siene de Groer.
Din ce in ce mai mult se aud in Franta protestdri con-
tra zonificdrei in special i a urbanismului in general, din
cauza legei din 1919 si 1924.
De aceia autorul aratA la ce anarhie a dus lipsa de zo-
nificare in regiunea Parisian& &And numeroase imagini
fotografice, din care reproducem una mai caracteristicd
tecate.
Constructii araesteoate In regiunea pariziana.
Aspectul imprejurimilor Parisului este lamentabil (dar
al Bucurestilor ! N. R.), Regulamentele, vechi din 1902
sunt cu totul insuficiente pentru situatia actualA. La
Passy, la Auteuil, constructii inalte sunt inghesuite, in
detrimentul locatarilor, sistem ce a trecut dincolo de for_
tificatii prin o Speculatie fait frank
Pe terenul ocupat de fortificatii se construeste, acum
imobile ce cuprind 2000 2500 locuitori pe hectar, pe
and in Parisul intra muros densitatea medie este acum
365 loc. pe hectar, care totusi este acum un record mon-
 RECEN4ii 697

dail (Londra cu 158 loc pe 'letter r New-York cu 250 ment intre ores $ i oral, desechilibru ce a treat o stare
loc. pe hector), haotica imposibil de indreptat.
construire inaltä i densa far& logic& va duce fat-al Tof atat de grea apare i partee tecnica daca ,tinem
si ja Paris la o mare criz& imobiliark ce a inceput sa se seama cá planurile de sistematizare vechi in curs de a-
resimtá la Asnierères, unde.imobile mari au inceput sa plicare, nu respect& progresele teenicei moderne neapli,
ramánä. fara locatari, ca la Roma la finele sec. XIX. 13ect candu-se respectarea zonnlo i legáturilor cu centrele
e momentul.sh se yeviná. adevaratele principii urba, Arecin4 trasate far& nid o uniformitate de criterii direc-
nistice. tive, cari trebuesc sa inláttue cerintele vietei moderne
Se propune ta regiunea Parisian& sa fie impArtita in intre orasele aceleia$ natiuni,
4 t one. PlanuI regional Mc& nu exista in Italia ca forma legalk
a) Urbana intensivä ; b) urbana exterioara ; 4 semi, iar ca forma tecnica nu s'a f&cut de eat o incercare cu
zuralä ; d) rurala sau de neextensiune. planul regional' al Romei, in 1931.
Autorul educe in sprijin Tegulamentul pentru Berlin, tel In scurf, situatiunea s'ar putea rezuma astfel :
pentru Colonia, uncle loturile trebuie sa aiba cel putin
500. in.p. i o scar& de constructie a suprafetei lott-lui ; a) Multe din principalele ores; nu au planuri de sis-
sau legea englezä care limiteazl densitatea tonstructiilor. tematizare :y
Comassarea este a chestiune arzatoare î acea regiune 13) Unele orase au planuri vechi, depasite de cerin-,
parisianä. tele moderne.
Reproduc fraza urmátoare din raportul gPlanului Re- c) Foarte putine orase au planuti de sistematizare mo..
gional al oraplui New-York», care este instructivá §i derne. cari satisfac nevoile actuale,
pentru tendenta bolnavicioasa care a aparut. si la Butt d) Aproximativ douazeci de oraso' au limit concursuri
resti nationale Bind azi in posesiunea unui bogat material de
ALItilizarea excesiva a terenului, adic& volumul exage- studiu care va da cele mai bune planuri de sistematizare.
«rat al constructiei in raport cu terentirile- neconstruite Noua lege va trebui sa lamureasca situatirtnea, obli-
xeste defectul principal din punct de yedere sodal gi e- gaud principalele ordse sa-si alcatuiasca planuri de siste-
conomic la orke constructie urbana ; si New-York cu matizare cu unitate de conceptie si directive.
azgarie norii sai suferá mai putin din cauza ináltimei lor Chestiunea prezinta mari dificultati tecnice din cauza
ode cat din cauza densitatei Ion». lipsei de pregatire, lipsei planurilor necesare $ i a lipsei
CS. de unitate intre diferitele orase.
Mai muIt, orasele nu pot face singure fatá greutatilar
Septembrie-Octombrie 1933. de ordin tecnic 0 financier -ce se prezinta cu ocaziunea
infaptuirei acestor lucrarit
Situatiunea urbanistieä a principarefor ora§e ita-. Numai o organizatiune general& un f el de -georpora-
Ilene fag de noua lege de Ing. V. Civico. tiune urbanistica» an putea da bune rezultate, organizand
Noua lege urbanistica este in curs de organizare. Si- planurile provinciale p coordonându-le intr'un plan na-
tuatia ce trebuie intampinat& in orasele de frunte ale Ita_, tional,. punand provinciile rte acord asupra programei si
lid se prezinta sub doua aspecte fundamentale, juridico- sistemului de luau.
legal $ i tecnic. Autorul tecia situatiunea capitalelor provinciilor Italiei
Primul aspect a facut subiectul unui articol publicat de din cari numal 21 au planuri de sistematizare in curs de
D-1 Dr, Testa in aceiasi revistá, aratAnd c situatiunea aplicare, 23 au planurile de studiu, 18 au vechi planuri
actuala creata prin legea din 1865 nu mai poate däinut, partiale, iar 29 nu au planuri de sistematizare,
multimea formelor (land nastere la diferente de trata. A. P.

00

www.dacoromanica.ro
 DIN SUMARELE REVISTELOR
A. ROMANE. CIMENT I BETON.
Nr, 9-10 .SeptemvrieXktomvrie 1933.
131.1LgTINUL SOC. POL1TECNICE, Dr, ,Ing. A. Kleinbogel; Progrese noi si viitoare posi-
Nr. 10 Octomvrie 1933. bilitati de desvoltare a constructiunilor.de beton qi be_
I. Andriescu-Cale : Primul congres international al bara- ton armat.
jelor mari pi conferinta partiala de energie dela Stock- N. Nicolaescu t Colo ranii pentru ciment.
holm
REVISTA TECNICA C. F. R.
Nr. fl Noemvrie 1933. .1\1rt 7-8 August 1933,
Agripa Popescu : Seceratoare-treeratoare í utilizarea ei Ing. 1. V. Dobrescu: Mijloacele de transport.
Tn Romania, Ing. Gr. Nicolescu : Administrarea.regiilor-autonome.
D. A. Stan : Constructia palatului Soc. de Telefoane,

BULETINUL A. G. I. R. B STREINE

t Nr 10 Octombrie 1933, L'ARCHITECTURE,

Ins Ion CI, Sehileru : Invätamfintul profesional de pasta- Nr. 10.
telegraf i telefon. G. Marice o Imobilul Vert-Galant, cheitil Orf6Tres-Sau
Ing. St. Lakatos t Emulsiunt bituminoase in tecnica fil- vage, arhitect.
tiera moderna. F. Bontron Concursul
t marelui premiu al Romei 1933.
Nr. 11 Noemvrie 1933. H. Lossier : Limitele actuale de inaltime a turnurilor.
Ing, G. G. Chelariu : Legea pentru statutul personalului L. Hautcoeur r ArhiteCtura muzeelor,
C. F. R. (note §i observari). Nr. 11
A. Laparade t$coala de puericultura a facultatei de me-
REVISTA DE IGIENA SOCIAL& dicina din Paris, de d-nii Duval qi Gonsse, Dresse si
Nr, 11 Noemvrie 1933. Oudin.
C. Cotutiu: Contributiuni la notiunile de accident §i boa,. A. Louvet t Barajul dela Suresnes.
la profesionala, in legatura cu noua lege a asigurarilor F. Henry ;Casa Studentilor Indochind in cetatea uni-
sociale. versitara.
A.. Manoil Despre piata muncii manua. le i intelectuale. C. Duval r Spitalul St, Joseph din Paris, pavilionul St.
Jean -- de D-nii Billard i Vincent.
REVISTA DE DREPT PUBLIC. E. Pantremolli: Profesiunea de arhitect pl invatámanal
Nr, 6-9 Iunie-Septemvrie 1933. arhitecturei.
I. Laferrikre : Le regime administratif francais.
A. *fanescu-Galati : ideia unirii nationale a tuturor ro.. GESUNDHEITS-INGENIEUR:
manilor in politica lui Cuza-Vocla. Nr. 42.
Dr. Ing. Mahr Murdarirea apelo raurilor prin apele u-
NATURA. 'zate din canalizarile ora§elor.
Nr. 9 Noemvrie 1933. Nr. 43.
Chr. Musceleanu: Profesor G. Titeica la 60 de ani. E. Settele : Efectul diferitelor moduri de a§ezare a radia-
Ing. Eugenia N. Rfidutar Asanarea regiunilor inundabile toarelor de calorifer .asupra temperaturei din camere.
ale Dunarei. D. Ing. G. J.. Lehr ; Influenta situatiei rezervoarelor de
apa asupra sigurantei de functiontre pl asupra costului,
LUMEA NOUA. la alimentarea cu apa pe grupe de localitati.
NT. 10 Octomvrie 1933. No. 44,
Christian Petrescu r Economie nationala dinamicfi, eco- Prof, Krüger Criterii chimice in alegerea tuburilor de .
nomie nationala static& beton sau bazalt la canalizari.

www.dacoromanica.ro
 DIN SUMARELE REVISTELOR
Nr. 45.
Stadtbaumeister Hiibler: Invataminte din instaiatiile de
incälziri centrale la locuintele eftine din parcelari noi.
Inginer Sef Franz Fries : Captarea gazelor din nOtnol si O. Remaury : O colaborare.
utilizarea lor.
Nr. 46.
Dr. W. Liese : Observatiuni asupra temperaturel din in-
caperile inealzite si importanta lor din punct de vedere Paul Mayer-Lévy : Regulamente de constructie ri locu-
higienic.
Dr. H. Bach : Metal de magnesiu ca filtru in prepararea
apei potabile.
Nri 47,
Prof. Dr. C. Kassnerr Emile devin mai caldel
Prof. Dr. H. Kliewe: Studiu critic asupra prohlemei par.
celArilor dela marginea oraselor.
Nr., 48.
Dr. Tn, Hellmann r Marirea basinelor de decantare la
statiunea de epuratie Tafelwerder din Halle.
DIE WOHNUNG. -
Nr. 6-7 Sept.-Oct, 1933.
Oberbaurat Hartwig: Concursul pentru parcelarea Dah-
lem ce invätäm din el.
Da. Friedrich Schmidt : Constructia de locuinte provi-
zorii.
URBANISTICA.
Nr. 5 Septemvrie-Octomvrie 1933.
Dr. Arh, A. Melis: Istoria antic i moderna a strazii
Roma din Torino.
Dr. Inginer V. Ciyico: Situatia urbanistica -a principale-
lor orase italiene fatá de noua lege.
Regulamnt tip pentru contursurile de planuri de siste-
matizare.
LEG1 - JURISPRUDENTE
1) RESPONSABILITATE IN CAZ DE DALINE
CAUZATE UNUI IMOBIL PRIN TREPIDATII
PROVOCATE DE VEHICULE DE MARE TONAL
'Ministerul de lucrari publice a fost seS`izat asupra .
daunelor cauzate .imobilelor asezate in bordura unei cäi
nationale, de trepidatiile rezultate din circulatia intensä
a camioanelor de tonaj raare, cu vitezá exageratá. Dac5
se demonstreazA ca daunele au fost provocate de trepi-
dal/le imprimate imobilului de circulatia camioanelor
grele, - Ministerul a ráspuns, cä numai tribunalele sin-
. gure sunt calificate pentru a stabili in asemenea caz res-
ponsabilitätile. Nici un text de lege nu poate fi invocat
in sprijinul unei actiuni indreptate contra, puterilor pu-
blice.
(Din Architecture, 15 Noemvrie 1933).
T, P.
www.dacoromanica.ro
699
URBANISME,
Mr. 17--1 8 August-Septembrie 1933.
Ch. Granger-Veyron Restaurarea parcului Manly.
Adolphe Detivaus : Expozitiile internationale de Urba-
.nism.
inta
Colonel Icre Rolul zgArie-norilor in \data moderna,
A.%1Trard-: «Planul se realizeaza» raport asupra planu-
lui regional al New-York-ului.
Robert de Souza r Calea triumfalä i pima la Victoire.
R. S. : Note asupra reconstructiei podului Neuilly. Sem-
nalizarea cáibor aeriene prin caile ferate.
Auray : Alimentarea cu apA a regunei parisiene. Istork.
R. Humery : Harta regimultri apelor in regiunea pad-
siana.
X Distrugerea gunoaielor menajere la LivrY-Gargan.
Bibliografie.
- In douä cuvinte.
Nr. 19 Otto:mule 1933.
L. Lacroix : Urbanismul rural.
J. R.: Planul de amenajare al orasului Marseille (Jac-
ques Greber-urbanist).
G. Monsarrat Pentru protectia localitatilor i paysajelor
(aPhcarea legilor din 1919, 1924 $ i 1930).
Audi* Bérard Apärarea aerianä i urbanismul.
X : SA lumindm §oselele.
Auray :Alimentarea cu apa a regiunef parisiene. Coordo.
narea necesaiä.
E. Ducher: Apa in oras.
Elf9
2) DISTRIBUTIA APEI DE BAUT SI INSTALA-
REA HAZNALELOR IN PARCELARI.
Articolul 11 al legei din 14 Martie 1919 si Julie 1924,
nti obligá parcelatorii sA se racordeze cu canalizArile de
apä si canal ale comunei, de cät data acestea exista in
comuna. Data nu exist& parcelarea satisface prescrip-
thle .legei, data toate parcelele sunt prevAcute cu apl si
mijloace de evacuarea materiilor uzate, adica trebuie ca
locuintele ce s'ar construi sA poatá avea apA de bäut si
haznale sau puturi absorbante, in conditiunile legei sani-
tare din 1902.
Vanzatorii loturilor pot fi dispensati de aceste obli-
gatii, data a ctele de vanzare vor tontine o tlauza inter-
zicand cumparätorilor sa ridice pe loturile lor, construe-
ii pentru locuit. Aceasta interdictie nu va putea fi ri-
dicatä decat in cazul and- vAnzAtorii vor satisface obli-
 70G T.TRBANISMUL
gaiile rezumate mai sus. Obligatiile celui ce parceleaza, «Ca un nume nu se poate da deck o singura data
tap de cumparatori, sunt din punct de vedere al amena- «ln cuprinsul orasului, 0 nu se pot da deck nume dt
prii, fixate de caetele de sarcini. «persoane incetate din viata, cá trebuie a se cauta pe cat
(Din l'Architecture, 11 Noemvrie 1933). «posibil ca sträzilor, ale -caror nume au fost schimbate
T. P. «numele arterelor principale i skradelorr cu nume adanc
inrädäcinate in traditia orasului,
3) COMITETUL LOCAL DE REVIZUIRE CER- «Avand In vedere, cá prin deciziunile atacate, conli-
NAUTI. I DENUMIREA STRAZILOR. «siunea interimara a municipiului Cernauti a desconsi-
Consiliul Comunal al orasului Cernauti a aprobat «derat complet comandamentele mai sus anuntate : nu-
schintbarea mai multor numiri de sirade. . «mele B. Spinozza, Dr. Korn, Sencovicz i altele dandu-
Contra acestei schimbari in nomenclatura stradelor s'a ose mai multor strazi respective, mutandu-se dintr'o stra-
facut actiune i cerut anularea procesului verbal prin ca- ecla in alta a produs perturbatiuni i dezorientari ; a dat
re se schimbase numele stradelor. «unor strazi earl formeaza un singur tot. ate dota nume
Dam mai jos motivarea sentintzi Comitetului Local de «precum este cazul cu strada General Prezan, care in a
Revizuire Cernauti in aceasta chistiune, odoua jumátate a fast denumita strada Barucs Spinozza ;
gAvAnd in vedere ca poporul roman a fost totdeauna <<a dat sträzilor denumiri cari reprezinta numele unor
«un popor de ordine -; din vechi timpuri a practicat si «persoane in viatk precum este cazul cu sträzile.: Iuliu
«pastrat o buna cuviinta in toate : respectandu-si clati- oManiu, Eugen Botezat, Isopescul Grecul, Dori Popo-
«nele, onoarea, religia, cinstindu-si Domnitorii, eroii, «yid, Sauciuc Saveanu, Nistar, Benno Strauscher, Ma-
«dregátorii, cu un cuvánt toate activitätile cu efect spor- «yer Ebner si Teofil Siminovici a caror nitrite excep-
«nic si cad i-au ajutat conservarea fiintei sale etnice ; «tionale nu pot fi considerate cu deplina competinta de
«totodata eland fieckuia ce i se cuvine fara deosebire, «catre contimporani ; a schimbat, nume de artere prin-
«aceasta chiar natiilor conlocuitoare in vechile i actip- «cipale, inradatinate in traditie precum sunt : str. Tran-
olele hotare i chiar dumanilor sai; inspirandu-se dela osilvaniei, str, Garnizoanei, str. Evreiasca i altele, Ti'-
«acest trecut, a contintiat pi perseverat in aceste practici, mindu-le 'cu numele unor persoane cari nu pot fi con-
ucari nu i-au putut aduce deck o desvoltare lini$itä, iar csacrate deck intiun cerc restrans de cunostinte apro-
«nu zguduiri sociale dezastruoase ; tinand la demnitatea «piate ; prin unele denumiri *noi sau inlocuirea celor
«sa n'a läsat insa nicinclata sa-i fie incalcat sentimentul «vechi, s'a adus jignire sentimentidui religios si national
«fiational.
«astfel testa strada Principele Carol a recapatat numele
«Avancl in vedere 0 societatea romaneas0 tinand
«cel vechiu de strada Templului, str. Ion Creanga cu
«seama de aceste comandamente fara sa aibä o lege
«scrisa, s'a ealauzit totusi de ele, botezand numele stra- «numele de Spinozza, str. Aurelian cu numele de str.
«zilor, totdeauna, di numiri cari au cinstit i consfintit «Prof .Eug. Botezat, str, Sucevei cu numele str. Alht,
«anumite evenimente -din trecut, comemorand vrodnicia. «str. Ceahorului (localitate uncle au. poposit trupele ro-
«Domnitorilor i Vlastarelor Domnesti sau memoria stet_ «mane in 1918 inainte de a intra in Cernauti-) cu numele
«nicilor celor mai vrednici ai tronului, memoria cetke- «str. Gustav Gelb, strada laterala cu str. Sft. Treimi cu
«nilor cari au adus un aport insemnat $iinei, artei, poe- «numele de str. rabin Weiss.
«ziei j culturei nationale, memoria eroilor nationali, etc. «Considerand cá aceste denumiri noui l schimbari au
tcland astfel pilda de viitor prezentilor i urmasilor pen- «produs animozitäti i priIejuesc manifestari cari pot du-
«tru a pastra aceasta organizare a societkii (ordinei «ce la tulburarea ordinei publice, Comitetul admite ac-
«publice). ',«tiunea contra procesului verbal al Consiliului Comunal
«Considerand 0 -nu se poate aviza la numirea pi «Cernauti si invita primária sa stabileasca starea ante-
«schimbarea numirei strazilor deck pentru motive de or- «rioara procesului verbal atacat,
«din practic, temeinic justificate si in conditiuni cari nu
«contrazic traditia, nazuintele i sentimentele de ordin (oUniversul» din 13 Dec. 1933),
«national sau religios a poporului romanesc ; D. R.

WO

www.dacoromanica.ro
 ORA,SELE NOASTRE')
ARAD. 1933, s'a aprobat concesionarea ur2,1atoarelar puncte
(Buletinul Nr. 43-44/1933), pentru grupuri edilitare cu depozite pentru debitat ben-
Targuri de vite. zing :
La sedinta consiliului comunal din 20.0ctombrie 1933 1.. Str. Parlamentului colt cu Splaiul Unirei ; 2, Piata
Victoriei ; 3. Str. Vasile Lascar colt cu str. Maria Ro-
s'a hotarat amenajarea i inzestrarea cu cele necesare
a targului de vite din Arad. sati ; 4 Str. G-ral Angelescu colt cu Calea Grivitei ;
5. Str. Apolodor ; 6. B-dul Maria vis-à-vis de Spitalul
BLICURE*TI, Brancovenesc.
Aceste concesiuni se fac cu conditia ea concesionaruf
(Buletinul Nr. 41-47/933).
sa faca toate lucrarile pe cheltuiala sa, iar grupul sa intre
a) Targul de vile dela Abator. imediat in proprietatea comunei.
Consiliul eGneral al Municipiului Bucuresti a aprobat Concesiunea se face pe 15 ani in care timp concesio-
ca Soc. «Via» sa construiascä un targ de vite la abator. narul pläteste o chirie care variazá dela caz la caz, dupa
Termenul de concesie este de 15 ani, dupa care toate importanta locului.
constructiunile vor ramane municipiului, platind in ace- e) Salubritate.
las timp si o redeventa din incasarile facute. Delegatia Consiliului General al Municipiului a hota-
b) RegUlamente. ilt ca toate gunoaiele din oras sa fie stranse la un loc
Regulamentul de constructiuni i alinieri al munitipiu-
in fiecare sector, Deseurile sa fie ridicate cu calea ferata
lui a fost modificat in sensul ea in afara deo zona cen- si transportate la §ropile dupa linia de centura a muni-
trala foarte restransa, se pot construi case i pe proprie- cipiului.
tái call au fatade de cel putin 6 m. 1. §i o suprafata de f) Pavaje.
cel putin 100 m. p. Consiliul general a aprobat asfaltarea centrului Capi-
In trecut aceasta dispozitie se aplica numai la proprie- talei de catre un grup de antreprenori.
tatile aflate pe stradele comerciale. Piatra ce se va scoate din centru, va fi intrebuintata
c) Financiare. la pavarea sträzilor periferice-
Bugetele -comunelor suburbane pe anul 1933-34 au Conditiunile oferite de grupul antreprenorilor sunt ur-
font aprobate insumand atat le venituri cat $ i la cheltueli matoarele :
sumele specificate in dreptul fiecareia : a) Terminarea lucrarei in amp de.doi ani.
Grivita . . . 3.412,746 Serban Voda 3.606.210 b) Plata se va face in cinci ani.
c) Intretinerea priveste pe antreprenori timp de 10 ani,
Princip. Niculae 2.018.827 Voevod. Mihai . 1.328.000
Militari . 1.155.402 Pop. Leordeni 1.664.194 in care scop se reline a garantie de 5% din valoarea
.

Pantelimon . . 992.913 Lupeasca . . 1.757.044 lucrarilor.

Row . . . . 388.376 Baneasa . . . 1.834.806
CLUI.
Din cifrele de mai sus se constatá cA cel mai mic bu- (Buletinul Nr. 21/933).
get il are comuna Rosu, iar cel mai mare comuna *er- a). Abator.
ban Voda. Comisia Interimara a municipiului Cluj, î edinta dela
Pentru a putea sa faca fata nevoilor edilitare, comu- 10 Octombrie a. c., n aprobat sä se dea functionarilor
nele suburbane ar avea nevoie de un buget care sd fie dela Abator o prima de 30% din valoarea carnurilor con_
de cel putin 10 ori mi mare. In situatia de azi ele abia fiscate, drept incurajare pentru descoperirea carnurilor
pot sa-si duca nevoile de azi pe maine, iar cand fac vre-o Mate i puse in consumatie in mod clandestin.
lucrare mai important& recurg la finantele orasului. b) Reduced de taxe.-
d) Concesiuni. S'a aprobat reducerea taxelor pe autobuze dela 12 lei
In sedinta Consiliului Comunal dela 17 Octomvrie la 10 lei pe zi.
c) Analize la lucrAri.
1) In aceastä rubria se publici inforniatiunLculese din publica- Pentru ca camisitinea de receptie sá poata hotári in
pile oficiale ale -ora.5elar, ce ni se trigni( la redactie, sau din cele ce
cunostinta de cauza asupra lucrarilor de pavaj, execu-
corespondentii coniunali din seek ore.5e ne trimit.

www.dacoromanica.ro
 702 URBANISMUL
tate de firmele aitumen» i (4Tiberiu Eremiax, 's'a ho- planul clt sistematizare al orasului, dupá tare va fi Ina-
tärät sä se trimitä spre analizä laboratorului Scoalei Po- intat brganelor tutelare spre aprobare. (Este acea comi-
litecnice din Bucuresti, materialele folosite de aceste fir- siune formatä din specialisti ? - N. R.).
me la pavarea sträzilor.
TIMISOARA.
ORADEA. (Buletinul Nr. 32-34/933).
a) Alimentäri cu apfi.
(Buletinul NI% 10/933). In sedinta consiliului comunal din 26 Octomvrie 1933
a) Sistematizare. s'a hotárât intíoducerea apei pe sträzile Mircea cel BA-
Pe baza -art, 118 din Legea de Organizare a Adminis- trân, Cams, Grand si Brâncoveanu.
tratiei Locale, s'a instituit o comisiune care sd studieze D. R.
00

ALÍTOR1ZATII - CONGRFSE CONCURSURI

1. Autorizatii de constructli (15 Octombrie -31. Decembrie 1933).
PublicAm mai ios tabloul cu cererile de autorizatii de consiructii introduse la PrimAria Nunicipiulul
Bucuretiîn intervatul dela 15 Oct.-31 Dec. 1933 (urmare din cUrbanisrnul» 1933 pag. 628)
I

b')
1 Nr. de Numele si pronumcle Strada si N:rul Numelesi pronumele Felul Märimea
inregistrare proprietarului unde se construeste arhitectului construcfici construcjiei

SECTORIIL I (GALBEN)

3297
3298
3299
23366 S. I
23401 S. I
2339 S. I
Olimpia Gruia
G-ral Vevescu
D. G. a Drumuri
Munteanu 18
Franklin 4
Chitila 21
-
Horjescu Paul
N. Pazzana
adaos
rep. rack.
2 clos.
30 rap.

3300 23523 S. I Ing. N. Fotiade Sandu Aldea 24 Dan Ionescu s. p. et. 100 tt
331 23546 S. I' Maria AL Neagu Carageale 9 C. Mosinschi s. p. et. 80
3302 23524 S. I C. Ratiu Sl. Gheorghe 17 O. lonescu 5 buc. 60 Pt

3303
3301.
33(5
23525 S. I
23572 SA
23559 S. I
D. Columbeanu
N. N. Pissiata
N. Lopescu
Bd. Ghica Tei 60
N. Balcescu 44
Pivnicerului 9
--
O. lonescu parter
rep. rad.
tI
46 11,

3306 22264 S. I Asez, am. tic.mici Povernei 6 P. H. Ionezcu pivn. p. 118,60

3307 23831 S. I St. Bogdänescu Lisabona 4 rep. tad_
3308 23929 S. I Elena Tort izi Sf. Petru 3 Lischnevsky.. parter 79
3369 23949 S. 1 Dr. N. Prejbeanu St.' Floreasca 21 M. Popovici p. et. m. 160
3310 23939 S. I Elena Musset St. Negulescu 49 rep, rad.
3311 23935 S. 1 fng. G, Irima Cr. Alexandrescu 99 rep. rad.
3312 24062 S. I A. Gregorius P. Min. Dom, 52 CiocArlan parter 90,84
3313 24105 S. I A Löwenbach C. Victoriei 178 S. A. R: Constr. s p. 5 e. 10,94 .,.
3314 24132 S. I V. V. Tilea P. Mornand Str. D. L. Veíner p. et. 250 ,
3315 24153 S. I V. Nestor Viitor 160 C. Stravolca p, et. 90
3316 24106 S. I Ing. Gr. Gallini Gh. Palacle 37 P. TIorjescu s. p. -e. m. 216 Pt

3317 24275 S. I Otto Gagel C. Victoriei 136 rep. rad.

3318 24249 S. I Maior Garbea Colu.mb 11 bis tt
3319 24342 S. I D. Cociu Viespari 43 tt
3320 24373 S. I Dr. G. Adern Bd. Av. Muntenescu Varilescu s. p. et. 63
3321 24486 S. I N. Codreanu Paris 46. M. Popovici s p. 2 e. 261
3322 24462 S. I Koster Elisé) C. Victoriei 39 J. Väleanu p. 2 et. 660 ,
3323 24573 S. I El. Bädescu V. Láscar 75 rep. rad.
3324 24528 S.1 Ghizela Barter Lizeanu 7
3325
3326
24651 S. I Gh. Dragnea
24713 S. I Paul Boraj
Lizeanu .8
Grâniceri 8 Ciocârlan 2 camere --
3327
3328
3329
24823 S. I C. Turconi
24827 S. I P. Niculescu
24710 S. I L. A. Hirsch
Toamnei 102
Hatman Arbore 2
Polonä 23 Hirsch-Galini
rep. rad.
rep. rad.
p. 4 et.
-
680 mp.

www.dacoromanica.ro
 A_VTORIZATIL OONGRESt - CONCUR SITR 703
I ,
.00

lle
?2, Nr. de Numele si pronurnele Strada $ i Norul t Numele 91 pronumele Fdul Mgrirne;
...', inregistrare proprietarului i - unde se _construe* arhitectului constructiei ponstructiei

3330 25061 S.
3331 25125 S. I
C Antoniu
A. lonescu
Prof. I. Bogdan 15
Tunari 38
-- rep, rad.
s,
3332 25133 S. I
3333 25228 S. I
3334 25553 S. I
Sev. Augustin
loan Totis
A, Demetriad
Varf cu Dor 36
Arcului 4
Viitor 91
Ciocárlan
O. .Ionecu
magazei
rep. rad,
13- 2 et
-40
9

0
>,

3335 25575 S. I S. Sadeanu V. Lascar 217 Smigelscht parter 105,56

3336 25541 S. I I. Pasterof R. dela Afumati 49 0, Ionescu past. et- so PP

3337 25724 S.1 Gh. Halmu Aviat..Zorileanu Petculescu . parter 60

3338 26284 S. I D. Florescw Ep. Radu 18 Ciocarlan part. et. 128 1.

3339 26521 S. I Nic. Scupra Pasculescu Tei 51 C. Simionescu parter 62 4,

3340 26795 S. I
3341 26822 S. I
3342 25923 S.1
12. Al. Xenopol
S. A. Polytoto
El. Belitoreanu
GL.Grigorescu 3
C. Victoriei 86
Tanasescu Tel 7
.L. Kramer
-- ,
s. p, 7 et
rep. rad.
rep. rad.
-
820 ,

3343 26346 S. I
3344 26299 S. I
3345 26300 S. I
A. Maratea
H. Matei
Al. Buzesccu
Episcopiei 5
Prof. Ursti 25
G. Cantacuzinu 82
M. Galin
- P. 6 ett m
rep. rad.
rep. rad.
257,4

v--- ,
3346 26813 S. T. V, C, Minea Aviat. Zorileanu N.. I onescu part, et. 83,56 ,4
3317 26913 S. I
3348 27049 S. I
3349 27079 S.I
O. Marinescu.
Ac, Comerciala
Fl. Col. Negri
SL Vas. Tei 31
St, Çihoschi
Dionisie 55 bis
--
V. Mateescu parter
imprejm.
rep. rad.
80
--
4

3350 27247 S. I Dura. A. D. loan Gh. D. Palade 43 T. Marinescu p. 3 et, m., 127,50 -RA

3351 1. C-tinescu C. Floreasca 52 St, Boboc s. p. e, m. 125 tl

3352 27571 S. Otto Gagel Sos. Sr. cel Mare 69 S. A. R. de Cons. s. p. 3 et. . 680 ,
3353 27742 S. I I Sachelarie Munteanu 37 Gab ri el escu p. et. in. 136 14

3354 27715 S. I Col, S. Florescu Aleia Zoe 20 G, Simota , s., p., et. 228 It
33551 27739 S.1 Mandru Intr, Herastrau 9 Sacareanu s. p, et, 102,36
33561 27813 S. I C. .Oprisan Av. Sanatescu 33 I. Teodoru . s. p. e. m. 115,25 a
3357 27944 S. I Prof. Peltzer Aleea Gherghel A. Ghinescu s. p, e. ra. 130
3358 27957 S. I I. B. Popescu Reg. Carol 32 O. Ionescu parter 126

SECTORUL II (NEGRU)

3359 21528 933 M. Rosu Pare. Mica Ciocarlan part. et. e 90 mp. .
3360 21312 933
3361 21,604 933
3362 215941933
Diaconescu
N. Dumitrescu
.DeImetru Cezar
Turtucaia
V. Stroescu 18 bis
P. CristaluI 51 A
-
A. Dobrescu
A. Dobrescu
parter
imprejm.
parter
45

48
3363 21587 933 I. Petrescu. Af 52 A 51
3364 21593/933 El. Moldovanu , 75
?A
59 tf
3365 21590/933 El. Dutriitrescu it 17 A t
60 It
3366 21588 933 Ivan Datcu tt 33 tt,
68
3367 21595 933 Baikoski 72 61
3368 21589 933 Spirea CriStache VI 35 57 Pei

33f 9 21586 933 Hordan Dumitru 8 76

3370 21592 933 M. Cristien 49 , 76 Ot

-
ft
3371 21591 933 M. Sanciulescu 57 'tt
133
3372 21673 933 Ilie Zisman Cálárasi c. Remus rep, rad,
3373 2175 933 Baracu Orzari 58 ' '
3374 21601 933 I. Teoclorescu Fd. Duzilor 8 O. lonescu part et, 70
3375 21772 933 J. Carag ea Matei Voevod 93 Carag ea parter 11,64
3376 21757 933 L RaduIescu Mihai Bravu 5 Th. Ciocoiu part. et, 184,67
3377 21859 933 R. Veintratib Mosilor 124 F. Rebaum 3 etaje 126,15
3378 21871 933 D. si C. Iosef Prel. Pascal 95 Ciocarlan parter 70
3379 21909 933
3380 21916 933
3381 21922 933
Abramovici,
T. Domischetu
C. Campeanu
Mámulari 9
Halelor 3
Plantelor 62
--
J. Valeanu p. 2 et.
-
rep. rad.
131
- ,

3382 21908 933 I. Litu Fd. Vultur 13 Ciocarlan part. et. 25

3383 21998 933 M. i Gh. Rusu Parc. Obor 178 C. Simionescu ,. 150
3384 22054 933 M. SChwartzer P. Berindei 72 A. Dobrescu parter.. 28

www.dacoromanica.ro
7 04 ti it BA XIS u

- Nr. de Númele i pronumele Strada si N-rul Numele i pronumele Felul Märimea

0
a inregistrare ' proprietarului unde se construeste arhitectul construclici constructici
Z
3385 22066/933 D. Georgescu Gara Obor 27 I. Zaharia parter 6
386 22071/933 Mag. Anti.. Obor Fäntánica 40-42 - E.. Schmidt e. 190
3387 22141/933 Elena Motoi Dudeti lot. 38 Ionescu part. et, 115
3.88 22142/933
3389 22096 933
Matei Ion
Ecat. Marinescu
Prel. Unirei 5
Parc, Obor 61
Cioarlan
- parter
rep. rad. -
95

3390 22205/933
3391 22265/933
Elena Badi
Pärcaläbescu
Parc. Obor 22
Coltei 9
Ciocârlan
-- part. et.
rep. rad.
72
.-
--
3392 22285/933
3393 22309/933
3394 22255 933
N. T. Baciu
V. Constantin
F. Singer
Parc. Obor 47
Cálárasi 1. 101
Labirint 211
-
Dumitrescu part. et. 93,62
3395 22442/933
3396 22438/933
3397 22142/933
Bedros
Risodofer
Matei Ion
Albisoarä 24 '
Labirint 211
Prel. Unirei 5
C. Selagianu
Dumitrescu
Cioarlan
rep. rad.
parter-
12

100
- mp.
3393 22497/933 Oculeanu Calárasi 43 ' Simionescu .
suprap. 228 Pt

3399 22554/933 Ida tupu Bd. Märasesti 96 P. Rocm part. et. 100 Pt

3400 22590/933 aárbulescu Mih. Bravu 167 Cioarlan part. et. 65 to

3401 22645/933
3402 22646/933
3403 22587/933
R. Cohen
M. Mihail
Constantinescu
Moruzi. Al, 67
Delea Veche 27
Marasesti
--
Cioarlan parter
rep. rad.
rep. rad.
--
40 Pt

3404 22690/933
3405 22695/933
M. Popescu
M. Caragea
Iancului A 4
Iancului 163 -
A. Dobrescu parter
rep. rad.
18
- mp.

---
.3406 22642/933 losef Osfeld C. Papazoglu 94 flälgeanu parter 20 mp.
,,
340 / 22760/933
3408 22786/933
L Dumitrescu
Avram Segal
Väicar. c-. Udric.
Siminoc
rep. rad.
rep. rad. --
3309 22884/933
3410 22891/933
3411 22899/933
I. Z. Barbu
Gen. Lázárescu
P. Anghel Banciu
Remus 8
Parc. Ferdinand
Dristor 173
--
Tomescu
rep. rad.
rep. rad,
parter 52
- mp.
3412 22881/933
3413 22994/933
Rckseanu
Nic. Miháilescu
Cälusei 16
Petrescu 7
C. C-tinescu
M. Semeg
_ .
parter
imprejm. --
27,71

3414 22996/933
3415 22973/933
3416 22953/933
Gh. Leibovici
G. Manciu
Elia Focsaner
Vácáresti 116
aärätiei 43
Negru Voclá 9
-
Indescifrabil
rep. rad.
rep. rad.
parter et. 60
- mp.
3417 22970/933
3418 23162/933
3419 23249/933-
L. Dumitrescu
Fl. *tefänescu
Hamangiu
Mih. Bravu 192
Mosilor 236
Mosilor 99
--
Caragea parter et.
parter et.
imprejm.
60
128
--
Pt

.,

3420 23298 933

3421 23363/933
3422 23430/933
L. Loeventon
Sofia Manoacb
Zipsa
Mosilor 124
Blänari 7
Vácäresti 11
Cantacuzino
-
- -
p. 5 et.
rep. rad.
imprejm.
130
-_ mp.

3423 23473/933 Leonida C. V. Luminoasá 31 bis Ciocarlan parter 60 mp.

3424 23760 933
3425 23869/933
N, Pantea
Penciulescu
M. Manole 20
Mih. Bravu 100 --
A. Dobresc., parter
imprejm.
60
_
--
,,

3426 24204 933

3427 24222/933
M. Segall
Fabrica Luther
Lazar 4-6
Decebal 1 -- rep. rad.
imprejm.
--
3428 24234 933
3429 24402 933
M. Petrescu
S. Zamfirescu
Parc. Obor 71
Parc. Obor 24 - rep. rad.
3430 24630 933
3431 24762/933
3432 24787/933
L. Samy
E. Valmann
H. Petrescu
Vitan. 62
Bd. Domnitei
Cálärasi 213
-
Ciocarlan
N. Popescu
part. et,
rep. rad.
part. 4 et.
140 mp.

72
- rap.
34331 24948 933 St. Nicolae Traian 25 E. Ciorapei part. 1 et. 110
3434 25085 933
3435 250951933
34361 25252 933
Alex. Zlátescu
E. Rosin
Davidescu
Dielitel 22
Em. GArleanu
Parfumului 9
-
M. Niculescu
M. Davidescu
parter
imprejm.
p. 5 et.
75

170
- mp.

mp.
34371 25275/933Leibu Blum Mosilor 124 I. Bozian part. et. 140
3418 25761 933 El. Ionescu
3139 25658 933 C. Sutzo
3440 25734 933 Godeanu
St. Mihäileanu
Coltei 49
G-1 Ipatescu
C. Simionescu
Gh. Cantacuzino
O. Ionescu
p. 3 et.
p. 9 et.
parter
150

160
- pt

mp.

www.dacoromanica.ro
 AUTORIZATII - CONGRESE - CONCURSURI 7766

E
ll Nr. de 1 Numele i pronurrele i Strada si N.rul Numele i pronumele I Felul Märimea
a
, inregistrare proprietarului uncle se construe§te arhitectului construeliei constructiei
Z
SECTORUL III (ALBASTRU)

3441 29518 933

3442 29536 933
3443 29601/933
Nicolae Simion
General Libert
B. Isvoranu
Veseliei 35
Concordiei 10
Cazärmei 62
-
Cioarlan
V. Serbänescu
parter
rep. rad,
'Darter
-
24 mp.
12 mp.
3444 29713/933 N-lai Apostol - Rahovei 411 Cânänau 45
3445 29811/933 Aurka Mathias Emancipata 6 bis Meyer parter 9
3446 30146 933 M. lorgulescu Sirenelor 48 CanAnau parter 46
3447 30218/933
3448 30316 933
Alex. Barbu
Agl. Georgescu
F. Gheorghiu 21
Stan Tabard 24
C. Duldescu
--
parter
rep. rad.
75 ,,
-
3149 30412/933
3450 30415 933
3451 30543/933
Florea Magaran
Ind. Plumb S.A.R.
Fr. Samuel
Olimpului 88
T. Vladimir. 55
Pästorului 10
-
A. Gh:hescu parter
rep. rad.
rep. rad.
9 mp.
--
3452 30576 933
3453 30690/933
3454 30702 933
Fr. Havricec
I. B. Bercovici
I. Dumitrescu
isvor 42 1, 17
Sf. Apostoli. 38
Sabinelor 83-85
-
N. Mucichescu
CiocArlan
part. et.
rep. rad.
p. pt.
68 mp.

86 mp.
-
3455 28896/933
3456 28895/933
3457 28970 933
L. Schmidt
Fabrica Zimmer
C. Faraudo
Rozelor 21
Spätaru Preda 140
*erban Vodá 235
-
Cantacuzino
Ghinescu
17

rep. fad.
2 W. C.
149 mp.
--
3458 28999/933 Iosef P. Juhl Isvor 42 It. 21 Apel s. p. et. 93 mp.
3459 29146 933 Ec. Calinescu Lanariei 80-82 V. Urban s. p. et. 80
3460: 29147/933
3461 29083 933
Simion Bercan
Cap. Buzatu
Lanariei lot. 19
Uranus 20 -
V. Urban
rep. rad.
100
-
13462 29097/933
3463 29205 933
3464 29271/933
Ec. Nitescu
Steaua Romänä
El. si I. Grigore
Isvor 2 lot 8 A.
Bd. Elisabeta 10
Filoft. Gheorghiu 12 Secáreanu
-
St. Ionescu s. p. 2 et.
rep. rad.
parter
88 mp.

16 mp.
-
3465 29340 933 Ec. A. Moraru Iordana II 39 Gilde parter 40 ;,
3466 29329/933
3467 29336 933
Sofia Calep
Mih. Laliciu
Dr. Lister lot 26 B
Princ. Unite 79 -
Secáreanu s p, e. m.
rep. rad.
110
-
3468 30857/933
3469 30854 933
M. H. Focseneanu
M. Kestenbaum
Justitiei 36
Bd. Maria 34 -
Cantacuzino garaj
rep. rad.
18 mp.
-
3470 30956/933
3471 30995 933
Ionescu Copäc.
Em. C-tinescu
Concordiei 23
Lanariei 117
CAnandu
-- parter
parter
16 mp.
58
-
3472 31068/933
3473 31239 933
B. Goldberg
C. Marinescu
Minotaurului 70
Sf. Apostoli 58 Cananau -
rep. rad.
90 nap.
3474 31314 933
3475 31306 933 Rotheim M.
Arhiepiscopia Bd, Maria
Bibescu Vocla 10
Simota
-- p. etaj
rep. rad.
104
--
--
3476 31598/933 Ing. J. Vladoianu Orzari 35 rep, rad.
3477 31914 933
3478 32169/933
3479 32170 933
Toma Rapu
Schrerer
N. D. Matei .
Rahovei 17 D
RAureanu 5 A
Sebastian 161 Radu Dudescu
parter
rep. rad.
parter 55 mp.
-
80 .mp.

3480 32294 933 Dr. Romascu Dr. Obedeanu 23 Secareanu II etajet 132
3481 32766 933 I. Marinescu
3482 33096 933 Cercul Militar
Panduri 1
Bd. Elisabeta 2 -
Canandu parter
rep._ tad.
25
-
SECTORUL IV VERDE)

3483 24335 933 Florica Simes Plevnei 96 Grifone parter et. 60 mp.
3484 24649 933 Dr. D. Ionescu Sf, Voevozi 51 V. Stefänescu parter et. 20
3485
3486
3487
24806 933
24856 933
24841 933
Despa Raboj
Plut, Ionescu M.
M. Mihäilescu
Baläriei 5
Barierei 3
Bd. Cotroceni f.n.
-
Piandell
C. Negoescu
parter
rep. rad.
part. et.
80
-
200 mp.
3488 24883 933
3489 24870 933
3490 24893 933
Ecat. Gabor
Lor tntz Villa
Ing. Casula
Crängasi 42
Din. Golescu 43
Elefterescu 53
-
N. Popescu
Hanciu
part, et,
rep. rad.
patter - -
240
-
24 mp.
3491 24964 933 E. Lorentz Mures 25 C. Baclulescu parter 43
3492 24668 933 Darvari Stirbei Vocla 28 Doneaud parter et. 320

www.dacoromanica.ro
 706 URBANISMUL
.-0J
Nr. de Numele si pronumele Strada si N.rul Numele si pronumele Felul Märirnea
a
3.4
inregistrare proprietarului unde se construe .te arhitecfului constructiei constructiei
2
3493 24589/933 N. NItä Ing. Zablosky 70 Balosin parter 20
494
3495
25505/933
25135/933
A. Pârjol
Gh. Balaban
Abrud 128 bis
G-ral Cristescu 9 --
O. Ionescu parter
rep. rad.
35
--
3496
3497
3498
25106 933
25229/933
25465/933
Dumitriu
Iorgulescu
Iuliu Meinl
Dr. Felix 10
Grivitei 128
Grivitei 84
-- rep. rad.
rep. rad.
rep. rad.
--
3499 25489/933 Direct. CFR. Grivitei 209 Irineu parter et. 181 mp.
3500
3501
23834/933
23182/933
Iliescu
Dacia România
Izbända 17
Sch, Mägureanu 31 -
Cdnändu parter
rep. rad.
32
-
3502
3503
504
25731/933
24374/933
26124/933
M. G. Binu
C. Popovici
Fabr, Bere Luther
Gl. Popovdt 58
Regulus 3
*os. Basarab 46
-
13dclulescu

Opari
parter
parter et.
parter
-
72 mp.
120 mp.
35C 5 26134/933 V. Ionescu Crängasi 90 N. Npescu parter 45
3506 25774/933 Valceleanu lzbandei 71 N. Popescu parter et. 100
3507 26317/933 G. Georgescu Miron Costin 20 D. Ionescu parter 50
3503 27135 933 B. Bertalis Z. Cutarida f. n. Secareanu parter et. 70
3509 26867/933 Carol Kuest Crásnaru 58 O. Ionescu part, et. 50
351 1 27109/933 I. E. Ruter Mih. Viteazu 5 N. Popescu parter 94 ,.

CONGRESE dualizärii detaliilor, fará a se intra in amänuntele planu-

rilor particulare §i de lotizare.
CONGRES URBANISTIC LA BUENOS AIRES. Pentru extensiunea orasului se va prevedea reteaua
Directiunea Muzeului Social Argentinian a aprobat sträzilor si pietelor principale, destinatia zonelor, legâtu-
subiectele urmätoare cari vor trebui sä fie tratate in vii- rile intre cartiere, fixAndu-se locul principalelor edificii
torul congres urbanistic pe care il organizeazd ordsenesti, ale parcurilor i grädinilor.
Istorta i evolupunea umand. Evolutia orasului in tre- Afarä de extensiunea orasului se va studia i siste-
cut si leglturile sale cu orasul actual, Factorii funcpo- matizarea generald a zonei inconjurätoare.
nali ai orasului modern. Urbanizarea orasului modern. Proectul prezentat va cuprinde :
Problema zonificdrii, Problema comunicatiilor. Probleme a) Un plan general la scara 1 : 5000 in care vor fi
economice-sociale. Igiend i asistentä sociald. Prevederi arätate toate modificárile principale propuse ;
pentru orasul viitorului. Compunerea armonicd a factori- b) Un plan la scara 1 : 2000 reprezentând interiorul
lor cari find spre ordine. Stiinta in serviciul higienii, al orasului cu ddrdmdrile i imbunätätirile propuse ;
bunei sari, al sdndtdpi i prosperitätii. Contributia artei c) Planul zonei inconjurdtoare la scara 1 : 25.000 ;
la frumusete si spirit. Planul de sistematizare. Invätä- cl) Diverse planuri, schite de detaliu si perspective
mântul si propaganda urbanisticd : statistici urbanistice. cari vor fi crezute necesare pentru o mai bund prezen-
(Za Prensa» din 25 Iunie 1933). tare a proectului.
A. P. e) O expunere scurta a criteriilor adoptate si a coor-
clondrei diferitelor servicii publice, o schema de regula,
CONCURSURI ment edilitar pentru aplicarea proectului i descrierea
esaIondrei infdptuirei lucrärilor dupd ordinea urgentii
REGULAMENT TIP PENTRU CONCURSURILE succesiunea logicd.
DE PLANURI DE SISTEMATIZARE IN ITALIA Pentru studiu serviciile technice comunale vor pune la
Regulamentul a fost propus de Sindicatul National dispozipunea concurentilor, contra unei taxe, planurile,
Fascist al Inginerilor 1), cautâncl sä se impund cele mai fotografiile i datele necesare, asupra monumentelor im-
potrivite dispozipuni. La concurs sunt admisi inginerii portante, lucrárilor in curs, statistica demograficd, sani-
arhitectii italieni, excluzAndu-se cei ce depind de admi- tard, circulatie, etc.
nistratia comunald interesatá. (Sistemul acesta merge Termenul de predare a proectelor nu se poate pre-
pentru orasele pAnd la 100.000 locuitori, nu pentru cele lungi, totusi pentru concurentii locuind in aka regiune
mari. - N. R.). se admite ca termen de predare data postii.
Proectul de sistemitizare va avea caracterele unui pro- Juriul de judecarea proectelor se compune din primar,
ect de ansamblu, continând totusi datele necesare indivi- doi membri desemnati de acesta, reprezentanpi sindica-
telor de ingineri i arhitecti, al Federatiunei Nationale
1) Asupra unora din concept/Ile acestui regulament tip facem Fasciste al Administratiei Monumentelor i un functio-
toate rezervele N. R. ) nar tecnic comunal ca secretar.

www.dacoromanica.ro
 AUTORIZATII - CONGRESt -
Hotaarea comisiunei este publica, proectele premiate
devenind proprietatea comunei, care le va folosi la re-
dactarea planului de sistematizare ce se va Incredinta
primilor clasificati &au se va face de serviciile tecnice
municipale in colaborare cu acestia. (Dar hutorii lucrä-
rilor anterioare utilizate de concurenti, nu mai au nici
un drept ? - N. R.).
Criteriile generale de cari este necesar sä se tin& sea-
ma -la redactarea segulamentelor pentru concursurile pla-
nurilor de sistematizare privesc :
a) Juriul, care trebuie fixat Inainte de- a se anunta
concursul, este necesar sa constitue, dupa rezultatul con-
cursului, un comitet consultativ (fara plata) delegat sa
conduca lucrarile comisiunei de aplicarea planului deli-
rfitiv.
Hotararea juriului sa fie definitiva i neapelabila, re-
gulamentul concursului fiind fixat dupa regulamentul tip.
b) Datele relative la planul de sistematizare, vor fi
specificate cu cea mai mare exactitate, indicându-se si
eventualele obligatiuni In fiinta. Concurentilor li se vor
procura desemnurile necesare puse la zi prin ingrijirea
01:1
INFORMATII - BIBLIOGRAFIE
1) Revista italiana cUrban!stica» pe Septemvrie-Oc-
tomvrie 1933 publica o detailatá recenzie din revista
noastra gUrbanismul» i anume, sub titlul «Urbanogra-
(ie», un extras a larticolului D-lui Dr. V. Deznai, publi-
cat in numärul pe IulieAugust 1933.
2) Atragem atentia aspra lucrarei aparuta intr'un vo-
lura oURBANISTICA GENERALA» (evolutie, igienä,
economie, circulatie, esteticä si legislatie) cu tabla de
materie, index alfabetic cu un rezumat in limba fran-
ceza,. de Prof. C. SFINTESCU.
Lucrarea este unicä in felul ei $ i (ormeaza Partea I
din o opera mai mare, care va confine, in Partea II, UR-
BANISTICA SPECIALA (TECNICA).
Partea 1, continand peste 800 pagini -I- 450 figuri in
text din care 28 planse costa lei 550 legatä $ i 500 lei
brosatfi. De vanzare la Libraria Cartea Romaneascä Bu-
curesti, Bd. Carol $ i la Institutul Urbanistic al Romaniei,
Str, N. Filipescu 23, Bucuresti.
3) D-1 Profesor Inginer G. Borneanu a avut si anul
acesta o deosebitä atentie pentru «Institutul Urbanistic»
si a repetat abonamentul pe 1934 la revista «l'Architec-
ture» pentru biblioteca sale de lect. -5 a «Institutului».
Multumim D-lui Profesor Borneanu i pe aceasta cale
nentru donatia sa, aleasa In mod atât de folositor pentrii
Institut.
www.dacoromanica.ro
CONCURSURI sw
comunei, contra unei sume, care se va putea restitui la
data depunerii proectului.
c) Timpul acordat concurentilor va fi propoftionat cu
importanta temei, fixandu-se minimum zece luni pentru
orasele maxi gi cinci pentru centrele de mica importanta.
Se vor evita prelungirile, cari in nici un caz a nu treaca
de doua luni.
d) Incheierea planului i prevederile necesare se fixea-
za la caracterul regiunei, legatura intre zonele fixate,
lucrarile cari es din cadrul atributiunilor comunale, cal
ferate, porturi, sosele, etc.
Cerintele administratiVe nu trebuescc sa Ingreuneze
concursul, calauzind proectele spre un tip comun, dease-
menea trebuesc limitate conditiunile temelor speciale, la-
sânduse cwoncurentilor libertatea sa defineasca cat mai
exact planul general de sistematizare, In cadrul solid
al acestuia putand sa se desvolte mai tarziu chestiunile
de ordin secundar.
(«Urbanistica» Sept.-Oct. 1933).
A. P.
4) Town and regional development par H. Chap-
man, Secrétaire organisateur de la Federation Internatio-
nale de l'Habitation et de l'Aménagement des Villes.
Londres : J. M. Dent 8 Sons Ltd. Bedford Street, W. C.
2. 10/6 d.
Cet ouvrage commence par un apergu sur les progres
de l'aménagement urbain et regional pendant les vingt-
cinq dernièreS années. Après avoir rendu hommage aux
ameliorations réalisées, l'auteur soutient qu'il reste en-
core â s'attaquer au grand problème d'empecher la con-
gestion des grandes villes et la ruine de la campagne.
Il soutient que nous devons d'abord decider ce que nous
desirons que soient nos villes, et ensuite créer d'autorité
necessaire pour obtenir les résultats souhaités. Il plaide
fortement en faveur d'un «survey» national et de l'exé-
cution d'un plan national sous la surveillance d'une com-
mission nationale. Il ne faut pas permettre -de durer â la
politique actuelle de tendances, Il insiste spécialement
sur la nécessite de sauvegarder l'agriculture.
L'ouvrage traite ensuite de la loi sur l'aménagement
urbain et rural. Un chapitre est consacré â un résumé
clair et concis qui fournit au lecteur l'occasion de consi-
dérer la loi dans son ensemble. D'utiles explications sont
données quant â la terminologie employee dans la loi.
Dans les seize chapitres suivants l'ensemble de la loi
est expliqué en detail, de meme que les diverses regle-
 708 UAN1SMUL
mentations édicbees en vertu de la loi. Cette explication Regulamentul pentru fixarea, constatarea si perceperea
n'est pas donnée dans le meme ordre que les divers arti- impozitelor, taxelor, contributiunilor $ i a tuturor veni-
cles et sections de 1a loi et les articles des reglements, turilor Primariei Municipiului Bucurfesti, din 1 Octom-
car cela obligerait le lecteur â chercher de page en page vrie 1933, intocmit in conformitate cu dispozitiunile legii
pour reunir les renseignements nécessaires. Elle est don pentru organizarea finantelor locale.
nee sous une forme narrative directe, chaque chapitre Legea pentlu perceperea i urmarirea veniturilor pu-
considerant un aspect particulier, par exemple, «Les au- blice, din 13 Aprilie 1933.
torites chargées de l'Aménagement des Villes», «Les co- Grupa a doua cuprinde legile i regulamentele in lega-
mites intercommunals et l'aménagement regional», «Des tura cu administratia Municipala :
zones qui peuvent étre amenagées», «La_procedure de Lege pentru organizarea administratiunii Municipiului
preparation d'un projet»' «Les indemnités». A usage Bucuresti, - din 11 Septembrie 1929, $ i modificarile a-
de ceux qui désirent se réfeter â la loi ou aux reglements' duse la 15 Iulie 1931.
des references completes sont indiquées dans 1a merge. Regulamentul pentru aplicarea dispozitiunilor art, 55
L'ouvrage est ecrit dans un Anglais clair et facile din legea pentru organizarea administratiei comunale a
comprendre et ne comporte pas de phraséologie légale. Municipiului Bucuresti.
Le texte complet de la loi, les reglements et autres re- Regulamentul pentru construcOuni i alinieri al Muni-
gles et ordonnances sont donnés en appendices. La loi cipiului Bucuresti, - din 22 Ianuarie pi cu modifickile
est longue et compliquee et cet exposé clair et facile A' acluse la 1 Uctombrie 1933.
lire sera précieux non seulement pour les autorités loca- Regulamentul pentru constructiuni i alinieri al Comu-
les, les fonctionnaires, les propriétaires fanciers et agentsnelor Suburbane din Municipiul Bucuresti,
immobiliers, mais aussi -tous ceux qui s'interessent â la Regulamentul privitor la rezolvarea cererilor $ i la mer.
question. sul lucrarilor birourilor serviciilor municipale.
Regulamentul pentru asanarea lacurilor i raurilOr din
Municipiu i Comunele Suburbane ale Municipiului Bu-
5) «Codul legilor si regulamentelor financiare ai curesti,
administrative, aplicate de administratiunea Muni- Regulamentul pentru organizarea serviciului.de trans-
cipiului Bucurestic. Colectiuni coordonate de loan Ro- port al carnei i produselor i subproduselor animale in
ban si Isidor Cristea. Lei 250. Tipografia Vacarescu, cuprinsul Municipiului i Comunele Subwbane.
1933.
Regulamentul pentru utilizarea cailor publice la insta-
Saptämana aceasta a aparut de sub tipar o colectie de larea diferitelor conducte sau linii i coordonarea lucra-
legi i regulamente coordonate de D-nii : rilor pe aceste cad,
Ioan Roban, Secretar General al Municipiului i Isidor Regulamentul pentru functionarea brutariilor i simi-
Cristea, Director General Financiar al Municipiului, sub geriilor, fabricarea i va'nzarea pAinei §i derivatelor in
titlul de : gCodul legilor i regulamentelor financiare pi Bucuresti.
administrative, aplicate de administratiunea comunala a Legea pentru administrarea i exploatarea Uzinelor
Municipiului Bucuresti». Comunale Bucuresti,
In administratia Municipiului Bucuresti in ultimul timp Regulamentul pentru executarea, intretinerea si ex-
se simtia mult lipsa acestei-colectii de legi i regulamente, pioatarea instalatfflor particulare de apa si canal in Mu-
deoarece vechea colectie a D-lor loan Roban i Petre nicipiul Bucuresti.
G. Bucoveanu, tiparita in anul 1928 nu mai corespundea Legea pentru infiinorea Casei Gradinilor Publice din
actualelor legiuiri. Capitala.
In ultimii 5 ani, s'au votat o serie de noi legi, iar le- Regulamentul Casei Gradinilor Publice.
giuirile vechi in legaturä cu viata oraselor, li s'au adus Legea pentru crearea unei case a lucrarilor orasului
modificari esentiale pentru a le adopta nevoilor i im- Bucuresti din 3 Mai 1913 cu modificarile i adaogirile
prejurarilor actuale. din 18 Aprilie 1909, 29 Decembrie 1910 si 13 Martie
Deasemenea administratiunea comunala a Municipiu- 1912.
lui Bu,curesti a intocmit in ultimul timp o serie intreaga Lege pentru infiintarea unei societati comunale pentru
de noi regulamente in legatura cu diversele ramuri de constructiunea i exploatarea tramwaelor in orasul Bu-
activitate ale Municipiului. curesti.
Toate aceste legi i regulamente in numar de 31 au Lege relativa la infiinorea unei societati comunale
fost aranjate in noua colectie in doua grupe distincte. pentru constructiuni de locuinte eftine in Bucuresti din
Grupa intai cuprinzand legile i regulamentele in leg.5.. 6 Mai 1910, cu modificarile i complectbrile din 21 A-
tura cu finantele Municipale : prilie 1913 si 6 Mai 1914.
Legea pentru organizarea finantelor locale, din 14 A- Lege privitoare la majorarea cifrei amenzi/or judeca-
prilie 1933. toresti §i la inodul incasárilor lor,

www.dacoromanica.ro
 DELA INSTITUTUL UgBANISTIC 709

Lege de expropriatiune pentru cauze de utilitate publi-
CA din 26 Octombrie 1864 cu modificarile din anul 1900,
anul 1913 si anul 1923.
Lege prin care se autorizä comunele urbane sa vancla
loturi de case invalizilor, vaduvelor cu orfani din rgzboi,
functionarilor de stat, jude i comung, precum i tuturor
demobilizatilor, plätibile in rate.
Regulamentul pentru punerea in aplicare a legii prin
care se autoriza comunele urbane sä van& loturi de casg
invaliailor, vaduvelor cu orfani din razboi, functionarilor
de Stat, jude i comung, precum i tuturor demobiliza-
tilor.
Astfel ca noua colectie de legi i regulamente a alp&
rut la timp, pentru a pune la indemana tuturor functio-
narilor administratiunei Municipiulul, grupate la un loc,
legile i regulamentele de care se servesc zilnic in inde-
plinirea functiunilor ce le sunt incredinote.
Deasemenea acest cod de legi si.regulamente, va fi uti_
lizat de toti avocatii care au de apgrat litigiile dintre
clientii lor si administratia Municipiului,
Locuitorii comunei, care au de plata atat impozite gi
taxe comunale cat i costul electricitätei i apei consu-
mate, vor ggsi in colectie, modalitatea fixgrei guantu-
amnia i perceprrei därilor comnnale precum i calculul
sumelor de plata pentru apa i electricitatea consumatä.
Cei ce construesc vor gäsi in Regulamentul de cons-
tructiuni i alinieri din colectie, indicatiunile de care au
nevoie pentru indeplinirea formalitätilor cerute de admi-
nistratia municipalä pentru constructiuni.
Aceasta colectiune de legi i regulamente, intereseaza
si celelalte administratiuni comunale, din cuprinsul Ord,
deoarece regulamentele in legatura cu diferitele ramuri
de activitate comunalá aplicate in Capital& vor fi con.
sultate. fie pentru a le commpara cu regulamentele simi-
lare pe care 4e aplica, fie pentru a le utiliza ca un ghid
pentru diferitele regulamente ce -vor intocmi pe viitor.
R, D.
6) Codul finantelor locale de Romul Gh. Pop, doc-
tor in drept, avocat, raportorul legii pentru organizarea
finantelor !locale,
Cuprinde
tegea pentru organizarea finantelor locale, publicatá
in Monitorul Oficial No. 88 din 14 April 1933, explicatg
ti comentata, insotita de desbaterile parlamentare, expu-
nerea de motive, avizul Consiliului Legislativ, raportul
dela Camera uSenat, discursurile Subsecretarului de
Stat dela Ministerul de Interne $ i al Raportorului in A-
dunarea Deputatilor, legile i jurisprudeno in leggturg
cu finantele locale $ i un index alfabetic.
Legea asupra contabiliatii publice asupra contro-
lului bugetului pi patrimoniului public.
Legea pentru perceperea si urmärirea venkurilor pu-
blke.
Pretul unui exemplar de 350 pagini este de 150 lei. Se
poate cumpara la toate librarifie $ i se poate comanda cu
ramburs la «Editura CurieruI Judiciar» s. a. Bucuresti,
Str. Artei 5. D. R.

DELA INSTITUTUL URBANISTIC

1. APEL. 2. MULTUMIRI.
Multumim oraselor membre i persoanelor particulare
Revista gUrbanismul este» trimisd regulat tuturor ora- cpri ne-au trimis plata abonamentului la revista Urbanis-
saw. Rugdm cu insistentd Administratiile Comunale sA mul precum i diferite sume pentru furnizarea publicatiu-
ia mäsuri ca revista sä poatd fi vdzutd i consultatd de nilor editate de Institutul Urbanstic dela 1 Septemvrie
D-nfi Primari, de D-nii Consilieri comunali si de toti pang la 15 Decemvrie a. c. dupa cum urmeaza :
d-nfi sefi de servicii comunale, cáci revista se trimite pen- Ing. V. Alimanisteanu, Pop Adrian. Ing. Vasile Ali_
tru a fi cititä, iar nu pentru a fi inchisä in arhive. mgnisteanu, Ing. Flavian Dem. Baldovin, Nicolae Mo-
cänescu, Soc. Clgdirea Româneasca, Ing, Gh. Bals, Ing.
Unii dintre d-nfi Primari de orase ne-au afirmat cA nici
Teodor Bals, Ing. Alex. Barbu, Ing, Luca Bädescu, Ing.
Maxim Bgduleanu, Eugen Botez Primaria Municipiului
nu au vazut macar revista, desigur din cauza inchiderei
Bucuresti, Arh. I. Berindei, Primaria Sect. III Albastru,
ei la arhivg. Alteori avem reclamatii CA nu au fost pri_ Ars. Spreitzer, Arh. Emilio Peternelli, Arh. Mircea Max
mite toate numerile. Popovici, Arh. Leopold Schindl, Eugen Schimsy, Arh.
George Simotta, Arh. Florea Stanculescu, Arh. Iosif Ver
Revista apare regulat odata pe do&A luni, asa cg fie- mont, Arh. Vignali & Gambara, Primaria Sect, I Galben,
care oras o primeste de 6 ori pe an. C>rasele sau persoa- Uzinele Comunale Bacurest, Primäria orasului Constan_
nele particulare cari nu primesc revista pang' la sfarSitul ta, Primgria orasului Medgidia, Primäria orasului Balcic,
bimestrului urmätor, sd instiinteze urgent tredactia pen- Primaria orasului Vama, Primaria orasului Vatra Dornei,
tru a face cercetarile necesare la pasta. Primgria oraplui Cavarna, Primgria orasului Teti,

www.dacoromanica.ro
 TABLA MATERIE1 PE ANUL 1933
"

Nr.
6
Numele autorului Titlul Pa gina revistei

STUDII
1 Prof. Ariz. State Ciortan Locuinte pentru functionarii Ministerului de Finante 1 1-2
2 Ing, George Borneanu Pavaje de cauciuc. 9 1-2
.3 Prof. C. Sfintescu Urbanistica Generala (introducere §i evolutia). 17 1-2
4 Prof. C. Sfintescu Locuinte in Romania. 149 3-4
5 Arh. I. D. Enescu Aspectele Locuintei Familiale i Locuintei colective In
Romania. 152 F 3-4
6 Ing. Teodor Curelea . Alimentarea cu apd a comunelor suburbane din Muni-
cipiul Bucuresti. 10 3-4
7
8
log. C. Sfintescu
Ing. Stefan Mihäiescu
Urbanistica Generatá (Igiena Urbaná).
Capitalul, Creditul i Constructia de Locuinte.
-
259 5-6
9 Ing. T. A. Rädulescu Terenul i Locuinta la orase. 263 5-6
10 Prof. C. Sfintescu Societatea Comunalá de Locuinte Eftine i Realizärile ei. 269 5-6
11 Prof. C. Sfintescu Urbanistica Generalä (Economia). 289 5-6
12 Dr. V. Deznai UrbanographieT 407 7-8
13 Prof. C. Sfintescu Urbanism si Invätämânt Superior in America. 417 7-8
14
15
Prof, C. Sfintescu Urbanistica Generalä (Edilitate). 426 7-8
Ing. Otto Bodascher Organizarea Serviciului Tecnic al orasului Brno (Brunn) 531 9-10
16 Prof. C. Sfintescu Urbanistica Generalá (Estetica) urmare. 536 9-10
17 G. half Urbanistica i monumentele istorice, 633 11-12
18 Ing. Otto Bodascher Masinismul in uzul administratiilor _comunale.
19 636 11-12
Ing. C. Sfintescu Urbanistica Generalá (Legislatia) urmare. 642 11-12
20 Prof. C. Sfintescu Orase Americane. 666 11-12
DISCUTII
1 Prof. C. Sfinfescu gi Noua piap a Gärei de Nord din Bucuresti. go 1-2
Ing. T. Rädulescu
2 xxx Comassärile in regulamentul Vienei. 212 3-4
3 C. S., Circulatia tramvaelor. 349 5-6
4 Prof. C. Sfintescu Noua lege pentru organizarea finantelor locale si Ur-
banismul. 349 5-6
DARI DE SEAMA
1 I. Roban VII-me assemblée génerale de l'Union des Villes de
2
Roumanie. 257 5-6
Dr. H. Spitzer traducere de Al 5-lea congres international pentru stiintde adminis-
I. Roban trative. 525 9-10
DIN VIATA AGLOMERATIUNILOR
1 Prof. C. Sfintescu Planul de aliniere al Focsanilor Românesti. 89 1-2
2 V. Tufescu (C. S.) Asezarea i -desvoharea orasului Iagi. 352 5-6
3
4
Prof. C. Sfintescu Expozitia din Chicago «Un secol de Progres». 438 7-8
Dr. G. Severeanu Bucuresti sub räsmerita din 7 Noemvrie 1769. 583 9-10
5 C. Sfintescu Centenarul orasului Turnu Severin.. 675 11 -12
URBANISM SI TURISM
1 C. S. Oficiul de turism al Municipiului Bucuresti. 94 1-2
2 C. S. Natura i arhitectura. 94 1-2
3 C. S. Drumurile, automobilismul si turismul roman. 216 3-4
4 C. S. Piata Unirei din Oradea Mare. 216 3-4
5 C. S. Grasse (Franta) orasul florilor i contrastelor. 216 3-4
6 C. S. Strada cu arcade la Bistrita. 353 5-6

www.dacoromanica.ro
 TABLA MATERIEI PE AN 1:1. 1933 7.11

No.
o
Numele autorului Titlul Pagina
revisiei

7 C. S. Harti turistice. 353 5-6

8 C. S. Din tarile vecine. 447 7-8
9 C. S. Propaganda turistica americana in 1933 pentru Europa. 447 7-8
10 x Podul Littorio. 590 9-10
11 x x Insula Ada Kaleh. 590 9-10-
12 C. S. Hotelurile americane si turismul. 679 11 - 12
13 Urbanism american. 679 11-12
14 C. S. Mormantul soldatului necunoscut american, 679 11-12
_
NOTE
1 C. S. Fin,antele municipale.
2 Clädirile noi in Romania executate in 1931. 96 1-2
3 C. S. Urbanism militar. 93 1-2
4 Activitatea Institutului Urbanistic italian (sectia Pie-
mont 1932). 99 1-2
5 C. S. Congresele circulatiei (Palermo, Mai 1932 si Roma, A-
prilie 1932). 99 1-2
6 C. S. Calatorii tirbanistice in Rusia.
7 C. S. Urbanismul in Rusia. 99 1-2
8 x x Planul regional urbanistic al Parisului. 99 1-2
9 C. S. Origina pietelor stelate in Franta. too 1-2
10 M. L. Ancheta internationalä asupra costului vietel. 100 1-2
1f C. S. Filtrul «Candy».
' 100 1-2
C. S. 100
12 Case de sticla la Londra. 217
13 C. S. Circulatia la Bucure,ti. 217
3-4
14 T. R. Geamuri ultraviolete pentru cladirile comunale in Anglia. 217
3-4
15 C. S. Urbanismul in Bulgaria. 217
3-4
16 C. S. Populatia oraselor din Romania. 353
3-4
17 T. P. SApâturi la Atena. 354
5 --t 6
18 T. P. Taxe pe coloanele electrice. 5-6
19 T. P. Taxele pe propriefatile necladite la Lyon. 354 5-6
T. P. 354 5-6
20 Umiditatea in localuri.
21 T. P. Urine de viermi in lemn.
354
354
5-6
22 In 7. B. S. Noul tunel pentru alimentarea cu apà in New-York. 355
5-6
23 big. B. S. Alimentarea cu and la Tokio. 5-6
24 T. P. $obolanii i plumbul.
355 5-6
25 In9 B. S. Tevile de plumb si cupru la apa de Mitt. 355 5-6
25 Ing. B. S. Täbâcar4ile si accidentele la canalizgri. 355 5-6
27 Ing. B. S. Arderea gunoaielor la Lyon. 355 5-6
28 Cristian Muscekanu Sgomotul oraselor. 356 5-6
29 C. S. Cel mai irPre orologiu din lume. 419 7-8
C. S. Transporturi rapide i economice pe câile ferate. 450 7-8
30
C. S. Un spital sgarie-nori la -Clichy (Sena). 451 7-
31
C. S. Densitatea si mortalitatea.
451 7-8
32.
33 C- S. Aerul curat.
451 7-8
34 P. .T. Alimentarea cli apA si canalizarea expozitiei dela Chi-
452 7-8
cago 1930. 452 7-8
35 C. S. Filtrarea apei la Marsilia. 452 7-8
36 C. S. Agistenta somerilor in Statele-Unite. 453 7-8
37 C. S. Automobilele in orasele mari. 453 7-8
38 C. S. Debitul i costul apei in -diferite orase. 53 7-8
39 C. S. Parisul se readapteaz5. 453 7-8
40 C. S. Roma Mussoliniana. 455 7-8
41 T. P. Necesitatea unei statistici a clâclirilor. 456 7-8
42 T. P. Lucfarile publice in 10 ani de fascism. 456 7-8
43 Ing. Otto Bodascher Intreprinderile economice ale orasului Brno (Brunn),
calatorie de studii. 591 9 j

www.dacoromanica.ro
712 URBANISMUL

Nr.
L.
a
6
Numele autorului Titlul Pagina
revistei
Z _
44 I. P. O cladire uriasa. 593 1 9-10
45 I. P. Lupta intre calea feratä i osea pentru aprovizionarea
Parisului. 593 9-10
46 T. R. Trolleybusul. 594 9-10
47 N. B. Gaz de iluminat in tuburi. 594 9-10
48 A. P. Mericourt ores-gradinä. 594 9-10
49 A. P. Serviciul de apa $ i canal al Varsoviei. 594 9 10
50 Ing. Otto Bodaschev Sistematizarea orasului Brno. E 80 11-12
51 I. B. Orasul Praga i locuintele. E 87 11-42
52 A. P. Canalul Marea Alba-Mama Baltic& 687 11-12
53 A. P. Case populare (Forli). 687 11-12
54 A. P. Angora modernä. (87 11-12
55 C. S. Semnalizarea drumurilor aeriene prin caile ferate. 687 11-12
56 C. S. Invatamantul urbanistic In Statele-Unite. f 88 11-12
57 A. P. Accidente de circulatie la Berlin. 68 11-12
RECENZII

1 T. R. Bucurestii vechi (Prof. C. Moisil). 101 1-2

2 I. C. Protectiunea titlului i ingradirea exercitiului profesiunei
de inginer (Ing. A. Zanescu). 102 1-2
3 J. C. Pavaje speciale (Ing. St. Lakatos). 103 1-2
4 J.C. Pavaje de asfalt (Ing. E. Hartstein). 103 1-2
5 L C. Fundatiile palatului Soc. de telefoane (de Ing. D. Stan) 103 1-2
6 C. s. Alterarea cimenturilor (N Nicolaescu). 103 1-2
7 M. L. Malaria in Romania (E. RaSmerita). 103 1-2
8 C. S. Strassen und Platze im Stadtkörper (Dr. Ing. Hans
Lubke). 104 1-2
9 C. S. Il fascismo a palazzo marino. . 104 1-2
10 C. S. Lucarile biuroplui permanent al «Uniunei oraselor din
Londra». 105 1 -2
11 C. S. Gestiunea puterilor locale in Germania. 105 1-2
12 C. S. Uniunile oraselor din diferite tari i activitatea lor re-
centa. 106 1-2
T. P. Protectia distributiei apelor contra loviturilor de berbec
13
(V. Sirdey). 107 1-2
T. P. Concursul technicienilor municipali (Rouen 1932). 107 1-2
14
T. P. Protectia moderna contra electricitätei atmosferice. 107 1-2
15
16 T. P. Locuinta i mortalitatea (Bourdeix). 1(8 1-2
.-
17 T .P. Salubritatea locuintei lucrätorilor, factor esential al or-
ganizatiei stiintifice a lucrului (M. Goumeau). 108 1-2
18 T. R. Consumul de apa si reteaua de alimentare in coloniile
de gradini (Ing. Hans Lübke). 109 1-2
19 T. R. Combaterea mustelor la clepozitele de gunoaie (Ing.
Fred. W. Freise). 169 1-2
20 B. Str. Obtinerea apei perfect potabilä prin «Carbosteril» (Dr.
M. jaeniche). 110 1-2
21 B. Str. Prevenirea si combaterea sgomotului. 110 1-2
22 B. Str. Tapete incalzibile. 111 1-2
23 B. Str. Ganalizari cu scurgeri directe (fará sifoane si amine de
decantare de Ing. K. Burkhardt). 111 1 -2
24 T. R. Locuinte - Masini de locuit - cum se vor face in Ru-
sia (Housing, Decemvrie 1931). 112 1 -2
25 B. Str. Congresul Uniunei oraselor spaniole la Coruna (Oct.-
Dec. 1932). 112 1-2
26 C. S. Haussman. (André Morizet). 112 1-2
27 C. S. Constructii noi In cartier istoric la Paris (Urbanisme,
Dec. 1932) 116 1-2
28 C. S. Urbanismul la New-York (Urbanisme, Decemvrie 1932) 113 1-2

www.dacoromanica.ro
 TABLA MATERIEI PE ANUL 1933 713

.*2
Nr.
o
Numele autorului Titlul Pagina
revistelor

29 T. P. Metropolitanul la Milano (Urbanistica, Ian.-Febr. 1932) 113 1-2,

30 T. F. Servkiul de ap a. potabila la Londra (Statistica Interna-
tionala a marilor orase - Haga 1931). 114 1-2
31 C. S. Pavarea strazilor urbane (de Ing. Piero Viotto). 114 1-2
32 C. S. Gradinile publice (de Arh. Pietro Belto). 114 1-2
33 C. S. Accidentele cauzate de circulatie in Turin (de Dr, G.
Melano ) . 114 1-2
34 C. S. Iluminatul strazilor (de Ing. Guido Peri). 115 1-2
35 C. S. Caracteristicele principalelor tipuri de gradini (de Arh.
Pietro Belto). 115 1-2
36 C. S. Constructiunea marilor sali (de Ing. Scarlat Fotino). 218 3-4
37 C. 5. Numar comemorativ inchinat lui Elie Radu. 218 3-4
38 xxx Anteproect de lege pentru purtarea titlului i exercitarea
profesiunei de inginer i pentru organizarea Coiegiu-
lui Inginerilor. ---. 219 34
3-4
39 C. S. Prevederi demografice (de I. Andriescu-Cale). 218
40 M. L. Se construeste prea mult ? (de Ing. S. Mibaiescu). 220 3-4
41 M. L. Urbanismul i locuinta in Romania (de Prof. C. Sfin-
tescu). 221 3-4
42 1. C. Automobilismul in Romania (de Ing. I. Macovei). 222 3-4
43 I. C. Inbunatätiri efectuate la instalatiile de alimentare cu apa
(de A. Kery). 222 3-2
41 xx Noua gara din Milano (de Ing. Insp. G-1 V. Stoica). 223 3-4
45 .: Transformarile garii de Nord din Bucuresti. 224 3-4
46 B. Istoricul garit de Nord din Bucuresti (de arh. V. G. ste_
fânescu). 225 3-4 1

47 C. S. Building height, bulk and form (de B. Ford). 225 3-4 1

48 C. S. Recent advances in Town planning (de Thomas A-

dams). 226 3-4
49 T. R. Die Wohnungsnot und das Wohnungselend in Deutsch-
land (de Bruno Schwan). 227 3-4
50 T. R. Dreissig Jahre Wohnungsreform. 227 3-4
51 A. P. Sistematizarea orasului Genova. 227 3-4
52 A. P. Sistematizarea orasului Paris (de André Morizet). 227 3-4
53 A P. Planul urbanistic al ora§ului Verona. 228 3-4
54 A. P. Lucrari urbansitice in Nantes. 228 3-4
55 A. P. Organizarea circulptiei la Genova. 228 3-'-4
56 C. S. Amenajäri de ()rase in Noua Zeelanda. 228 3-4
57 C. S. Compresarea gunoafelor. 228 3-4
58 C. 5. Igiena laptelui. 228 3-4
59 C. S. Igiena satelor. 229 3-4
60 C. S. Politica si economia municipalä in Rusia sovieticá. 229 3-4
61 C. S. Ispahan sub marii sahi (de P. Herbé). 229 3-4
62 C. S. Parisul port la mare (de A. Guerard). 231 3-4
63 C. S, Amenajare, zonificare si libertate (de Meyer Levy) 231 3-4
64 C. S. ' Montreal, metr000la Canadei (de E. de Groer). 232 3-4
65 C. S. Noi progrese urbanistice inItalia (de Prof. G. Giovan.
noni). 232 3-4
66 C. S. Propunerile Institutului National Urbanistic Italian (sec-
tia Piemont) relative la noua lege pentru planurile ur-
' banistice (de D-ri, Maina, Melano i Ramello). 232 3-4
67 C. ...T. Dinamica moulatiei i cerintele locuintelor (de Dr. Fr.
Burgdörfer). 233 3-4
68 B. Str Umiditatea eerului duoa conceptia americana (de Ing.
Karl R. Rybca). 234 3-4
69 B. Ste Exoerientele sindicatului regiunei raului Niers pentru cu-
rätirea anelor uznte ne cale electricä (de Peg. Baurat
Schmitz Lenders si Dr. Jung). 234 3-4

www.dacoromanica.ro
714 URBANISMUL

a
o
Numele autorului Titlul Pagina
Nr.
revistelor
Z
,

70 C. S. Darea de seamd a activitatei Soc. Arhitectilor Romani

pe anul 1932. 356 5-6
71 C. S. Buletinul Soc. Regale de Geografie. 356 5-6
72 A. P. Ultimele perfectiondri in domeniul betonului armat (de
Ing, Insp. G-1 Th. Atanasescu). 357 5-6
23 I. C. Podurile peste canalul Bega (de Ing. Emil Anastasiu). 357 5-6
74 I. C. Progrese in constructia pavajului mozaic (de Ing. An-
driescu-Cale). 357 5-6
75 I. C. Rolul sondajelor la stabilirea rezistentei admisibile de
Ing. X. Leahu. 358 5-6
76 V. G. Dale si placi de ciment (de Dr, A. Steopoe). 358 5-6
77 C. S. Rezistenta la compresiune i greutatea volumetricá a cä-
rämizilor (Ing. S. Parapeanu). 358 5-6
78 C. S. Assainissement général des villes. 359 5-6
79 B. Str. Dectscher verein für Wohnungsreform. 359 5-6
b0 T. R. Taschenbuch der Stadt entwasserung (de K. Imhoff). 360 5-6
81 T. P. Plusvaluta funciarä urbanä (de P. Bordeix). 36 ) 5-6
82 T. P. Aplicatia generalä a planurilor de amenajare (de H. Ta-
lamon). 361 5-6
83 T. P. Suprimarea fumului industrial si legea din 20 Aprilie
1932 (de C. Roster). 361 5-6
84 T. P. Amenajarea regiunei parisiene i proprietarq suburbani
(de G. de Castellan). 362 5-5
85 T. P. Lucrärile publice i valoarea imobihara (de C. Bouché). 362 5 6
85 T., P. Sonda fonica pentru mäsurarea intensitätilor sonore, in-
trebuintarea ei in studiul perceperii sgomotelor exte,
rioare i acusticei cMdirilor (de T. F. Cellerier). 36 3 5-6
87 T. P. Arhitectura bolsevizatä (de Camille Monclaire). 26 1 5-6
88 T. P. Nudismul Ingrozitor (de Camille Monclaire). 36 5 6
89 B. Str. Guri de scurgere pentru apele de ploaie la canalizare
sistem unic (de Dr. Ing. Kehr). 364 5-6
90 B. S. Aolicatiunea cärbunelui activ la filtre de nisio incete (de
P. Schinit). 365 5-6
91 B. S. Alimentarea eu ap i canalizarea in cartierele noi urbane
si suburbane (de Ing. Clemens Delkeskamp). 365 5-6
92 B. S. Influenta Luminei solare la orientarea i Mrgimea strä-
zilor (de Dr. Ing. E. Neuman). 366 5-6
93 B. S. Retinerea murdäriilor in canalele deversoare (de Ing.
H. Güntzel). 366 5-6
94 B. S. Scurgerea apelor de ploaie (de kg. W. Karp), 367 5- 6
95 C. S. Amenaiarea zonelor industriale în Marea Britanie (de
H. Chapman). 367 5-6
96 C. S. Invätämantul urbanistic in Danemarca. 368 5-6
97 C S. Carti noi. 369 5-6
98 C. 5. Proprieté de la Voirie (de V. Van Lint). 269 5-6
99 C. S. Lotissements (de Monsarrat). 369 5-6
100 C. 5. Gad de autobuze (de Royer). 370 5-6
101 B. S. Bonot i Knot. 3.7 03 5 -6
102 A. P. Avtostrada Genova-Serravale-Scrivia. 371 5-6
103 A. P. Informatii urbanistice dela : Berlin, Anvers Bruxelles,
Zürich, Roma, Paris si Londra. 371 5-6
104 A. P. Planul de sistematizare al orasului Verona (de Ing. Nino
Gallicuberti). 372 5-6
105 A. C. Stabilirea rezistentei admisibile a terenuriIor de fundatii
(de Ing. Leahu). 457 7-8 '

105 I. H. P. Industria cauciucului (de Inq. George Borneanu). 458 7-8 1

107 I. H. P. Receptia materialelor si valorificarea datelor obtinute.

(de Ing. C. C. Teodorescu). 458 7-8
103 1. C. Regia autonomä a porturilor i callor de comunicatie pe '

apä. 458 7-8

www.dacoromanica.ro
 'TABLA MATERIEI PE ANUL 1933 715

8
6
Numele autorului Titlul Pagina
Nr.
revistelor

109 I. C. Darea de seamä a congresului al 11-lea A. G. I. R. Bra-

sov 1932. 458 7-8
110 L C, Norme pentru remunerarea inginerilor diplomati. 459 7-8
111 I. C. Amplasamentul noului pod peste Dunäre. 460 7-8
112 M. L. 5omaju1 intelectual (de Dr. G. Banu). 460 7-- 8
113 H. S. Sate model. 461 7-8
114 H. S. Igiena Urban& 461 7-8
115 H. S. Intretinerea serviciilor sanitare. 461 7-8
116 H. S. Politica socialä rentabild (de Heinz Potthof). 461 7-8
117 H. S. Ajutorarea someurilor cu metode atiintifice. 461 7-8
H. S. Politica locuintelor in legislatia socialá din ultimii ani. 461 7 8
118 7-8
119 H. S. Activitatea pe ultimii ani a sectiunei de higienä de pe 462
lângä Liga Natiunilor.
121 M. L. Cartelurile Industriale (de Alex. Topliceanu). 463 7-8
122 M. L. Locuinta in Románia de Prof. C. Sfintescu. 461 7-8
123 I. H. P. Porturi maritime române. 461 7-8
124 I. H. P. Heliostatul sistem Arthel pentru luminarea localurilor lo-
cuite (Le Genie Civil 1932). 465 7-8
125 I. H. 13, Putul aerian de la Trans-le-Provence. 465 7-8
126 H. S. Posibilitätile desvoltärei industriei la ,noi (de Dr. Aure-
lian Z. Strat). 4E6 7-8
127 H. S. Densitatea retelei fluviale din Basarabia (de S. Zaha_
rov). 466 7-8
128 I. P. Statia Bucuresti-Grivita (de A. Bartolomeu). 466 7-8
129 L P. Pavilioane de locuinte colective pentru agentii cäilor
franceze de stat (de Arh. Maria Irineu). 467 7-8
130 L P. Centrala hidroelectrica din Dnieprostoy (de Ing. G.
Grofsoreanu). 467 7-8
131 T. P. Reorganizarea comisiunei monumentelor istorice. 463 7-8
132 T. P. Amenajarea pietei Maillot din Paris. 4E8 7- 8
133 T. P. Salonul societätei franceze a urbanistilor (de P. La-
doné). 468 7-8
134 T. P. Arhitectura moderná (conferinta d-lui Clozier). 469 7-8
135 T. P. Câteva noi constructii in cetatea universitarä Paris. 470 7-8
136 T. P. Mijloace de prevenirea transmiterii sunetului. 471 7-8
137 T. P. Instalarea ventilatiei unui imobil comercial la Berlin. 471 7-8
128 T. P. Cité-ul din Champ-des-Oiseaux 15110 Bagneux (de
Marcel Satin). 471 7-8
139 T. P. S5 nu päräsim intrebuintarea lemnului (de L. Michon). 472 7-8
140 A. P. Marile lucräri comunale in curs (Genova). 472 7-8
141 A. P. Primul congres national al sträzei de beton (de Dr. Ing.
Ettore Contini). 473 7 -8
142 A. P. Vizita Reginei Mame a României la Genova. 473 7-8
143 A. P. Probleme de higiend urbanisticä. Asupra oraselor noa-
stre de milioane" (de Prof. Luigi Piras). 473 7-8
144 A. P. Pentru desvoltarea turismului Ligurian (Iunie Geno-
vez" i satul balnear"). 474 7-g
145 Ing, B. S. Alimentarea cu apä a orasului München. 475 7-8
146 Ing. B. S. Locuinte. (Camere noi, higiena de Dr. W. Liese). 473 7-8
147 T. R. Märirea instalatiei de alimentare cu anä a orasului
Kempten i. Allgäu, (de consilier M. Vicari). 475 7-8
148 T. R. Congresul drumurilor din 1933 la Cleveland. 475 7-8
149 T. R. Impresii de cülätorie privitoare la constructia de locu-
inte in Anglia in comparatie cu Germania (Dr. Hel-
mut Gaumitz). 476 7-8
150 T. R. CAtä apä de canal se poate permite sä se- scurgá intr'un
rau. 477 7-8
151 T. R. Conducta de ap5 f5r5 sgamot (de Dr. Ing. Max Men- I
geringhausen). 477 7-8

www.dacoromanica.ro
716 URBANISMUL
e Nr.
6
a Numele autorului Titlul Pagina
revistelor
6
Z
151 T. R. Fabricatia tuburilor de beton si intrebuintarea lor la ca-
nalizari(de Dr. Ing. H. Friesecke), 478 7-8
152 T. R. Noi cartiere la periferie sub aspectul higienei (de Prof.'
H. Kliewe). 478 7-8
153 T. R. Fabricatia tuburilor de bazalt i utilizarea lor la canali-
zare (de P. Schneider). 479 7-8
154 C. S. Proprieté de la voirie (de Van Lint, continuare). 479 7-8
155 C. S. Formarea personalului in Statele Unite. 479 7-8
156 C. S. Activitatea Uniunei Oraselor din Statele Unite (Ameri-
can Municipal Association). 479 7-8
157 T. P. In legatura cl expozitia din 1937 - Paris (de Pierre 7-8
Remaury). 4S0
158 T. P. o autostradáde acces la New-Yoik (de R. G. Sher-
rett), 480 7-8
159 T. P. Opera lui Ernest Hebrard in Grecia (de P. Lavedan). 480 7-8
160 C. S. Le trolleybus (par ing. Jarrige). 482 7-8
161 C. S. Ctimetiéres de bandieue (par Lambert). 482 7-8
162 A. P. Forul Mussolini. 482 7-8
163 A. P. Probleina marei Moscove. 482 7-8
164 A. P. Necesitatea planurilor regionale 9i disdplina lor juridica
(de Dr. Virgilio Testa). 483 7-8 -
165 A. P. Al treilea congres national de studii romane. 484 7-8
166 A. P. Institutul national de urbanistica (de Alberto Calza 7-8
Bini). 484
167 A. P. Piete i stazi de trafic in Roma (comunicarea Dr. Ing. 7-8
Vincenzi Civico). 484
168 C. S. La petite ville (de V. Deznai). . 485 7-8
169 B. S. Divizarea dreptului embaticar la parcelari (de Dr. Wer- 7-8
ner Ehrenforth). 485
B. S. O eroare fundamentalä in economiile colective pentru
170
constructie (de Weiss). 485 7-8
0 lege de constructie urbana i ruralä in Anglia). 486 7-8
171 - A. P.
172 I. H. P. Emulsiuni bituminoase in technica rutiera moderna (de.
Ing, Stefan Lakatos). 595 9-10
173 H. P. O nona politica in administrarea pädurilor statutui de N.
Mihail. 596 9-10
174 I. H. P. Asupra rezervoarelor cilindrice din tabla de fier, dimen-
sionarea lor cea mai economicä (de Ing. Ion Rasa- 9-10
rica). 596
Industria inghetatei (de M. Damonie). 596 9-10
175 I. P. E.97 9-10
176 xx Ermil Pangrati (de G. G. Longinescu).
177 M. L. Economie dirijata, liberala sau organizatá (de inginer
St. Miháiescu). 598 9-10
178 M. L. Consiliul Legislativ i amendarea legilor (de Corneliu
Rudescu). 539 9-10
179 C. S. Der Bau von Kleinwohnungen mit Tragbaren Mieten
(de F. Schuster). 599 9 - 10
180 T. R. Die Sozialpolitische Bedeutung der Wohnungswirt-
schaft inder Gegenwart und Zukunft. 01 9-10
181 T. P. Grinzisoare in aluminium (de M. B.). 602 9-10
182 A. P. Activitatea departamentului de higiena i sanatate in
sand 1932 (de Prof. Mario Ragazzi). 602 9-10
183 A. P. Casa studentului (de Cesare Marchizio). 693 9-10
184 xx Cartiere noi periferice din punct de veclere technico-
higienic (de Prof. Dr. H. Klike si G. Weise). 613 9-1)
185 T. R. Alimentarea cu apa a orasului Toulouse (Genie Civil
Nr. 12/1933). 603 9-10
186 T. R. Influenta apelor mari ale Rinului asupra puturilor de ali-
mentare cu apa a orasului Bonn, (de Prof. H. Selter). 603 9-10

www.dacoromanica.ro
 TABU MATERIEI PE ANUL 1983 717

+5"
Nr.

6
Numele autorului Titlul Pagina revistei

187 T. R. Instaktii separate de alimentare cu apä în comune cu ali-

mentare centralá de apa (de Prof. Mantenfeld p Foer-
derventher ). 604 9-10
188 T. R. Inläturarea mirosului de clor al apelor tratate cu clor d:n
basinele de innot inchise (de Dr. Fritz Ditthorn). 604 9-10
189 T. P. Ultimele masuri in domeniul constructiei i locuintei in
Germania (de Fr. Sch.). 604 9-10
190 C. S. Amenajarea zonelor industriale in Germania (de Prof.
Dr. Heiligenthal). 605 9-10
191 C. S. InväTämântul urbanistic in Italia. 605 9-10
192 T. P. Spre unificarea serviciilor de transport in comun in Lon-
dra (de Gilbert J. Pousonby). 695 9-10
194 T. P. Exploatarea afisajului in profitul comunelor in Franta gi
Elvetia. 606 9-10
195 T. P. Legislatia regiilor municipale in Franta (de Maurice Fe-
lix). 607 9-10
196 T. P. Comitetele de contdbuabili pentru refonna administra-
tiilor locale in Statele Unite ale Americei. 607 9-10
197 -7'. P. Autostradele in diferite tad. 607 9 -10
198 T. P. Statistica in serviciul tecnicei sanitare (de Dr. G.
Ichok). 608 9-10
199 C. S. Locuinta in inältime. 609 9-10
200 A. P. Functiunea planurilor de asanare i mijloace pentru in-
deplinirea lor (de Dr., Y. Testa), 611 9-10
201 A. P. Aplicarea pIcilor de cauciuc in pavarea strazilor orá-
eneti (de G. Marchini). 612 9-10
202 A. P. Autostrada Colonia-Bonn de Ing. Biglis. 612 9-10
203 A. P. Cea mai buna sectiune de stradd (de Ing. E. Silva). 613 9-10
204 T. R. Casele de economie pentru constructii engleze i amen-
cane in timpul crizei (de Dr. Alexander Block), 613 9-10
205 C. S. Pe marginea contractului suedez. 688 11-12
206 1. C. Primul congres a1 barajelor mari i conferinta de ener-
gje dela Stockholm (de Ing. Andriescu-Cale). 689 11-12
207 1. C. Progrese noi i viitoare posibiliati de desvoltare a cons-
structiilor de beton si beton armat (de Ing. Kleinloyel) 689 11-12
208 J. C. Institutul de igienä din Budapesta (de R. Olmescu). 690 11-12
209 J. C. Despre piata muncii manuale i intelectuale (de Dr.
Manoil). 690 11-12
210 1. C. O anchetâ asupra pelagrei in Romania (de Dr. E. RA's-
menta) 690 11-12
211 I. C. Aportul asigurärilor sociale obligatorii in luptâ impotriva
maladillor reumatismelor (de Dr. S. Goliger). 691 11-12
212 1. C. Alimentarea cu apa a orasului Braila (de Dr. P. Cosac) 691 11-12
213 C. S. Rapport 1932-1'33 de l'associations des cites linéaires
(de G. Bennoit-Levy). 691 11-12
214 T. P. Decizie ministerialä relativâ la constructia localurilor de
hicru la domiciliu. 692 11-12
215 T. P. Limitele actuale de inältime a turnurilor (de H. Loosier). 692 11-12
216 T. R. Noutati in constructia vehiculelor de transport (de dipl.
Ing. J. J. Ehemann). 693 11-12
217 T. R. Inlâturarea apelor uzate in Chicago (de Hans Kuhn). 693 11-12
218 T. R. Striaciuni produse de furn (de Prof. Dr. Rudolf Lorenz) 693 11-12
219 C. S. Piscine sub cerul liber (de Dennison). 694 11-12
220 C. S. Rolul zgarie-norului in viata modernä (de Colonel Icre). 695 11-12
221 C. S. Zonificarea i legislatia urbadä (de Groer). 695 11-12
222 A. P. Situatia urbanisticfi a principalelor orase italiene fatá de
noua lege (de Ing. V. Civico). 697 11-12

www.dacoromanica.ro
718 URBAN-ISM-lit
DIN SUMARELE, REVISTELOR

.o
.4)
4 1,j _
e.)
Nr.
Titlul N r.
16.

o
§
g ey
E
E
sevistei 6
Titlul revistei
-Z

A. Romane 36 Revista tiintifica V. Adama.

chi". 373 5-6
Buletinul Societatei Politecnice 116 1 -2 37 Revista Technica C. F. R, 373 5-6
2 Buletinul Soc. Medicale de E- 38 Revista Asociatiunei Generale a
ducatie 116 1-2 Conductorilor de Lucrari Pu-
3 Buletinul Asociatiei Generale a blice. 373 5-6
Inginerilor din Romania, 116 1-2
4 Natura. 116 1-2 B. Streine
5 Progresul Social. 116 1-2
6 Revista Asocfatiei Generale a 116 1-2 39 L'Architecture. 374 5-6
Conductorilor de Lucrari Pu- 40 Bautechnik. 374 5-6
bike. 41 Genova Rivista Municipale. 374 5-6
7 Revista de Igiena Sociala. 117 1-2 42 Gesundheits-Ingenieur. 374 5-6
8 Revista Padurijor. 117 1 2 43 Le Genie Civil. 375 5-6
9 Revista tiintifica V. Ada- 117 1-2 44 . Schweizerische Bauzeitung. 375 5-6
machi". 45 Urbanisme. 375 5-6
10 Ciment 9i Beton. 117 1-2 46 Urbanistica. 375 5 -6
47 Die Wohnung. 375 5-6
B. Streine 48 Zeitschrift des Vereines Deut-
scher Ingenieure. 375 5 6
11 L'Administration Locale. 117 1-2
12 L'Architecture. 117 1-2 A. Romane
13 Genova. 117 1-2
14 Gesundheits-Ingenieur. 117 1-2 49 Buletinul Societätii Politecnice. 487 7-8
15 Housing.. 118 1-2 50, Revista Asociatiunei Generale a
16 Monatshefte fiir Baukunst und Conductorilor de Lucrari Pu-
Städtebau. 118 1-2 blice din Romania. 487 7-8
17 Revista Boletin de la Union de 51 Ciment i Beton. 487 7-8
-Municipios Espagnoles. 118 1-2 52 Revista Technica C. F. R. 487 7-8
18 Urbanisme. 118 - 1-2 53 Buletinul A. G. I. R. 487 7-8
19 Urbanistica. 118 1-2 54 Revista de Igiena Sociala. 487 7-8
20 Die Wohnung. 119 1-2 55 Revista *tiintificä V. Adama-
chi". 488 7-8
A. Romane
B. Streine
21 Buletinul A. G. I. R. 235 3-4
22 Revista Tecnica C. F. R. 235 3-4 56 L'Architectüre. 488 7-8
23 Revista de Igiena Sociala. - 235 3-4 57 Genova Rivista Municipale. 488 7-8
21 Ciment si Beton. 235 3-4 58 Gesundheits-Ingenieur, 488 7-8
15 Progresul Social. 235 3 -4 59 Die Wohnung. 483 7-8
26 Natura. 235 3-4 60 Urbanisme. 488 7-8
61 Urbanistica, 488 7-8
B. Streine
A. Romane
27 Urbanisme, 235 3-4
28 Die Wohnung. 225 3-4 62 Buletinul Societatei Politecnice. 614 9 -10
29 Genova. 235 3-4 63 Buletinul A. G. I. R. 614 9-10
30 Gesundheits-Ingenieur. 236 3-4 64 Natura. 614 9 10
65 Progresul Social, 614 9 -10
A. Romfine 66 Revista de Igiena Sociala. 614 9-10
67 Revista de Drept Public. 614 9-10
31 Buletinul A. G. I. R. 373 5 6 68 Boabe de Grau. 614 9-10
32 Buletinul Soc. Politecnice. 373 5-6
33 Ciment §i Beton. 373 5-6 69 Buletinul Societatei Politecnice: 698 11-12
34 Natura. 373 5-6 70 Buletinul A. G. I. R. 698 11-12
35 Progresul Social. 373 5-6 71 Revista de Igiena Social& 693 11-12

www.dacoromanica.ro
 TABLA MATERIEI PE ANUL 193g 710

-r

es te publicat
Pagina unde
Q.)

sumarul
.9_

liflul Nr.
)`.)
Nr.
TitluL =
u

-
ag.g
revistei ,.; revistei
6.7 r,
Z 4,0

1
72 Revista de Drept Public. 698 11 12 82 Urbanisme. 9 -19 615
73 Natura. 698 11 - 12 83 L'Architecture. 11-12 68
74 Lumea Noua. 698 11 - 12 84 Gesundheits-Ingenieur 11-12 618
75 Ciment i Beton. 698 11- 12- 85 Die Wohnung 11 12 618
76 Revista Tecnica C. F. R 698 11-12 86 Urbanistica 11-12 618
87 Urbanisme 11-12 618
B. Streine

77 L'Architecture. 615 9-10

78 Genova - Rivista Municipale. 615 9-10
79 Gesundheits-Ingenieur. 615 9 -10
80 Die Wohnung. 615 - 9-10
81 Urbanistica. 615 9 -10

JURISPRUDENTE SI LEGI

E
8 Nr.
a Culegatorul Titlul Pagina
revistei

1 P. Mintálutá Autorizatii de constructie (crearea de calcan la vecini). 119 1 -2

2 1 T. P. Durata responsabilitatii arhitectului ai antreprenorului
(de Ing. A. Capitan). 121 1-2
3 C. S. Exproprieri la Milano. 236 3-4
4 C. S. Exproprieri la Genova. 2: 6 3-4
5 XXX Garantarea proprietatei. Renuntarea la expropriere. 236 3 4
6 XXX Autorizatie de constructie. 236 3-4
7 XXX Cerere de inscriere in buget. An expirat. 236 3-4
8 XXX Expertiza. Raport. 236 3-4
9 XXX Industrii insalubre. Autorizare de functionare. 236 3-4
10 XXX Locatiune. Neplata chiriei. Reziliere, Coproprietari. 236 3-4
11 XXX Imobil. Supunere La expropriere. Suspendarea platii
pretului. 136 3-4
12 XXX Comunitate. Ulicioara. Prezumtie de necomunitate. 236 3-4
13 C. S. Legea Cadastrului Roman. 376 5-6
14 T. P. Propunere de lege pentru oficiile publice de louuinte
eftine rurale (de Felix Gonin). 491 7-8
I 15 T. P. Justitia adrninistrativk 491 7-8
1 16 T. P. O deiinitie a lotizarei (Levasseur). 491 7- 8
17 T. P. Intrewpere de curent electric. 491 7-8
18 XXX Refuz de autorizatiune de constructie (Ploesti). 616 9 10
19 XXX Autozizatiune pentru reparatiuni radicale (Ploesti). 616 9-10
20 XXX Autorizatie de constructie Regim. Situatia calcanulm.
Ouligatiunile constructorului fata de vecinatati. 616 9- 10
21 XXX Al.torizatie de constructie. Reclamatiile vecinilor (Mu-
nicip. Bucuresti). 618 9- 10
22 XXX Determinarea despagubirei pentru expropriere )Italia). 618 9-1Q
23 T. .1). Responsabilitatea in caz de daune cauzate unui imobil
prin trepidatii provocate de vehicule de mare tonaj. 699 11-12
24 T P. Distributia apei de baut i instalarea hasnalelor in par-
celari. 699 11- 12
25 D. R. Comitetul local de revizuire Cernauti i denumirea stra-
zilor. 700 11-12

www.dacoromanica.ro
720 ItRBANISMIJL
ORASELE NOASTRE
-6 1:1
o
No. L.
No.
Numele orasului 8 Numele orasului o.
6 revistei o revistei

1 Arad 122 1-2 30 Satu Mare 385 5-6

2 Bucuresti 122 1-2 31 Sibiu 385 5-6
3 Cluj 123 1-2 32 Tecuci 385 EL6
4 Constança 124 1-2 33 Vaslui 385 5-6
5 Iasi 124 1-2 34 Arad 492 7-8
6 Olt 124 1-2 35 Bucuresti 7-43
492
7 Oradea 124 1 2 36 Cluj ,V4 7-8
8 Satu Mare 121 1-2 37 Husi 494 7-8
9 Sibiu 124 1-2 38 494 7-8
10 t Targul Mures 124 1-2 39 Oradea Mare 495 7-8
11 r Turnu-Severin 124 1-2 40 Satu Mare 495 7-8
12 Vaslui 124 1-2 41 Targu Mures 495 7-8
13 Arad 237 3-4 42 Timisoara 495 7-8
14 Back' 237 3-4 43 Turnu Severin 495 7-8
15 Bucuresti 237 3 4 44 Arad 619 9-10
16 Constança 233 3 -4 45 Bucuresti 619 9-10
17 Cluj 238 3-4 46 Brasov 619 9-10
18 Oradea 238 3 4
47 Cluj 619 9-10
19 Satu Mare 238 3-4 48 Iai 620 9-10
20 Sibiu 238 3-4 49 Oradia Mare 620 9-1
21 Targu-Mures 238 3-4 50 Satu Mare 620 9-11
22 Timisoara 238 3 -4 51 Timisoara 621 9-10
23 Turnu-Severin 238 3-4
52 Turnu Severn 620 9-10
Vaslui 238 3-4 53 Arad
24 54 Bucuresti 7C0 11- 12
25 Arad 283 5-6 55 Cluj
26 Bueuresti 283 5-6 56 Oradia
27 Cluj 385 5-6 57 Timisoara 701 11-12
28 Constança 385 5-6
29 Oradea 385 5-6
AUTORIZATII - CONCURSURI - EXPOZITII .

6-
u Recenzentul 'filial Pagina
Nr.
revistei

1 Cereri de autorizaçii de construcçii introduse la Prima-

ria Municipiului Bucuresti dela 1 Ianuarie pana la 15
Februarie 1933. 125 1-2
2 C. S. Amenajarea pieçei Bratianu din Bucuresti. 129 1-2
3 C. S. Expoziçie fotogrametrica. 130 1-2
4 Cereri de autorizaçii de construcçii introduse la Pri-
maria Mnnicipitului Bucuresti dela 15 Februarie pana
la 1 Aprilie 1933. 239 3-4
5 C. S. Prelungirea termenului concursului pentru Piaça Bra-
tianu din Bucuresti. 252 3-4
6 C. S. Concurs pentru planul urbanistic al orasului Padova. 252 3-4
7 C. S. Concurs pentru o fantana la Bolonia (Urbanistica). 253 3-4
8 C. S. Expozitia circulaçiei (Bruxel). 253 3-4
9 Cereri de autorizatii de construcçii introduse la Pri-
mária Municipiului Bucuresti dela 1 Aprilie p:inä la
1 Iunie 1933. 386 5-6
10 C. S. Reuniunea internationalä a arbitectilor (Milano, Sep-
tenibrie 1933). 403 5-6

www.dacoromanica.ro
 TABLA MATERIEI PE ANTI 1933

L.,
Nr.
Recenzcntul TitluI Pagina rcvistei

11 C. S. Salonul societätei urbani§tiIor francezi. 433 5 -6

12 Cereri de autorizatii de constructii introduse la Pri-
märia Municipiului Bucure§ti dela 1 lunie pänä la 1
Septembrie 1933. 497 7-8
13 C. S. Congresul International de Igienk 520 7-8
19 T. P. Al 33-lea congres al proprietätei clädite. 520 -8
15 C. S. Expozitia Uzinelor Comunale Bucure§t - Ing. Leo-
nida din Parcul Carol. 520 7-8
16 Cereri de autorizatii de constructii introduse la Pri-
märia Municipiului Bucure§ti dela 1 Septemvrie pâra
la 15 Octomvrie 1933. 621 9-10
17 A. P. Conferinta peptru unificarea normelor i semnalelor
circulatiunei urbane. 628 9-10
18 Cereri de autorizatii de constructii introduse la prima-
ria Municipiului Bucure§t idela 15 Octomvrie-31 De_
cemvrie 1933. 702 11-12
A. P. Congres urbanistic la Buenos-Aires. 7L6 12-12
19
20, A. P. Regulament-tip pentru concursurile de planuri de siste-
matizare in Italia. 706 11-12

INFORMATIUNI - BIBLIOGRAFIE

1 C. S. Reviste surori. 130 1 -2

2 Angajarea Arhitectilor. 253 3-4
3 Bulletin International de l'Habitation et de l'Amena-
gement des Villes Nr. 30. 253 3-4
4 O invitatie din streinkate. 401 -6
5 C. S. Moartea a doi urbani§ti,renumiti. 404 5-5
6 C. S. Dela Uniunea Internationalä a ora§elor din Bruxel.. 404 5-6
7 C. S. Caro noi. 405 5--)
8 1. H. P. Sisteme moderne de asfaltaj. 571 7-3
9 C. S. Pavaje moderne (Via). 522 7 -8
10 T. P. Curs de Urbanism (de R. Danger). 5.)2 7-8
11 Planning of Washington. 6 _9 9-10
12 Die Wachsende Siedlung nach biologischen Gesetzen
(Migge). 629 9-10
13 London Planning Committee (second. Repport, Mar- (29 9-10
14 Plan de Marseille (Gréber).
tie 1933). (29 1-10
15 Bulletin Internationale de l'Habitation et de rAmena-
gement des Vines, NI% 32. \ (29 9-10
16 D. R. Codul legilor i regfilamentelor financiare §i adminis-
trative aplicate de administratiunea Municipiului Bucu-
re§ti (de I. Roban §i Çhristea Isidor). 708 11-12
17 D. R. Codul finantelor locale (de Dr. Romul Pop). 'iC9 11-12

www.dacoromanica.ro
722 URBANISMUL
DELA INSTITUTUL URBANISTIC I UNIUNEA ORMELOR
11-fto

Z
.:
Tillul 2
' Ea
e
co

,F,.,

,.,
4
. Tiflul
.co
v

Z-
'
1 Convocatea Comitetului Uniunei. 131 1-2 16 Institutul Urbanistic $ i planurile
2 Darea de seamä asupra activitätii de sistematizare ale oraselor. 255 3- 4
Institutului Urbanistic pe anii 17 Multumiri. 405 5-6
1931-1932. 131 1-2 18 Apel. 405 5-6
3 Apel catre sefii de cervicii comu-
135 1- 2
19
20
Cotiizatiile Oraselor la Uniune. 406 5-6
nale. Avis important 406 5- - 6
4 Citculara Ministerului de Interne 21 Seep JuridicA a Institutului Ur-
privitoare In bornalea islazuri- banistic. 406 5- 6
lor comunale. 135 1 -2 22 Multumiri. 522 7-8
5 edinta Cemitetului Uniunei Ora- 23 Apel. 522 7-8
selgr. 135 1-2 24 Cotizatiile oraselor la Uniune. 522 7-8
6 Convocarea adunärei generale a
Uniunei Oraselor. 142 1-2
25
26
Avis important.
Sectia JuridicA a Institutului Ur-
523 7-8
7 Proect de lege pentru infiintarea banistic. 523 7-8
'societätii de Credit Comunal. 143
146
1 -2
1-2
27
28
Sectia de Urbanism si Turism. " 523 7-8
8 Cotizatile Oraselor la Uniune. LucrArile Institutului nostru in
9 Servidi aduse oraselor. 147 1-2 streinAtate. 631 9-10
10 Multumiri. 234 3-4 29 Multumiri. 631 9-10
11 Donatiuni. .
254 3-4 30 Apel. 631 9-10
12 Apel. 231 3 -4 31 Sectia JuridicA a Institutului Ur-
13 Cotizatiile oraselor la Uniune. 234 3 -4 banistic. 631 9-10
14 Avis important. 254 3-4 32 Apel 709 11-21
15 Organizarea sectiei juridice a In- 33 Multum1r1 709 11-21
stitutului Urbanistic de pe längA
Uniunea. Oraselor din Rom&
nie. 254 3-4

TIP. <BUCOVINA). SUCURSIM

www.dacoromanica.ro
 LA ,,INSTITUTUL URBAN1MC AL ROMANIEI"
Se mat gasese de vanzare in numar Um:tat, si in folosul acestul institut, urmatoarele 1ucrri ce pot fi co-
mandate la sediul Insfitundui" sai& la libraria ,,Cartea Romaneasca"; Bucurestr, trimitand eostul respectiv si
porto prin mandat postal,

1. ,,SISTEMATIZAREA ORMULUI BAZAR- T. ZOILITATE" (alimentari cu apa, canalizari, in-

GIC" (Documentarea # Programul) de Prof. C. Sfin. laturarea gunoaielor, pavaje) cu o introducere i cu lgo-
pesos, poata servi de calauzá oricärei administratii si grafia Inginerului Elie Radu, de Prof. C. Sfintescu, for-
oricarui inginer sau arhitect urbanist. Lei 150 + porto meaza un manual practic pentru ingineril vkarhitectil
10 lei, total 160 lei. cari voesc a se initia in asemenea lucrari i este in-
dispensabil oricärui edil ori cetätean chemat a avea
2. ALIMENTAREA LACURILOR COLENTI- parere in lucrarile comunle. Un volum legat, cu 478
b El CU APA DIN IALOMITA!!- de Prof. C. Sfin-- pagini si 189 figuri. Lei 430 /- porto lei 10; total lei 440
iescu, cuprinde indicatiuni i metoda de urmat pentru (Pentru studenti, pt baza cartei de student, 25% redu.
once lucrare similarä care se pune adesea comunelo:. cere, la Institut").
recomandam inginerilorp, conductorilor de lucrari pd-
Mee si in genere oricarei administratiuni interesate la 8. PENTRU BUCUREFTI" (noi studii urbanis-

eilor.
asemenea, lucrari. Lei 150 + porto lei 10; total. lei 160. tice de1imitari, zonificare, trarLporturi, estetica) de
Prof. C. Sfintescu, un volum legat, cuprinzand 362 pa.
-3. ,,CCINGRESUL INTERNATIONAL PENTRU gini, 157 figuri si 46 planse, formeazä documentarea
LOCUINTE I AMENAJAREA ORMELOR" (Roma programul si indicaliuni de detalii la solutiile ce trebuiest
1929) de Prof. C. Sfintescu, o dare de seama a lucrä- date diferitelor probleme urbanistice ce se pun orasulul
acelui congres L mersul desbaterilor asupra Bucuresti (editia 1932). Lel 500 + porto 10 lei; total
sistematizárei i expansfunei orwlor vechi §i istoriceL 510 lei. (Pentru studenp, pe baza cartel de student, 25%
cum §i asupra finantarel locuintelor populare sau amena. teducere la ,,Institut"),
prel grupurilor de locuinte colective in orasele marl,
Lei 40 + porto lei 5 ; total lei 45 9. ,,TRATAT DE EXPROPRIERE" de d-ri in drept
A. Crutescu i L \Tanta, cuprinzand 568 pag., este neat-
4. AL XIII CONGRES INTERNATIONAL DE sar oricarei Administratit Comunale sau conduator dr
URBANISM" (Berlin - 1931) de Prof. C. Sfintescu, erviciu comunaL Lei 500 + porto 10 lei ; total 510 let
cuprinde, ca ;I lucrarea de mai sus, Nr, 5 rezultatele 10. ,,CODUL LEGILOR I REGULAMENTE-
desbaterilor asupra problemei traficului in planurile de LOR", aplicate la Administratia Comunala a- Municiplu.
sistematizare si aceia a locuintelor Insalubre, precum m lui Bucure§-ti, o colectiune coordonatä de Ioan Roban,
o dare de seamä asupra Expozitiei Internationale Urba- Secretarul General al Municipiului §1 Isidor Christea,
nistice deschisa in seeks timp i loc. Lei 40-fporto lei 54, Director Financiar al Municipiului, cuprinzand 595 pa.
total lel 45. gini, -este necesar iu numai oricärui functionar comunal,
dar i oricärui cetätean con§tient de datoria i drepturile
5. CUM SA SISTEMATIZAM BUCURETII" lui. Pretul 250 Lei 4- porto 10 lei ; total 260 Lei
de Prof. C. Sfintescu, o expunere in linii marl a motI-
velor pentru un plan de sistematizare regionala, pentru 11. oURBANISTICA GENERALA" (evolutie, igie-
clocumentarea prealabilä si pentru programul Intocmirei na, economie circulatie. estetici, leg:slatie) etr un re-
planului. Lei 40 + porto lei 6; total lei 45, zumat in limba franceza, index alfabetic si o prefatä, de
Prof. C. Sfintescu, formeaza un manual voluminos, unic
6. PLANUL DE SISTEMATIZARE A CAPITA- in felul lui, necesar oricari inginer, arhitect pi chiar cul-
LEI" de Ing. T. A. Radulescu, o lucrare cu earacter de ture! generale cetätenesti. Cuprinde peste 800 pagini,
450 figuri # formeaza partea I-a a unei lueräri com-
popularizare asupra problemelor de sistematizare la Bu. plete. Prep!l volumului legat lei 550 4- porto 10 lei ;
curesti repartizarea suprafetelor, spatiile libere, zonele
total 560 lei.
# clasele de constructii, problema circulaiei, repartitia
costului lucrarilor edilitare, mijloace de transport in co. NOTA. - Cine comand.i intreaga colectie (afari
mun, metode noi de stabilire a aliniernor, etc. Lei 40 de Nr. 9 gi 10) are dreptul la o reducere de 30% asupra
+ porto lei 5; total lei 45. totalului.

Numere vechi 100 lei exemplarul.

Coleetii brosate pe ani intregi, anii: 1924, 1925, 1926, 1927, 1928, 1929, 1930 si 1931 cu lei 250 colectia
unui an. Toate colectiile, afarä de 1932, lei 1500. Colectia Urbanismul" pe 1932 brosatä 300 lei, legatä lei 350
Tabla de materil a euprinsulni tuturer numerelor din Monitorn1 Uninnel Ora,elor, ineepand
en twirl 1923, se gAseste la finele numiruld 11-43 pe am/ 1931. Peek') 1932, la Miele nu-
natrului 11-12 din Urbanismul" 1932 ; pentru 1933, la finele numArulut 11-12 din Urba-
nismul", 1933.
www.dacoromanica.ro
 Cine primeste doug numere se considerg abonat i deci obligat a achita costa
Bases easessweseasamoriessosasissammaasusessasounisaanuasimisawassoss

INSTITUTIIL URBANISTIC AL iOMÂNEt

(ORGANIZATIE Ä IJNIUNEI ORASELOR DIN POMÂNI I is,)
RECUNOSCUT PERSOANA JURIDICA PRIN LEGRA DIN 21 APRILIE 1932

- BUCURESTI - STR. NICOLAE FILIPESCU, 23

Pus sub conducerea Consiliului Uniunei Oraselor din Romania si a dolor
Administratori :
- loan Roban, Secretarial General al Municipiului Bucuresti i Secretarul General
al Uniunei Oraselor din Romania si
C. Sfintescu, Inginer Inspector General si Profesor de Edilitate si Urbanism
la Academia de Arhitectura, Vice=Presedinte al Federatiei Internationale de Urbanism
din Londra.
Cu colaborarea specialistilor recunoscuti in chestiuni technice, juridice i financiare.
Conform art. 3 al legei pentru reeunoa,terea NInstitutuluP ca persoana juridicá r -

- ERMA IDMINISTRATIILOR COMUNALE l INTERESATILOR SERYICII

L A SECTIA TECHNICA: .

informatii, consultatiuni, expertize, proecte, supraveghere, etc. technice

pentru orice fd de Iucrari oräsenesti cu caracter arhitectural, edilitar, urbanistic etc.
. LA SECTIA JURIDICA:
consultatiuni, procuräri de adz, asistentä juridica
LA SECTIA ECONOMICA.FINANCIARA
.
infortn, consultatiuni, expertize, organizatiuni, studii, etc. economico=financiare
Face servicii oraselor pe langä autoritätile din Bucuresti. z

A se vedea organizatia i functionarea Institutului in Monitorul Uniunei Ora.=

*elor Nr. 10=12 anul 1931, care se vinde i separat.
Orke cerere sau corespondenta va fi ladreptaM pe adresa Institu-
:_ tului Urbanistic.
MUMMY mmimetimasanagsamsmo. .................. Imam/warn

AU APARUT IN >
_

BiBLIOTECA URBANISTICA":
Nr. 1. Proectarea i construatia strazilor.. . de Prof. C. Sfintescu .
Nr. 2. Curät. strAzilor i Inlatur. gunoaielor de Prof. C. Sfiniescu .
Nr. 3. Parcuri gradini de frig. T. Rfidulescu
Nr. 4.-5. Alimentfiri cu spa (partea 1.6) . . de Prof. C. Sfintescu ai

Nr. 6.-7. Altmentari cu apa (partea II-a) . . .- de Prof. C. Sfintescu

Nr. 8.-9. Canalizari . . . . . . . . . . . . de Prof. C. Sfintescu
Nr. 10-11-12 Urbanistica Generali' (I. Evolutia) . de Prof. C. Sfintescu
Nr. 13-14. Urbanistica Generali (ii. Igiena) . . de Prof. C. Sfintescu
Nr. 15-16. Locuinta in Romania . . . . . de *
Nr. 17-18. Urbanistica Generali (1H. Economia -
Circulatia) . . . . de Prof. C. Sfintescu
Nr. 19-20. Urbanistica Generali (1V. EstetIca) de Prof. C. Sfintescu
1 Nr. 21. Urbanistica Generali (V. Legislatia) . . de Prof. C. Sfintescu
Fiecare numär poate fi comandat trirnitänd pe adresa Institutului" prin
mandat postal, costul de lei 50 plus porto 5 lei. Un nurnär dublu costä
lei 100 plus 10 lei porto; un numär triplu costa lei 150 plus porto 10 lei
111MONNIMMINSI SISSIS11151101111 11111111SUMBOOSIIINNISMISSR01110115111POS OW

. Xrtieolele publicate ale colaboratorilor se plätesc dupä aprecierea comitetului Institutului

Urbanistic in care caz devin proprietatea revistei Brbanismul'
Manuscrisele nu se inapoiazä, chiar cele nepublicate.
Reproduced din revistä sunt permise numai andicând origina.
Revista lasä libertate autoruluiwww.dacoromanica.ro
in parerile sale technice.
111

Tipografis 'Bucovina» I. E. Toroutiu, Bucuroi, 3