I.

Contextul general al contoarelor inteligente

Electricitatea este esențială pentru societatea modernă, ea alimentând echipamentele
casnice uzuale (calculatoare, televiziune, telefoane) dar și spații comerciale, industrii, internet.
Cererea energiei electrice se mărește mai ales în mediile urbane. Investițiile pentru
retehnologizare sunt de lungă durată iar creșterea energiei electrice produse nu va ajuta complet
această situație. Trebuie luată în considerare conservarea și managementul cererii a resurselor
energetice existente și reducerea cererii de energie. În acest fel, momentul creșterii acpacității de
producere va fi întârziat.
Totodată, societatea modernă depinde extrem de mult de electricitate încât întrerupterilr
în alimentare și penele de curent au un impact semnificativ asupra calității vieții. De aceea, este
necesar și un management al surselor de putere și surselor de înaltă calitate a puterii electrice la
consumatori.
Pentru atingerea acestor idealuri, companiile de electricitate necesită o mai bună
cunoaștere a perioadelor de vârf, a șabloanelor de consum, a frecvențelor înalte, și a
comunicațiilor între contoarele clienților. Aici intervin contoarele inteligente, care au capacitatea
de a rezolva asemenea inconveniențe. Implementarea măsurării inteligente are potențialul prin
diverși algoritmi să realzeze o detecție a locurilor de defect, a izolațiilor, și să restaureze
alimentarea cu o mai mare precizie. Sunt multe echipamente de măsurare a puterii electrice și
soluții pentru rezolvarea problemelor distribuire și control a energiei.
Contoarele inteligente sunt echipamente de măsură puternice cu afișare digitală, capabile
să înregistreze câtă putere a fost consumată și când, apoi să transmită informația automat către un
sistem de management al datelor măsurate MDMS (meter data management system). Aici pentru
a menține interoperabilitatea între diferite contoare inteligente privind diferiți comercianți de
contoare inteligente și sisteme MDMS, sunt necesare standarde privind colectarea datelor și
stocare, comunicarea datelor.
II. Protocoale de comunicație
Odată cu dezvoltarea tehncii, tehnologiile de comunicație –au înmulțit și variază de la
țară la țară, dar și de la un loc la altul (așezările rirale au comunicații diferite mai ales dacă sunt
localizate în zone dificil de accesat). Dacă nu va exista o compatibilitate între acestea, atunci nu
se va putea realiza o interconectare continentală și globală. În acest sens. Astfel avem protocoale
de comunicaței doresc rezolvarea acestor inconveniențe:
a. ANSI C12.18 – face parte din familia de protocoale ANSI și prezintă comunicația
bidirecțională cu un contor, și de obicei este utilizat în piețele din America de Nord. Standardul
ANSI C12.18 este scris specific pentru comunicația prin porturi optice și specifice detalii la nivel
general. Standardul C12.19 specifică ce tabele de date sunt folosite. ANSI C12.12 este o extensie
la C12.18 scrisă pentru comunicațiie moderne prin fibră optică, ceea ce îl face mai bun pentru
citirea contoarelor inteligente. ANSI C12.22 este pentru comunicații la distanță.
b. IEC 61107 – este un protocol de comunicație pentru contoare inteligente folosit mai
ales pentru contoarele din Uniunea europeană dar este folosit și alte părți ale lumii datorită
simplicității si accesibilității. Acesta trimite datele printr-un port ASCII. Datele sunt trimise ie
prin lumină modulată, prin LED și este primită prin fototranzitor, fie printr-o pereche de cabluri,
de boicei modulat prin EIA-485. Protocolul este de tip half-duplex. IEC 61107 este deseori
confundat cu protocolul FLAG însă acesta a dat naștere la Ferranti și Landis+Gyr care au devenit
mai apoi un subset al IEC 1107
c. ISO/IEC 14908 – este un standard de control al rețelei pentru contorizarea inteligentă
dar numai utilizat împreună cu OSGP (Open Smart Grid Protocol) publicat de ETSI.
d. TCP/IP – este un tip de comunicație folosit pentru aplicațiile de contor inteligent, astfel
încât utilitățile să acceseze multiple sisteme de comunicație iar prin tehnologia IP să fie
organizate aceste lucruri. O interfață universală ca aceasta permite dezvoltarea si producția în
masă a contoarelor inteligente și echipamentelor necesare rețelei conform standardelor existente
pentru a putea fi cu ușurință adăugate sau schimbate. Aceasta micșorează riscul investirii în
standarde greșite și permite unui singur produs la nivel global să se utilizeze.
III. Studii de caz
A. Evoluția contoarelor inteligente în Brazilia
Contoarele inteligente s-au dezvoltat foarte rapid și sunt o realitate în Europa, Asia și
America de Nord. Însă, adoptarea acestor tehnologii a îndeplinit unul din obiectivele pe care țara
l-a avut. În Italia, scopul a fost reducerea costului energiei electrice, detecția fraudelor și
reducerea emisiilor de carbon. În California, a existat nevoia pentru diferite tarife datorită
consumului mare de energie electrică în timpul verilor. În China, adoptarea a fost făcută ca
urmare a introducerii mașinilor inteligente cu intenția de a reduce emisiile de carbo cu 10.5
milioane în 10 ani. Din același motiv și în Japonia au fost introduse aceste contoare, guvernul
plănuind să utilizeze panouri fotovoltaice la generarea a 28GW în 2020 și 53GW în 2030 ceea ce
a cerut o contorizare inteligentă pentru consumatori.
În Brazilia, a fost încurajată folosirea contoarelor inteligente datorită pierderilor în
rețeaua de distribuție. Autoritatea de reglementare din Brazilia ANEEL (The National Electric
Energy Agency) a elaborat studii pentru a încerca să rezolve cererile distribuitorilor. Din
nefericire, adoptarea acestor echipamente atrage cereri din partea altor sectoare și este nevoie de
stabilirea unei intersecții ale funcțiilor care să-i mulțumească pe toți.
O mare problemă care a determinat neadoptarea contoarelor inteligente a fost sistemul
birocratic, pentru că aprobarea a noi contoare necesită participarea ANEEL-ului și INMETRO
(National Institute of Metrology, Quality and Technology) iar procesul este încet, determinând
companiile de distribuție să se plângă de așa ceva, inhibând progresul față de altă țări. Astfel s-a
ajuns ca cel mai modern contor în zonele urbane să aibe dor funcțiile: contorizare bidirecțioanlă
a energiei active, contorizarea puterii reactive capacitive și inductive,valori instantanee, factor de
putere, înregistrator de evenimnete, calculare de consum pe tarife diferite, și sarcină
programabilă.
În final, pierderile de putere din rețea au făcut ca Brazilia să accelereze procesul
implementării contoarelor inteligente. Astfel ANEEL a divizat această problemă în trei zone:
 a. Calitatea comercială: care se îngrijește de atenția pe care o are distribuitorul față de
consumatori racordați, implicând orice tranzacții între ei.
b. Continuitatea serviciului: prin care se măsoară fiabilitatea sistemului electroenergetic,
evaluată după frecvență și durata întreruperilor
c. Calitatea produsului: prin care se constată probleme privind distorsiuni formei de undă
a tensiunii.
Chiar și așa, fără standardele corespunzătoare, distribuitorii au implementat contoare cu
minimul de funcții care au fost cele mai ieftine. În 2010 au început să se aplice reguli privind
utilizarea de contoare inteligente și de abia în 2011 au început să se facă abordări pe teren. Așa
ANEEL a primit sugestii de la distribuitori, industrii, grupuri de vânzări și alte segmente ale
societății și autoritatea și-a îndreptat atenția spre funcționalitățile de urmărire a consumului și
implementarea unei tarifări diferite.
În funcție de consumatori, au existat interese diferite:
a. consumatori rezidențiali: interesul lor s-a bazat pe calitatea energiei electrice, acuzând
variațiile de frecvență și tensiune. Totodată, în viitorul apropiat au dorit să știe despre consumul
lor în timp real cuajutorul telefoanelor mobile, pentru a-și planifica consumul pentru perioade cu
cost redus al energiei
b. consumatori industriali și comerciali: cărora le-au fost explicate mai în detaliu aceste
contoare și la fel au dorit să cunoască calitatea energiei și perioadele de cost scăzut pentru a-și
reorganiza producția
c. consumatori cu generare distribuită: doresc să își analizeze circulația de putere în toate
cele patru cadrane, alături de factorul de putere și sarcina zilnică. Pe baza acestor date, ei vor
reuși să își planifice perioadele de mentenanță
d. organizații publice: care doresc alimentare continuă. Prin contoare inteligente, acestea
pot să detecteze absența tensiunii și să comute pe alte surse, permițând totodată administrarea
consumului într-un singur sistem.
Astfel s-a început implementarea, începând cu compania care controla 8 societăți de
distribuție și a decis aplicarea metodologie corespunzătoare țărilor în dezvoltare, și nu a celor
deja dezvoltate. Din nefericire, aceasta ar fi implicat mai multe riscuri pentru țară și primul lucru
care a fost realizat a fost infrastructura AMI. Problemele nu au încetat să apară întrucât protecția
datelor era foarte greu de asigurat, necesitând sisteme cu nume de utilizator și parolă sau
semnătură digitală și de asemenea trebuia stabilită moduld e transmisie a datelor, în zonele rurale
fiind mai economic să transmită prin liniile de telefonie iar în zonele urbane prin cabluri de mare
putere sau comunicația wireless.
Cu toate acestea, toate tipurile de consumatori, doresc implementarea contoarelor
inteligente datorită multelor beneficii pe care acestea le aduc.
B. Dezvoltarea unui contor inteligent care să adere la standardele indiene pentru rețele
inteligente
În ceea ce privește implementarea contorizării inteligente în India, procesul este încă la
început spre deosebire de Australia, Canada, USA și UK. Cu toate acestea, deja au fost realizate
standarde pentru contoare inteligente, reprezentate de: IS16444 (2015), IS15959 (Part I, 2011) și
IS15959 (Part II, 2016). Acestea au fost lansate recent și revizuiri încă sunt în lucru, dar acest
impediment nu a fost suficient pentru ca Centre for Development of Advanced Computing
(CDAC) să dezvolte contoare inteligente care să corespundă standardelor indiene și sunt capabile
să integreze viitoare amendamente ale standardelor.
O funcție particulară a contoarelor inteligente includ măsurarea bidirecțională a
circulației de putere alături de comunicarea bidirecțională dintre furnizor și consumator. Primul
aspect are în vedere atât măsurarea în același timp a importului energiei de la furnizor la
consumator cât și generarea de energie prin panouri fotovoltaice sau alte surse distribuite. Al
doilea aspect are în vedere posibilitatea atât a citirii datelor de către contor, corespunzător
comunicației externe, cât și a diverselor programe de configurare pentru comunicație internă.
Cele mai importante funcții ale acestora sunt managementul cererii de energiei și a
limitării sarcinii. Astfel, printr-o monitorizare ale unui sistem de contorizare (Head End System –
HES), furnizorul poate obține o prognoză din partea unui consumator particular. Facilitatea
permite furizorului să aloce suficientă energie înainte de utilizare și fără să mai provoace
declanșarea transformatoarelor care duce la nealimentarea zonelor învecinate. Dacă sarcina unui
consumator particular depășește o valoare maximă, atunci furnizorul va putea deconecta
echipamentul cu consum prea mare prin contor fără ca zonele învecinate să aibe de suferit.
Normal, acest tip de administrare este posibil doar dacă contorul are implementat metode de
analiză puternice dar beneficiul unui control mai bun și a monitorizării rețelei inteligente este
extraordinar pentru eficiență și fiabilitate.
Pe lângă aceste funcționalități, mai există cea pentru zone cu tarif programabil al energiei
electrice care permite să stabilească limite de preț în orele de vârf, alterând curba de sarcină prin
atenuare. Totodată, consumaorii pot să citească consumul de energie oricând și pe baza acestor
citiri să-și reducă consumul în funcție de tarifele de energie existente. Chiar și fără intervenția
consumatorului, contoarele inteligente ajută la administrarea consumului de energie în locuințe.
Arhitectura care a fost dezvoltată de CDAC este compusă din:
a. Modulul senzor care primește parametri electrici ca tensiunea și curentul din rețea,
folosinduăse de transformatoare de curent și divizoare de tensiune.
b. Circuitul integrat de măsură folosit pe post de convetor analogic-digital pentru
achiziția semnalelor de tensiune și curent, care prelucrează parametri de măsură și stochează
informația într-un registru specific dedicat fiecărui parametru
c. Automat programabil de comunicație folosit pentru partea de monitorizare a
sistemului. Rolul acestuia este de a coordona și controla schimburile de putere, memoria de
stocare, administrarea sarcinii, profilele generării și stabilirea unui comunicațiilor bidirecționale.
Datele măsurării din circuitul integrat este citit de automatul programabil și folosit pentru
generarea diferitelor profile ca cel al sarcinii blocate, al sarcinii zilnice, al evenimentelor, al
tarifării, etc. Profilele sunt comunicate către HES la cerere sau de câtre ori contorul distribuie
informația. Ceasul de timp real (RTC – Real Time Clock) al automatului programabil este folosit
pentru a sincroniza măsurătorile cu timpul. Totodată automatul este responsabil pentru reducerea
sarcinii prin conectări și deconectări.
 d. Module de comunicație (GSM, WiFi, Bluetooth și IRDA, pot fi folosite pentru furnizor
(GSM (2G/3G/4G), IrDA, WiFi) sau pentru consumator (Bluetooth). Acestea activează ca o
punte între datele contorului și serverul furnizorului. Modulul de comunicație este compus din
două învelișuri , primul care convertește datele către AMI (Advanced Metering Infrastructure),
recomandat de protocoale precum IEC62056 (Parts 21, 42, 46, 47, 53, 61 și 62), IS 15959 și al
doilea înveliș care face protocoalele contorului compatibile cu modulele de comunicație ca
GSM/GPRS/WIFI, DLMS (Device Language Message Specification) și COSEM (Companion
Specification for Energy Metering)
e. Administratorul de putere SMPS (Switched-mode over power supply) care alimentează
circuitele electronice din contor, converting curentul alternativ din circuitele principale în curent
continuu. Un super condensator are rolul de a asigura alimentarea de rezervă în cazul în care
apare o întrerupere în alimentare pe linia principală.
f. Afișajul care poate fi detașabil sau obțional poate fi folosit pentru monitorizare. Pe
lângă ecranul LCD încorporat, mai există și o interfață HMI portabilă prin care consumatorul
poate monitoriza consumul și analiza, etc.
CDAC a dezvoltat o versiune monofazată și una trifazată a contorului cu conexiune la
AMI bazat pe standardele indiene: IS164444:2015, IS15959 (part1):2011 și 15959 (Part 2):2016
folosindu-se de trei plăci cu circuite integrate:
a. SMPS (Switched Mode Power Supply) care operează la între 60V și 440V tensiune
alternativă de linie și de fază, folosind 3 faze sau 3 faze + neutru. Mărimile de ieșire nominale
sutn 6V și 2A. Rolul acestuia este de a furniza o tensiune de 5V tensiune alternativă către
electronica din contor
b. SMCM (Smart Meter Control Card) care conține un automat programabil PIC
(Programmable Intelligent Computer) responsabil cu controlul tuturor funcțiilor sistemului.
Ciruitul integrat în SMCC măsoară parametri electrici ceruți și o memorie externă tip flash
sotchează datele măsurate.
c. SMCM (Smart Meter Communication Module) folosit pentru conexiune la rețeaua de
comunicați (GPRS). Modulul este realizat detașabil pentru a permite înlocuirea cartelei SIM
(Subsriver Identity Module) în funcție de cea care are o mai bună acoperire. Chiar dacă există
zone în care nu există acoperire GPRS, module de tip LoRa, Bluetooth, WiFi,etc. pot fi introduse
în același port fără nicio modificare de componente.
Contorul dezvoltat stabilește comunicarea bidirecțională între furnizor și contor prin
DLMS/COSEM, un standard care asigura un mediu interoperabile pentru modelarea structurată
și schimbul de date. DLMS a fost proiectat să suporte mesageria către și dinspre dispozitivele de
distribuție într-un mediu integrat. Securitatea datelor este asigurată prin tehnici criptografice.
Contorul are module pentur GPRS, WiFi, Bluetooth și IrDA care pot fi configurate după
necesitățile consumatorului.
Contorul are facilitatea de a conecta și deconecta sarcina de la distanță. Este protejat
împotriva atacurilor mai ales acum cu actualizarea softului să accepte tehnologia FOTA
(Firmaware Over-The-Air). Totodată, datele sunt protejate de un nume de utilizator și o parolă,
indispensabile pentru importul și exportul de energie iar o aplicație android permite să fie
vizualizat consumul de energie.
La realizarea acestui contor inteligent au apărut și provocările iminente. Faptul că
contorul a fost realizat în India unde prețurile pentru aceste echipamente sunt plafonate,
determină ca acesta să fie construit la un preț optim. Automatul PIC este ales astfel încât să aibă
ecran LCD încorporat , RTC, IrDA. De aceea, nefiind necesare mai multe circuite integrate,
modulul SMCC este foarte ieftin și îndeplinește standardele. Inclusiv celelalalte module, având
două învelișuri face ca producția să implice un nivel tehnologic minim. Modulele detașabile sunt
construite astfel încât, în caz de defectare, să poată fi înlocuit fără înlocuirea modulului alături de
posibilitatea configurărilor menționate mai sus. Sistemul folosește atât rezistor șunt cât și
transformator de curent care asigură măsuraători izolate. Restul de componente folosite sunt
comune, ieftine și disponibile în centrele comerciale. Protocolul DLMS a fost cel mai costisitor
dar acesta nu a putut fi exclus întrucât asigură interoperabilitatea între fabricanțor.
În viitor, în India, aproape fiecare locuință va avea o conexiune la internet, care va putea
elimina necesitatea unităților concentratoare de date, atunci fiind posibil să fie încărcate datele
direct pe internet, de unde HES-urile să le descarce instant. De asemenea, guvernu indian
plănuiește să implementeze 250 de milioane de contoare inteligente, înlocuind contoarele
tradiționale, ca urmare a avantajelor oferite de tehnologie.
C. Situația pe scurt în România a contorizării inteligente
În România, contoarele inteligente au început să se implemente, însă implementarea
acestora are o anumită reticență din partea consumatorilor, aici neexitând tarifare diferită în
funcție de oră iar contoarele au tendința să înregistreze și consumatorii nesemnificativi. Cu toate
acestea, opțiunea transmiterii automate a indexului în defavoarea trasmiterii individuale, atrage
din ce în ce mai mulți consumatori
IV. Bibliografie
1. „Why the Smart Grid must be based on IP” – DS2
2. „Electronic Metering in Brazil: A Qualitative Analysis for its Evolution” R.A.
Olivieira, G.F. Flores, B.M. Biaz, V. H. Ferreira, N.C. Fernandes, M.Z. Fortes
3. „Development of Indigenous Smart Energy Meter adhering Indian Standards for Smart
Grid” Sreedevi V. S. Prakash Prasannan, Jiju K., Indu Lekshmi J.I.
4. „Contorul Inteligent. Manual de utilizare” – e-distribuție Muntenia
5. www.wikipedia.ro
6. „Smart Metering and Functionalities of Smart Meters in Smart Grid – A Review”
Gouri R. Barai, Sridhar Krishnan, Bala Venkatesh