DISCIPLINA:

CRIMINOLOGIE

REFERAT
INVESTIGAREA INFRACȚINULOR PRIVIND
FRONTIERA DE STAT
 Cuprins

1. Introducere...................................................................................................................................3
2. Regimul juridic al frontierei de stat a Romaniei..........................................................................4
3. Infracțiuni privind frontiera de stat a României..........................................................................5
4. Procedura soluționării infracțiunilor la regimul juridic al frontierei de stat................................6
4.1. Considerații generale............................................................................................................6
............... 4.2. Actele de constatare intocmite de ofițerii poliției de frontieră pentru soluționarea
infracțiunilor privind frontiera de stat.............................................................................................6
5. Concluzii....................................................................................................................................14
6. Bibliografie:...............................................................................................................................15

2
 1. Introducere

În contextul integrării în Uniunea Europeană și ulterior, în cadrul demersurilor de aderare

la Spațiul Schengen, România acționează consecvent pentru implementarea progresivă a
măsurilor necesare în vederea atingerii unui înalt nivel de securitate a frontierelor, cu un accent
deosebit pentru viitoarele frontiere externe ale UE.
Conform art. 3 al Constituției Romaniei, teritoriul Romaniei este inalienabil; frontierele
ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general
admise ale dreptului internaţional.
România se confruntă cu o paletă variată a infracționalității la frontiera de stat, având în
vedere poziția geostrategică la confluența dintre Orient și Occident, precum și statutul de stat
membru cu drepturi depline în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Uniunea
Europeană.
Principalele fenomene infracționale înregistrate la frontiera de stat a României sunt:
1) migrația ilegală – ca urmare a faptului că România este tranzitată de trei rute principale
de migrație către Europa de Vest, respectiv: ruta estică (Asia Centrală/Africa – Rusia/Ucraina –
Republica Moldova), ruta Est-Mediteraneeană (Asia Centrală – Siria - Turcia/Grecia – Bulgaria,
maritim TurciaRomânia) și ruta Balcanilor de Vest (Asia Centrală / Nordul Africii - Turcia –
Grecia – Macedonia/Albania – Kosovo – Serbia). Fenomenul se manifestă sub diverse forme,
respectiv: trecerea ilegală a frontierei de stat și sustragerea de la controlul de frontieră prin
folosirea de documente/vize false ori falsificate sau ascunderea în mijloacele de transport;
2) traficul de persoane practicat de rețele infracționale bine organizate în scopul
exploatării sexuale, exploatării prin muncă, cerșetoriei;
3) traficul de stupefiante și precursori – ca urmare a faptului că România se regăsește pe
traseul nordic al rutei Balcanice a stupefiantelor. Acest fenomen are incidență, în special, la
frontier româno-bulgară, iar metodele folosite sunt: ascunderea pe corp, în bagajele personale, în
obiectele de uz personal – pentru cantitățile mici, respectiv în mijloacele de transport personale /
TIR-uri – pentru cantitățile mari;
4) contrabanda cu produse accizabile / de larg consum, produse contrafăcute și evaziunea
fiscală - se manifestă la nivelul întregii frontiere, cauzele principale fiind efectele post – criză
economic și financiară înregistrate la nivel mondial, diferențele de taxe și accize aplicate de state
și legislația diferențiată și permisivă în domeniu.

3
 2. Regimul juridic al frontierei de stat a Romaniei

Frontieră de stat este definita conform O.U.G 105/2001 ca fiind: linia reală sau imaginară
care trece, în linie dreaptă, de la un semn de frontieră la altul ori, acolo unde frontiera nu este
marcată în teren cu semne de frontieră, de la un punct de coordonate la altul; la fluviul Dunărea
și celelalte ape curgătoare frontiera de stat este cea stabilită prin acordurile, convențiile și
înțelegerile dintre România și statele vecine, cu luarea în considerare a faptului că principiul
general acceptat de dreptul internațional fluvial este acela că frontiera trece pe mijlocul șenalului
navigabil principal, iar la apele curgătoare nenavigabile, pe la mijlocul pânzei de apă; la Marea
Neagră frontiera de stat trece pe la limita exterioară și limitele laterale ale mării teritoriale a
României;
Frontiera de stat a României delimitează teritoriul statului român de teritoriul fiecăruia
dintre statele vecine și marea teritorială a României de zona contiguă. În plan vertical frontiera
de stat delimitează spațiul aerian și subsolul statului român de spațiul aerian și subsolul fiecăruia
dintre statele vecine.
Regimul juridic al frontierei de stat cuprinde totalitatea normelor prevăzute de legislația
internă care privesc frontiera de stat și desfășurarea diferitelor activități în zona de frontieră, în
zona aeroporturilor și porturilor deschise traficului internațional. Asigurarea respectării
regimului juridic al frontierei de stat revine autorităților care au atribuții privind controlul la
trecerea frontierei de stat și autorităților administrației publice locale. Frontiera de stat a
României poate avea regim de frontieră internă sau frontieră externă.
Dispusa geografic pe un culoar de transport relevant spre Europa, Romania detine 2.050
kilometri de frontiera externa si 1.090 kilometri de frontiera interna a Uniunii Europene.
Trecerea frontierei de stat a României de către persoane, mijloace de transport, mărfuri și
alte bunuri se face prin punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internațional,
denumite puncte de trecere.
S-a constatat că oricare fapte prejudiciabile care afectează regimul juridic al frontierei de
stat (organizare a încălcării acestui regim juridic, instigare la încălcarea acestui regim juridic,
complicitate la încălcarea acestui regim și realizare propriu-zisă a încălcării acestui regim)
urmează a fi supuse răspunderii penale.

4
 3. Infracțiuni privind frontiera de stat a României

Pentru asigurarea regimului de funcționare a frontierei, statul este obligat să întrețină

forțe și mijloace, care asigură supravegherea și controlul frontierei. Prin urmare nu este o
întâmplare faptul că se acordă din ce în ce mai mult interes problemelor frontierelor, mai ales în
interiorul spațiului european.
Conform O.U.G. 104/2001: Politia de Frontiera Romana este institutia specializata a
statului care exercita atributiile ce ii revin cu privire la supravegherea si controlul trecerii
frontierei de stat, prevenirea si combaterea migratiei ilegale si a faptelor specifice criminalitatii
transfrontaliere savarsite in zona de competenta, respectarea regimului juridic al frontierei de
stat, pasapoartelor si strainilor, asigurarea intereselor statului roman pe Dunarea interioara,
inclusiv bratul Macin si canalul Sulina situate in afara zonei de frontiera, in zona contigua si in
zona economica exclusiva, respectarea ordinii si linistii publice in zona de competenta, in
conditiile legii.
Cu aproximativ 3.150 kilometri de granita aflata in responsabilitate, Politia de Frontiera
Romana se confrunta permanent cu o problematica extrem de variata si cu diverse motivatii
ilicite de tranzitare a frontierei romane, pornind de la migratia ilegala, traficul cu stupefiante,
armament si autoturisme furate si terminand cu contrabanda - sub toate formele ei de
manifestare.
Organizata dupa modelul institutiilor similare din statele Uniunii Europene, Politia de
Frontiera Romana depune eforturi sustinute pe linia prevenirii si combaterii fenomenelor
infractionale transfrontaliere si pentru aplicarea si respectarea legislatiei interne si internationale
in vigoare, astfel incat, la frontierele Romaniei, activitatile specifice sa se alinieze standardelor
internationale.
Titlul III al Codului penal al Romaniei este compartimentat în baza a două elemente:
- infracțiuni contra autorității;
- infracțiuni privind frontiera de stat.
Capitolul II, dedicat infracțiunilor privind frontiera de stat, pune în evidență următoarele
infracțiuni:
a) trecerea frauduloasă a frontierei de stat (art. 262 C. pen. al Rom.);
b) traficul de migranți (art. 263 C. pen. al Rom.);
c) facilitarea șederii ilegale în România (art. 264 C. pen. al Rom.);
d) sustragerea de la măsurile de îndepărtare de pe teritoriul României (art. 265 C. pen. al
Rom.).
Legislația penală a României operează în mod expres cu anumite modalități de
manifestare a elementului material al infracțiunii – în forma trecerii frauduloase a frontierei de
stat – intrarea sau ieșirea în/din țară prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României (art.
262 alin. (1) C. pen. al Rom. – pedeapsa în forma închisorii de la 6 luni la 3 ani sau amendă). În
formă agravantă, infracțiunea capătă următoarele variante de manifestare:
a) săvârșirea infracțiunii în scopul sustragerii de la tragerea la răspundere penală sau de
la executarea unei pedepse ori a unei măsuri educative, privative de libertate;
b) de către un străin declarat indezirabil ori căruia i-a fost interzis în orice mod dreptul
de intrare sau de ședere în țară. În cazul acestor variante agravante, infracțiunea de trecere
frauduloasă a frontierei se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

5
 4. Procedura soluționării infracțiunilor la regimul juridic al frontierei de stat

4.1. Considerații generale

Conform normelor juridice in vigoare,infracţiunile de frontieră descoperite de către
poliţiştii de frontieră se solutionează prin competentele legale oferite ofiţerilor şi subofiţerilor ce
işi desfăşoară acivitatea in zona de frontieră. In acest sens, ofiţerii intocmesc  acte de
constatare,apoi organele de cercetare penală speciale ale politiei de frontieră  desfăşoară
cercetarea penală,finalizând dosarul de cercetare penală.
Toţi ofiţerii  politiei de frontieră la producerea unor infracţiuni de frontieră au dreptul,
conform legii procesual-penale, să intocmească acte de constatare. Aceste acte de constatare se
intocmesc in conformitate cu metodologia C.pr.pen. respectând principiul prezumtiei de
nevinovătie.
4.2. Actele de constatare intocmite de ofițerii poliției de frontieră pentru
soluționarea infracțiunilor privind frontiera de stat
Actele de constatare intocmite de către ofiteri pe timpul solutionării infracţiunilor de
frontieră respectă metodologia activităţilor ce se desfăşoară pe timpul cercetărilor la faţa locului
producerii faptei periculoase. Intr-un procent mic, pot fi şi infracţiuni flagrante.
De regulă, producerea faptei periculoase, la majoritatea  infracţiunilor constatate şi
cercetate de către ofiterii politişti de frontieră, are loc la granită sau in apropierea acesteia,in
locuri nepopulate sau neaglomerate,cu mare viteză de acţiune.
In functie de aceste caracteristici, prezentate anterior, solutionarea infracţiunilor de
frontieră presupune desfăşurarea unor activităţi şi intocmirea unor documente pe timpul
constatării cercetării faptelor periculoase.
l. Cercetarea la faţa locului
Această activitate este reglementată la art.l29 C. pr. pen. şi se desfăşoară de către ofiterii
politişti de frontieră din sectorul de responsabilitate sau organul de cercetare  penală special al
sectorului sau directiei politiei de frontieră. Cercetarea la faţa locului se execută la majoritatea
infracţiunilor de frontieră pentru a se stabili cu exactitate imprejurările in care a fost comisă
fapta, locul faptei, descoperirea şi fixarea urmelor, stabilirea pozitiei şi starea mijloacelor
materiale de probă.
Prin locul faptei se intelege perimetrul in  limitele căruia se descoperă probele materiale
rezultate din săvârşirea infracţiunilor de frontieră, ce va cuprinde:
- spatiul de teren in care s-a trecut ilegal frontiera de stat (fâşia de control cu urmele
imprimate);
- spatiul de  teren din zona de frontieră in care s-au făcut acte preparatorii in vederea
trecerii frauduloase a frontierei de stat(locul de pregătire a infracţiunii de contrabandă sau
locul de intâlnire cu călăuzele, in vederea pregătirii trecerii frauduloase in grup).
Efectuarea cercetării la faţa locului  parcurge două faze succesive unde se desfăşoară
activităţi de mare importantă pentru solutionarea cauzei prin folosirea tehnicilor de
criminalistică.
Toate aceste activităţi şi elemente desfăsurate şi desprinse pe timpul cercetării la locul
producerii faptei periculoase sunt fixate în procesul verbal, schita locului faptei, fotografii
judiciare, desene, filme, inregistrări pe bandă audio sau video.
Procesul verbal de cercetare la fata locului se semnează pe fiecare pagină şi la sfârşit de
către organul de cercetare  penală,martorii asistenti şi,după caz,de către apărător şi specialisti.
2. Schita locului faptei
Schiţa locului săvârşirii faptei periculoase se materializează grafic pe o coală A4  şi
trebuie să fie exactă. Schita se  reprezintă intr-un chenar prin semnele conventionale
cunoscute,intocmită la scară (l cm pe coală reprezintă 8oo m pe teren) . Pe schită se reprezintă
punctul cardinal ce va permite orientarea exactă în teren şi stabilirea cu precizie pe hartă a
locului procedurii faptei, fără a mai fi nevoie de deplasări repetate.
6
 Schiţa  cu locul retinerii făptuitorului se intocmeste cu prilejul cercetării la faţa locului.
3. Ridicarea de obiecte şi inscrisuri
La producerea infracţiunilor de frontieră toţi ofiterii politiei de frontieră,pe timpul
constatării acestora, ridică toate obiectele şi inscrisurile găsite asupra făptuitorilor ca urmare a
predării de bună voie a acestora care devin mijloace de probă), după retinerea lor. Această
activitate fixează momentul predării primirii obiectelor şi inscrisurilor, materializat prin
intocmirea unei dovezi incheiată in două exemplare. Fiecare obiect sau inscris trebuie să fie
descris in detaliu, cu trăsăturile care il individualizează, cum ar fi: serie, număr, dată, număr de
exemplare sau pagini, aspect, culoare, miros, alte date de individualizare.
In conformitate cu dispozitiile art.97 C.pr.pen.orice persoană care a săvârşit o infracţiune,
in posesia căreia se află obiecte sau inscrisuri, are obligatia să le predea sub luare de dovadă
organului de constatare, la cererea acestuia.
Aceste obiecte şi inscrisuri predate de bună voie de făptuitori sau descoperite pe timpul
perchezitiei corporale in momentul retinerii, devin mijloace de probă şi se ataşează la dosarul
cauzei.
Obiectele şi inscrisurile care nu au legătură cu cauza şi nici nu sunt supuse confiscării se
restituie pe bază de dovadă persoanei căreia îi apartin.
4. Declaratia  făptuitorului(invinuitului)
Sarcina pentru a dovedi existenta infracrtiunii şi a violentei este o obligatie a ofiterilor
politisti de frontieră şi a ofiterilor cu cercetarea penală specială. Pe timpul constatării şi a
cercetării unei infracţiuni de frontieră desfăşurate de aceştia, se impune parcurgerea a două
activităţi importante: ascultarea făptuitorului şi ascultarea martorilor. Ambele finalizându-.se cu
declaratii scrise ale acestora,ce constituie mijloace de probă utile in procesul penal.
5. Declaratia martorului.
Activitatea  de ascultare a martorului se desfăşoară in baza art.78-86 C.pr.pen.şi aplicare
in mod corespunzător a art.7l-74 şi cuprinde următoarele:
a. Pregătirea ascultării matorului 
b. Ascultarea propriu-zisă a martorului
c. Consemnarea declaratiilor martorilor
Martorii pot să-şi consemneze propriile declaratii la cererea lor, precizând in partea
intruductivă că:
- a depus jurământul;
- i s-a pus in vedere să  declare tot ce ştie;
- i s-a adus la cunoştintă că,in caz contrar,săvârşeşte infracţiunea de mărturie mincinoasă.
Părintele, tutorele sau persoana căreia îi este incredintat spre creştere şi educare  minorul
sub l4 ani, chemat să depună declaraţie de martor, va semna alături de acesta, pe fiecare pagină şi
la sfârşitul declaraţiei.
In cazul in care martorul nu ştie carte, pe lângă mentiunea făcută in cuprinsul declaratiei
este indicat ca aceasta să-i fie citită de o altă persoană, alături de martorul in cauză.
La fel  se procedează şi cu martorii a căror ascultare se face prin intermediul unui 
interpret.
In declaratiile martorilor trebuie evitate corecturile, stersăturile, iar dacă ele apar, vor fi
certificate prin semnătură,atăt a organului de cercetare penală, cât şi de cel ascultat.
Toate aceste activităţi impun din partea ofiterilor politisti de frontieră o inaltă pregătire de
specialitate şi juridică,pentru a solutiona repede şi legal constatarea şi cercetarea infracţiunilor de
frontieră pentru mentinerea ordinii de drept la  frontieră.

7
 5. Concluzii

Legea frontierei de stat, prin continutul său, a prevăzut două infracţiuni de bază, fiecare
cu argumentele sale, sanctionate diferit şi administrate persoanelor care indeplinesc condiţiile
prevăzute de actul procesual şi procedural penal. Infracţiunile la regimul juridic al frontierei de
stat au modalităţi proprii de solutionare deoarece au identitate distinctă fată de celelalte
infracţiuni. Solutionarea corectă a acestor infracţiuni trebuie să ducă la asigurarea înfăptuirii
justitiei prin intelegerea şi aplicarea corectă a actelor normative,in spiritul şi litera lor,de către
organele abilitate prin lege. In toate formatiunile teritoriale ale politiei de frontieră sunt
desemnati anumiti ofiteri care au competente in vederea efectuării activitătilor de cercetare
penală speciale. Efectuarea cercetărilor penale la infracţiunile de frontieră necesită din partea
acestora o pregătire temeinică din punct de vedere teoretic(juridic) şi practic,pentru aplicarea
corectă a legilor statului de drept.
Cu toate că România este stat membru al Uniunii Europene, condiţiile de trecere a
frontierei fiind mai puţin drastice ca în trecut, incriminarea infracţiunii de trecere frauduloasă a
frontierei de stat îşi are raţiunea în continuare, mai ales în condiţiile multiplicării fluxurilor
migratorii şi perfecţionării metodelor de săvârşire ale acestei fapte. Pericolul încălcării normelor
legale naţionale şi comunitare privind trecerea frontierelor este cu atât mai mare cu cât România
are încă graniţe cu state care nu fac parte din Uniunea Europeană, iar această infracţiune este, de
obicei, urmată de altele.

8
6. Bibliografie:

1. Legea nr. 286/2009 privind Codul penal;

2. Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală;
3. O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României;
4. O.U.G. nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române;
5. www.politiadefrontiera.ro;