TEMA

CARACTERISTICA FACTORILOR CE FORMEAZĂ PROPRIETĂŢILE CONSUMISTE ŞI

CALITATEA TRICOTURILOR

PLAN

1. Avantajele tricoturilor faţă de ţesături

2. Caracteristica factorilor ce formează proprietăţile consumiste, sortimentul şi calitatea tricoturilor
3. Caracteristica factorilor ce formează proprietăţile consumiste, sortimentul şi calitatea tricotajelor

LITERATURA

• 1.Ionescu-Muscel I. Tratat de merceologie - produse textile şi încălţăminte. Ed. Tehnica, Bucureşti 1987
vol. I-II
• 2. Stanciu I. Merceologie. B. 1998
• 3.Redeş A. Merceologie industrială. B.2000
• 4. Пугачевский Г. Товароведение промышленных товаров. Товары текстильные, швейные,
трикотажные и ковры. М.1989.
• 5.Брозовский Д.И. Товароведение непродовольственных товаров. т.1 Экономика, М.,1994

1. AVANTAJELE TRICOTURILOR FAŢĂ DE ŢESĂTURI

Definiţie: Produsele tricotate se compun din ochiuri care sunt înlănţuie între ele într-o anumită ordine. Ele se
disting printr-o elasticitate şi extensibilitate mai mare decât cele ale ţesăturilor.

1.CONSUM DE MATERII PRIME MAI REDUS

Pentru obţinerea aceleiaşi suprafeţe

de produs, tricoturile conţin
cu circa 30% mai puţină materie primă

2.REDUCEREA CICLULUI DE PRODUCŢIE

Din procesul de tricotare sunt eliminate următoarele operaţii tehnologice:

• Urzire,
• Năvădirea,
• Unele operaţii de finisare,
• Timpul necesar pentru obţinerea unii produs tricotat în majoritatea cazurilor este de două ori mai scurt.

3. POSIBILITATEA VALORIFICĂRII SUPERIOARE A FIRELOR CHIMICE

Firele chimice (sintetice), datorită structurii sale şi proprietăţilor îşi găsesc o mai mare valorificare în industria
tricotajelor decât în industria textilă.

4. RANDAMENTUL RIDICAT AL UTILAJULUI FOLOSIT

Maşinile de tricotat pot realiza tricoturi cu lăţimi foarte mari (rectiliniu şi tubular). Astfel la o lăţime de 260 cm
a tricotului s-au atins viteze de până la 1350 rânduri/min faţă de 449 rânduri/min la o lăţime de 140 cm la
ţesături

5. ADAPTAREA MAI UŞOARĂ LA LINIA MODEI

La modificarea electronică a organelor de lucru a maşinii de tricotat se obţine un sortiment de produse variate,
cu întrebuinţări diferite şi în desene şi poziţii coloristice diverse.

1
6. COSTURI REDUSE

Toate aspectele prezentate anterior fac ca preţurile tricoturilor să fie mai mici decât ale produselor similare din
ţesături

7. UNELE PROPRIETĂŢI ALE TRICOTURILOR MAI SUPERIOARE

• Elasticitate
• Extensibilitate
• Proprietăţi igienico - sanitare
• Proprietăţi de confort

DEZAVANTAJELE

• Necesită fire de calitate superioară, deci mai scumpe;

• Procesele de vopsire la unele tricoturi sunt mai dificile decât la ţesături.

2. CARACTERISTICA FACTORILOR CE FORMEAZĂ PROPRIETĂŢILE CONSUMISTE,

SORTIMENTUL ŞI CALITATEA TRICOTURILOR

1. Materia primă (Tema 1+2)

2. Procesul tehnologic
3. Proprietăţile

2.1. Materia primă

 fire subţiri cu torsiune moderată din bumbac pieptănat sau

fire vigonie
 fire de lână pieptănată şi fire de lână cardată
 fire chimice de tip mătase, de tip bumbac şi de tip lână ne
volumizate sau volumizate prin texturare (supraelastice)
 fire elastice din polimeri de tipul cauciucului şi a
poliuretanilor elastomeri folosite la bordurile elastice ale
ciorapilor, în corsetărie, etc. ;
 fire de efect (metalizate, imprimate etc.).

2.2. Procesul tehnologic

Tricotarea mecanică asigură o productivitate mult mai ridicată, obţinerea mărfurilor de calitate superioară şi o
varietate lărgită de sortimente.

Maşinile de tricotat sînt înzestrate cu organe şi mecanisme de antrenare şi formare a ochiurilor, cum ar fi :
• ace de tricotat,
• platine de buclare a firului,
• de egalizare a mărimii buclelor,
• de aruncarea ochilor vechi peste capetele acelor,
• de retragere a ochiului de pe capul acului pe tija acestuia şi platine universale, etc.

2
 TRICOT

SIMPLU URZIT

SCHEMA PROCESULUI TEHNOLOGIC

Recepţionarea firelor

Bobinarea
Urzirea
Tricotarea

Controlul şi repasarea

Finisarea

Recepţionarea firelor

Înainte de a intra în fabricaţie, firele sunt supuse unor verificări din punct de vedere calitativ şi cantitativ.
Recepţionarea calitativa a firelor se face în cadrul laboratorului de analiza în care se stabilesc: fineţea,
rezistenţa, alungirea, torsiunea, regularitatea, umiditatea şi conţinutul de impurităţi.
In urma analizelor efectuate datele obţinute sunt comparate cu valorile limita prevăzute în
standardele în vigoare.

Bobinarea firelor

Firele care urmează a fi transformate în ochiuri sunt supuse operaţiei de bobinare în cazul prelucrării lor pe
maşinile pentru tricoturi simple şi operaţiilor de bobinare şi urzire în cazul prelucrării lor pe maşini pentru
tricoturi urzite.
Bobinarea este operaţia prin care firele sunt trecute de pe ţevi, suluri etc., pe bobine de diferite
forme. În cazul tricoturilor simple, firele bobinate trec direct în secţia de maşini de tricotat, iar în cazul
tricoturilor din urzeala, firele trec în secţia de urzit, pentru a fi trecute pe sulurile de urzeala. Firele de mătase şi
firele chimice sunt livrate uneori bobinate pe bobine tronconice sau cilindrice.

Urzirea

Este operaţia specifica tricoturilor din urzeala. Aceasta consta în înfăşurarea simultana pe un singur format (sul,
bobina) a mai multor fire, cu о lungime anumita, stabilita prin calcul, potrivit legăturii şi desenului pe care
urmează sa le aibă tricotul.

3
Tricotarea

Consta în transformarea firului în ochiuri cu ajutorul organelor producătoare de ochiuri. În funcţie de destinaţia
lor şi utilajul folosit, tricoturile pot fi obţinute cu marginile conturate, cu marginile semiconturate şi sub forma
de metraj.

Repasare

Este operaţia de înlăturare a anumitor defecte (găuri mici, ochiuri scăpate) apărute în timpul tricotării, în timpul
transportului sau al altor operaţii (încheierea). Pentru repasare se folosesc fire de aceeaşi culoare, fineţe şi
calitate cu cele din care s-a produs tricotul. Repasarea se poate face cu ajutorul unor maşini, sau manual, cu
ajutorul acelor de tricotat.

Finisarea

• Tricoturile produse din fire de bumbac ne vopsite sunt trecute în secţia de vopsit.
• Înainte de vopsire, tricoturile se spală şi se fierb în vederea înlăturării eventualelor pete, iar cele care
urmează a fi vopsite în culori deschise se albesc (tricoturile din bumbac).
• Pentru a scurta timpul de uscare, tricoturile sunt supuse mai întâi operaţiei de centrifugare.

• Calandrarea are drept scop sa dea tricotului lăţimea necesara, sa-1 calce şi sa-i uniformizeze structura.
• După calandrare, tricoturile sunt aşezate pe rafturi speciale şi lăsate sa se relaxeze cel puţin 24' h.
• Tricoturile cu fir de căptuşeala sunt scămoşate cu ajutorul maşinilor de scămoşat.
• Unele tricoturi sunt imprimate.

Tipurile le legături

Legături de tricot

TRICOT SIMPLU TRICOT URZIT

Legături ale tricotului simplu

Desen de
Legături
Legături de bază legătură
derivate
şi culoare

Glat derivat
Patent derivat Ornamente
Glat de legătură
Patent Lincs derivat,
etc. Ornamente
lincs de culoare

Combinate

4
 Legături ale tricotului urzit

Desen de
Legături
Legături de bază legătură
derivate
şi culoare

Lănţişor derivat
Trico derivat Ornamente
Lănţişor de legătură
Trico Atlaz derivat,
etc. Ornamente
Atlaz de culoare

Combinate

2.3. Proprietăţile tricotului

Elasticitatea tricotului
reflectă capacitatea tricoturilor de a se deforma la acţiunea unor sarcini mici şi reveni la starea iniţială
după încetarea acţiunii

Întinderea sau extensibilitatea

Influenţează calitatea tricotului. Este determinată de desimea şi structura tricotului, cât şi de grosimea şi
torsiunea firului.

Deşirabilitatea
se manifestă prin desfacerea şirurilor de ochiuri, când firul se rupe. Depinde de structura tricotului,
natura firelor şi este mai pronunţată la tricoturile simple.

Contracţia tricotului faţă de dimensiunile iniţiale

se datorează elasticităţii firelor care tind să-şi îndrepte porţiunile buclate. Contracţia creşte odată cu
fineţea firelor

Tendinţa de rulare
e caracteristică negativă, deoarece produce dificultăţi în timpul procesului de confecţionare. Se manifestă prin
rularea marginii, pe linia rândurilor şi şirurilor de ochiuri.

Deformarea tricoturilor. Având în vedere faptul că tricoturile sînt realizate din ochiuri legate elastic între ele,
sub acţiunea eforturilor de tracţiune acestea se deformează.
Aceste deformări se numesc alungiri. În funcţie de direcţia efortului de tracţiune aplicat,
alungirea poate fi în lăţime, în lungime sau generală.
Deformaţiile tricoturilor depind de coeficientul de frecare din punctele de legare, de
compactarea tricoturilor apreciată prin valorile parametrilor de structură şi de legătura tricotului respectiv.
• Deformaţiile tricoturilor simple (70—120%) sînt mult mai mari decât deformaţiile tricoturilor urzite (10
—30%), aceasta datorită modului diferit de realizare a structurilor respective.

• Permeabilitatea la aer. Reprezintă proprietatea tricoturilor de a permite circulaţia aerului între corp şi
mediul exterior. Bazat pe această proprietate, tricoturile se folosesc pentru confecţionarea articolelor de
lenjerie şi îmbrăcăminte. Aerul aflat între ochiurile tricotului creează un echilibru între corp şi mediul
înconjurător.

5
• Permeabilitatea la aer a tricoturilor depinde de structura acestora şi de valorile parametrilor de structură.
• Higroscopicitatea. Este proprietatea tricoturilor de a absorbi umiditatea. Această proprietate depinde de
higroscppicitatea materiei prime, de porozitatea tricotului şi de anumite tratamente chimice care elimină
cerurile şi grăsimile de pe fibre.
• Proprietăţile igienice ale lenjeriei tricotate depind de higroscopicitate, care contribuie la absorbţia
transpiraţiei.
• Tricotul trebuie să fie suficient de absorbant de umiditate fără a produce senzaţia de umezeală.

PARAMETRII DE STRUCTURĂ Al
TRICOTURILOR
Diametrul firelor în stare liberă F şi în stare întinsă f,
exprimate în milimetri, se calculează în funcţie
de fineţea şi masa specifică a firelor, cu relaţiile:

C Tt C1 Tt
F f 
31.6 31.6
Coeficienţii C şi C1 au valori diferite, în funcţie de
natura firului.

• Pasul ochiului A este

distanţa dintre axele
de simetrie ale
buclei de ac de
platină vecine în
direcţia şirului de
ochiuri.
• Înălţimea ochiului B
este distanţa dintre
centrele a două bucle
de ac de platină Structura ochiului tricotului
simplu (dintr-un fir)
vecine în direcţia l — bucla de ac ;
şirului de ochiuri. 2 — bucla de platină ;
3 — coaste.

Pasul şi înălţimea ochiului servesc la exprimarea

desimii tricotului pe orizontală Do şi pe verticală Dv.
Ca unitate de lungime pentru determinarea desimii se
foloseşte lungimea de 50 mm. Astfel:

50
şiruri de ochiuri pe 50mm. D0 
A

rânduri de ochiuri pe 50mm. 50

Dv 
B

6
Lungimea firului dintr-un ochi l se exprimă în milimetri şi este constituită din suma
porţiunilor de fir ce compun ochiul.

• Grosimea tricotului se exprimă în milimetri şi se

calculează în funcţie de numărul şi de grosimea F
a firului din secţiunea tricotului.
• Masa tricotului M, exprimată în grame pe
centimetru pătrat, depinde de structura acestuia, de
lungimea firului dintr-un ochi l, de numărul de
ochiuri no cuprinse în suprafaţa de l m2 şi de
fineţea firelor utilizate.

Se calculează cu relaţia l * n0
M
Nm * 1000

l * n0 * Tt
M
106

3. Caracteristica factorilor ce formează proprietăţile consumiste, sortimentul şi calitatea tricotajelor

3.1. Materia primă
3.2.Procesul tehnologic
3.3.Metodele de finisare

3.1. Materia primă

Materia primă pentru tricotaje

Principală Auxiliară
Aţe
•Ţesături
•Tricoturile metraj •Nasturi
•Tricoturile semi- •Fermoare
conturate •Capse , etc.
•Tricoturile conturate

3.2. Procesul tehnologic

Tricotajele din metraj, se obţin prin operaţia de croire realizata prin taiere, sunt transformate în detalii
conturate.
În urma operaţiei de taiere a detaliilor încadrate pe suprafaţa tricotului, rezulta pierderi mai mari
comparativ cu obţinerea produselor din tricoturi semiconturate.

Tricotaje cu margini semiconturate

necesita în secţia de confecţionare unele modificări ale contururilor lor.

Tricotaje cu margini conturate

sunt cele mai economice. În faza asamblării lor în secţia de confecţionare nu necesita operaţia de croire, care
determină cele mai însemnate pierderi de materie prima. Aceste tricoturi se obţin pe maşini înzestrate cu

7
mecanisme de îngustare şi lărgire a rândurilor de ochiuri sub acţiunea cărora detaliile produselor tricotate
primesc definitiv limite de contur.

ASAMBLAREA

• Se realizează la maşini de cusut speciale care realizează cusături elastice (festonare, tighel)
3.3.Metodele de finisare
• Înlăturarea micilor defecte
• Coaserea nasturilor
• Efectuarea butonierelor
• Coaserea elementelor de garnisire
• Coaserea etichetei textile
• Coaserea panglicii textile pentru fixarea dimensiunilor umărului