Sunteți pe pagina 1din 219

Povestirile din aceasta carte sunt absolut uimitoare ~i lit'

obi~nuite. Cu toate acestea, ea nu este menita sa glorifice celt


mai bizare aspecte ale comportamentului uman. Ea este de fapl
o colectie de povestiri despre relatii psihoterapeutice care all
produs transformari majore ~i semnificative atat In viata tera
cv
peutilor cat ~i a clientilor lor. Sunt povestiri despre compasiune "i::
cv
~i solicitudine, care demonstreaza tipul de angajament pe care II
presupune meseria de terapeut. Aceasta nu este 0 carte carl'
~i-a propus in mod deliberat sa faca eroi ~i eroine din terapeu11
-C'
I'tJ
L-
:::J
V)
Jeffrey A. Kottler • Jon Carlson

Mumia
C
(de~i prezinta in multe dintre paginile ei strategiile creative ~I "CI
absolut uimitoare ale unora dintre cei mai mari practicieni con I'tJ
V) de la masa din sufragerie
temporani). Mai degraba este 0 carte care omagiaza curajul unol I'tJ

oameni care, confruntandu-se cu probleme majore, cu const'


E Cele mai neobi~nuite 32 de cazuri
I'tJ
cinte ~evastatoare asupra conditiei lor fizice ~i emotionale, all de psihoterapie
cv
"CI
reu~it In cele din urma sa Ie depa~eascar prin eforturi sustinute
I'tJ
~i prin Increderea permanenta aratata terapeutilor lor. E
:::J
:E

c:
o
V>
'-
eu
U
c:
o
---,
'-
Q.)

1 1 «>-
4-'-
Q.)

4-
Q.)
www.edituratrei.1 () ---,

ISBN 973-8291-9

III
911789738
IIII
291911 A
TRer
1
Jeffrey A.Kottler
Jon Carlson

MUITlia de la
lllasa din sufragerie
Terapeuli renurnili dezvaluie cele mai
neobi~nuite cazuripe care Ie-au avut ~i ce
ne invala ele despre comportarnentul
urnan

Traducere din limb a engleza de


Adina Avramescu

A
TReI
Editori:
MARIUS CHIVU
SILVIU DRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU Cuprins
Redactor:
DANIELA ~TEFANESCU
Introd ucere 9
Coperta colectiei: Capitolul unu, Jeffrey A. Kottler
DlNU DUMBRAVICIAN Omul care voia sa i se taie nasul 17
Capitolul doi, Jon Carlson
Tehnoredactarea computerizata: Mumia de la masa din sufragerie 36
CRISTIAN CLAUDIU COBAN Capitolul trei, Frank Pittman
Fixatia orala a albinei bazaitoare , , .51
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
KOTTLER, JEFFREY A. Capitolul patru, Arnold Lazarus
Mumia de Ia masa din sufragerie : Terapeuti renumiti o dilema oedipiana :.................................................•.69
dezvaluie cele mai neobi~nuite cazuri pecare Ie-au avut ~i Capitolul dnd, William Glasser
ce ne invata ele despre comportamentul uman / Jeffrey A. Nevoia de a manca din lada de gunoi 82
Kottler, Jon Carlson; trad.: Adina Avramescu. - Bucure~ti : Capitolul ~ase, Domeena Renshaw
Editura Trei, 2004 Penisul care avea nevoie de permisiunea bisericii ..........................•96
p. em.
Capitolul ~apte, Violet Oaklander
(Psihologie)
Terapie eu un ~arpe TOzator ~i eu 0 ~oparHi eu corn 107
ISBN 973-8291-91-7
Capitolul opt, Harville Hendrix
l. Carlson, Jon Cum sa scapi de veehituri ..................................•...............................120
II Avrameseu, Adina (trad.)
Capitolul noua, Scott Miller
821.111 Terminatorul s-a trezit Intr-o sectie de boli menta Ie 135
Capitolul zece, 1nsoo Kim Bag
Aceasta carte a fost tradusa dupa Ei au Invatat sa traiasea cu fantomele ........•.....................................147
THE MUMMY AT THE DINING ROOM TABLE, de Jeffrey A. Kottler ~i
Capitolul unsprezece, Michael Yapko
Jon Carlson, Jossey-Bass, 2004, San Francisco, SUA Femeia care ar fi trebuitsa fie deprimata 160
Copyright © 2003 by Jeffrey A. Kottler and Jon Carlson. Capitolul doisprezeee, Albert Ellis
THE MUMMY AT THE DINING ROOM TABLE Femeia care ura pe toata lumea 175
Copyright © Editura Trei, 2004 Capitolul treisprezeee, Bradford Keeney
Vraciul care nu a avut niciodata 0 viziune 188
pentru ediria in limba mmana
Capitolul paisprezece, Susan Johnson
c.P. 27-40, Bucure~ti Femeia care s-a spanzurat pentru a vedea de cat timp
Tel./Fax: +4021 2245526, +4021 2244771
e-mail: offiee@edituratrei.ro are nevoie sotul ei pentm a reactiona 202
www.edituratrei.ro Capitolul dndsprezece, Ernest Rossi
ISBN 973-8291-91-7
Doctorul hip-nas gase;;te biletele
pentm concertullui Michael Jackson 215

lIiiiiiii
6 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Capitolul ~aisprezece, Arthur Freeman


Avocatul de co;;mar 226
Capitolul ~aptesprezece, Robert A. Neimeyer
Reconstruind puzzle-ul memoriei unui metrolog 241
Capitolul optsprezece, Pat Love
o hipnoza de urgenta pentru a rezolva infractiunea
de la Burger Joint 258
Capitolul nouasprezece, Samuel Gladding
Frumoasa ;;i bestia 268
Capitolul douazeci, Gay Hendricks
Minciuna care se ascundea in spatele lui : 280 Copiilor no?tri: Cary, Kirstin, Matt,
Capitolul douazeci ~i unu, Howard Kirschenbaum Karin, Ben ~i Kali, fn speranta ca au
Clientul care voia ca terapeutullui sa fie altcineva 292 asimilat Tectia pe care noi am fncercat
sa a traim pe viu, ~i anume, sa-ti recu-
Capitolul douazeci ~i doi, Joel Bergman .
Mireasa purta frac, iar mirele trena ;..306 no?ti gre~elile ~i sa fnvefi din de.
Capitolul douazeci ~i trei, David Scharff
Revenindu-~i din amintirile regasite 319
Capitolul douazeci~i patm, Howard Rosenthal
Atacuri de panid provocate de gratarele canalelor,
parcurile de distractie ~i partidele de sex cu mini~tri 333
Capitolul douazeci ~i cinci, Jay Haley
Prostituata de optzeci ~i doi de ani ........•...........................................342
Capitolul douazeci ~i ~ase, Stephen Lankton
Salvat de 0 stafie ; 350
Capitolul douazeci ~i ~apte, James F.T. Bugental
El va ramane intotdeauna un negru 364
Capitolul douazeci ~i opt, Michael Mahoney
"Nu m-a~ supara sa fiu tipul acela din oglinda" 368
Capitolul douazeci ~i noua, Laura S. Brown
Alcoolica la trei ani ...............•..; ; 383
Capitolul treizeci, Donald Meichenbaum
Cel mai negru co~mar al fiecarui parinte 394
Capitolul treizeci ~i unu, Peggy Papp
A treia identitate sexuala ; 402
Capitolul treizeci ~i doi, Len Sperry
Colonelul "pasare" care s-a transformat intr-un elefant .416
Autorii ; , ; .428
Introducere

d\{u dinyeti
mari recunoa~te
aceasta
pentru carte nici unul
(s-au
a Ie ascunde dintre
facut personajele
ef.ortUri
identitatea),
siguranta ca yeti avea ocazia sa remarcati aspecte ale persona-
foar.te
dar cu

litatii voastre reflectate in povestirile lor incredibile. Oamenii


care sunt prezentati in aceste cazuri au fost pu~i in fata unor
provocari grele ~ineobi~nuite, dar nu foarte diferite de cele pe
care poate ca le-ati intampinat voi in~iva in viata. Diferite sunt
doar modul in care ei au incercat sa se lupte cu demonii lor,
perseverentade care au dat dovada ~i norocul pe care I-au
avut de a ajunge in grija unui terapeut extraordinar.
Povestirile din aceasta carte sunt absolut uimitoare ~i neo-
bi~nuite. eu toate acestea, ea nu este menita sa glorifice cele
mai bizare aspecte ale comportamentului uman. Ea este de
fapt 0 colectie de povestiri despre relatii psihoterapeutice care
au produs transformari majore ~i semnificative at at in viata
terapeutilor dH ~ia clientilor lor. Sunt povestiri despre com-
pasiune ~i solicitudine, care demonstreaza tipul de angajament
pe care il presupune meseria de terapeut. Aceasta nu este 0
carte care ~i-a propus in mod deliberat sa faca eroi~i eroine
din terapeuti (de~i prezinta in muIte dintre paginile ei strate-
giile creative ~i absolut uimitoare ale unora dintre cei mai mari
practicieni contemporani). Mai degraba este 0 carte care oma-
giaza curajul unor oameni care, confruntandu-se eu probleme
10 Mumia de la masa din sufragerie 11
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

majore, cu consecinte devastatoare asupra conditiei lor fizice asemenea, este semnificativ faptul ca, din miile decazuri pe
~i emotionale, au reu~it m cele din urma sa Ie depa~easca, prin care Ie-am avut in viata noastra, ale gem sadiscutam despre
eforturi sustinute ~i prin mcrederea permanenta aratata tera- unul anume. De ce ajungem oare sa consideram ca un pacient
peutilor lor. este mai neobi~nuit sau mai special decat toti ceilalti?
In anumite cazuri, terapeutii au ales sa discute despre pa-
cientul care a fost "primul" mtr-o anumita serie - primul suc~
De ce aceste cazuri? ces sau primul e~ec, primul cazalunei entitati de diagnostic
(tulburari schizofrenice sau de personalitate, de exemplu). Cel
In domeniul comportamen~ului uman, am vazut mult mai mai adesea, cazurile selectate au fost acelea care se distingeau
multe decat ceea ce oferim m aceasta carte m materie de ca- prin gradullor de "noutate", ceea ce inseamna ca ele erau cu
zuri deosebit de neobi~nuite~i dificile. 0 buna parte dintre totul~i cutotul diferite de toate cazurile pe care terapeutulle
acestea au contribuit la dezvoltarea psihoterapiei ~i au reu~it avusese inainte sau dupa ele. De asemenea, fiecare caz pe care
totodata sa capteze atentia publicului. Cazul Annei 0., allui barn ales spune tot atat de multe lucruri despre noi ca ~i de-
Sigmund Freud, a stat la baza evolutiei ulterioare a psihana- spre oamenii pe care Ii prezentam.
lizei. Era yorba de 0 tanara femeie a carei perceptie vizuala era
afectata, care avea dificuHati candmghitea, iar bratul ei drept
era paralizat. Toate aceste probleme nu aveau msa cauze fizi- De ce ace17titerapeuli?
ceoFreud ~i colegul sau, Josef Breuer, s-au gas it nu numai m
situatia de a trata primul caz de isterie, dar s-au ~i indragos- Trebuie sa avem m vedere ca terapeutii, ca grup profesio-
tit de particularitatile conditiei Annei (Breuer s-a indragostit nal, au 0 capacitate de exprimare ~i de comunicare care ii de~
putjn ~i de Anna, dar asta este aHa poveste). ta~eaza cu muit fata de celelalte grupuri profesionale. In aceas-
In vremurile mai recente, povestea lui Sybil, primul cazdo- ta meserie noi suntem foarte bine pregatiti ~i avem 0 experien-
cumentat de tulburare personalitate multipla, a ajuns un ta vasta m toate nuantele comunicarii, m problemele legate de
best-seller. $i nu numai profesioni~tii au fost interesati sa ci- conceptualizare, precum ~i cuprivire la relatiile interpersona-
teasca despre aceasta femeie care avea ~aisprezece personali- Ie. Suntem buni vorbitori ~i experti m a explicaideicomplexe
tati distincte ~i despre cum a reY:$itterapeutul ei sa faca fata m termeni u~or de mteles. Munca noastra propriu-zisa consta
acestei provocari. La fel se poate spune ~i despre alte cai'ti care in esenta m a-i convinge pe oameni sa fadi ceea ce ei nu vor
au urmat in aceasta traditie menita sa prezinte publituluilarg sa faca ~i sa renunte la credintele sacre (dar autodistructive)
cazuri ciudate. Bifrbatul care a confundat-o pe sofia lui.cu 0 piflif- pe care Ie-au avut toata viata.
rie a pus m mi~care 0 intreaga industrie de povestiri despre Mai departe trebuie sa ne gandim ca in cadrul acestei po-
oamenicu ciudate tulburari neurologice, psihologice sau de pulatii de profesioni~ti, care sunt cei mai talentati vorbitori din
comportament. .tume, exista un subgrup - mai putin de unulla suta ~ care
Ne-am intrebat adeseori de ce comportamentul straniu este mca ~i mai fluent decat restul grupului. Ace~tia sunt cei
exercita 0 fascinatie atat de puternica nu numai asupra pub li- care scriu carti ~i manuale ce stau la baza practicii celorlalti te-
cului larg, dar ~i asupra membrilorprofesiei noastre. Din anu- rapeuti. Ei sunt terapeutiipe care ii vedeti la emisiunile de la
mite motive, ne reamintim unele cazuri chiar ~i dupa doua- televizor, des pre care cititi in ziare sau reviste sau pe care ii
zeci sau treizeci de ani, iar pe altele Ie uitam pur ~i simplu. De auziti minterviuri laradio. Ei sunt cei mai buni ~i cei mai stra-
12 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 13

luciti membri ai unei profesii care s-a remarcat deja de mult spre cele mai bizare variatii ale comportamentului uman ~i,
timp prin inteligenta, receptivitatea,sensibilitatea ~i comuni- desiguri a~a s-a ~i intamplat. Dar unii dintre terapeutiau in-
cativitatea celor care activeazain ca+.lrulei. Ace~tia sunt oame- terpretat aceasta cerinta intr-un mod diferit: in loc sa se con-
nii ale caror voci Ie veti auzi in aceasta carte. centreze asupra a ceea ce era cu adevarat ciudat la pacientii
Colectia noastra provine de la treizeci dintre cei mai renu- lor, ei au ales sa discute despre aceste cazuri ~i din punct de
miti ~i mai apreciati terapeuti. Ei traiesdn regiuni diferite ale vedere al celor maineobi~nuite aspecte ale lor. In alte cazuri,
lumii. Sunt specializati in diferite discipline ale psihologiei, ei au considerat ca ceea ce era memorabilIa ele nu tinea atat
psihiatriei, consilierii, terapiei de familie ~i in asistenta socia- de comportamentul bizar al oamenilor, ci mai degraba de cir-
la. Ei folosesc metode terapeutiee radical diferite: psihanaliti- cumstantele neobi~nuitein care se aflau ei ~i care le-a cerut sa
ce, cognitiv-behavioriste, constructiviste, feministe, umaniste, actioneze in moduri uimitor de inventive.
sistemice ~i a~a maideparte. Despre multi dintre terapeutii Fiecare dintre conversatiile noastre a fost uniea, luand nu
prezenti in aceasta carte s-ar putea spune nu atilt ca urmeaza numai directia pe care 0 stabilisem noi initial, dar ~i pe aceea
o orientare teoretiea anume, ci mai degraba ca au in'lJentat una. pe care 0 dorea maestrul terapeut cUcare discutam. Avand in
Ei au scris majoritatea cartilor importante din domeniu, dupa vedere faptul ca lucram cu persoane cu 0 vointa puterniea ~i
care se ghideaza in practica lor toti ceilalti terapeuti. care stapaneau foarte bine arta conversatiei, nu ne-a fost u~or
In aceasta carte veti avea ocazia sa-iauziti pe cei mai mari sa pastram disc uti a pelinia previzibila pe care 0 stabilisem
teoreticieni ~i practicieni contemporanidiscutand despre cele initial. Aceasta inseamna ca fiecare capitol este diferit de cele-
mai ciudate cazuri ale lor. In fiecare povestire, veti avea privi- lalte, nu numai in ceea ce prive~te varietatea materialului pre-
legiul de a observa indeaproape modalitatile uniee in care unii zen tat, dar ~i in alte aspecte legate de stilul ~i structura luL
oameni au ales sa se adapteze la dificultatile prezente in via- Unii terapeutii au dat dovada de multa deschidere ~i flexibi-
ta lor ~icum cele mai luminate minti alegeneratiei noastre au litate fiind gata sa accepte oriee directie ar fi putut sa ia dis-
reu~it sa abordeze situatiile complexe ale acestora intrcun mod cutia noastra. Altii redactasera din timp cazullor ~i au vrut sa
care sa duca la vindecarea lor. Ca niciodatapana.acum,yeti ni-l citeasca inainte sa vorbim despre implicatiile luL Jar altii
afla despre £elul in care terapeutii lucreaza cu cei mai dificili au insist at sa ramanem la planul pe care ni~l facusem cu mult
clienti ~i veti ajunge lao intelegere mai profunda a suferintei timp inainte.
umane. Am fost de asemenea surprin~i de faptul ca terapeutii pe
care i-am abordat au conceptualizat subiectul propus de noi
in feluri foarte diferite. Initial Ie-am explicat ca noi colectio-
,
De la neobisnuit la bizar nam povestiri despre cele mai "neobi~nuite" cazuri pe care ei
Ie-au avut. Acest cuvant nu a fost retinut de toti cei cu care am
Pe masura ce adunam aceste cazuri, ne-am dat seama ca vorbit. Uniiau preferat cuvantul memorabil pentru a descrie
nu exista a metoda universala dupa care sa strucmram inter- cazullor; altora le-a pHkutnatura mult mai descriptiva a cu-
viurile sau capitolele care rezultau din ele. Am inceput cu un vantului bizar. In sfar~it, alti terapeuti au evitat ace~titermeni,
chestiona,r pentru interviu - chiar am trimis din timp parti- preferandin schimb expresii precum de neuitat, obsedant, inte-
cipantilor 0 lista cu intrebarile posibile. Credeam ca intreba- resant sau ciudat. Inqiferent de cuvantul pe care-l foloseam
rea principala era destul de clara: povestiti-ne cel mai neobi~- pentru a descrie ceea ce cautam, era aproape sigur ca terape-
nuit caz pe care l-ati avut. Ne a~teptam sa auzim relatari de- utul caruia ne adresam il va inlocui cu un altul.
14 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 15

Toate cazurile au in comun Japtul ca eleau confruntat te~ adevarat ca terapeutii vorbesc despre cele mai neobi~nuite ca-
rapeutul cu probleme clinicepentru care acesta nu era prega~ zuri ale lor exact a~a cum instalatorii, contabilii sau chirurgii
tit. Prin urmare, ele trebuie privite .nu numai ca ni~te relatari discuta despre ale lor; este un mijloc important prin care pro-
ale evolutiei unor pacienti aflati in suferinta, ci ~i ca experien- fesioni~tii din orice domeniu i~i imbunatatescperformantele
te seminale pentru viata terapeutilor lor. Unele cazuri au stat -- invatam din fiecare varia tie care poate aparea ~i ne adap-
la baza elaborarii unor noi teorii in domeniu.
tam metodele pentru ca pe viitor sa se dovedeasca mult mai
flexibile ~i mai potrivite.
Toate aceste povestiri sunt in intregime adevarate - oricat
Un~le masuri de precaufie deincredibile ar putea sa para. De~i in unele cazuri dialogul
a fost refacut pe alocuri, esenta cazurilor ~i invatamintele pe
Una dintre preocuparile majore legate de aceasta carte a care Ie au de transmis au fost pastrate.
fost pastrarea confidentialitatii ~i a intimitatii persoanelor de-
scrise in aceasta carte. Unii dintre pacientii prezentati nu mai
sunt in viata. In alte situatii, terapeutii au primit din partea Multumiri
,
pacientilor lor perrnisiunea de a vorbi despre cazurile lor. Dar
in toate cazurile, pumele ~i trasaturile care ar putea duce la Ii suntem recunosdHori lui Alan Rinzler, al treilea "parte-
identificarea pacientilor au fost schimbate,la fel ca ~i unele ner" la aceasta intreprindere, ale carui pricepere terapeutica
dintre caracteristicile ~i cadrelemcare au avut loc intalnirile ~i talente editoriale ne-au ajutat sa facem din aceste relatari
cu ei pentru a Ie deghiza identitatea. Ca ~i in cazul medicilor, adevarate pove~ti despre puterea de transformare a oameni-
prima regula a practicii terapeutilor este sa nu se.actioneze in lor.
defavoarea pacientuluL Daca ace~ti pacienti descopera t,otu~i I se cuvin multumiri lui Jean Naggar, agentul nostru.
o asemanare intre ei ~i cei descri~i in aceasta carte, speram ca Ii suntem indatorati lui Laurie Johnson, care a transcris toa-
se vor simti mandri sa constCj.tecat de important a fostrolul te interviurile ~i s-a ocupat de corespondenta voluminoasa cu
pe care I-au jucat in viata ~i in muncCl terapeutilor. participantii no~tri.
Speram de asemenea ca aceste povestiri au darul de a dez- Le sun tern deosebit de recunoscatori celor care au con-
valui compasiunea ~ipreocuparea intensa pentru pacienti de tribuit la aceasta carte - unii dintre cei mai buni terapeuti
care au dat dovadaace~ti terapeuti. Daca inunele cazuri vo- ~i teoreticieni din lume - pentru ca au acceptat sa-~i sacrifi-
cile celor care au contribuit la Clceastacarte suna cinicsau cri- ce 0 parte din timpullor spre a realiza aceste interviuri ~i a
tic sau chiar par sa rada pe socotealaaltora, neasumam in- revizui dupa aceea povestirile rezultate. In schimbul efortu-
treaga responsabilitate in a fi impins lucrurile atat de de par- rilor lor, ei nu au primit nimic in schimb, nici macar dreptu-
te. De fapt, farmecul ~i profunzimea acestor conversatii sunt rile de autor. Singura rasp lata a fost placerea de a discuta cu
asigurate tocmai de spiritulliber ~i informal in care am incer- noi despre cele mai inedite aspecte ale muncii lor. Ei au par-
cat sa Ie conducem.
ticipat la acest proiect pentru ca au avut convingerea ferma
Dumneavoastra, dragi cititori, 0 sa aveti impresia ca asis- . ca ceilalti terapeuti pot invata foarte multe lucruri din cazu-
tati la cele mai intime conversatii private intre colegi de nadej- rile lor atat de neobi~nuite.
de, dar 0 data cuacest privilegiu yeti avea oportunitatea unei In cele din urma, suntem datori sa omagiem curajul incre-
mai bune intelegeri a contextului in care ele au avut loc. Este dibil ~i devotamentul de care au dat dovada oamenii prezen-
tati m aceasta carte. Ei au cautat ajutor, au perseverat ?i de cele
mai multe ori au reu?it samvinga dificultati enormepentru CAPITOLUL UNU
a-?i reveni de pe urma unor traumepe care Ie-au suferit m tre-
cut. Ei nu au Hicut numai dovada bogatiei ?i diversitatii uimi- Jeffrey A. Kottler
toare a comportamentului uman, dar ?i a flexibilitatii de care
este capabil fiecare dintre noi pentru a depa?i limitele noastre
prezente.

Huntington
Jeffrey A. Kottler
Beach, California
Omul care voia
sa i se taie nasul
Jon Carlson
Lake Geneva, Wisconsin

une?i a unui birou. Intr-un colt seafla 0 chiuveta, ves-


eabinetul
. de consultatii
tigiu al vremurilor in era
caregol, cu exceptia
aceasta, parte aa spitalului
doua sca-
era destinata mai degraba cazurilor medicale decat unei clinici
psihiatrice cu tratament ambulatoriu. Eram un doctorand plin
, de avant, pregatindu-se sa-?i mceapa prima zi de practica.
A?teptand sa-mi mtampin primul pacient, devenisem des-
tul de agitat. Cativa ani lucrasem m calitate de consultant psi-
hiatric, msa majoritatea clienWor mei proveneau din randuri-
Ie copiilor ?i studentilor. Acum eram pe punetul de a mcepe
sa lucrez cu adulti ale caror probleme erau mult mai serioase.
L-am auzit pe pacientul meu chiar mainte sa-?i faea apari-
tia, m timp ce era condus catre eabinetul de consultatii. Mer-
gand, fkea un zgomot zornaitor de parca ar fi fost legat cu
lanpri. In curand s-a dovedit ca,presupunerea mea nu era de-
parte deadevar: zeci de ?iruri de margele ?i lanpri aHlrnau la
gatul ?ila mcheieturile mainilor lui.
Am respirat adanc ?i m-am pregatit saascult povestea in-
taiului meu pacient. Acesta era debutulnoii mele cariere ?i
eram hQtarat sa fac tot eeea ce imi statea m putinta. Speram
doar<ca problema lui sa faea parte din categoria celor pe care
Ie puteam aborda. Nu-mi puteam imagina atunci ce disere-
pan,ta se va dovedi intre a?teptarile lui~i eapacitatile mele.
18 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 19

Halatul de medic din jur, strambandu-se, ~i apoi tragandu-lin piept cu mult


zgomot. Pentru ca era prima mea zi de munca, ma mtrebam
- Ei bine, am mceput eu pe un ton cat se poate de bine- cum sa solicit ajutor in caz ca va le~ina. Mi-am adus aminte
voitor, cu ce pot sa-ti fiu de folos? din emisiunile de la televizor de ceva m legatura cu solicita-
- Pai, dom'le doctor, ziceam ~i eu ca poate ma scapati de rea procedurii de urgenta, dar probabil ca aceasta era valabi-
mirosul asta! la doar pentru cazurile de stop cardiac.
- De miros? I-am intrebat pe acel individ foarte agitat, ne- - Spuneai ceva de 0 duoare, a, adica de 0 duhoare.
~tiind despre ce vorbe~te. Invatasem bine lectia ... - cand nu ~tii ce sa spui nu tre-
- PM da. Nu-l samtiti? 0 duoare! buie decal sa repeti ceea ce tocmai ai auzit.
-Duoare? Omul din fata mea s-a multumit sa dea din cap, balanga-
Am avut grija sa pronunt cuvantul exact cum 11rostise el. nindu-~i ~uvitele de par pline de margele.
- Duoare. Va zic, duhne~te. - Ce fel de miros? am sondat eu terenul.
- Aha, duhoare. Duhoare vrei sa spui? Incepusem deja sa-l imit, adulmecand aerul din jur ~i tra-
Vocea lmidevenise mai vioaie deoarece intelesesem in cele gandu-l adanc m piept. Tot ceea ce am putut detecta a fost mi-
din urma ce voia sa spuna omul din fata mea. Nu faceam par- rosul de antiseptic din spital ~i pe cel al propriei mele transpi-
te din personalul spitalului ~i nici macar nu imi luasem inca ratii, caci ma strad uisem pesemne prea tare sa ma descurc
licenta in psihologie. Lucram pur ~i simplu ca intern. Cu toa- onorabil cu primul meu pacient.
te acestea, administratia spitalului ne recomandase sa purtam - Nu samti mirosul de vacadomle?
aceste halate medicale albe care ne confereau un aer de res- - Vacadomle?
pectabilitate. Pe buzunarul halatului meu era inscris numele Imi spargeam creierii, incercand sa-mi dau seama ce era
unui doctor plecat de multa vreme, dar care fusese destul de aia 0 vacadomle, fara sa-mi treaca prin minte di pe elll obse-
cumsecade ca sa-~i lase halatul aici. Trebuie sa recunosc ca lu- da de fapt mirosul de vaca ~i in acela~i timp mi se adresa mie
crul asta ma facea sa ma simt oarecum mult mai familiar cu cu apelativul "dom'le"; acest miros 11preocupa atat de mult
locul. Totu~i eram destul de agitat, poate chiar mai mult de- mcat nu se mai putea gandi la nimic altceva.
cat pacientul care statea in fata mea. Incercand sa adun cat mai multe informatii, am aflat ca
Omul avea tenulmchis ?i purta mai multe randuri diferi- Manny traia impreuna cu familia sa la 0 ferma aflata destul
te de haine, fiecare m contrast evident cu celelalte. Cama~a cu de departe de ora~. Nu parasea prea des ferma, dar m ultimul
dungi. Pantaloni cadrilati. 0 vesta. $osete desperecheate. $i timp se simtise atat de afectat incat nu prea mai reu~ise sa
peste toate astea, binemteles, lanturile ~i margelele. Arata de munceasca.
parca ?i-ar fi ales dintr-o cutie, la intamplare, piesele tinutei - Prin urmare, I-am mtrerupt eu incercand sa aflu ce voia
sale zilnice. $i poate chiar a?a ?i facuse. de la mine,la ferma, simti mirosul de la vaci?
De~i infati~area sa era izbitoare, mtr-un fel chiar grandioa- - 'inteles ca Ie samt mirosulla ferma. Doar acolo sta ele.
sa, ceea ce mi-a atras atentiaerau ~uvitele lui de par impleti- - Inteleg, am spus nemtelegand de fapt nimic. La ferma
te. Parea sa fie african sau poate jamaican, de~i dupa accent sunt vaci.
provenea in mod sigur din zona rurala a Virginiei. Acest lu- Bine ca supervizorul meu nu era de fata, pentru ca intrea-
cru nu era deloc surprinzator de vreme ce ne aflam chiar la ga afacere devenise de-a dreptul penibila. State am de yorba cu
Ii tara, in Virginia. Gudat era faptul ca adulmeca intruna aerul pacientul meu de aproape un sfert de ora ~i tot ceea ce afla-

Ii

~----~ ... --
20 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson 21
Mumia de la mas a din sufragerie

sem era ca el simtea mirosul de vaci de la ferma la care locu- in legatura 'cu ceea ce se petrecea in mintea lui, dar incer-
ia. Faptul ca familia lui detinea la ferma 0 mica cireada de vaci cam sa ma concentrez asupra posibilitatilor pe care Ie
nu parea 0 descoperire deosebit de utila. aveam pentru urmi'itoarea mi~care. Sa-l programez la chi-
- Vacile este peste tot, a tinut sa explice Manny. Mirosul rurgie ca sa-i taie nasul? Sa cer 0 consultatie neurologica?
lor este peste tot. Sau poate 0 evaluare psihiatrica? Mi-am amintit apoi ca eu
- $i tu poti sa simti ~i acum mirosul de vaca? eram evaluatorul psihiatric. Eu eram cel care ar fi trebuit
Manny m-a privit dezamagit ca ~i cum ar fi vrut sa-mi ara- sa-i evalueze starea mentala ~i sa stabilesc cumva un trata-
te ca ii in~elasem a~teptarile. Sperase tot timpul ca ~i eu sim- ment care sa-i aline simptomele suparatoare ale afectiunii.
team mirosullor. Erau atatea lucruri pe care eram gata sa Ie fac pentru a-i aju-
Acum era randul meu sa ma simt dezamagit. EI se plan- ta pe oameni ~i in special pe primul meu pacient, insa taia-
gea de faptul ca percepe un miros imaginar cronic ~i supara- tul nasurilor ma depa~ea. In plus, nu aveam voie sa fac
tor de bovina. Aceasta parea sa fie 0 problema care tinea de
acest lucru chiar daca primisem un halat alb cu titlul de doc-
competenta unui specialist O.R.L. sau cel putin a unui neuro-
tor inscris pe el.
log. Oar se pare ca, din anumite motive, fusese trimis la clini- In mod cert, tulburarea cronica a mirosului de care sufe-
ca no astra, probabil pentru ca nu fusese inca detectata nici 0
rea acest om avea 0 cauza psihologica. Daca nu exista nici 0
cauza fizica a afectiunii sale.
explicatie medicala pentru conditia sa, atunci inseamna ca
Am respirat inca 0 data adanc, atat pentru a ma calma cat
ea se datora unor probleme emotionale sau unei traume su-
~i pentru a ma asigura ca nu exista nici un miros de vaca in
camera in care ne aflam. ferite candva. Atat am putut sa deslu~esc de unul singur.
- $i cum a~ putea sa te ajut? I-am intrebat pe Manny, abor- Cum sa dau insa de capatul acestei probleme in cele doar
dand cel mai afectat ~i mai plin de solicitudine ton cu putin- cateva ~edinte care imi erau alocate pentru a-mi consulta pa-
cientul?
ta; cel putin la a~a ceva ma pricepeam destul de bine.
Manny s-a uitat la mine ca ~i cum a~ fi fost un idiot, iar De~i aceste evenimente au avut loc acum mai bine de
apoi a cli'itinat din cap, dezamagit de faptul ca intelegeam atat douazeci ~i cinci de ani, inainte sa trecem la 0 "terapie scur-
de greu. _ tal' administram un fel de "bandaj" psihologic, dupa care
- Pai, dom'le doctor, a spus el rostind cu grija cuvintele urma sa-i trimitem pe oameni inapoi la viata de zi cu zi. Taie-
pentru a se asigura ca il pot urmari, vreau ca dumneata sa-mi rea nasului unui pacient nu era tocmai acest tip de tratament,
tai nasul. ci mai degraba unul radical ~i direct pentru care era nevoie de
- Vrei ca eu sa-ti tai nasul? aprobarea consiliului de medici al spitalului. Oar oricat de
Incepusem sa ma simt de-a dreptul exasperat ~i asta nu din atragatoare mi s-a parut in acel moment optiunea in cauza,
cauza a ceea ce discutam, ci pentru ca pur ~i simplu nu-mi da- imi alesesem meseria pentru ca imi placea sa fac pe detectivul
deam seama ce a~ fi putut sa mai spun sau sa mai fac spre a-I ~i sa merg pana la radacina problemei. Pe cand cei asemenea
ajuta pe acest biet om aflat in suferinta. lui Freud aveau la dispozitie luni daca nu chiar ani pentru a
Manny s-a uitat la mine placid, dand din cap. Eram hip- rezolva diferite cazuri, eu trebuia sa 0 fac doar in cateva ~e-
notizat de margelele care se leganau la capatul gaitanelor dinte. Cel putin acestea din urma erau prevazute ca ;;edinte
lui lungi. Un timp nu am facut nimic altceva decat sa ne dubIe, de nouazeci de minute, ;;i prin urmare aveam timp sa
masuram unul pe celalalt. Nu aveam nici cea mai mica idee explorez ceva mai adanc situatia.
22
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 23

Secretul rectia mea, dupa care ~i-a coborat-o iar. Era acesta un semnal
ca puteam sa continuu discutia pe aceasta tema sau ca trebu-
- Poti sa-mi spui cate ceva despre felul in care iti petred ia sa 0 abandonez? Nu mi-am putut da seama. Cu toate aces-
timpul? tea, simteam in atitudinea lui ceva ce nu puteam deslu~i pe
Aceasta a fost 0 intrebare foarte buna, deschisa. Pentru moment.
ca nu ~tiam cum sa procedez in continuare cu Manny, am De~i era imbracat excentric, Manny nu era un barbat res-
hotarat sa ma familiarizez cu - sa-i spunem - lumea lui pingMor. De fapt, era chiar bine facut, cu 0 figura interesanta
fenomenologica. Era clar ca aveam nevoie de mai muIte in- ~i cum era in floarea varstei mi s-a parut rezonabil sa aflu mai
formatii pentru a ajunge la sursa problemelor sale legate de muIte lucruri despre viata lui amoroasa.
mHOS.
- Prin urmare, nu ai 0 prietena?
- Is de la 0 ferma, a inceput din nou Mam1Y in stilul sau A clMinat din nou din cap, de data aceasta mai hotarat. Era
laconic. atat de fascinant sa prive~ti coditele lui impletite leganandu-se
In urmatoarea jumatate de ora i-am pus 0 serie de intre- muzical inainte ~i inapoi - ma gandeam eu in timp ce ii pu-
bari: uncle anume locuie~te, cu cine locuie~te, ce lucreaza ~i neam intrebarea pentru a treia oara doar pentru a mai urmari
cum i~i petrece timpulliber. Am aflat urmatoarele: de~i avea speetacolul.
douazeci ~i ceva de ani (m-am uitat pe fi~a lui pentru ca nu-mi - Imi ascunzi ceva, Manny? m-am aventurat eu.
dadeam seama ce varsta avea numai dupa infati~are), Manny Pentru prima data de la inceputul conversatiei noastre pa-
tot mai locuia cu familia sa la ferma. I~i produceau ei in~i~i rea ca se inchide in sine. Pana in acest punet fusese deschis la
hrana de zi cu zi, iar 0 parte din recoIta 0 vindeau. Aveau orice in.trebare i-a~ fi adresat sau la orice cale pe care ne-am fi
gaini. ~i, bineinteles, aveau vaci sau, am banuit eu, vite. Deoa'- aventurat, dar acum dadea inapoi. Simteam acest lucru. In ur-
rece eram baiat de ora~, nascut ~i crescut in Detroit, eram mai matorul moment acesta a devenit evident pentru mine: ~i-a in-
muIt decat fascinat de viata de la tara, ne~tiind mai nimic de- colacit bratele lui lungi in jurul taliei ~i s-a aplecat inainte spri-
spre aceasta, in afara de ceea ce vazusem la televizor, la emi- jinindu-se pe genunchi de parca ar fi vrut sa se faca mic ~i sa
siunea "Pogoanele verzi". se ascunda de privirea mea iscoditoare.
Manny i~i petrecuse toata viata la ferma ~i parea a fi feri- - Iti zisei ca nu am pretina.
cit acolo, de~i fusese oarecum izolat (cel mai apropiat vecin Pentru prima data Manny m-a surprins, ridicand tonul.
era la 0 distanta apn:ciabila). Sarcina lui era sa scoata vacile De~i parea destul de calm, m-am uitat precaut catre ie~irea din
(vitele?) la pascut ~i sa Ie aduca inapoi dupa ce i~i terminau cabinet.
"cina". Intre timp, avea destula vreme sa hoinareasca ~i sa faca - Am inteles, Manny, am spus bland. Vreau doar sa ~tii ca
ce voia. Era putin cam evaziv in legatura cu acest din urma putem discuta despre orice dore~ti tu.
lucru, a~a ca a trebuit sa-l indemn sa vorbeasca despre el mai Relatand acum aceste lucruri, ar putea parea ca ele s-au
in amanunt. desfa~urat intr-o maniera logica, ordonata, de parca a~ fi ur-
- A~adar, Manny, ce aItceva mai faci ca sa te distrezi? Bi- mat 0 procedura sistematica, menita sa scoata la iveala orice
neinteles in afara de a-ti petrece timpul cu familia ta. Ai 0 prie- secrete. De fapt, fiind un incepator in aceasta meserie, chiar
tena sau ceva in genul asta? daca unul entuziast, nu faceam decat sa vorbesc vrute ~i ne-
Manny a ridicat din umeri ~i a privit in pam ant. Apoi a dat vrute, punand orice intrebare care imi trecea prin minte. Cu
din cap ca nu, ~i pret de un minut ~i-a ridicat privirea in di- putin no roc sau poate din cauza insistentei ~i a zelului meu,
24 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 25

am reu~it m final sa aud 0 versiune mai eompleta a eeea ee fa- Am tacut amandoi. De data aceasta, eram hotarat sa nu fiu
eea Manny zilnie. Am aflat de asemenea, ehiar mai mult de- eu cel care rupe primul tacerea. Oricat de mult a~ fi dorit sa
eM a~ fi vrut, despre motivele pentru care nu avea propriu-zis ma concentrez asupra refuzului sau de a se intalni eu fete ~i
o prietena. Dar eeea ee am invatat m final din aceasta ~edinta sa-i atac convingerile sale disfunctionale, am decis sa-l ascult
a fost ca 0 data ce deschizi 0 u~a nu poti face alteeva deeM sa m eontinuare. In ciuda lipsei mele de experienta, imi dadeam
intri. Intrueat insistasem sa mergem pana la surse - pana la seama ea Manny are ceva de spus ~i acum era mult mai im-
radacina, ca sa zic a~a - pentru a-i rezolva problemele - nu portant pentru mine sa ascult decat sa vorbese. Chiar ~i dupa
ne ramasese altceva deeM sa urmam pana la s£ar~it aeeasta li- ahWa ani, inca pastrez convingerea ca de cele mai multe ori
nie a cercetarii. aceasta este cea mai mare gre~eala pe care 0 facem noi, tera-
Se parea ca Manny incercase 0 vreme sa se mtah1easca cu peutii: ne preeipitam sa rezolvam problemele din cauza pro-
fete. Facuse curte m eateva randuri unei vecine ~i ehiar se m- priului nostru sentiment de neputinta.
tamise cu 0 fata de la ora~ pe care 0 cunoseuse cu ocazia dru-
murilor sale in aeelloc. Insa el gasise ca aceste intalniri erau
frustrante, daca nu cumva chiar nesatisfacatoare. Cand i-am Scara
cerut sa-mi explice mai pe larg la ce se referea, Manny mi-a
raspuns ca m general fetele trebuie tratate foarte atent. Trebuie Dupa 0 perioada de timp care parea sa fi ajuns la cateva
sa spui cuvinte frumoase, sa Ie oferi cadouri, sa Ie scoti m ora~ minute, dar care in realitate nu depa~ise mai mult de doua-
~i sa cheltuie~ti multi bani cu ele. ;;i m ciuda tuturor investiti- zeci sau treizeci de secunde, Manny mi-a spus cum i~i petre-
ilor de timp ~i de bani, nu e~ti niciodata sigur ca 0 sa fii tu "no- cea timpulliber ~i de ce nu fusese prea sincer atunei cand de-
rocosul". Nu cred ca a folosit chiar expresia asta, dar cu sigu- clarase ca nu are 0 prietena. De fapt, Manny chiar avea 0 via-
ranta ca a fost yorba de 0 alta bizarerie eufemistica pentru sex. ta sexuala foarte activa, de~i nu cred ca aceasta avea ceva in
De~i eram casatorit de curand, eu ~i Manny eram cam de comun eu ceea ce numim noi "iubire". Dar poate ca asta era
aceea~i varsta, a~a ca ii intelegeam nemultumirea. Imi adu- doar parerea mea pentru ca aveam de-a face cu 0 situatie care
ceam mca aminte de ritualurile lungi ~iplictisitoare de dinain- depa~ea cu mult ceea ce imi imaginasem vreodata. Acum m-
tea fieearei mtalniri pe care trebuia sa Ie suport pentru a reu~i teleg ca aceste situatii nu sunt atM de neobi~nuite la tara.
sa ma "apropii" de 0 femeie care imi placea. M-am gandit sa-i - Spuneai, Manny, ca nu te vezi cu prea multe femei.
spun ca-i mteleg frustrarea. Apoi i-a~ fi putut oferi un discurs - A~a-i, a recunoscut el, dand din cap.
motivational despre necesitatea de a fi rabdator, de a-ti asu- Era ceva in neregula la capitolul asta. Expresia fetei lui de-
ma riscurile, de a te aventura m afara zonei de confort. Inva- venise destul de transparenta; mtr-un fel, imi aducea aminte
tasem deja terapia cognitiva ~i, prin urmare, eram gata sa de un copil care fuseseprins cu minciuna. De fapt, el se uita
abordez temerile sale irationale legate de e~ec. Aveam totul in jos, m timp ee racaia linoleul cu varful ghetei lui eu ~ireturi
trasat m minte ~i eram fericit ca in sfar~it descoperisem ca pu- dezlegate.
team sa fac ceva pentruel. Cu toate acestea, ?timn ca imi sca- - ;;i totu~i nu mi-ai spus tot, m-am aventurat eu cu grija;
pa ceva. nu voiam sa-l sperii, insistand prea mult.
- Manny, spuneai ca acum nu te mai mtame~ti cu nimeni. - Da, dom'le doctor.
- Nu, renuntai la asta. - ;;i nu ai vrea sa-mi poveste~ti?
- Inteleg. - Nu. N-a~ prea vrea.
26
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 27

- Nici 0 problema, am incercat eu iar. Manny, mi-ai spus ele au 0 asemenea perioada.) Se pare ca el statea ~i se uita cum
ca vrei ca eu sa-ti tai nasul, dar inainte de a discuta despre asta vreun armasar cu 0 erectie nefireasca se urca pe iapa pene-
trebuie sa aflu mai multe lucruri despre ceea ce se intampla. trand-o intr-un abandon salbatic. ;>inu putea sa fad altceva
EI m-a privit suspicios, dupa care a continuat sa-~i frece decat sa se gandeasca la ziua in care va avea 0 prietena cu care
varful ghetei de podea. I-am lasat suficient timp pentru a se sa faca sex. Cu to ate aces tea, dupa ce a fost respins de mai
decide daca are destula incredere in mine ca sa-mi spuna ce multe ori de catre doua fete pe care incercase sa Ie curteze,
nu era in regula. Manny a renuntat ~i ~i-a indreptat eforturile dtre cele pentru
- Pai, cum sa va spun? E yorba de aceasta vaca cu care care era nevoie de 0 persuasiune bovina.
ma vad. 0 cheama Mertle. ;>inumai atitudinea mea calma, profesionalismul ~i sensi-
Se vedea cu vaci la ferma? Ce tot vorbea? Tot ceea ce am bilitatea mea superioara m-au impiedicat sa nu cad pe jos do-
putut sa fac a fost sa repet ceea ce-mi spusese el. borat de ras sau de ~oc. De~i nu prea credeam cele auzite, am
- Oa, dom'le doctor, ii cea mai buna din lot. Avuram ~i ramas stoic la locul meu, iar privirea standard de psihiatru
noi 0 aventura .. (obi~nuiam sa exersez in fata oglinzii) mi-a inghetat pe figu-
- Ai fost impreuna cu vaca asta, cu ... Mertle e numele ei, ra. Am dat din cap la fel de firesc de parca el tocmai mi-ar fi
nu-i a~a? spus ca ii plac ouale la micul dejun.
- A~a-i! a zambit el incantat ca mi-am adus aminte de nu- - A~adar, i-am raspuns lui Manny cu 0 voce care speram
mele ei. sa para cat mai ferma, spui ca tu ~i aceasta vacL. vreau sa
Eram inca intr-o stare de confuzie, ca urmare a celor rela- spun, Mertle, va intalneati din cand in cand?
tate de el. Apoi, brusc, mi-am dat seama ce voia el sa spuna: Manny s-a uitat direct in ochii mei, cercetandu-mi atent re-
Manny facuse sex cu 0 vaca pe nume Mertle. ~i, mai mult de- actiile, apoi a incuviintat din cap.
cat atat, fusese dragut cu ea. Prin urmare, aceasta era sursa mirosului de vaca care 11in-
- A~adar, Manny, vrei sa spui ca tu ... a.., tu ... ai... sotea pretutindeni. Aveam 0 pregatire temeinid in domeniul
- A~a e. Eu ~i cu Mertle. 0 facem de cate ori simt nevoia. teoriei psihodinamice a~a ca nu a fost mare lucru sa leg simp-
Vedea cum ma luptam cu aceasta situatie ~i, de~i se simtea tomele lui de vina pe care 0 simtea in subcon~tient fata de
incurcat el insu~i, pard ii parea ~i mai rau de mine. Totodata comportamentul mai degraba neobi~nuit in ce prive~te intal-
el vazuse cat de mult ma straduisem sa-l ajut ~i parea ca apre- nirile sentimentale. Am considerat ca probabil nu ar fi cel mai
ciaza foarte mult acest lucru. intelept lucru sa explorez sentimentele oedipiene pe care el
- Inteleg, am spus, ~i din nefericire acum totul imi aparea le-ar fi putut avea fata de mama lui, de vreme ce ar fi putut sa
foarte claro se simta ofens at de implicatia ca mama lui semana cu 0 vaca.
Oar imi veneau de asemenea in minte 0 multime de intre- In primul rand, aveam nevoie sa aflu mai mult despre ce se
bari. Ma intrebam cum poate cineva sa fad sex cu 0 vaca? La petrecea de fapt.
urma urmei, vacile sunt ni~te animale foarte mari in compa- Ei bine, venise timpul pentru confesiune. Muream de cu-
ratie cu oamenii. ;>ice I-a determinat pe Manny sa 0 aleaga pe riozitate in legatura cu aceasta situatie. Cum poate cineva sa
Mertle ca partenera a sa? ;>i,mai mult, cum a ajuns el sa se fad sex cu 0 vaca? Adica, vreau sa spun, vacile sunt ni~te ani-
apuce de asemenea lucruri. male foarte mari.
In adolescenta, Manny a aflat despre sex privind vacile ~i Eram hotarat sa obtin raspunsuri la unele dintre intrebari-
caii in perioada de imperechere. (Nu ~tiusem pana atunci d Ie mele. Oescoperisem ca unul dintre cele mai importante lu-
28 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 29

cruri legate de profesia de terapeut era ca ajungeai sa-i intrebi te aces tea, ceva aproape irezistibil ma impingea sa trag cu
pe oameni tot felul de lucruri foarte personale fara ca ei sa se ochiul printre degetele care-mi acopereau privirea. De9i vo-
enerveze. Daca reu~e~ti mai mult timp sa pari indiferent, ca ~i iam foarte mult sa schimb subiectul ~i sa merg mai departe,
cfmd ai mai fi auzit aceste lucruri de nenumarate ori inainte, nu ma puteam abtine sa nu-mi pun in continuare 0 multime
oamenii iti vor spune cele mai profunde secrete. Ma bucuram de intrebari legate de mecanica imperecherii cu 0 vaca. Nu pu-
de aceasta putere ~i am decis sa aflu cat de departe puteam sa team sa cred ceea ce aflasem.
merg. Ca sa fiu sincer, nu eram prea sigur daca in acest felimi Relatilnd despre comportamentullui sexual, Manny oferi-
urmaream propria curiozitate sau imi ajutam pacientul. se 0 ratiune destul de plauzibila pentru faptul ca optiunile lui
- A~adar, Manny, am spus eu pe un ton firesc, cum xeu- in materie de "intalniri amoroase" erau preferabile altora. El
~eai sa ajungi pana la Mertle ca sa 0 fad cu ea? a explicat ca in felul acesta nu avea nevoie sa ca~tige afectiu-
- Pai, foloseam 0 scara. Aduceam 0 scara pe care 0 tineam nea vacilor sau sa cheltuiasca bani cu ele. Ele nu I-au respins
eu. Uneori 0 foloseam pentru a fixa stiUpii in gard ~i alte ches- niciodata. Aveam totu~i cateva probleme legate de acest lucru,
tii de astea. cad ma intrebam daca ele ii acceptau, ca sa zicem a~a, compa-
- Bine, am raspuns. Nu aveam nid cea mai mica idee ce nia ~i atunci cand nu erau in perioada de imperechere, dar
sa fac mai departe. A~adar, te urcai pe scara ... mi-am dat seama CEl deja mersesem mult mai departe cu aceas-
- Exact, a raspw1s Manny zambind timid. Parea ca se sim- ta chestiune decat intentionasem. De fapt, in acel moment ma
tea mai bine povestindu-mi despre acest rendez-vous secret. intrebam cum naiba 0 sa scriu vreodata despre aceste lucruri
Inca nu puteam sa-mi dau seama exact cum se petrecea in insemnarile mele de cabinet. Ce aveam sa-i spun supervi-
acest lucru. Cum 0 facea el pe nenorodta aia de vaca sa stea zorului meu?
nem~~cata? Trebuia oare sa-~i mute tot timpul scara in jurul ei? Ei bine, cel putin am gasit 0 explicatie plauzibila pentru lu-
Vadi ii place a acest lucru? Ma gilndeam chiar daca nu cumva crurile de care se plangea Manny. Se parea ca in cele din urma
trebuie sa raportez activitatea lui Manny vreunei agentii gu- nu era nevoie sa-i taiem nasul daca reugeam sa-l ajut sa se im-
vernamentale care activa impotriva cruzimii fata de animale. pace cu comportamentullui.
$tiam ca eram obligat sa rap ortez cazuri suspecte sau confir- Intrucat timpul alocat ~edintei expirase, i-am multumit
mate de abuz sexualla adresa copiilor, dar cazul de fata facea lui Manny pentru ca fusese atftt de deschis in privinta situa-
parte din cu totul ~i cu totul alta categorie pe care nu 0 intal- tiei lui ~i i-am promis ca yom continua in saptamana urma-
nisem niciodata in timpul specializarii mele. toare. In acest fel am incheiat prima noastra intalnire. Eu, bi-
Mi-am dat seama ca in momentul acela depa~isem punc- neinteles, am ie~it imediat din cabinet pentru a Ie spune co-
tulin care informatia pe care mi-o furniza Manny era utila legilor mei interni despre acea stranie prima ~edinta prin care
pentru cazul sau. Dar mai aveam totu~i inca 0 intrebare pen- abia trecusem.
tru el: Cum 0 alesese el pe Mertle drept vaca lui favorita? Ce
anume il atragea la ea?
Ei bine, poate ca acest lucru este cu mult peste ceea ce do- Parfumul
riti sa aflati despre aceasta poveste. Pentru mine, era ca ~i cum
a~ fi trecut pe langa un accident de ma~ina sau m-a~ fi uitat la In urmatoarea saptamana, Manny m-a intihnpinat foarte
un film de groaza. 0 parte din mine voia pur ~i simplu sa-mi calduros, cu un zambet largo La ~edinta anterioara nu obser-
acopar ochii ca sa nu mai vad toata grozavia aceea, ~i cu toa- vasem dH de mult aur avea in gura. Acum puteam sa vad al-
30 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 31

bul din centrul fied'irui dinte care era imbn'icat in aur. Am ob- -Uuuh!
servat de asemenea d'i era imbracat ceva mai potrivit decat A~teptam ca Manny sa-mi explice de ce se daduse cu atat
data trecuta -lucru pe care l-a~ fi considerat in mod optimist de multa colonie, dar el parea ca avea mult mai multa rabda-
drept un semn al progresului daca nu a~ fi simtit mirosul in- re decM mine. $i apoi, el nu trebuia sa dea socoteala unui su-
tens de colonie ieftina.
pervizor care dorise sa ~tie de ce nu stabilisem un diagnostic
Abia puteam sa respir in duhoarea aceea dulceaga ~i bol- pentru acel caz ~i cu atat mai putin un plan pentru tratament.
navicioasa de English Leather sau de altceva foarte comun. Pledasem pentru faptul ca aveam nevoie de mai mult timp
Nu cred ca acest produs a fost creat pentru a fi folosit in ase- spre a "aduna informatie". $tiam ca daca a~ fi recomandat am-
menea cantitati, iar dupa mirosul insuportabil parea ca Man- putarea nasului, acest lucru nu ar fi fost bine primit de catre
ny i~i turnase toata sticla pe el. Cu toate acestea, parea foarte psihiatrii ~i psihologii cu barbi a la Van Dyke, imbracati in hai-
multumit de el. ne de tweed ~i fumatori de pipa care stateau in jurul mesei la
La inceput, am crezut ca talentele clinice superioare de conferintele noastre dedicate discutarii cazurilor pe care Ie
care dadusem dovada la ~edinta anterioara i-au adus lui Man- aveam.
ny ace I nou zfunbet aurit. Trebuia sa fie yorba de ace a legatu- - Spuneai ca ai folosit tot parfumul pe care l-ai avut, I-am
ra empatica pe care reu~isem sa 0 stabilesc cu noul meu pa- indemnat eu din nou.
cient. Sau poate ca era yorba de maniera profesionista in care - E colonie. T'am spus asta.
ma infati~asem, imbracat atat de corect in halatul meu de me- Acum zambeam ~i eu, dar proste~te. Aceasta situatie nu
dic. ducea nicaieri. Am incercat din nou.
- Vad d te simti mai bine, am inceput eu conversatia. - Poate ca ai putea sa-mi explici de ce te-ai dat azi cu atat
Asta ii permitea sa constate ca eram un observator perspi- de multa colonie.
cace al conditiei sale interne. - Mirosul ast' de vaca. Acum nu mai e. Manny parea foar-
Manny nu a £acut decat sa zambeasca ~i mai incantat. Lu- te mandru de el.
minile fluorescente din tavan se reflectau in dintii lui auriti. - Vrei sa spui ca acum nu mai miro~i a vaca?
In acele vremuri, Ientile Ie de contact "permeabile la gaz" pe o incuviintare din cap.
care Ie purtam faceau ca ochii mei sa fie foarte sensibili la lu- - Asta inseamna ca dupa ultima no astra conversatie ai de-
mina, motiv pentru care clipeam foarte des. Mi-era teama ca cis sa, uf, sa nu mai continui cu ... cu scara ta?
dad inchid ochii mai mult timp a~ putea sa pierd ceva foarte Pur ~i simplu nu puteam sa pomenesc cu voce tare de pro-
important. blema sexului cu vaca. Dar se parea ca primul meu contact te-
-- Observ de asemenea ca azi te-ai dat cu foarte mult par- rapeutic fusese atat de puternic ca Manny nu mai prezenta
fum.
simptomele lui suparatoare. Doamne, eram a~a de bun sau ce?
- Este colonie.
Cand Manny s-a uitat la mine cu oarecare disconfort,
- Exact. Colonie. E ceva destul de tare.
mi-am dat seama ca presupunerea mea era incorecta. De fapt,
Spunand aceasta, am dat din umeri in semn de aparare ~i Manny continuase sa faca sex cu vaca in saptamana care tre-
mi-am mutat scaunul ceva mai departe ca sa pot respira. Ma cuse de la ultima noastra ~edinta. Nu se schimbase nimic in
simteam putin ametit. aceasta privinta.
- La naiba, ai dreptate, a recunoscut Manny. Am folosit-o Singurullucru diferit era ca Manny gasise 0 modalitate de
pe toata pe care 0 aveam. a camufla mirosul care 11deranja de atata timp. EI i~i rezolva-
32 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 33

se singur problema Hira sa aiba nevoie de interventie chirur- Acesta era un grup competitiv, a~a ca membrii ei au desfa-
gicala. Acum el i~i putea continua multumit afacerea lui bovi- ~urat dezbateri cu privire la cea mai avantajoasa medicatie
na far a sa mai simta vreo vina suparatoare sau mirosul de pentru pacient ca ~i despre cazurile pe care Ie intalnisera in
vaca.
practica 10l~cu mult mai interesante decM cel pe care il anali-
- A mai buna parte, doctore, mi-a spus el inainte sa-mi zam. Am incercat sa Ie spun ca Manny nu se va intoarce, ca in
stranga solemn mana ~i sa iasa pe u~a pentru ultima oara, este loc de Clozaril, Prolixin, Fluanxol sau unul dintre medicamen-
ca, la urma urmei, nu trebuie ca tu sa-mi mai tai nasul. $i pot tele lor favorite antihalucinogene, el preferase parfumul, dar
sa-ti spun ca de fapt nici nu ai vrut sa faci asta. ei erau prea cufundati in discutia lor ca sa ma poata auzi. Pa-
reau dezamagiti, daca nu cumva chiar intrigati, de faptul ca
nu ma gandisem sa-l invit pe unul dintre ei sa cunoasca acest
,
InvaH'imintele
caz curios pe care il avusesem.

De~i au trecut multi ani de cand I-am vazut ultima data pe


Manny, inca mai sper ca in cele din urma el a reu~it sa faca Lenjeria intima
tranzitia la 0 relatie cu unul dintre semenii lui. Imi place sa
cred cat intr-o masura oarecare, faptul ca a vorbit cu mine ~i Ma intreb azi ce mo~tenire mi-a lasat Manny. In primul
~i-a dezvaluit secretull-a ajutat sa progreseze catre un nivel rand, a~ vrea sa-mi alung din memorie imaginea prea vie a
mai potrivit al interacFunii umane. Cu to ate acestea, pot sa lui Manny apropiindu-se de 0 vaca aratoasa cu 0 scara sub
spun ca am fost sigur de un singur lucru, ~i anume ca nu-~i brat. Cu siguranta ca am invatat ~i chiar ma pricep sa-mi tin
putea permite in nici un caz cantitatea de colonie necesara judecatile sub control. De fapt, cazul imediat urmator ce mi
pentru a se da in fiecare zi acoperind astfel mirosul persistent. s-a repartizat a fost acela al unui cadru universitar care avea
Dupa cea de a doua ~edinta, Manny nu s-a mai intors nici- ~i el un secret de marturisit. Supravietuisem deja primului
odata la clinic a, cel putin in perioada in care am lucrat eu aco- meu pacient in incercarile mele de a-mi pastra calmul, a~a ca
10. Aceasta este povara meseriei me Ie de terapeut - foarte nu mi s-a parut foarte dificil sa raman netulburat in timp ce
adesea nu aflu finalul pove~tii. Clientii pleaca pur ~i simplu. instructorul marturisea di se imbraca cu lenjeria soFei lui
Pleaca ~i nu se mai intorc niciodata. Ei nu raspund la scrisori dupa care simte apoi 0 nevoie incontrolabila de a da fuga in
sau la telefoane. $i in felul acesta suntem lasati sa ne imagi- strada. In naivitatea mea, ~i pentru ca nu m-am putut gandi
nam singuri ce s-a intamplat, uneori cu ajutorul teoriilor in- la un alt lucru pe care sa i-I spun, i-am raspuns impulsiv.
ventive ale supervizorilor no~tri. -Inteleg. A~adar, spuneti-mi in ce problema ati dori sa va
Cand am prezentat cazullui Manny grupului de psihiatri ajut?
~i psihologi de la conferintele noastre saptamanale destinate - Pardon? a spus el, sincer incurcat.
discutarii cazurilor, bineinteles ca au avut 0 zi plina de discu- - Ei bine, am raspuns eu atent, dandu-mi seama acum ca ar
tii· Era adunarea distinsa a un or membri proeminenti ai Fa- fi fost foarte bine sa gasesc 0 explicatie buna pentru raspunsul
cuItatii de Medicina, multi dintre ei imbracaF identic, nu in meu neglijent. Spuneati ca aveti ni~te preferinte sexuale bizare.
halate medicale ci in costume cu vesta de parca ar fi fost clo- La fel au foarte multi oameni. va place sa va imbracati cu lenje-
nele lui Sigmund Freud. Chiar ~i singura psihiatra prezenta rie de dama. $i ce-i cu asta? Pur ~i simplu ma intrebam ce este in
purta un costum cu vesta (de~i nu avea ~ibarba necesara). neregula cu acest comportament ~ipe care doriti sa-l modificati?
34 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 35

Nu era yorba, bineinteles, de ce am spus ci de cum am spus stantial - dit in acceptarea faptului ea el nu era 0 persoana
care i-a indicat tanarului profesor ea nu eram deloc oripilat de rea, dementa, doar pentru ca prefera 0 placere stimulativa care
nu dauna nimanui.
confesiunea lui. Desigur, comportamentul era un pic cam ne-
obi~nuit, in special in ce privea fantasmele lui obsesive legate Nu am uitat niciodata aceasta lectie, cel putin atunci
de fuga prin vecini imbracat cu sutien ~i chiloti, dar, la naiba, cand e yorba de munca mea. Totu~i ceea ce ma macina m con-
auzisem 0 gramada de lucruri mult mai ciudate stand intr-un tinuare este faptul ciiadeseori m viata mea personala nu prac-
bar. tic ceea ce fac cu clientii mei, cel putin m ce prive~te aceasta
Profesorul m-a examinat foarte, foarte atent, cautand un dimensiune. De indata ce 0 persoana intra m cabinetul meu,
semn al dezgustului sau chiar al vreunei judecati critice. Dar pot sa ascult orice imi spune tara sa am aproape nici 0 reactie
deja petrecusem ceva vreme cu Manny. Nu doar pretindeam negativa. La naiba, am intervievat criminali in serie ;:;iam as-
ca sunt neutru, dar chiar a~a ma simteam in sinea mea. Do- cultat marturisirile lor criminale fara sa am nici 0 reactie vizi-
bandisem deja unul dintre cele mai importante talente ale te- bila (~i nid chiar interna) fata de ceea ce auzeam. Dar 0 data
rapeutilor: cum sa incetezi sa-i judeci pe ceilalti. Dupa tot ceea ce ies din arena profesionala, pot sa fiu la fel de critic, de rau-
ce auzisem pana atunci, oamenii puteau sa-mi spuna orice fara tacios ;:;ide ironic ca ~i cei mai buni dintre ei. Dacii observ ca
sa obtina vreo reactie puternica din partea mea. cineva nu traie~te conform standardelor me Ie neobi~nuit de
Cind I-am intalnit din nou pe acest instructor, in sapta- ridicate, dau din cap dezaprobator. Daca cineva se mi~ea mai
mana urmatoare, mi-a spus ca fantasmele lui recurente ll,ce- mcet dedH cred eu ca trebuie sa se mi~te, atunci devin extrem
tasera. Teoria lui era ca faptul ca eu il acceptasem I-a facut sa de nerabdator. Adevarul pe care eu nu vreau sa-l recunosc este
se simta atat de minunat incat ru~inea pe care 0 avusese ini- cii (mea) nu am invatat sa transfer total a mea aeceptare ~iju-
tial s-a diminuat substantial. $i chiar m saptamana care a Uf- deeata necritiea fata de cei care vin la mine la cabinet asupra
mat primei noastre ~edinte el a dezvaluit unui prieten secre- celor din viata mea personaM care conteaza eel mai multo
tullui, iar acesta a reaqionat aproape m acela~i fel ca ~i mine. Dupa cum sigur v-ati dat seama din aceasta confesiune,
De fapt, individul i-a imparta~it la randullui propriile sale sunt la fel de neiertator eu propriile mele slabiciuni ea ;:;ieu
preferinte sexuale ciudate. scaparile celorlalti - cel putin ale celor care nu sunt clientii
Cfmd ne-am mUilnit pentru ultima data, doua saptamani mei. Dar unul dintre luerurile minunate legate de munca mea
mai tarziu, instructorul mi-a spus aproape cu regret ca nu mai este ca m permanenta reflectez la ceea ee fac, la cum fae ;:;ila
simtea nevoia sa se imbrace cu lenjeria sotiei lui. Intr-un fel, felul m care pot sa-mi traiesc viata mult mai functional. Totul
acest lucru parea sa fie 0 pierdere pentru el, ca ~i dind ar fi a ineeput eu Manny.
fost nevoit sa lase un anumit lucru m urma, de;:;iprobabil unul
nesanatos, pe care 11considera mea placut. El fusese "vinde-
cat" de problema sa in primul rand de catre puterea de accep-
tare din partea oamenilor. Pentru ca nu-l judecasem la modul
critic ~i nu reactionasem negativ fata de dezvaluirile lui, el a
mceput sa se accepte pe sine ca un om caruia uneori ii place
sa se imbrace cu lenjerie de dama, a;:;acum fac ;:;ialti barbati.
In acest caz, "vindecarea" nu a constat atat de mult in stopa-
rea comportamentului - de;:;ifrecventa lui s-a diminuat sub-
Mumia de la masa din sufragerie 37

cru nu era prea u~or, avand in vedere di greutatea lui se ridi-


CAPITOLUL DOl
ca la mai bine de vreo doua sute de kilograme.
Cum era de a~teptat, familia lui era foarte alarmata de
Jon Carlson aceasta situatie. Parintii erau muncitori intr-o fabrica. Erau ni~-
te oameni simpli, care nu avusesera niciodata 0 casa a lor. Li'l
Ricky era singura lor ruda. Erau foarte ingrijorati in ce prive~-
te viitorullor ~i se gandeau ca nu aveau cui sa-l lase in grija
Mumia de la masa pe fiullor. Li'l Ricky a venit pe lume cand cei doi soti trecu-
sera de patruzeci de ani ~i se consolasera deja cu ideea ca nu
din sufragerie vor avea niciodata un copil. Au fost incantati de aparitia co-
pilului, de~i ar fi preferat sa aiM 0 fetita.
Parintii lui Li'l Ricky erau de-a dreptul innebuniti de felul
in care ajunsese fiullor ciudat. Ei facusera tot ce Ie statuse in
A putinta pentru a impiedica ie~irile lui ill scutece, dar se pare
ca nimic nu mergea. In final, s-au decis sa-l inchida pur ~isim-
£In aceasta carte, am incercat sa calculez cate ~edinte de
timp ce
terapie ma pregiiteam
facusem in viata sa scriu
mea. contributia
Cred ca suma mea
se ridica la aproape cincizeci de mii de ore, de-a lungul a
la
totala
plu in camera lui pe timpul noptii ca sa nu-i mai faca de ras
defiland pe strazi cu burta lui rotunda care se revarsa peste
scutece.
peste treizeci de ani, pe care Ie-am petrecut cu familii, cupluri Pe masura ce discutam cu Li'l Ricky, devenea tot mai evi-
~i persoane individuale. A fost destul de greu sa aleg doar dent ca ceea ce i~i dorea cu adevarat era sa fie femeie. El con-
unul sau doua din toate aceste cazuri, cele mai neobi~nuite struia in secret 0 mica ghilotina cu care intentiona sa-~i taie pe-
sau mai bizare, dar Ul cele din urma a trebuit sa admit ca une- nisululdeplinindu-~i astfel visul. 9i cum incepuse sa capete in-
Ie dintre ele ie~eau cu adevarat in evidenta. 0 sa incep cu ca- credere ill mine, mi-a marturisit ca spera sa faca aceasta in bi-
teva cazuri mai scurte, dupa care am sa trec la evenimentul roul meu. Singurullucru care mi-a trecut prin cap pentru a-I
principal. face sa renunte la aceasta idee a fost sa-i atrag atentia ca secre-
tara mea va refuza sa curete mizeria care ar rezulta ill urma
acestei operatiuni. In cele din urma s-a aratat dispus sa accep-
Omu! care purta scutece te scuza ~i sa-~i amane planul cel putin pana in momentulul
care i~i va putea permite 0 operatie propriu-zisa de schimbare
Gandindu-ma la cazurile me Ie cele mai remarcabile, imi a sexului. In s~mn de buna-credinta el mi-a adus ghilotina lui
vine in minte un individ care era cu adevarat ie~it din comun. pentru penis care era inca neterminata. Nu sunt specialist ill
Chiar a~a. asemenea probleme, dar mi s-a parut ca aparatul cu pricina ar
Li'l Ricky era un barbat la patruzeci ~i unu de ani care, fi putut fi foarte operativ la astfel de treburi.
dupa propria sa declaratie, avea 0 dorinta compulsiva de a ie~i In mod cert, Li'l Ricky avea nevoie sa fie adus pe calea cea
in public imbracat in scutece. Nu trebuie sa se illteleaga ca Ie buna. El trebuia sa fie ajutat sa depa~easca acest rol infantil ~i
purta pe sub haine. Pur ~i simplu eli~i dadea jos toate haine- sa-~i asume responsabilitatile unui om matur. Pentru a putea
Ie ca sa se plimbe pe strada imbracat doar in scutece. Acest lu- face acest lucru, avea nevoie de ceva illdemanare ~i de 0 sluj-
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 39

ba. Intrucat parea sa aiba 0 inclinatie artistic a deosebita, do- - E in regula. Presupun ca nu sunt prea multi profesio-
vedita de mica ghilotina pe care 0 construia, i-am sugerat sa ni9ti care au a9a ceva. Aceasta este 0 specialitate destul de
incerce sa caute un loc de munca unde sa-9i val orifice acest ta- noua. Dar sunt sigur ca, pe masura ce aceste intalniri se vor
lent. El a acceptat sfatul meu 9i in cele din urma a gasit sa lu- inmulti, yeti intalni tot mai des asemenea persoane. $i, dom-
creze ca grafician. Mai mult dedH atat, a reu9it sa se duca in nule doctor, credeti-ma, ele se vat inmulti.
fiecare zi la lucru fara sa poarte scutece - sau eel putin fara - Banuiesc ca nu pot decat sa contez pe cuvantul dum-
ca acestea sa se vada. C'lnd I-am vazut ultima oara, locuia inca
neavoastra in aceasta privinta.
cu parintii. Penisullui ramasese insa intact. - A, hm. In fine, ne int~ebam daca nu vreti sa acordati
Dar nu acesta a fost cel mai ciudat caz pe care I-am avut. consultatii in acest domeniu.
- Bineinteles, am raspuns bucuros.
La naiba, voi consulta aproape orice persoana care imi tre-
Un non mod de a trimite pe cineva la medic ce pragul - in ce ma prive9te, cu cat este cineva mai ciudat
cu atat mai bine. Acesta este unul dintre aspectele care imi pla-
Cu cativa ani in urma am primit un telefon cam ciudat. ce eel mai mult la munca mea.
- Dr Carlson? a intrebat 0 voce impersonala. La putin timp dupa aceasta convorbire, 9i-a facut aparitia in
Pentru un moment am crezut ca persoana respectiva pu- biroul meu 0 femeie cu 0 infati~are destul de comlma. Nu 9tiu
sese telefonul pe speaker. la ce ma a9teptam din partea cuiva care s-a aflat pentru un timp
- Da. Cu ce va pot fi de folos? pe alte planete 9i de asemenea a cruatorit de la una la alta, dar
- Sun de la sediul asociatiei de stat OZN. aceasta persoana era pU'lcuta 9i, spre surprinderea mea, foarte
Era vorba de 0 fraternitate sau de cine 9tie ce organizatie inteligenta. Ea i9i petrecuse aproape 9apte ani la colegiu, adu-
profesionala la care ma asociasem uitand intre timp sa platesc nand un credit de peste doua sute de ore, dar fara sa reugeasca
cotizatia? Fac parte din atat de multe asociatii indH imi este sa opteze pentru 0 specialitate principala sau sa absolve. Cred
greu sa tin evidenta fiecareia. ca problema ei era ca nu putea sa se concentreze. Dar motivul
-OZN?
pentru care venise sa ma vada nu era nici pe departe acesta.
- Da, a raspuns'vocea cu 0 aroganta de parca a9 fi fost un Femeia avea doi copii, un baiat 9i 0 fata. Fiul spargea u~i-
idiot care nu era in stare sa-~i dea seama cu cine vorbe9te. $titi, Ie din casa. Ea 11trimitea in camera lui, iar el se enerva ~i do-
OZN, obiecte zburatoare neidentificate. Noi monitorizam
bora u9ile. Inainte sa aflu mai multe despre acest c'omporta-
aceste activiHiti in cadrul statului, tinem evidenta aparitiilor ment ciudat, femeia m-a mai informat ca fata ei a paras it de
9i oferim sprijin celor care au fost rapiti. curand ora9ul in care tocmai se instalase circui. Se pare ca se
- Rapiti? indragostise de un baiat care lucra la circ. Acesta i-a spus di
- Da. De fapt, v-am telefonat pentru ca ma intrebam daca era trapezist de9i mai degraba arata ca unul dintre baietii care
nu cumva lucrati cu oameni care au avut asemenea intalniri. montau instalatiile 9i aveau grija de ele.
- In talniri?
E cum nu se poate mai bine, ma gandeam eu, incercand sa
- Da, intalniri. Ne intrebam daca ati ajutat vreodata pe oa- dau de cap at tuturor aces tor lucruri. Aceasta femeie se intaJ-
menii care au vazut extratere9tri sau care au fost rapiti de ei. ne9te cu extratere9tri. Unul dintre copiii ei tocmai s-a alaturat
- Ah, nu, am spus eu. Nu am prea multa experienta in circului, iar celalalt adora sa puna u~ile la pamant. Dar era mai
acest domeniu. mult decat atat.
40 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 41

Se pare ca faptul ca locuia cu sotul ei ?i cu un fiu furios nu fi cautat pe cine va care s-ar fi ascuns acolo. In afara de aceas-
o impiedicase sa-?i invite iubitul sa se mute cu ei. Astfel, mar- ta nelini?te evident a - ?i, de altfel, trebuie sa recunoa?tem
tea, miercurea ?i sambata urma sa-?i petreaca noaptea cu so- ca majoritatea oamenilor care vin la mine sunt un pic tema-
tul ei, iar in zilele de luni, miercuri ?i vineri, cu prietenul ei. tori - mi-a facut impresia unei persoane bine facute ?i atra-
Duminica ei ar fi procedat prin rotatie. gatoare, poate putin cam plinuta. Singurullucru in legatura
- Pare un aranjament echitabil, am observat eu, ne?tiind cu ea, care mi s-a parut cam nelalocullui, era tendinta de a-?i
ce altceva sa zic. legana intruna piciorul atunci cand vorbea. Intr-un fel, era
- A?a credem ?i noi, a raspuns ea. Dar nu ma aflu aici ca ?i cum mi?carile piciorului erau conectate la activitatea
pentru a discuta despre asta. Am venit pentru ca ei mi-au spus creierului, reflecHind ceea ce gandea sau vorbea in acel mo-
ca trebuie sa discut cu cineva des pre extratere?tri. ment.
- Bine. Haide sa vedem despre ce este yorba. Se pare ca nervozitatea Trinei se extindea ?i asupra felului
$i astfel a inceput relatia noastra terapeutica. La ?edinte am in care incerca sa-?i organizeze viata. Era deosebit de atenta
avut intr-adevar parte de descrieri foarte vii ale rapirilor ei. in ce prive?te punctualitatea. La ?edinte, venea intotdeauna
Cu toate aces tea, tratamentul s-a axat pe preocuparile ei mult mai devreme. Indiferent de ora la care erau programate intal-
mai pamante?ti. In cele din urma ea a fost in stare sa puna or- nirile noastre, 0 auzeam intrand in camera de a?teptare cu
dine in familie. In primul rand a pus capat aventurii ei obli- zece, cincisprezece minute, uneori chiar cu 0 jumatate de ora
gandu-l pe prieten sa se mute de la ea. Apoi a hotarat ca fiul inainte de ora fixata. Astfel, am fost foarte surprins cand, in-
ei sa urmeze un tratament medical. Cat despre fiica sa, nu i-a tr-o zi, nu a aparut la ora stabilita.
permis sa revina acasa decat cu conditia sa-?i plateasca chiria Tocmai incepusem sa ma uit pe 0 lucrare, cand Trina ?i-a
sau sa se intoarca la Hceu. facut aparitia, cu aproape 0 jumatate de ora intarziere.
Eram destul de multumit de progresul ce-l il facusem. Sin- - Imi pare foarte rau, s-a scuzat ea. Imi pare foarte, foar-
gurullucru pe care se parea ca nu puteam sa-l rezolv erau pre- te rau.
tinsele ei contacte cu extratere?trii. Grice a? fi spus, ea insista - Ei, nu-i nimic, am spus eu. Despre ce ai vrea sa vorbim
asupra faptului di nu putea controla aceste relatii extrateres- astazi?
tre. In cele din urma mi-am dat seama ca, in comparatie cu ce- - Pur ?i simplu nu am putut, a continuat sa se scuze in le-
lelalte probleme pe care Ie avea, aceasta era de-a dreptul mi- gatura cu intarzierea ei neprevazuta.
nora. Am observat ca in timp ce vorbea piciorul ei facea mi?cari
Dar nu acesta este exact cazul despre care doream sa va po- circulare foarte largi.
vestesc. Mai am unul, mult mai bun, care se refera la 0 fami- - Nu e nici 0 problema, am asigurat-o eu din nou.
lie pe care cu siguranta nu 0 veti uita. - Am vazut 0 piatra in mijlocul drumului. Am trecut pe
langa ea cu ma?ina.
- A! am exclamat eu neavand nici cea mai mica idee de-
Piatra spre ce ar putea sa insemne asta.
- Pur ?i simplu nu am putut sa-mi scot din minte imagi-
Primullucru pe care I-am remarcat la Trina a fost nervo- nea acelei pietre a?ezate acolo. Aproape ca ajunsesem aici -
zitatea ei accentuata. Masura camera de la un capat la cela- eram la cativa kilometri - cand mi-am dat seama ca trebuie
lalt, uitandu-se cand in dreapta cand in stanga ca ?i cum ar sa ma intorc ?i sa iau piatra.
42 Mumia de la masa din sufragerie 43
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

- Ai faeut tot drumul inapoi pana aeasa daar ea sa eulegi - Adica nepoata ta, i-am venit eu in ajutor.
o piatra? - Cored. Nepoata mea. In orice eaz, fata toemai s-a logo-
dit eu baiatul asta.
Speram ea intrigarea mea s~ nu razbata in tonul eu care ii
pusesem intrebarea. Nu voiam sa-I ranese sentimentele. - Spune-i numele ei, Jake, a intervenit Trina. $i apoi, in-
A dat din cap trista, dupa care a ineeput sa se eaute in bu- torcfmdu-se eatre mine: Numele ei este Melba, ea ;>ibiscuitii.
zunar pentru a-mi arata dovada. Era 0 piatra pur ;>isimplu A ras nervos seuturandu-;>i piciorul. Cu un nume ea asta, la ee
obi;>nuita, eu diametrul de cativa eentimetri. te poti a;>tepta.
- Tu vorbe;>ti, s-a rastit Jake la sotia lui, eu familia aia a tal
- Spuneai ca ai 0 nepoata care toemai s-a logodit, am spus
Fotografii de familie eu ineereand sa-l fae sa revina la povestea initiala.
- Cored, a raspuns Jake, spalandu-;>i mainile eu ;>imai
o data ee am reu;>it sa treeem de piatra, pe care am a;>e- multa ravna. Eram eu totii in easa surorii mele cand ne-a
anuntat aeest lueru. Toata lumea a ramas surprinsa ;>i...
zat-o eu grija pe biroul meu, a ineeput sa-mi povesteasea de-
spre familia ei. Era u;>or sa te pierzi in toata multimea aeeea - Sigur ca da, I-a intrerupt Trina, pentru ca nimeni nu se
de detalii. Trina eredea ca mama ei era lesbiana. Iar tatal ei a;>tepta ea aeeasta fata sa se marite vreodata.
era un alcoolie agresiv. Mi-a mai spus ea fratele ei era homo- - Spuneam ..., a eontinuat Jake, aruncandu-i sotiei 0 privi-
sexual, iar sora sa loeuia singura la a ferma izolata - eel mai re plina de repro;>.
Am fost de acord eu el, trebuia sa-l lase sa vorbeasea. In ee
apropiat veein se afla la vreo zeee kilometri. Apoi, in mijlo-
cuI tuturor aeestor relatari despre familia, mi-a marturisit ca ma prive;>te, voiam sa aflu unde dueeau toate aeeste lueruri.
daea ar slabi cateva kilograme s-ar putea intelege mai bme eu $i de asemenea trebuia sa revin la istoria familiei Trinei.
sotul ei. - Unde ramasesem? a intrebat Jake.
La ;>edinta urmatoare, Trina a venit impreuna eu sotul ei. - Toemai ii spuneai eeva despre biseuitele ala nebun de
Melba.
Era un individ inalt, matahalos, eu 0 tunsoare dezordonata;>i
care parea ;>imai nervos deeat sotia lui. Pe tot pareursul intal- - Cored. Prin urmare, eram eu totii aeolo. Sora mea ne-a
nirii ;>i-aframantat ineontinuu palmele, ea ;>icum s-ar fi spa- intrebat daca vrem sa vedem 0 fotografie a prietenului. Bine-
lat. La un moment dat am simtit nevoia irezistibila de a-I oferi inteles ea voiam, eu atat mai mult eu cat vedeam cat de inean-
un sapun. tata era de faptul ea fiiea ei urma sa se marite. A seos imediat
- Ei bine, a ineeput el sa ma informeze, familia sotiei mele poza din geanta. Se pare ca purta aiureala aia tot timpulla ea,
este destul de ciudata, poate ehiar mai mult deeat a mea, de;>i in eaz ea eineva ar fi vrut sa-l vada pe proaspatullogodnic al
Melbei.
trebuie sa reeunose ca avem ;>inoi in;>ineciudateniile noastre.
- Nu prea inteleg ee vrei sa spui, I-am ineurajat eu. - Spune-i odata, a sarit Trina nerabdatoare.
Dupa mi;>earea mainilor lui la care era aeompaniat de pi- S-a uitat la mine eu un zambet larg pentru a ma asigura ca
urma eeva tare.
eiorul saltaret al Trinei, mi.-am dat seama ea avea sa urmeze 0
poveste foarte interesanta. - Bine. BUle.Potole;>te-te. A;>a,deci m-am uitat la fotogra-
- Vedeti, sora mea ... fie ;>i,trebuie sa reeunose, nu era un tip urat. Nu arata ea un
-A, a ... maneehin sau eeva de genul asta, dar avea 0 fata draguta.
- Vedeti, ea are fata asta. - Spune-i ;>irestul, a zis Trina lovind eu pieiorul in aer.
44 Mumia de la masa din sufragerie 45
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

- Ei bine, domnule, in fotografia aceea individul era eu Marturisirea asta parea sa 0 intristeze.
pantalonii in vine. ~i avea 0 erectie uria~a. - Vrei sa spui ca ei nu prea ies? am grabit eu lucrurile.
- 0 erectie? am intrebat eu nefiind sigur ca am auzit bine. Nu eram prea sigur unde vrea sa ajunga dar, daca era sa
- Da, avea 0 scula imensa care statea in erectie. ~i nebu- ma iau dupa barometrul piciorului ei, povestea aceasta avea
na de sora-mea era a~a de mandra ca fata ei se marita eu tipul sa 0 depa~easca cu siguranta pe cea despre nepoata lui Jake ~i
asta. Ea purta peste tot pe unde se ducea poza asta eu el ~i eu logodnicul ei.
eoco~elullui. Probabil ca 0 seotea din geanta cand se ducea la - Da, ei stau mai mult in casa. A~ putea spune ca toti din
piata ca sa 0 arate vanzatorului sau oricui era prin preajma. familia asta sunt cam excentrici.
- Ei bine, nimic nu se compara cu 0 soacra mandril, am Spunand aceasta, Trina s-a oprit brusc ca ~i cand nu ar mai
observat eu ne~tiind ce sa mai spun. fi vrut sa mearga mai departe. L-a privit intrebator pe sotul ei
care de data aceasta nu a mai provocat-o in nici un fel.
Dupa acest incident, terapia a mers destul de bine. I-am
Matu~a de mult pierduta ajutat sa invete sa se asculte ~i sa nu se mai intrerupa unul pe
celalalt, astfel incat au ajuns sa aiba 0 comunicare mai buna.
- Jake, a spus sotia lui, de ce nu-i poveste~ti doctorului ~i Am observat ca ticurile lor nervoase pareau ca se diminueaza
alte lucruri despre familia ta trasnita? in timp. Oar lucrul cel mai suparator pentru Trina era ca nu
Lui Jake insa nu-i place a sa fie in centrul atentiei ~i ar fi reu~ea sa slabeasca indeajuns. In plus, am ajuns amandoi la
vrut ca eu sa ma intorc la Trina, de vreme ce ea era persoana concluzia ca traia cam izolata. Avea doar cativa prieteni, iar
pe care trebuia sa 0 ajut. Desigur, aproape in toate cazurile, so- cu cei din familia ei se vedea foarte rar. Cu timpul, Trina a
tia e cea care este considerata drept pacient, ea este eea care ajuns sa inteleaga ca nu va face progrese daca nu va reu~i sa
aduce euplulla terapie. Oar chiar daca in aceste probleme sunt comunice cu rudele ei ~i sa Ie inteleaga mai bine.
implicati de regula atM sotul cat ~i sotia, am invatat sa nu pun In primul rand, Trina a incercat sa vorbeasca cu fratele ei
aceasta chestiune prea repede pe tapet, pentru ca sotul ar fi homosexual. Acesta nu mai avea nici un fel de relatii cu fami-
evitat sa mai vina. lia. Nu se simtise niciodata acceptat cu adevarat de membrii
- Bine, Trina, am incurajat-o eu, spuneai ca, la randul tau, acesteia. De~i s-a bucurat sa 0 vada, el nu prea a avut ce sa-i
provii dintr-o familie cu multe probleme. comunice despre restul familiei. Apoi Trina a sunat-o pe sora
- Nu uita sa-i spui doctorului despre fratele tau, despre ei, care i-a dat 0 multime de informatii, dar care nu erau nici
matu~a ta ~i despre toti ceilalti, a inghiontit-o Jake. recente ~i nici utile la ceva. In cele din urma ea s-a gandit ca
- El se refera la fratele meu care este un fel de homosexu- ar fi bine sa incerce la singura ruda care mai era in viata in afa-
al ~i la matu~a mea, 0 persoana timida in felul ei, a spus Tri- ra lor, matu~a ei, cea despre care imi spusese ca este timida.
na. Trina nu 0 vazuse ~i nici nu auzise nimic despre ea de foarte
- Matu~a ta nu se simte foarte confortabil in prezenta altora? mult timp. A sunat-o de mai multe ori acasa, dar nu a primit
Trina a ras nervos. Piciorul ei a inceput sa se legene atat de vreun raspuns. In putinele ocazii cand cineva a ridicat recep-
tare inainte ~iinapoi incat am crezut ca i~i va pierde pan.toful. torul, unul dintre copiii ei probabil, i-a spus ca aceasta este
- Da, s-ar putea spune ~i a~a. ~i a ras din nou nervos. Ea ocupata ~i ca nu poate veni la telefon. Se parea ca matu~a dis-
~i cei din famila ei traiesc cam izolati. ~i apoi trebuie sa recu- paruse, nefiind niciodata in preajma sotului sau a eopiilor ei.
nosc ca ma vad foarte rar cu familia mea. Era foarte eiudat.
II

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson 47


Mumia de la mas a din sufragerie
In final, Trina a decis ci'iar trebui sa-i faci'imatu?ii sale 0 vi- tot. Dupa care au trantit u?a, iar politi?tii au fost nevoiti sa pIe-
zita neanuntata. A luat legatura cu fratele ei pentru a 0 ajuta ce.
?i, impreuna, au plecat cu ma?ina acasa la ruda lor pentru a -- In situatia asta, am spus eu, presupun ci'inu mai aveti
vedea cum stau lucrurile. Ajun?i acolo, au ciocanit la u?a. In- ce sa faceti.
tr-un final le-a deschis unchiullor care le-a spus pe un ton -- La naiba, sigur ci'i0 sa facem ceva! In casa aia se petre-
ferm ca matu?a nu poate veni la u?a. Ei au continuat sa stri- ce ceva ciudat ?i eu vreau sa aflu eu orice pret.
ge, dar de fiecare data unchiul ii alunga spunandu-Ie ci'ima- Astea fiind zise, ?edinta no astra a luat sfar?it.
tu?a efectiv nu era disponibila.

Mumia
Misterul
La urmatoarea ?edinta, Trina a venit din nou singura. Pa-
Exasperata ?i ingrijorata, Trina a persistat in eforturile ei
rea putin mai agitata decat de obicei. Eram intr-o dispozitie
de a intra in legatura cu matu?a de mult pierduta pentru ea. buna a~a ca am intrebat-o:
- A~a ci'ine-am mai dus de cateva ori acolo, mi-a spus Tri- - 0 alta piatra pe drum?
na la 0 ~edinta la care eram numai noi doi. -A?
De obicei, dlnd Jake nu era prezent, nu mai era atat de ner-
- Se pare ca ceva te-a suparat in mod deosebit azi. Ma in-
voasa ~i se arata mult mai cooperanta. De data aceasta insa,
trebam daca nu cumva ai gasit 0 alta piatra pe drum.
observand felul in care i~i agita piciorul, mi-am dat seama ca
- Nu, nu e yorba de pietre.
era cu mult mai nelini~tita decat 0 vazusem pana atunci. Parea foarte trista.
- In cele din urma am sunat la politie pentru a verifica - Atunci, ce se intampla?
cum stau lucrurile.
- Ei bine, nu 0 sa-F vina sa crezi, dar au gasit-o pe matu-
- Asta inseamna ca erati foarte ingrijorati.
~a mea.
- Dumneavoastra nu ati fi fost? Vreau sa va spun ca nu 0 - Asta e grozav!
mai vazusem de ani de zile. $i pe masura ce ma gandeam la - Nu, vreau sa spun ca politia a gasit-o.
acest lucrul, mi-am dat seama ca nici macar nu vorbisem cu
- Ce vrei sa spui? Matu?a ta se ratacise?
ea la telefon in tot timpul asta. Noi doua fuseseram foarte
- Nu, de fapt este moarta.
apropiate candva, dupa care, dintr-o data, ea a lncetat sa mai -Moarta?
tina legatura cu mine ~i cu toti ceilalti.
- Da, politia a obtinut un mandat, a reu~it sa intre in casa
- Spuneai ca ati sunat la poliFe.
?i in cele din urma a gasit-o. Era moarta.
- Da, ?i politi?tii s-au dus acolo ca sa vada ce se intampla. Fata Trinei se umpluse de lacrimi. Era atat de suparata in-
Au batut la u~a, dar unchiul meu nu le-a permis sa intre in
cat pana ?i piciorul ei ineetase sa se mai mi?te.
casa. Ei I-au avertizat ca vor reveni cu un mandat de perche- Am taeut 0 vreme, lasand-o sa se lini?teasca, dupa care am
zitie, dar acesta le-a raspuns ca nu au decat sa faca ce vor. Un-
intrebat-o ce se intamplase de fapt.
chiul meu statea impreuna cu copiii lui la u?a ?i pur ?i simplu - Este moarta de mai multa vreme, a raspuns Trina prin-
nu lasau pe nimeni sa intre in casa. Cand politi~tii au intrebat tre lacrimi.
de matu?a mea, ei Ie-au raspuns ca era in baie, ~i asta a fost
-- Vrei sa spui ca a murit eu cateva zile in urma.
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 49

Piciorul ei a inceput din nou sa se legene. No,:ptea, sotul i~i ducea sotia mumificata in pat cu el, a;;a ca
- Nu, vreau sa spun demult. puteau dormi in continuare impreuna. Dimineata, intreaga fa-
- Ce inseamna demult? milie ajuta la imbracarea ei. Ei ii pieptanau parul - cu mare
-. Ei bine, acum ~apte ani. atentie, pentru ca incepuse sa-i cada in smocuri. Apoi 0 insta-
- Stai putin. Da-mi voie sa inteleg. Din cauza aceasta nu lau in fotoliul ei favorit din fat a televizorului pentru a se pu-
te-ai vazut cu matu~a ta in toti ace~ti ani? Pentru ca era moar- tea uita la telenovele ~i la jocuri in timp ce ei erau plecati la
t"a.? ~coala ~i la munca.
Trina s-a multumit sa dea din cap. - Ce s-a intamplat in cele din urma? am intrebat-o pe Tri-
- Era ingropata in casa sau ceva de genul asta? De fapt, na.
ce s-a intamplat? Un cadavru emana un miros ingrozitor. Ve- - Ce vreji sa spuneti?
cinii nu au suspectat nimic? - $tii tu, am indemnat-o eu, cu familia matu~ii tale.
Voiam sa-i pun 0 muljime de alte intrebari, dar apoi mi-am $tia atat de multe pove;;ti ciudate despre familia ei, incat
dat seama ca eram mult mai interesat sa-mi satisfac curiozita- uneori uita sa Ie spuna pana la capat.
tea decat sa 0 fac sa se simta mai bine. - A, da. Ei bine, autoritajile au ingropat-o pe matu~a mea,
- Ei bine, ce s-a intamplat de fapt a fost ca unchiul meu ~i iar copiii au fost dati in grija serviciilor sociale. Am aflat insa
un stomatolog ciudat au transformat-o intr-o mumie. ca dupa cateva zile, ei s-au fitors sa locuiasca cu tatallor ~i cu
Nu ~tiam dad sa-i cer explicatii despre mumie sau despre dentistul.
stomatolog. - Vrei sa spui, cu cel care i-a omorat sotia?
- Continua. - Chiar cu el.
- Intr-adevar, era 0 mumie exact cum vezi la televizor,
umpluta ~i infa~urata intr-un fel de material. Arata ca in fil-
mele de groaza, cu pielea atarnandu-i, galbena ~i zbarcita. Descifrarea cazurilor ciudate
Avea chiar ~i par pe cap.
Se pare ca matu~a ei avusese 0 serie de probleme cu sana- Cu toate ciudateniile pe care Ie spunea, client a mea era 0
tatea, care nu raspundeau la tratamentele traditionale, astfel ca persoana foarte simpatica. Imi placea foarte mult ~i abia a~-
in cele din urma ea a apelat la un dentist care pradica medici- teptam sa 0 intalnesc la ~edinte. In ciuda excentricitajilor ei ~i
na alternativa. El a tratat-o cu 0 serie de lojiuni pentru spala- ale familiei, avea destul de mult succes in afaceri: cumpara
turi intestinale facute din suc de lamaie ~i alte substante care case impreuna cu sotu1 ei, Ie amenaja, dupa care Ie vindea in
se pare ca deveneau toxice in urma administrarii prelungite. profit. Facuse acela~i lucru cu iahturi, apoi cu ma~ini. I~i pe-
In cele din urma matu~a a murit din cauza acestor tratamente. trecea mai tot timpul cumparand ~i vanzand lucruri, fapt care
Devastat de durere, sotul a decis sa-~i imbalsameze con- afecta intr-o oarecare masura stabilitatea viejii ei de zi cu zi.
soarta ~i sa 0 transforme intr-o mumie. In felul acesta, el ~ico- In perioada in care am lucrat cu ea s-a mutat de vreo zece ori
piii lui i-ar fi simtit prezenta in continuare ~i nu ar mai fi fost dintr-o casa in alta.
atat de indurerati. $i iata cum, in toti ace~ti ani, matu~a a fost Chiar ~i dupa ce Trina ~i sotu1 ei au renuntat la tratament,
tinuta in casa. De multe ori, cand luau masa, ei 0 puneau in am continuat sa ma gandesc la ei. Ma intrebam de asemenea
capul mesei din sufragerie. In felul acesta ea putea sa veghe- ce s-a intamplat cu mumia familiei. Oar, a~a cum a menjionat
ze intalnirile de familie, a;;a cum facuse in tot timpul vietii. ~i Jeffrey in povestirea lui, acesta este cel mai frustrant lucru
50 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

care se poate mtampla intr-o terapie - oamenii renunta une-


CAPITOLUL TREI
ori mainte de a fi pregMiti sa faca acest lucru.
De cate ori am de-a face cu cazuri de-a dreptul stranii, cum
Frank Pittman
a fost acesta din urma, ma mtreb care este scopul unui aseme-
nea comportament? Cum functioneaza el pentru persoana m
cauza?
Cazul mumiei a fost unul foarte dificil de mteles. Aparent,
familiei i-a fost foarte greu sa se desparta de mama. Ea era cea
care, prin prezenta ei, reu\3ea sa uneasca familia. Un alt lucru
, oraUi
Fixatia
straniu legat de acest caz a fost ca atunci cand fiecare mem-
a albinei bazaitoare
bru al familiei a fost supus unor evaluari psihologice, s-a do-
vedit ca toti erau normali.

grank
Ie impunatoare ale autoritafii morale. In articolele sale
din Psychology fn domeniul
Pittman este,Today sau, una dintre
~i Psychotherapy voci-
Networ-
ker, ca ~i fn carfile sale dedicate problemei devotamentului fn cadrul
relafiilor, Pittman f~i exprimii fntr-un mod destul de fndriiznef opi-
niile cu privire la ceea ce crede el ca este bine pentru oameni (a~a
cum se va vedea ?i fn acest capitol).
In calitatea sa de psihiatru, Pittman a f11lbrafi~at fnca de la fn-
ceputul carierei sale a abordare bazata pe sistemele familiale. EI a de-
pus de asemenea un efort considerabil pentru a fncerca sa fnfeleaga
felul fn care tinerii ?i barbafii adulfi sunt socializafi fn rolurile lor
sexuale. De nenumarate ori, fn scrierile ?i discursurile lui despre
problemele fidelitafii ~i intimitafii, Pittman subliniaza importanfa
asumarii de clitre fiecare individ a responsabilitiifii morale pentru
opfiunile ?i comportamentul sau.
La prima vedere, cititorul ~i-ar putea imagina ca accentul pus pe
asumarea de catre individ a responsabilitiipii pentru comportamen-
tul sau fine fn bunii masura de 0 abordare behaviorista. eu toate
acestea, Pittman este mai degrabii un ana list al istoriei precum ?i un
admirator al sistemelor familiale mai mari. De fapt, fn recenziile sale
cinematografice, el examineaza de obicei filmele contemporane fn
contextul originilor lor istorice ~i modul fn care ele reflecta cuUura
noastra.
52 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 53

Printre ce/e mai cunoscute carfi ale sale se numara: Turning - Asta a fost 0 terapie scurta, a comentat Jeffrey. Unui te-
Points: Treating Families in Transition and Crisis (La rascruce rapeut obi~nuit i-ar fi luat cel putin patruzeci de ani pentru a-I
de drumuri: cum sa tratezi familiile care trec prin perioade de vindeca pe acest individ.
criza sau de tranzitie); Private Ries: Infidelity and the Betrayal Pittman a ras aprobativ.
of Intimacy (Minciuni private: infidelitatea ~i tradarea intimi- - Ei bine, a continuat el plin de modestie, nu ~tiu daca el
tatii); Man Enough: Fathers, Sons, and the Search for Mascu- s-a ales sau nu cu ceva din aceasta terapie, dar cu siguranta
linity (Destul de barbat: tati, fii ~i cautarea masculinitatii) pi ca eu am invatat foarte multe.
Grow Up! How Taking Responsability Can Make You a Hap- - Pai, poveste~te-ne ceva despre acest caz, am spus noi
py Adult (Maturizeaza-te! Despre modul in care asumarea res- nerabdatori.
ponsabilitatii te poate transforma intr-un adult fericit). Frank Pittman nu este omul pe care sa-l faci sa se grabeas-
Pe langa abilitiifile lui de comunicare, Pittman dii dovada de un ca. Cu accentul sau u~or sudic ~i cu manierele sale alese, este
spirit glumef pi provocator, motiz) pentru care este invitat adeseori nascut sa fie povestitor. Ne-a cerut sa-llasam sa-~i spuna po-
la emisiunile TV, atunci cand este nevoie de vocea matura pi lucidii vestea in ritmul ~i in felul sau propriu.
a unei autoritiifi 'in probleme de siinatate mentalii.
- Sunt de-a dreptul dezamagit atunci cand intalnesc per-
* soane ale carol' probleme imi sunt atat de familiare incat pot
* * sa trec pe pilot automat. Daca nu este yorba de ceva nou pen-
tru mine sau care sa ma provoace, mi-e teama nu numai di 0
Pittman ne-a marturisit ca cel mai memorabil dintre cazu- sa-mi pierd timpul meu dar ~i pe allor. Pur ~i simplu nu ma
stimuleaza astfel de probleme, oricat de inedite li s-ar parea
rile sale a avut loe eu patruzeei de ani in urma, la inceputul lor la acea data.
anilor '60, pe cand era psihiatru rezident. A~a cum se obi~nu-
ia in aeea perioada, el urma 0 pregatire intensiva pentru a de- Inainte sa treaca la povestea lui, Pittman a tinut sa expliee
veni psihanalist specializat in tratamentele individuale de lun- cum comportamentul, in special cel sexual, este modelat de
ga durata. catre experientele noastre cele mai timpurii, legate de ceea ce
- Nu pot sa-mi scot Albina Bi'lzaitoare din minte, a inee- ne apare atractiv. Chiar daca este un terapeut specializat in sis-
put Frank conversatia. temele familiale, radacinile sale psihanalitice sunt adanc In-
- Ce bazaitoare? fipte in gandirea sa.
- Nu ceoCine. Albina Bazaitoare era numele sau. - Imi aduc aminte de un tip a carui sotie se plangea de
Astfel 11 numea el pe unul dintre pacientii sai pe care, mai faptul ca 0 in~ela tot tirnpul. Era cea de a cincea lui nevasta.
mult decat pe oricare altul, nu putea sa-l uite sub nici 0 forma. El a venit la mine ~i mi-a explicat ca avea relatii sexuale cu
- Prima data am lucrat cu Bi'lzaitorul timp de doi ani. foarte multe persoane. Se culcase bineinteles cu toate sotiile
Apoi am pleeat la Denver, unde am faeut un fel de terapie pre- lui, dar ~i eu cateva mii de alte femei, vreo doua sute de bar-
ventiva de familie. ~ase ani mai tarziu, eand m-am intors in bati ~i chiar cu cateva persoane care treceau prin operatii de
Atlanta, ea director al serviciilor psihiatriee de la spitalul unde schimbare de sex.
I-am inti'llnit pentru prima data pe Bazaitor, aeesta ~i-a faeut De~i noi am izbuenit in ras, Pittman nu parea deloc amu-
din nou aparitia ~i in eele din urma am ajuns sa luerez eu el zat de acest gen de probleme. Devotamentul ~i fidelitatea SW1t
timp de douazeei de ani. teme importante in munea sa cu cuplurile.
54 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 55

- Pe Hlnga toti ace~ti parteneri sexuali, tipul mi-a spus ca - Tocmai am realizat cat de diferit sunt percepute relatii-
prima sa experienta sexuala 0 avusese la doisprezece ani, cu Ie sexuale de catre cei care vin de la tara, din Sud, a observat
magarul vecinului sau. Mi-a marturisit ca, m ciuda faptului ca Pithnan. Trebuie sa mtelegeti ceva: atunci cand locuie?ti la tara
a avut relatii sexuale cu un numar mare de persoane, mca mai nu sunt prea multi oameni m jurul tau ~i din cauza aceasta lu-
are erectii cand vede un magar dragut. Astfel am descoperit crurile stau foarte diferit acolo.
ca primele experiente sexuale ale indivizilor ii marcheaza ?i Ie Am ras din nou ~i de data aceasta Pittman ni s-a alaturat,
semnaleaza lucrurile de care vor fi atra?i de acum mcolo. De dar dincolo de comicul celor spuse de el se simtea ~i altceva.
dUe ori imi aduc aminte de Bazaitor, meditez la acest lucru.
- A~adar, Bazaitorul a avut la noua ani 0 relatie incestuoa-
sa cu sora lui mai mare. La zece ani facea sex oral cu colegii
lui pentru bani. A fost dat afara din ?coala pentru ca cei de
Lucrurile sunt diferite acolo nu au reu~it sa-l faca sa renunte la acest obicei. Se pare
atund cand ai crescut la tara
, ca acesta a fost singurullucru din viata lui pentru care a fost
apreciat. Prin urmare, el a parasit ?coala ~i s-a intretinut din
- Albina Bazaitoare era un analfabet care terminase ~ase practicarea prostitutiei masculine, de la varsta de doispreze-
clase, venit de undeva de la tara din Alabama, a continuat Pit- ce pana la ~aisprezece ani cand a dat serios de necazuri.
tman. Am crescut ~i eu acolo, intr-o familie diferita de cea a - Vrei sa spui ca nu daduse mca de necazuri?
Bazaitorului dar probabilla fel de nebuna. Este un loc ideal - Ei bine, trebuie sa avem in vedere ca acesta era un mic
pentru a face pe nebunul - nimeni nu te observa. In fine, ta- ora~el din Alabama unde oamenii nu se plimba pur ?i simplu
tal Bazaitorului plecase cu 0 alta femeie ~ide atunci nu se mai de colo-colo oferind sex oralIa cerere. Bazaitorul trebuia sa
~tia nimic despre el. Mama sa era retardata ?i trclia din ajuto- mearga din u?a in u~a ?i sa intrebe daca i~i putea oferi servi-
rul social. Ei locuiau intr-o mica coliba cu podeaua plina de ciile. Era singurul talent pe care ?i-l cultivase pana la acea data.
murdarie. Mama nu fusese la film niciodata. $i cu siguranta In cele din urma, Bazaitorul a parasit ora~ul ~i s-a stabilit
ca nu citise in viata ei 0 carte. Nu aveau televizor sau ceva de in Atlanta, unde a intalnit-o pe Sue, care la acea data avea
genul asta. In schimb aveau un bunic care era un predicator cincisprezece ani. De~i avea ?i el doar ?aisprezece ani, a lasat-o
Holy Roller obsedat sexual. Era un batran poruncitor ~i auto- insarcinata, dupa care s-a casatorit cu ea ~i s-a mutat la parin-
ritar, capricios ~i imprevizibil ~i care inspira teama familiei tii ci.
sale. Avea obiceiul sa se duca acasa la ei ~isa Ie predice despre S-a intamplat ca in ajunul Craciunului Bazaitorul, neavand
orarile sexului dupa care se apuca sa-i batao bani pentru cadouri, sa-i ofere socrului sau 0 partida de sex
Culmea ironiei a fost ca toate aceste discursuri despre sex oral. Astfel, a ajuns sa aiba 0 aventura cu tatal sotiei lui care a
i-au stimulat pe Bazaitor ~i pe sora lui mai mare. Trebuie sa ti- durat cativa ani.
nem cont ca avem de-a face cu regiunile rurale ale Alabamei, - Stai putin, Frank. Ia-o mai incet, I-am avertizat noi, in-
unde kilometri mtregi nu mai intalne~ti alti copii ~i unde nu cercand sa asimilam toate lucrurile pe care ni Ie spunea.
preet ai parte de prea multe distractii. Astfet cei doi frati au m- Singurullucru la care se pricepea Bazaitorul era sa faca sex
ceput sa aiba contacte sexuale unul cu celalalt. Foarte multe. oral cu alti barbati. S-a casatorit, dar in cele din urma a ajuns
Dupa ce am discutat despre relatiile sexuale cu magari ~i sa aiba 0 relatie eu socrul sau. Incercam sa facem ordine m toa-
apoi despre incest, Pittman a facut referiri la 0 carte pe care el te aceste lucruri, m vreme ce Pittman ne bombarda cu tot mai
o recenza ?i care trata problema sexualitatii. multe informatii.
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 57

La vremea la care Bazaitorulimplinise optsprezece ani avea - A fost ingrozit sa afle ca. oamenii ar putea sa creada de-
deja un al doilea copil, dar ramasese la fel de incapabil sa-~i ga- spre el di este homosexual. Doar pentru ca ofere a aces tor oa-
seasca un serviciu pentru ca era analfabet ~inu avea alte talente meni sex oral nu insemna ca este homosexual. Era convins de
ill afara de fixatia sa orala. Tot atunci, mama lui Sue a descope- heterosexualitatea sa, lucru pe care il sustinea cu tarie. Pentru
rit ca ginerele sau se culca cu sotul ei ~i eu fata ei. Lucrurile nu el, aceasta era 0 chestiune care tinea de mandrie.
puteau continua ill felul acesta, a9a ca I-a dat afara din casa pe - Supervizorul meu nu credea cu adevarat ca acesta era
Bazaitor. Sue nu s-a opus, gandindu-se ca oricum nu avea ce sa un caz tratabil, dar incerca sa ma invete totu?i tehnica psih-
mai faca cu acest individ ciudat care nu 9tia sa scrie ?i sa citeas- analitici'i. In aceasta situatie, nu aveam decat sa pretind ca aplic
ca, nu avea un serviciu 9i, cu siguranta, nu inspira incredere. tehnica supervizorului meu in vreme ce faceam ceva despre
Parintii lui Sue au divortat. Bazaitorul era acum ~omer ~i care nu voiam ca el sa ~tie. Ii ofere am Bazaitorului tot felul de
in plus nu mai avea locuinta 9i nici nu putea sa-~i vada copi- teste legate de perceptia asupra a ceea ce este social accepta-
lul. Toate acestea i-au provocat un atac de anxietate. Primul bil precum ~i de reparentare. Incercam sa ma port cu el ca un
simptom a fost 0 insuficienta respiratorie despre care a crezut tata, sa-i ofer ceea ce i-ar fi dat un tata.
ca este infarct. In cele din urma a ajuns la spital, unde Pittman La acea data, Pittman nu ~i-a dat seama de acest lucru, dar
I-a vazut pentru prima data. mai tarziu, reflectand asupra cazului, el a realizat ca de fapt
incercase sa elimine influenta acelui bunic neb un, obsedat se-
xual.
Pacientul ~i supervizorul - L-am vazut de cateva ori pe Bazaitor impreuna cu sotia
lui, lucru la care supervizorul meu s-ar fi opus cu inver~una-
Sa ne aducem aminte ca.,in prima faza a terapiei Bazaito- reoL-am ajutat chiar sa se angajeze ca ~ofer pe un camion cu
rului, Pittman i~i facea rezidentiatulin psihanaliza. Aceasta lapte. In felul acesta a reu~it sa se puna din nou pe picioare.
inseamna ca la acea vreme avea 0 puternica inclinatie sa abor- - In momentul in care el ~i Sue s-au impacat au inceput
deze cazurile dintr-o perspectiva freudiana ~i care fara indo- sa apara dificultati serioase. Mama lui Sue era atat de furioa-
iala I-a dus la concluzia ca.ill cazul Bazaitorului are de-a face sa din cauza ca sotul ei avusese 0 relatie cu ginerele, incat s-a
cu 0 fixatie orala severa. opus violent reeoncilierii dintre Sue ~i Bazaitor.
- Parea cel mai dulce, eel mai agreabil 9i cel mai tembel Sue a fost 9antajata de mama ei: trebuia sa puna cap at re-
copil din cati cunoscusem pana atunci, ne-a descris Pittman latiei ei cu Bazaitorul, altfel aceasta ar fi rupt orice relatie cu
prima impresie pe care i-a facut-o Bazaitorul. Dar ill realitate ea. Era un serios mijloc de constrangere de vreme ce mama lui
avea optsprezece ani 9i era tatal unui copil de doi ani. Am rn- Sue se ocupa de cre9terea fetitei ei.
ceput sa lucrez cu el ~i i-am prescris pentru inceput Sinequan, - Nu m-a ajutat aproape deloc faptul ca urmaIl;l tehnica
un antidepresiv triciclic. L-am sfatuit sa foloseasca mijloace supervizorului meu psihanalist, a adaugat Pittman, 0 data ce
contraceptive. De asemenea, am illcercat sa-l indrum ~i ill ce era clar ca acest caz nu se incadra in parametrii ei.
prive~te perceptia lui cu privire la eeea ce este 9i ceeace nu - Incerc sa-mi imaginez care ar putea fi parametrii in care
este social acceptabil. acest eaz s-ar fi incadrat, a spus Jon.
Cu alte cuvinte, el i-a spus Bazaitorului ca nu era 0 idee - Am incercat sa fac terapie cu cateva cupluri. Dar ill cele
prea buna sa continue sa ofere sex oral barbatilor. Oamenii ar din urma mi-a fost teamasa ii chern pe mama lui Sue, pe ta-
putea sa-~i faca 0 idee gre9ita des pre el. tal sau, pe mama retardata din Alabama sau pe psihoticul bu-
Mumia de la masa din sufragerie 59
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

nic Holy Roller. M-am gandit 0 vreme la acesta din urma, dar tru toate gandurile ~i inc1inatiile pe care Ie avea ~i care erau
apoi m-am temut ca-mi va intinde 0 cursa. diferite de cele pe care se presupunea ca trebuie sa Ie aiba.
Pittman se referea la practica de acum acceptata de a invi- - Era de-a dreptul fascinant cat de mult se asemana su-
ta la 0 ~edinta diti mai multi membri ai sistemului familial. pervizorul meu psihanalist cu bunicul Bazaitorului. Amandoi
Acest lucru permite producerea unor schimbari care merg de erau obsedati de sentimentele pe care Ie au oamenii, de fap-
tul d sufletul acestora "nu trebuie sa fie dominat de desfrau".
la 0 persoana individuala la intreaga structura de baza a fa-
miliei. El ajuta de asemenea la u~urarea situatiei unei persoa- Potrivit lor, eforturile trebuiau indreptate in directia corecta-
ne, concentrandu-se asupra contribuFei fiecarui membru al rii sentimentelor, in timp ce comportamentul ca atare era con-
siderat ca fiind in afara controlului nostru.
sistemului la problemele imparta~ite.
Pe langa ~edintele comune cu Bazaitorul ~i Sue, Pittman a Lui Pittman i-a placut foarte mult sa lucreze cu Bazaitorul.
petrecut foarte mult timp incercand sa combata vina obsesiva II atrageau noutatea cazului pre cum ~i provocarile la care il
a Bazaitorului legata de posibila lui homosexualitate. Aceste supunea. In munca de supervizare, au loc dezbateri indelungi
ganduri 11tulburau intr-o asemenea masura, incat au inceput cu privire la diagnostic, incercand sa se stabileasca dad este
sa-i controleze intreaga existenta. Auzea voci care-l acuzau ca yorba de un caz de schizofrenie paranoida, retardare menta-
este homosexual. la, sociopatie sau de alte asemenea tulburari.
- Este interesant ca acum cand ma gandesc la toate aceste - Am invatat foarte multe, a marturisit Pittman, apoi a
lucruri imi dau seama ca atat pacientul, cat ~i supervizorul adaugat sec, la urma urmei acesta a fost rezidentiatul meu.
meu erau amandoi obsedati de problemele legate de identita- Pittman era destul de multumit de progresele pe care Ie fa-
cuse.
tea sexuala ~i de inclinatiile sexuale. Nici unul dintre ei nu pa-
rea sa aiba in vedere faptul ca Bazaitorul trebuia sa fie ajutat - II recuperasem pe Bazaitor de pe strada. Acesta a renun-
sa functioneze in mod responsabil ~i matur. Pentru amandoi, tat sa se mai prostitueze ~i s-a apucat sa livreze lapte. Am fa-
marea problema era sa afle daca Bazaitorul era un fel de ho- cut, de asemenea, terapie de cuplu reu~ind sa-i aduc impreu-
mosexual innascut. Poate ca el avea un creier diform care 11 na pe el, sotia ~i copilullor. L-am ajutat sa devina un barbat
predispunea la acest tip de comportament sau poate ca aces- matur, in stare sa gaseasca ~i altceva valoros la elm afara de
ta era rezultatul faptului di in copilarie fusese molestat de sora sex. 0 data ce a trecut pe medicatie, a incetat sa mai aiba m-
lui mai mare. 0 alta posibilitate era ca el sa aiba un anumit tip suficienta respiratorie. In conc1uzie, m-am gandit ca facusem
o treaba buna.
de psihopatie.
Pittman ne-a atras atentia ca aceasta se intampla acum pa-
truzeci de ani, cand astfel de lucruri erau privite intr-un mod
Ce treeusem eu vederea
cu totul ~i cu totul diferit.
- Inca nu exista propriu-zis conceptia potrivit careia se-
xul este ceva care se invata. Atractia sexuala - fie ca era vor- L-am felicitat pe Pittman pentru reu~itele pe care le-a avut
ba de barbati sau femei, de blonde inalte sau de brunete mig- atat de devreme in cariera lui ~i in legatura cu un caz foarte
none, de magari sau de gaini - era considerata mai degraba complicat. Pittman era insa destul de retinut, considerand ca
a fost yorba de un succes limitat.
ca fiind innascuta decat ca rezultat al experientelor de viata.
In final, intreaga noastra mund s-a concentrat asupra acestei - Oa, cred ca a~a au stat lucrurile. Oar am pierdut foarte
probleme. Bazaitorul credea ca Ounmezeu 11va pedepsi pen- mult pentru ca I-am facut sa se concentreze asupra ganduri-
60 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 61

lor ~i sentimentelor lui in loc sa-i indrept atentia catre lumea dar Ie lipse~te un manual bun de indrumare. Ei au creiere, cor-
din jur in vederea unei educatii sociale. puri, organe genitale, dar nici 0 idee despre felul in care tre-
Pittman a oferit explicatii despre natura acestui domeniu buie sa Ie utilizeze ca oameni maturi. Omul cu magarul avea
la inceputul anilor '60. Toata atentia era indreptata asupra psi- nevoie de acela~i lucru ca ~i Bazaitorul ~i ca alti indivizi ima-
hologiei, biologiei ~i comportamentului individual, in. timp ce turi - un tata care sa-i invete cum sa se poarte ca barbati ade-
sociologia precum ~i contextul mai larg in care se desfa~ura varati.
comportamentul erau considerate mai putin interesante. In ca- Gandindu-se la munca sa din trecut, cu Bazaitorul sau Cll
zul de fata, contextul avea un rol major - atat din cauza 10- multi aW oameni, Pittman regreta ca nu a avut totu~i intele-
cului in care crescuse Bazaitorul precum ~i a particularitatilor gerea ~i curajul sa Ie spuna pacientilor ce ~tia el ~i sa se baze-
familiei sale. ze pe intelepciunea lui. In schimb, el a constatat ca abordarea
~ Mi se pare atat de ciudat, acum cand privesc inapoi, ca psihanalitica se dove de a tot mai refractara ~i mai enigmatica.
am petrecut atatea ore cu el incercand sa-mi dau seama de - Nici in ziua de azi nu ~tiu daca Bazaitorul era schizofre-
cine se simte atras ~i de cine nu. Era aHit de ru~inat de ceea nic. Tot ce pot sa spun este ca avea 0 personalitate inadecva-
ce se petrecea in mintea lui. Toate acestea nu erau decat ni~- ta. Nu ~tiu daca acest lucru era innascut sau daca suferea de
te tampenii care nu aveau nimic de-a face cu problema reala. tulburari severe ale atentiei. Cred ca aceasta din urma este cea
Erau la fel de departe de subiect ca ~i povestea cu omul ~'ima- mai probabila explicatie. Oar lucrul de care avea el nevoie eel
garul. mai mult era ca cineva sa-i spuna cum sa se poarte ~i ce sa
Pittman se referea la individul dubios care avusese sute de faca.
Ilil
relatii sexuale, incercand prin aceasta sa se distanteze de ma-
riajul ~i de familia sa. Comportamentul sau nu era manat de
mil;

dorinta de a avea contacte sexuale, ci mai degraba de aceeade , ani mai tarziu
Sase
a fugi de intimitate, precum ~i de a evita responsabilitatile ~i
procesul de maturizare. Bazaitorul a ie~it in lume, s-a impacat cu sotia lui, ~i-a men-
- Individul cu magarul nu facea de fapt nimic pentru a-~i tinut slujba bunicica de ?ofer pe ma?ina de lapte ~i s-a abtinut
ajuta copiii. EI nu s-a considerat niciodata adult ~i prin urma- sa dea curs fixatiei sale orale. Pittman a plecat la 0 noua sluj-
re a ramas tot timpulla stadiul pubertatii. Pur ~i simplu s-a ba in Colorado ~i vreme de ~ase ani a pierdut contactul cu Ba-
trezit peste noapte ca i-a crescut parul pubian fara sa-~i dea zaitorul, pana in momentul in care s-a intors in Atlanta pen-
seama in ce directie indica aceasta. Terapia care era practica- tru a-~i lua in primire un post administrativ la spital.
ta indeob~te in anii '60 presupunea ca oamenii au 0 doza so- - Bazaitorul a reaparut. EI ~i Sue pusesera capat definitiv
lida de sanatate mentala, ca ei au asimilat intregul stoc mon- relatiei lor. De cate ori ii aparea sotia lui in fata, Bazmtorul avea
dial de intelepciune ~i contact cu realitatea sociala ~i ca ~tiau impresia ca 11vede pe tatal ei, astfel ca vechile lui obsesii le-
mult mai mult decat dadeau sa se inteleaga despre cum merg gate de acea aventura au reaparut. EI ~i-a dat seama ca relatia
lucrurile in viata. Aparent, totul se afla in noi in~ine ~i era trea- sexuala cu Sue il fikea sa se simta mai degraba homosexual
ba terapeutului sa ne elibereze de orice perversitate, de tot ce decat heterosexual, din cauza di ii tot aducea aminte de tatal
ne impiedica sa folosim toata aceasta intelepciune. Pittman a el.

facut 0 mica pauza dupa care a adaugat: Indivizi ca Bazaito- In perioada cat fusese plecat, Pittman 11recomandase pe
rul sau omul cu magarul pot sa aiba cele mai bune intentii, Bazaitor unui alt terapeut.
62 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie
- Acesta a incercat sa vada daca Bazaitorul era cu adeva-
- Am scos la iveala toata aceasta poveste. Am ajutat-o pe
rat homosexual sau nu. El a incercat sa-l impinga inapoi, ea- Sue sa faea fata acestei situaFi. M-am intalnit cu Bazaitorul 9i
tre 0 identitate homosexuala, lucru care I-a speriat de moarte cu sora lui pentru a rezolva vechea problema a relatiei lor in-
pe Bazaitor. Din cauza aceasta el a intrerupt terapia 9i a ramas cestuoase. L-am dus la un centru de reabilitare prin munca,
de capul sau. iar cei de acolo I-au trimis la 0 9coala de barbieri. Cativa ani
Pittman crede ea fiintele umane nu sunt numai bisexuale am lucrat cu el 9i cu Sue, astfel incat aceasta a ajuns sa accep-
ci ~i ornnisexuale. te copilullui cu Dorcas ~i chiar I-a ajutat sa aiba grija de el. Pe
- Putem foarte bine sa facem sex cu barbati, femei, copii, atunci era inca la ~coala de barbieri a~a ea nu prea avea bani.
ma9ini, animale 9i cu anumite tipuri de plante. Chiar 9i cu ma- Lucrurile au inceput sa mearga aiurea pentru ca el era inca
gari. Nu prea conteaza de ce suntem atra9i. Sfar~im prin a fi prada emotiilor sale, iar din cand in cand pendula intre Sue 9i
atra~i de oricine sau de orice ne-a oferit cel mai recent place- Dorcas. Draga de Sue, intotdeauna fidela 9i toleranta, plina de
re sexuala. Cred ea incercarea de a gasi acestei probleme un intelepciune ~i de spirit de sacrificiu, i-a supravietuit lui Dor-
inteles mai adanc nu duce in cele din urma decat la accentua- cas, care s-a intors la sotul ei acceptand totu9i ca Bazaitorul sa
rea confuziei. Ea ii lasa pe oameni mai degraba prada impul- o ajute la cre9terea fetitei lor. Nici Bazaitorul ~i nici eu nu am
surilor lor decat sa-i faca apti sa aleaga singuri. putut sa 0 facem pe Sue sa renunte la el.
Acest punct de vedere este foarte important pentru a pu-
tea intelege urmatoarea afirmatie a lui Pittman. Bazaitorul a
renuntat la tratamentul oferit de noul sau terapeut pentru di De la barbier la hair stylist
~i-a dat seama incotro se indreptau lucrurile. In mod inevita-
bil, avea sa fie etichetat intr-un fel de care se temea cel mai Bazaitorul a absolvit 9coala de barbieri. A inceput sa faea
multo La randullui, Pittman regreta ca a eazut in capcana aces- terapie de grup pentru a se putea restabili. A inceput de ase-
tei dihotomii in loc sa-9i dea seama ca aceste categorii, homo- menea sa practice noua sa meserie, iar lucrurile au mers des-
sexual-heterosexual, erau irelevante. tul de bine in urmatorii cativa ani. Fiica sa a absolvit liceul,
Pentru a-~i afirma masculinitatea ~iheterosexualitatea, Ba- prima persoana din familie care a reu~it sa faea lucrul acesta,
zaitorul a inceput 0 relatie cu 0 alta femeie (maritata). Aceas- ceea ce a fost 0 sursa de nesfar~ita mandrie pentru el. Lui Pit-
ta relatie s-a dovedit mult mai U90r de intretinut intrucat, de tman i s-a parut incredibil 9i foarte imbucurator faptul ca Ba-
data aceasta, el nu a mai avut raporturi sexuale cu tatal femeii. zaitorul a fost in stare sa ajute la cre9terea copiilor, avand in
La acea data inea mai locuia cu Sue 9i conducea 0 ma~ina de vedere ca el insu9i era un copil ~i continua sa se comporteca
lapte. atare. Dupa ce relatia lui cu Dorcas a luat sfar~it, a inceput sa
Intr-o zi, in timp ce descarca laptele, Bazaitorul a fost eal- iasa cu Penny, 0 coafeza cu care lucra. Bazaitorul i9i pusese
cat de un alt camion. Lovitura a fost atat de putemiea, incat mari sperante in aceasta prietena despre care credea di va re-
acesta nu a mai fost de atunci in stare sa ridice lucruri grele. u~i sa-l tinape calea cea dreapta.
Era intemat in spital cu pelvisul 9i umarul fracturate, cand I-a - Bazaitorul a renuntat complet ~i definitiv la inclinatia
contactat din nou pe Pittman pentru a-i cere ajutorul. sa homosexuala, dar cu toate acestea nu reu~ea sa se inte-
- Dorcas, ultima sa partenera sexuala, era pe cale sa nas- leaga cu Sue. Atunci cand nu se simtea destul de barbat cu
ea un copil. SoFa lui, Sue, nu 9tia nimic despre asta, a9a ea el Sue, incepea sa se incurce cu tot felul de femei pentru a-9i
se aHa intr-o situaFe destul de delicata. reafirma masculinitatea. In acest timp, am incercat sa-l fac
If
'I'

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 65

sa inteleaga d dad voia sa fie barbat trebuia sa-?i afirme te. Aproape in fiecare an ma a?tepta ceva de genul acesta. Une-
masculinitatea actionfmd responsabil ?i nu prin intermediul ori ma suna ca sa-mi dea ve~ti despre fetele lui ~i sa ma asi-
sexului. A fi tata ?i sot inseamna a-ti asuma responsabilita- gure ca se comporta ca un tata bun. Alteori ma suna in mo-
tile pe care Ie presupun aceste calitati. Am incercat sa-l fac mente de criza, iar eu 11invitam la cabinet.
sa gandeasca in acest fel, dar s-a dovedit foarte dificil avand - Sue nu s-a mai casatorit niciodata, dar a avut succes ca
in vedere ca el insu~i fusese lipsit de un taU'!.Oamenii care tehnician radiolog (ea putea sa vada prin oricine). Trecea cu
nu sunt prea inteligenti tind sa-~i aduca aminte de primul u?urinta peste aventurile sexuale ale Bazaitorului ~i nici un
lucru pe care I-au invatat despre orice domeniu ?i uita ce ur- terapeut nu a putut sa a convinga sa renunte la el. De cate
meaza. ori ajungea in incurcaturi'i acesta fugea inapoi la ea. Ea 11pri-
Lucrurile au mers destul de bine cu Penny. Aceasta nu nu- mea ~i 11ajuta de fiecare data. Uneori ea ma suna ca sa-mi
mai ca I-a invatat cat de cat sa scrie ~i sa citeasca, dar I-a aju- spun a di Bazaitorul se muta din frizerie in frizerie ?i trecea
tat ?i cu alte probleme. Bazaitorul se descurca destul de bine de la a femeie la alta. Apoi, in ultimul an - avea atunci
in meseria lui, dar in cele din urma afacerea nu a mai mers. aproape ?aizeci de ani - am primit un telefon de la Sue, care
Acest lucru se intampla in anii '70, cand barbierii au inceput mi-a spus ca Bazaitorul a murit in urma unui infarct. Fiind
sa nu mai fie la moda ~i lumea prefera in schimb hair styli~- pe moarte, el a rug at-o sa ma sune ?i sa-mi spuna ca nu m-a
tii. uitat niciodata ~i ca nu s-a mai intors niciodata la vechile obi-
- Dar Bazaitorul, a spus Pittman chicotind, nu voia sa ceiuri, ca a fost un tata bun pentru cele doua fete ale sale.
devina hair stylist pentru simplul motiv ca acest lucru i se Voia doar ca eu sa ?tiu aceste lucruri.
parea ca ar avea ceva in comun cu homosexualitatea. Era ho-
tarat sa ramana barbier pentru ca aceasta era 0 ocupatie bar-
bateasca. $i-a biHut capul destul de mult timp cu aceasta Privind in urma
problema, dar, in ciuda tuturor eforturilor noastre - care
au durat ani buni -, nu a reu?it sa-?i dezvolte a perceptie Pittman a petrecut peste patruzeci de ani eu Albina Bazai-
de sine. A parasit grupul de terapie ?i nu s-a mai intors pen- toare, aproape toata viata lor de adulti. Frank inca mai are re-
tru un timp. Nu a mai fast in stare sa-?i achite notele de pla- grete legate de ceea ce nu ~tia sau nu putea intelege la vremea
ta. Afacerea cu barbieritul a inceput sa mearga ~i mai prost. aceea. Se gande?te la modalitatile in care ar putea sa aborde-
Ii era ru~ine ca nu reu?ea sa ca?tige destui bani ?i in cele din ze intr-un alt mod un asemenea caz astazi.
urma a fugit ?i de Penny. - Ar fi trebuit sa fiu mai ferm in convingerea mea ca
In urmatorii zece ani, Bazaitorul a aparut doar ocazional, orientarea lui sexuala nu conta in nici un fel ?i nu insemna m-
atunci cand se aHa in mijlocul unei crize de vreun fel sau al- mic. Sexul are loc in testicule, iar acest lucru lasa urme in cre-
tul. Rareori reu~ea sa-?i plateasca ?edintele de terapie, insa Pit- ier. Nu invers.
tman nu i-a repro~at acest lucru. Era remarcabil, am observat noi, ca 0 persoana atat de sim-
- Nu I-am putut convinge sa ramana cu grupul pentru ca pIa ca Bazaitorul a prezentat un caz in mod cert atat de com-
se simtea foarte vinovat di nu era in stare sa-?i plilteasca tera- plex. El nu ~tia cum sa se comporte ca un adevarat schizofre-
pia. In fiecare dimineata cand veneam la birou gaseam a cu- nic.
tie cu discuri cu muzica clasica veche pe care elle cumpara de - El nu ?tia cum sa se comporte ca un neschizofrenic, a
la targul de vechituri ?i mi Ie ofere a drept plata pentru ~edin- spus Pittman, intorcandu-se la tema pe care a abordase mai
66 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie

devreme, legata de rolul pe care il au terapeutii in a-i inva- Nu intreba


ta pe oameni cum sa se comporte. El auzea voci ~i avea
ideea asta paranoida ca oamenii 11de clara homosexual nu- In momentul in care Pittman a ajuns cu povestea la final
mai dupa 0 simpla privire. Gind I-am inti'Unit prima data s-a lasat 0 tacere deplina. Experimentam cu totii un soi de re-
era un copil frumos, dar care se temea ca pe masura ce va verenta in fata acestui caz. Cople~iti de complexitatea incredi-
cre~te i~i va pierde aceasta infati~are. Era terorizat de idee a bila, intorsaturile ~i rasturnarile de situatie ale acestui caz, nu
ca oamenii cred despre el ca arata ca un homosexual. $i-a mai ~tiam ce sa spunem. Frank a fost cel care a rupt primul ta-
lasat barba ca sa-~i scoata in evidenta masculinitatea. Obse- cerea.
sia asta I-a insotit toata viata. La fel ca ~i cu multi alti oa- - Daca ai facut vreodata sex cu un barbat sau cu 0 feme-
meni pe care i-am cunoscut, ~i care sufereau de schizofre- ie, cu un copil sau cu un magar, cu siguranta ca nu vei uita
nie, cu cat ajungi sa-i cuno~ti mai bine, cu atat bariera din- niciodata acest lucru; el i~i va pune amprenta asupra compor-
tre normal ~i anormal incepe sa fie mai putin vizibila. Daca tamentului tau sexual ulterior. Am intalnit candva un individ
nu te invata nimeni cum sa te porti ca un barbat adevarat, care nu putea sa faca sex dedH cu femei care aveau un singur
daca nu ai nici un modet ajungi sa improvizezi tot timpul. picior. El spunea ca daca ai facut vreodata sex cu 0 femeie cu
Te afli in permanenta intr-un fel de stare paranoida in care un singur picior nu vei putea fi niciodata satisfacut de una cu
poti fi luat foarte u~or drept nebun. doua picioare.
In dezvoltarea profesionala a lui Frank Pittman, cazul aces- - Din ce cauza?
ta a fost pe buna dreptate deschizator de drumuri. Bazaitorul Pittman a ras.
a fost cu siguranta cel mai memorabil dintre pacientii pe care - Nu intreba.
i-a avut, nu numai din cauza comportamentului lui ciudat, a Intorcandu-ne la subiectul anterior, Frank a remarcat ce tip
obsesiilor sale sau a perioadei considerabile de timp pe care minunat era Bazaitorut in ciuda excentricitatilor sale. Oame-
I-au petrecut impreuna, ci mai degraba a tot ceea ce Pittman nii 11iubeau pe acest individ. Era intotdeauna gata sa ofere tot
a invatat despre conduce rea unei terapii. ce avea celor care erau draguti cu el. Sue mi-a spus ca Dorcas,
- In momentul de fat a ma apropii mult mai u~or de pa- Penny, sora Bazaitorului ~i cele doua fete ale sale au fost la in-
cienF. Nu-mi mai este at at de teama sa-i adopt. Consider mormantarea luL Toate aceste persoane i-au acordat 0 mare
ca oamenii fac lucrurile pe care Ie fac pentru ca ei nu cu- libertate de mi~care. Ele nu se a~teptau ca el sa se comporte ca
nosc diferenta - ei au cele mai bune intentii dar dispun de un om normal. Nu te poti a~tep.ta de la oameni sa fie normali
o carte de instructiuni plina de gre~eli. Sunt total dezinfor- daca, in copilaria lor, nu au cunoscut pe nimeni care sa fie ca
mati in ce prive~te modul in care trebuie sa se comporte in atare.
viata. Meseria mea este sa invat de la toti ceilalti pacienti ai - Am cunoscut un individ la care ma gandesc de aseme-
mei cum poti sa ratezi in viata ~i cum poti sa te reabilitezi, nea adesea, ca ~i la Bazaitor ~i la omul cu magarul, ~i care la
iar apoi sa fac pe oricine vine la mine sa devina mult mai fel ca ~i ace~tia a crescut intr-o familie ciudata. Tatal sau se cul-
con~tient de posibilitatile existente. Oricare dintre pacien- ca cu fiica. Mama lui organiza pentru acest individ ~i pentru
tii mei care au avut probleme legate de identitatea sexuala fratii sai spectacole de striptease in vreme ce ace~tia trei sta-
a auzit de Bazaitor, a auzit de individul cu magarul ~i, in- teau pe podea ~i se masturbau. Se pare ca in cele din urma
tre cei doi, acele doua povestiri aduna totulla un loc. persoana in cauza ajunsese sa fadi sex cu toti membrii fami-
68 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

liei, cu exceptia surorii sale, a~a ca In noaptea de dinaintea di-


CAPITOLUL PATRU
satoriei acesteia s-a culcat ~i cu ea. Tatallui era de asemenea
un predicator Holy Roller obsedat sexual, dar care, spre deo-
sebire de bunicul Bazaitorului, credea ca cea mai buna cale de Arnold Lazarus
a controla asemenea impulsuri este sa te la~i in voia lor. $i
chiar era convins ca aceasta este cea mai buna cale spre a sca-
pa de asemenea tentatii.
Pittman nu ar fi fost deloc surprins daca, odata ajuns doc-
tor, acest individ s-ar fi apucat sa Ie ceara pacientilor, asisten-
o dilema oedipiana
telor ~i studentilor de la medicina, de ambele sexe, sa faca sex
cu el.
- Asta 0 supara foarte mult pe sotia lui, a~a ca am lucrat
un timp cu acest tip pana cand a Incetat sa mai faca astfel de
lucruri. In loc sa cercetez cauza comportamentului sau ori ce menul de terapie behaviorista, 9i-a dedicat 0 buna
fel de sentimente il impingeau catre acesta, m-am multumit
sa-i explic ca a fost informat gre~it. Oamenii nu traiesc in fe-
dfrnold
parte aLazarus,
distinsei primul
sale cariere largiriicare
teoretician sistemului sau
a lansat ter-
de gandire in scopul de a incorpora ~ialte abordari ale modijicarilor
lul acesta. Acest comportament nu este social acceptabil ~i,mai
comportamentului uman. Terapia sa Multil1lodala a fost unul din-
mult decat atat, In curand ii va aduce numai necazuri. Se pare
tre primele sisteme terapeutice integrative. 1n cadrul procesului de
ca el a fost mult mai receptiv la modul acesta de a pune lucru-
evaluare, Terapia Multimodala se concentreaza asupra cOl1lporta-
rile decM la toate terapiile anterioare care se concentrau asu-
mentului urmarind totodata trasaturile cognitive, el1lofionale, sen-
pra sentimentelor sale ~i a traumelor care ar fi putut conduce
zoriale, interpersonale, imaginare ~ifiziologice.
la acest tip de sentimente. Nimeni nu i-a dat peste mana spu-
Lazarus a elaborat pentru prima data metoda sa in anii '60, pe-
nandu-i sa se opreasca. Jar acesta este unul dintre lucrurile
care trebuie facute In asemenea cazuri. rioada in care a inccput sa lucrezc ca psiholog in Africa de Sud.
Dupa 0 practica de zece ani, el a publicat ideilc sale despre 0 abor-
dare mult mai cclcctica in Behavior Therapy and Beyond (Tera-
pia behaviorista ~i dincolo de ea, 1971). Dupa 0 perioada petre-
cuta la universitafile Stanford, Yale 9i Temple, el s-a stabilit la Uni-
versitatea Rutgers unde s-a desfa~urat cea mai mare parte a carie-
rei sale.
Lazarus a publicat optsprezece carfi ~i peste 250 de lucrari pro-
fesionale acoperind 0 varietate de subiecte de interes clinic. Printre
cele mai cunoscute lucrari ale sale se numara: The Practice of Mul-
timodal Therapy (Practica Terapiei Multimodale) 9i Brief But
Comprehensive Psychotherapy: The Multimodal (Psihotera-
pia scurta dar comprehensiva: Metoda Multimodala). Lazarus
a scris de asemenea cateva carfi adresate publicului larg, cum ar fi:

-------- -~_.--------
70 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 71

I Can If I Want To (Dad vreau, pot); Marital Myths Revisited: Bineinteles ca in felul asta reu;;ise sa ne atate curiozitatea.
A Fresh Look at Two Dozen Mistaken Beliefs About Marriage $tiind cat de mult i~i practicase Lazarus meseria ~i cate cazuri
(Revizuirea miturilor maritale: a
noua abordare a douazeci dificile ii fusesera adresate de terapeuti mai putin experimen-
de credinte eronate despre mariaj) pi The 60 Second Shrink: tati ~i profesionali~ti, aveam certitudinea d mintea lui repre-
101 Strategies for Staying Sane in a Crazy World (Psihiatrul zinta 0 adevarata mina de aur.
de 60 de secunde: 101 strategii pentru a ramane normal intr-o - Da-i drumul, I-a incurajat Jon. Amandoi ne-am tinut res-
lume neb una) (aceasta din urma a scris-o 'impreuna cu fiul sau, piratia timp de cateva secunde care ni s-au parut intermina-
Clifford N. Lazarus). bile, pana cand Lazarus s-a decis sa inceapa.
Cu paml sau grizonant ~i linuta atletica, maiestuoasa, Lazarus - Intotdeauna sunt pus in dificultate cand mi se cere sa
se remarca printr-o atitudine distinsa. Spiritualitatea debordanta ~i ma concentrez asupra unui lucru in conditiile in care imi vin
accentul sau sud-african te fac sa te concentrezi ceva mai mult de- in minte 0 multime. De-a lungul anilor am vazut mii de oa-
cat 'in mod obi~nuit la ceea ce spune, altfel, daca nu e~ti atent, cu si- meni, insa pe c:eimai multi dintre ei i-am uitat complet din
guranfa ca vei pierde ceva amuzant sau important. cauza ca dementa mea senila este intr-un stadiu foarte avan-
Cand I-am 'intrebat pe Lazarus ce parere are despre intenfia noas- sat.
tra de a-I include 'intr-o antologie a celor mai memorabile cazuri ale Am ras cu totii cu pofta. Memoria lui Arnie, ca ~i contro-
terapeufilor faimopi, el ne-a raspuns cu umorullui obi~nuit: lul sau asupra limbajului erau impecabile.
- Dupa cum ptifi, 'intre experienla pi profesionalis11l este 0 dife-
renla uria~a. Cu tolii cunoa~tem terapeufi cu experienfa - vreau
sa spun colegi care au practicat 0 vreme 'indelungata - ~i cu toate Reuniunea
acestea putem sa spllnem despre unii dintre ei ca'in cel mai bun caz
sunt mediocri. Dupa parerea mea, terapeufii cu adevarat eficien/i - Ei, bine, a inceput Lazarus, apoi a respirat adanc.
sunt cei care dau dovada de caldura, 'incredere, grija, 'inlelegere, pre- Nu ~tia daca sa ne vorbeasca sau nu despre acest caz. Noi
ocupare sincel'a ~i care sunt inteligenfi, 'inlelepfi, plini de tactica ~i nu voiam sa-l presam, dar nici sa-llasam sa ne scape in caz ca
persuasiune. s-ar fi aratat dornie sa-~i dea drumul ~i sa ne vorbeasd despre
Aceasta este 0 desC1'iereexacta a lui Arnold Lazarus, de~i el este acest caz ciudat.
prea modest pentru avorbi despre sine 'in tennenii ace~tia. Ceea ce - E yorba de 0 femeie care a venit la mine, a inceput el din
ne-a surprins totu~i a fost ca, 'in ciuda faptului ca era renumit pen- nou. Avea aproape cincizeci de ani, iar povestea spune ca ta-
tm contribufiile sale la terapiile behavioristii ~i cognitiva, el aparea tal ei ~i-a abandonat familia cand ea avea abia vreo doua Iuni.
la acea data mai degrabii ca un terapeut al relafiilor - ceea ce la Pe masura ce cre~tea, mama ii tot repeta cat de ticalos fusese
llrma urmei suntem cu tolii. tatal, dar odata ajunsa I-a maturitate ea s-a decis sa-l caute. In
cele din urma I-a gasit. La acea data el avea vreo ~aptezeci de
*
ani ~i se afla la a patra casatorie. De fapt, ea dorea inainte de
* *
toate sa afle de ce 0 parasise tatal sau ~i alte detalii prozaice
legate de acest eveniment. Dintr-una intr-alta eel doi au ajuns
- Dad vreti sa vorbim despre ceva ciudat, a inceput La- sa se reguleze.
zarus, exista un caz care imi vine acum in minte, dar parca ezit Lazarus i~i continua relatarea, dar nici unul dintre noi nu-l
sa vi-l spun. mai urmarea. Povestea totul intr-o maniera atat de directa m-

n ~ _
72 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson 73
Mumia de la masa din sufragerie

cat ne intrebam daca I-am auzit bine. Ne spusese oare ca pa- Lazarus a mtrerupt un minut povestirea pentru a face re-
cienta lui a inceput 0 relatie sexuala cu tatal ei? ferire la ceea ce el considera a fi punctul crucial al intregii afa-
- Vorbesc despre schmedipus oedipian, I-am auzit pe La- ceri. El a subliniat ca in vreme ce asculta aceasta poveste in-
zarus dupa ce am revenit la povestire. A;;;adar, ea venise la credibila se mtreba cum sa procedeze cu pacienta.
mine pentru terapie deoarece se simtea foarte vinovata de fap- - Ce trebuie sa-i spun? Ce ar spune cei mai multi dintre
tul ca intretinea relatii sexuale cu tatal ei.Mai mult decat atat, colegii mei? Sa fac referire la moralitate? Sa invoc Biblia? Ce
mi-a marturisit ca niciodata nu avusese parte de partide de sa fac?
sex atilt de bune, de atat de multe orgasme ;;;ica individul se La randul nostru, ne puneam acelea;;;i intrebari. Ne gan-
regula ca un ;;;arpecu clopotei. de am la ce i-am spune unui client care ne-ar pune intr-o ase-
Am mceput sa radem pe de 0 parte ca urmare a ;;;ocului(;;;i menea incurcatura. Pe de alta parte ne simteam u;;;urati ca
in momentul acela credeam ca am au zit totul!), pe de alta par- acesta fusese cazullui Arnie ;;;inu al nostru. $i muream de ne-
te pentru ca nu ne puteam imagina cum arata un ;;;arpecu clo- rabdare sa aflam cum se descurcase cu ea. De data aceasta nu
potei care se reguleaza. ne-a lasat sa a\'teptam prea multo
- Ea se afla intr-o situatie foarte, foarte conflictuala, a "Uite", i-a spus Lazarus clientei sale, "haide sa examinam
ad au gat Lazarus - cu toate ca nu era necesar. Cu siguranta aceasta situatie mai mdeaproape. Fapt este ca din punct de ve-
ca era foarte nefericita din cauza asta, dar exista ;;;i0 parte dere psihologic, acesta nu este tatal tau. El este tatal tau nu-
buna a intregii afaceri: doamna aceasta era maritata cu un in- mai din perspectiva biologica. De;;;isituatia ar putea sa-i ;;;0-
divid care abia i;;;iducea traiul de pe 0 zi pe alta. Tatal sau avea cheze pe unii oameni, am putea spune totu;;;i ca mtr-un sens
o multime de bani \,i incepuse sa-i cumpere bijuterii \,i haine. ea nu are loc in contextul unei relatii propriu-zise mtre tata ;;;i
Ii plate a 0 buna parte din chirie. La un moment dat i-a facut fiica."
cadou 0 ma~ina. Sotul sau ;;;itoti ceilalti credeau ca acestea Aceasta era 0 reinterpretare creativa a unei situatii, la care
sunt gesturile unui tata care se caie;;;te.In acest context parea cu siguranta ca nu s-ar fi gandit nici unul dintre noi. Lazarus
foarte normal ca el sa-;;;iasalteze cu bani ;;;icadouri fiica pe care a avansat ideea ca deoarece ea nu-l cunoscuse pe acel barbat
nu 0 mai vazuse de atat de mult timp. pana atunci, deoarece I-a mtalnit cand era deja 0 femeie ma-
Lazarus a facut 0 pauza pentru un moment dupa care a in- tura, nu s-a gandit niciodata la el ca la un tata ;;;inici el nu s-a
trebat:
gandit la ea ca la 0 fiica. Cei doi erau ca doi straini care s-au
- Sa continuu? intalnit, au avut 0 scurta relatia dupa care s-au hotarat sa-i
- Bineinteles, a raspuns Jon pe un ton agitat, temandu-se puna capat. lar daca tatal dorea sa-i cumpere cadouri nu avea
ca Lazarus ar fi putut sa ne lase cu ochii m soare. nici un motiv sa se simta vinovata.
- lata ce s-a intamplat dupa aceea, a continuat Lazarus cu Aceasta interventie a dat roade, iar femeia a inceput ime-
o voce din ce in ce mai insufletita; ne tachina ;;;tiindcat de mult diat sa se simta u~urata. Nu la fel s-a simtit msa ;;;icutezato-
ne doream sa auzim intreaga poveste. In continuare am aflat rul nostru terapeut care se gandea cu ingrijorare la faptul ca
ca tatal planuise ca el \,i fiica sa sa-;;;iparaseasca sotii ;;;isa se poate mersese prea de parte ;;;ica neutralitatea sa moral a ar fi
mute impreuna - tatal de ;;;aptezeci de ani;;;i fiica/iubita de putut face obiectul unor critici. Chiar \,i in timpul conversatiei
patruzeci \,i ;;;aptede ani. noastre, Arnie a simtit ca are unele ezitari, ne;;;tiind daca este
- In acest punct, a spus Lazarus, ea a inceput sa se gan- bine sa ne povesteasca despre acest caz \,im special despre ro-
deasca daca nu cumva lucrurile ajunsesera prea departe. lul pe care I-a avut in absolvirea pacientei. Foarte multi tera-
74 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 75

peuti ar fi crezut, ~i ar fi avut motive intemeiate sa faca acest m-am intalnit 0 vreme cu amandoi. Cand am vazut-o din nou
lucru, ca batranul i~i exploata ~i i~i abuza fiica, ~i asta dupa ce singura, ea mi-a adus aminte de aceasta poveste de parca a~
o abandonase la putin timp dupa ce se nascuse. Cu toate ca fi.putut sa 0 uit. A recunoscut di nu poate sa fie foarte aspra
ea era matura ~i, in plus, consimtise la aceasta relatie, era grell cu iubitul ei din moment ce a avut una dintre cele mai teribi-
sa admiti ca avea aceea~i putere de influenta ca ~i tatal ei. Ie aventuri. Cu toate acestea era foarte suparata din cauza lip-
sei de fidelitate a sotului ei.
Lazarus era inca intrigat de intrebarea pe care i-o pusese-
Sa asculti fara sa judeci ram in legafura cu ce ar fi putut ea spune care sa difere de ver-
siunea pe care ne-o prezentase. EI a admis totu~i ca era posi-
De~i Lazarus era cunoscut pretutindeni ca unul dintre bil ca ea sa fi inteles lucrurile intr-un mod oarecum diferit de
principalii teoreticieni ai terapiei interventioniste, el a recu- cel pe care-l intentionase el.
noscut ca in acest caz s-a comportat mai degraba asemenea - De exemplu, am subliniat noi, ca terapeutul meu a spus
lui Carl Rogers, inventatorul terapiei orientata spre relatie, di este in regula sa am 0 aventura cu tatal meu ...
umanista. Lazarus ~i-a ascultat pacienta fara sa 0 judece. 0 - ...pentru ca, dintr-o perspectiva psihologica, el nu era cu
data ce ea ~i-a marturisit teribilul secret, el a reactionat ac- adevarat tatal meu, a incheiat Lazarus.
ceptand-o ca persoana ~i iertand-o pentru comportamentul - EI mi-a scris chiar un bilet in care spunea ca este in re-
ei pe care I-a etichetat nu ca pe un pacat ci mai degraba ca gula, in cazul in care cineva ar fi intrebat.
pe 0 gre~eala care poate fi inteleasa. Tinand cont de circum- - Autentificat, a glumit Lazarus.
stantele in care tatal ajunsese sa 0 exploateze, reactia ei era - Nu ti s-a parut oarecum surprinzator ca ea s-a intors sa
de inteles. te vada? I-a intrebat Jon pe Arnie.
L-am intrebat pe Lazarus daca nu cumva pacienta lui ar - Ea ~tia ca Arnie va uita in cele din urma cazul ei, a in-
putea sa spuna 0 aHa versiune a povestirii decat aceea pe care tervenit Jeffrey.
el tocmai ne-o relatase. Ce ar spune ea care sa fie diferit? In loc sa se amuze, Arnie a devenit cat se poate de serios.
Lazarus s-a gandit un timp, dupa care ne-a raspuns: Era clar ca avea sa ne spuna ceva foarte important.
- Nimic la care sa ma pot gandi acum. - Nu, nu am fost surprins de faptul di ea s-a intors. Din
- Nimic? Eram surprin~i de acest raspuns. cand in cand ma intersectam cu ea ~i intotdeauna ma saluta
In vremurile aces tea, cand a~a-zi~ii terapeuti constructi- calduros, bucuroasa ca ma vede. Avea incredere in mine. $tia
vi~ti (cei care ii ajuta pe oameni sa arunce 0 privire critica ca 0 respect, ca nu 0 dispretuiesc ~i ca, in orice caz, nu 0 judec.
asupra vietilor lor) sunt din ce in ce mai populari, este un lu- Simtea ca eu 0 accept intr-un fel in care nu fusese niciodata
cru obi~nuit sa vorbe~ti despre realitati multiple ~i despre acceptata de cafre tatal ei ~i de cei mai multi dintre cunoscu-
perceptii diferite ale aceillia~i eveniment. In plus, dupa toti tii.
ace~ti ani, cum ar mai putea sa ~tie ce ar gandi ea? Am fost Bineinteles, respectul pe care Lazarus 11avea fata de pa-
surprin~i sa aflam ca el 0 vazuse recent cu ocazia reintoarce- cienta sa nu era singura problema, dupa cum ea nu era singu-
rii ei la tratament. ra care savar~ise un pacat pentru care merita sa fie blamata.
- Am avut ocazia sa 0 revad din cauza problemelor pe Chiar daca ea ~i-ar fi propus sa-l seduca pe biltran, in scopul
care Ie avea cu sotul ei. Ea descoperise ca el avea 0 aventura, de a-I pedepsi, tatal ramanea acela care purta cea mai mare
iar acest lucru a creat tensiuni in mariajullor. In consecinta, parte a vinei.
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 77

Modalihl~i diferite de interpretare Intotdeauna este foarte interesant sa compari relatarile despre
felulln care ceilalti ar proceda in anumite situatii terapeutice
Avand In vedere implicatiile morale ale acestui caz deose- dificile.
bit de dificil, I-am intrebat pe Lazarus ce ar face acum diferit - Cred ca majoritatea celor cu care am discutat i-ar fi sem-
in caz ca ace a femeie ar veni azi la el ~i i-ar cere ajutorul. Am nalat pacientei mele ca a procedat intr-un mod foarte nepotri-
aflat ca de-a lungul anilor el a discutat despre acest caz cu unii vit. Trebuia oare sa mearga atat de departe, ajungand sa se re-
dintre colegii sai de incredere, fiind curios sa afle ce ar fi facut guleze cu acest individ, in loc sa se poarte a~a cum era de a~-
ei in circumstantele respective. A~a cum probabil era de a~tep- teptat din partea unei fiice? De asemenea, ei ar fi cercetat mult
tat, reactiile lor au fost extrem de variate, pornind de la 0 ac- mai atent daca ceea ce a facut este caracteristic pentru ea ca fi-
ceptare deplina a strategiei lui pana la dezgustul plin de oroa- inta sexuala. Putea sa fie aceasta 0 parte a unui pattern aflat in
re fata de ideea ca el ar fi procedat intr-un asemenea mod, in- plina desfa~urare?
eat praetic a aprobat comportamentul ei. Unii se intrebau de o alta cale de abordare era aceea care pornea de la semna-
ce el s-a concentrat exdusiv asupra comportamentului ei ~inu larea inegalitatii de putere ce caracteriza aceasta relatie. Despre
al tatalui. Desigur, astfel de lucruri se intfunpla frecvent atunci tata cu greu se putea spune ca fusese inocent, un receptor pa-
eand ne consultam cu colegii no~tri - ~i nu numai in ce pri- siv al avansurilor sexuale. $i de fapt ~u s-a ~tiut niciodata cu
ve~te cazurile neobi~nuite, dar ~i in cele mai banale. Intrebati exactitate cine a initiat aceste avansuri. In orice caz, pentru fiica,
o duzina de terapeuti cum ar proceda ei In aproape orice si- tatal a reprezentat intotdeauna obiectul idealizat al a~teptari-
tuatie ~i, cu siguranta, yeti primi 0 gama foarte variata de ras- lor sale, cineva la care ea s-a gandit mereu ~i pe care il cautase
punsuri. o viata intreaga pentru a afla de ce fusese abandonata. In mod
Lazarus putea sa inteleaga de ce unii terapeuti nu pot fi de dar, ea era nevoia~a, vulnerabila ~i tanjea dupa atentie. Se poa-
acord cu abordarea sa, dar, in acela~i timp, se arata surprins te spune ca pur ~i simplu el i-a tras-o de doua ori.
de faptul ca 0 serie de a~a-zi~i profesioni~ti erau atat de critici Lazarus a observat ca sunt multi "morali~ti" in domeniu
la adresa altora. care sunt interesati nu numai in a-~i ajuta propriii lor dienti ci
- Oare ei cred ca ar fi fost mult mai bine pentru ea daca ~i in a ne instrui pe noi ceilaltipentru a se asigura ca traim in
a~ fi mustrat-o? Daca acest lucru ar fi devenit repetitiv, cu alte conformitate cu conceptiile lor specifice despre ceea ce este
cuvinte daca ea ar fi fost in cautare de rude cu care sa aiba re- bine pentru oameni.
latii sexuale, atunci, intr-adevar, am fi avut 0 problema. Dar Ajunsa aici, discutia s-a intors in directia noastra. Lazarus
este absolut dar ca aceasta a fost 0 aventura unica pentru ea. I-a intrebat pe Jon cum ar fi procedat in cazul acestei femei.
A~a ca, de ce sa 0 patologizam? - M-a~ fi simtit ca un iepure surprins de lumina farurilor,
Intr-adevar, privind inapoi la felul in care a procedat, el a marturisit Jon. Ce pot sa spun acum? Din punet de vedere
nu-~i putea imagina ce altceva ar fi putut face. Pentru Laza- al impactului pe care I-a avut asupra comportamentului pa-
rus, problema majora care se punea, era daca cineva fusese cientei, mi-a placut cum ai procedat, Arnie. La urma urmei cui
afectat de ceea ce se intamplase. De asemenea, el a tras con- i-a facut rau aceasta aventura? Cred ca a~ fi curios sa aflu care
duzia ca in spatele acestei relatii nu se ascundea 0 patologie. au fost motivele care i-au determinat pe cei doi sa se imp lice
Din pura curiozitate, pentru ca noi in~ine nu pre a ~tiam Intr-o astfel de relatie.
cum am fi procedat in acest caz, I-am intrebat pe Lazarus care Jeffrey a recunoscut ca, probabil, el nu s-ar fi gandit sa re-
au fost abordarile alternative pe care i Ie-au oferit colegii sai. interpreteze lucrurile in felul in care a facut-o Lazarus. Desi-
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 79

gur, in acele vremuri, strategia reinterpretarii nu fusese inca urma ea a venit la terapie spunand ca nu-?i da seama de ce se
inventata formal. simte at at de vinovata din moment ce ea nu s-a simtit astfel
- Lucrul care m-ar fi surprins cel mai mult, a continuat pana nu a aflat ca ar trebui sa se simta vinovata.
Jeffrey, ar fi fost furia pe care ea trebuie sa 0 fi resimtit fata de Intr-o maniera similara cu cea din cazul de dinainte, Laza-
tatal ei. Nu ~tiu daca ea I-a sedus pe tatal ei sau daca acesta a rus a considerat ca intrucat nimeni nu fusese afectat de pe
sedus-o pe ea, dar a~ fi interesat sa aflu ce semnificatie a avut urma acestei situaFi, existau putine motive pentru ca pacien-
aceasta relatie pentru ambii. ta lui sa aiba remu~cari fata de ceea ce se intamplase.
Amandoi am fost de acord ca nu am fi ajuns niciodata in ~ Am incercat sa 0 eliberez de orice vina ?i i-am recoman-
punctul in care a ajuns Lazarus. dat sa se uite la ceea ce se intamplase ca la un lucru inocent,
un fel de preludiu al sexualitatii sale latente. Aceasta nu in-
semna ca era un om rau. Intotdeauna, lumina calauzitoare tre-
,
Ce este de Invatat? buie sa porneasca de la idee a daca victima a suferit sau nu de
pe urma situatiei respective.
Cu siguranta ca un caz atat de memorabil trebuie sa fi avut
in perioada care a urmat un oarecare impact asupra terapeu-
tului. L-am rugat pe Lazarus sa ne vorbeasca despre efectele Versiuni multiple ale povestirii
de durata pe care acest caz Ie-a avut asupra lui precum ~i a
modului sau de lucru. Ne-am intors la intrebarea pe care am pus-o mai devreme
- Sper ca ceea ce vor invata unii din acest caz este sa se referitoare la versiunea diferita pe care clienta sa ar fi putut sa
abtina de la orice judecata critica, moralizatoare sau peiorati- o aiba in minte. Adeseori, suntem mandri de felul in care con-
va pe care la un moment dat simt nevoia sa 0 adreseze celor- cepem ceva sau interpretam 0 situatie sau de modul creativ in
lalti. Primul ~i cel mai important principiu care trebuie sa-i care ne confruntam cu cineva ?i ii criticam convingerile. Cu
ghideze este daca acea situaFe pe care 0 abordeaza are conse- to ate acestea, atunci cand auzim versiunea clientului nostru
cinte nocive. Daca raspunsulla aceasta intrebare este afirma- despre ce s-a intamplat in cadrul terapiei, suntem surprin?i de
tiv atunci avem de-a face cu 0 situatie foarte diferita de aceea ceea ce i?i aduce aminte acesta. De multe ori, ceea ce spune el
pe care am prezentat-o. Dar daca raspunst1] este negativ, seaman a foarte putin cu propria noastra varianta.
atunci nu are rost sa facem 0 problema dli - Ai intru totul dreptate, a fost de acord Lazarus. Acest
Ajuns in acest punct, Lazarus ~i-a adus aminte de un alt lucru imi aduce aminte de un alt caz. E legat de perioada pe
caz. De fapt, atunci cand practici meseria asta de la fel de mult care am petrecut-o in America de Sud. Aveam atunci un pa-
timp ca ~i el, orice iti aduce aminte de un caz. In cazul respec- cient foarte agitat.
tiv era yorba de 0 femeie foarte dezorientata care a venit sa-l "Dite", i-a spus individullui Lazarus, "am sa-ti povestesc
consulte. Aceasta, copil fiind, fusese implicata in tot felul de ceva, de?i ?tiu foarte bine ce va urma. 0 sa ma iei la ?uturi sau
jocuri sexuale. Ei ii placusera aceste jocuri ~i Ie a?teptase de o sa apuci 0 matura ?i 0 sa-mi dai cu ea in cap spunandu-mi
fiecare data cu nerabdare. sa plec naibii de aici".
- Apoi, a spus Lazarus, cand a ajuns la colegiu a aflat ca Lazarus s-a pregatit pentru teribilul secret pe care avea sa-l
ceea ce i se intamplase fusese un lucru ingrozitor. Din acel mo- auda. In general, el se considera un tip foarte deschis ~i, daca
ment a inceputsa se simta extrem de vinovata. In cele din ar fi sa-l raportam la intreaga populatie a terapeutilor, a?a cum
80 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson 81
Mumia de la mas a din sufragerie

de altfel am putut constata, el se afla pe primele locuri in ce sa fi fost prejudiciata de eatre tatal ei, care mai intai a abando-
prive~te gradul de acceptare a celuilalt. Cu toate acestea, el nat-o iar apoi a regulat-o. Pur ~i simplu.
~tia ca era pe cale sa auda 0 minciuna gogonata ~i voia sa se Lazarus a fost intru totul de aeord ca oamenilor nu trebuie
asigure ca fata sa nu trada nici 0 urma de surprindere sau dez- sa Ii se permita sa-\,i faca rau lor in~i\,i sau sa faca altora. El a
gust care ar fi putut sa-l intimideze pe c1ientul sau. Era aproa- facut referire la maltratarea copiilor, comercializarea droguri-
pe sigur ca acesta din urma va marturisi ca a strangulat pe ci- lor ~i alte eomportamente similare. In aceste situatii ca ~iin al-
neva. tele asemanatoare, terapeutii pot \,i trebuie sa ia 0 atitudine
"Ei bine", I-a indemnat Lazarus pe un ton ales cu grija, de- ferma pentru a-~i impiedica c1ientii sa continue sa se poarte
spre ce ai dori sa-mi vorbe~ti?" intr-un mod distructiv. Insa el a facut 0 distinctie clara intre
Dupa bolboroseli ~i eschivari, individului i-a scapat in cele eomportamentul descris in cazurile despre care ne-a vorbit ~i
din urma ca a facut sex cu 0 negresa. aeela pe care el il considera cel mai daunator.
"Continua", I-a incurajat Lazarus. Felul in care Lazarus a procedat cu clienta sa care intreti-
"Asta e tot", a spus individul, dupa care a privit in jos ru- nea relatii sexuale cu tatal ei, ~i care a avut efeete terapeutice
~inat. evidente, tinea mai putin de metodele sale profesionale obi~-
Lazarus ne-a reamintit ca acest lucru se intampla in Ame- nuite ~imai mult de atitudinea sa binevoitoare, grijulie pe care
rica de Sud, in perioada apartheidului, cand relatiile sexuale o adoptase in cazul ei. A facut-o sa se simta in siguranta. El i-a
interrasiale erau considerate imorale. asigurat pe cei doi pacienti ai sai ca nu puteau fi ni~te fiinte
- I-am spus individului ca aceasta era 0 decizie arbitrara umane oribile doar pentru ca se eomportasera intr-un mod pe
a acelei lumi nebune in care traiam. Lucrasem un timp la Lon- care cei mai multi dintre semenii lor I-ar dezaproba. Mai mult
dra, iar la sfar~itul saptamanii mergeam la Paris. Oriunde ma dedH atat, el a asigurat-o pe client a sa ca, in ciuda faptului ca
duceam vedeam foarte multe persoane albe ~i negre impreu- avusese cea mai teribila aventura posibila, ea a ramas totu~i 0
na. Africa de Sud nu era decal 0 anomalie culturala din acest persoana buna.
punct de vedere. De ce sa fi pus acest lucru la inima? Ei bine,
asta I-a reconfortat vizibil pe ace 1individ. Era 0 si~uatie simi-
lara cazului femeii de care v-am povestit mai devreme. Cred
ca el se a~tepta sa fie castrat, ca urmare a celor povestite. Din
contra, eeea ce a obtinut de la mine a fost sa-l asigur in repe-
tate randuri ca nu era nimic in neregula eu el ~i ca, de fapt, so-
cietatea in care traia era bolnava.
De~i am fost de aeord eu 0 bun a parte din ce spunea Laza-
rus, am recunoscut ca in domeniul nostru exista multe persoa-
ne care cred ca terapeutii trebuie sa se puna pe 0 pozitie mo-
rala mult mai ferma pentru ca societatea sa nu se duca de
rapa. Ele ii critica desehis pe acei profesioni~ti care i~i aecep-
ta ~i i~i sprijina c1ientii ehiar ~i atunci cand aee~tia fac lucruri
care contrazic normele eulturale. Iar in primul caz prezentat,
este foarte probabil ca cineva sa fi fost afectat, mai exact, fiica
Mumia de la masa din sufragerie

litatii (1990), el ~i-a extins "teoria alegerii" pentru a proiecta siste-


CAPITOLUL CINCI me educafionale ~i strategii disciplinare care, pe de 0 parte ofera co-
piilor mai muIta putere de decizie iar, pe de aWl parte, Ii fac muIt
William Glasser mai responsabili pentru comportamentullor.
EI a Inregistrat succese similare prin dezvoItarea "comunitafilor
teoriei alegerii" In care cuIturile civice ~i corporatiste sunt restruc-
turate Intr-un asemenea fellncat sa puna un accent mai mare pe ac-
N evoia de a manca fiunile cooperante~i autonome.
De~i are la baza 0 pregatire psihiatrica, Glasser ~i-a petrecut cea
din lada de gunoi mai mare parte a activitafii sale profesionale lucrand In domeniile
educafiei, consilierii, dependenfei, comportamentului organizafional
~i al saniitafii publice. Recent el ~i-a concentrat eforturile In direc-
fia Imbuniitafirii relafiilor maritale, lucru care se poate observa ~i In
carfile sale What Is This Thing Called Love? (Ce este acest lu-

!b afast unul dintre cei mai influenfi instructori ~i tera-


espre William
peufi din difi Glasser putem
au existat. spune,
1n anii '60,pur
el ~i
s-asimplu,
numaratca
printre primii teoreticieni care au dezvoltat 0 metoda relativ simpla
cru numit dragoste?, 2000) ~i Getting Together and Staying To-
gether (Cum sa intemeiezi 0 relatie de durata, 2000). De~i se
apropie de optzeci de ani, Glasser este Inca activ In viafa publica. El
continua sa-~i perfecfioneze ideile ~i sa aplice teoria alegerii In do-
menii noi.
pentru a-i ajuta pe oameni sa faca fafa unei game largi de probleme
personale, de la depresie pana la dependenfa ~i probleme legate de
*
stilul de viafa.
* *
Concentrandu-se asupra consecinfelor comportamentului indi-
vidului ~i a alegerilor pc care acesta Ieface, Glasser a oferit un ca-
dru teoretic pentru a-i ajuta pe oameni sa ia 0 atitadine mult mai Bill Glasser are 0 atitudine binevoitoare ;:;iglumeata -lu-
constructiva In ce prive~te viafa lor. Carfile sale clasice, Reality The- cru la care nu te-ai a;:;tepta avand in vedere varsta inaintata ;:;i
rapy (Terapia Realitatii, 1965), Positive Addiction (Dependen- pozitia sa profesionala. De;:;ieste cunoscut indeob;:;te pentru
ta pozitiva, 1976), Reality Therapy in Action (Terapia Realita- metodele sale practice, intemeiate pe realitate, atunci cand vor-
tii in actiune, 2000) ~i Counseling with Choice Theory (Consi- be;:;te despre cei pe care i-a ajutat in viata lui da dovada de
liere cu teoria alegerii, 2001), au instruit dUe'Vagenerafii de adepfi multa afectiune. Pentru el, ace;:;tia nu sunt doar pacientii sai,
ai teoriei sale. De atunci, Terapia Realitafii a devenit atat de popu- ci ;:;imembrii familiei sale extinse.
lara Indit Institutele Glasser s-au raspandit peste tot In lume, din
Australia ~i Hong Kong, pana In Rusia ~i Orientul Apropiat. 1n
acest moment, practic fiecare terapeut folose~te cate'Va dintre aspec- Ultimul padent
tele metodei sale ..
Influenfa lui Glasser s-a facut resimfita nu numai In domeniul Glasser a inceput conversatia precizand ca intentioneaza
practicii terapeutice, ci ~i In cel al educafiei. Prin intermediul carfi- sa ne vorbeasca despre ultimul pacient pe care I-a vazut ina-
lor sale, $coli la care succesul este asigurat (1969) ~i $coala Ca- inte sa-;:;iin.chida cabinetul.
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 85

- De fapt, a spus el enigmatic, gedintele pe care Ie-am avut - Ea iegea din casa 9i scormonea in gunoi pana cand ga-
cu aceasta pacienta nu s-au desfa9urat in cabinetul meu. sea ceva care i se parea bun de mancat.
Era yorba de 0 H\nara femeie de douazeci 9i unu de ani, - Avea anumite preferinte culinare?
provenind dintr-o familie pe care Glasser 0 cuno9tea foarte - Da, a raspuns Glasser. Ii placeau dulciurile.
bine. El ii consultase inainte atat pe tatal cat 9i pe sora ei. A continuat explicandu-ne ca de9i avea un mod de a se ali-
- Jucam tenis cu pediatrul ei, a spus Glasser. Familia a menta cam ciudat, tanara femeie era intr-un fel atragatoare.
preferat sa 0 duca mai degraba la el decat la mine. Principala ei problema era ca se considera lipsita de orice me-
Acest lucru il deranja pe Glasser nu numai pentru ca ale- rit. Se simtea pierduta 9i nesigura in legatura cu ceea ce avea
gerea lor era nepotrivita, dar 9i pentru ca acest medic nu ve- sa faca in viitor.
dea cu ochi buni practica psihiatrica. Totu9i, cum nu fusese in Inainte ca el sa apuce sa-9icontinue relatarea despre sentimen-
stare sa faca ceva pentru pacienta sa, pediatrul a cerut fami- teleei de inadaptare, Jeffrey I-a intrerupt din nou. Era ceva in ceea
liei sa-l contacteze pe Glasser in vederea unei consultatii. ce ne povestise pana in acel moment care nu se prea potrivea.
- Femeia aceasta avea ceea ce azi este catalogat drept pro- - Bill, cum explica ea faptul ca atunci cand i se facea pof-
bleme cu alimentatia. ta de dulciuri nu se ducea pur 9i simplu sa-9i cumpere un
Am zambit cand am auzit acest lucru, pentru ca 9tiam ceea Snickers?
ce avea sa urmeze. Glasser era notoriu pentru atacurile sale Din cate reu9ise sa afle, Glasser a ajuns la concluzia ca ti-
indarjite la adresa etichetarilor psihiatrice traditionale. Nici nu nerei femei ii placea sa mana.nce din lada de gunoi pentru ca
ne-a dezamagit. acest lucru 0 scotea din minti pe mama ei.
- Eu nu cataloghez nici un fel de tulburare psihica. Pen- Aha.
tru mine, singura suferinta psihica este nefericirea, iar atunci
cand e9ti nefericit Dumnezeu 9tie de ce e9ti in stare. Apoi,
dupa 0 pauza dramatica, a ad au gat: Problema ei era ca man- Din birou in strada
ca din lazile de gunoi.
- Manca din lazile de gunoi? Aceasta intamplare avea loc in anii '70, perioada in care
- Scormonea in lazile de gunoi in timp ce mergea pe stra- Glasser a scris un nou best-seller care a avut un impact puter-
da. nic asupra tratarii problemelor legate de sanatatea mentala.
Acest lueru nu ni se parea din cale afara de neobi9nuit. Adictia Pozitiva avansa ideea ca oamenii pot sa se elibereze ei
Multi oameni ai strazii scormonesc dupa mancare pe unde in9i9i de obiceiurile daunatoare, substituindu-le cu alternati-
apuca. ve mult mai sanatoase.
- E adevarat, numai ca acest lucru se intampla in partea In timpul celor cateva gedinte pe care le-a avut cu tanara
vestica a Los Angeles-ului intr-un cartier foarte bun. la cabinetul sau, Glasser a putut sa afle cate ceva despre cat
Treptat ne-a venit in minte ca era yorba de un comportament de nefericita era 9i despre viata mizerabila a familiei ei.
alimentational electiv. Se pare ca aceasta tanara femeie lua lazi- "Nu pot sa fac nimic in privinta familiei tale", i-a spus
Ie de gunoi de pe strada sa drept un fel de bufet suedez. Glasser. "Dar pot sa te ajut sa faci ceva pentru tine. Ce ai de
Glasser voia sa ne spuna cum a tratat acest eaz, dar noi gand sa faci in privinta asta?"
I-am intrerupt pentru ca doream sa obtinem 0 imagine mai Mama ei era 0 persoana meticuloasa ~i perfectionista. Pen-
clara a situatiei cu care el se confruntase. tru ea, pe lista prioritatilor, euratenia se afla cu siguranta dupa
86 Mumia de la masa din sufragerie
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

eueernieie. A~a di imaginea fiieei mandind din gunoi era eu ca 0 alternativa legitima la vechile ei obiceiuri legate de ali-
eertitudine eel mai diu lueru pe care ~i-l putea inehipui. Evi- mentatie, denotand un deficit de adaptare.
dent, aveam de-a face eu 0 fata care ~tia exact unde sa 0 10- "Cata vreme ai tendinta sa fii dependenta de ceva", i-a
veasea pe mama ei. spus Glasser, "poti foarte bine sa alegi un obiect al dependen-
Spre deosebire de alti terapeuti care ar fi cautat ca paeien- tei care sa-ti fie benefic."
ta sa eon~tientizeze ea aceasta era 0 forma nepotrivita de ex- Glasser a explicat ca de-a lungul anilor a primit foarte mul-
primare a resentimentului sau care ar fi determinat-o sa-~i exa- te serisori de la oameni care, luand contact cu aeeasta teorie
mineze convingerile negative sau sa inteleaga rolul treeutului referitoare la dependenta pozitiva, au inceput sa alerge ~i sa
sau in dezvoltarea acestor comportamente, Glasser a avut in- faea exercitii in mod regulat. Ne-am dat seama cu totii de in-
totdeauna 0 incredere ferma in actiune. El nu este interesat sa-i fluenta de care se bucura in randul oamenilor. Acum douazeei
ajute pe oameni numai sa inteleaga ceea ee au gre~it ei ~i sa-~i de ani nici maear nu visam ea ne yom arata prieteno;:;i fata de
schimbe comportamentul scindat. un om care ne-a facut dependenti de alergat.
Glasser s-a dovedit intelegator eu situatia grea a paeientei
sale 9i a fost intru totul de acord eu ea ea traia intr-o familie
disfunctionala. Totu~i el considera ca aeesta nu poate fi un mo- Terapie pe fuga
tiv sufieient pentru ea ca sa-~i faea viata mizerabila, mancand
din gunoi. In acele vremuri, Glasser, care treeuse de eineizeci de ani,
"Nu ai 0 parere buna despre tine", i-a spus Glasser. "Te uiti obi;:;nuia sa alerge in mod regulat, practicand el insu9i ceea ee
la tine ~i iti dai seama ea nu faei nimic cu viata ta, in afara de reeomanda celorlalti. Avea 0 eonvingere ferma in puterea obi-
faptul ea 0 exasperezi pe mama ta." Glasser s-a intrerupt pen- eeiurilor sanatoase, astfel ea punea multa pasiune in a-i deter-
tru un moment apoi a adaugat: "Nu cred ea aeeasta poate fi 0 mina pe paeientii sai sa faea exereitii. Dar in acest din urma
vocatie pentru 0 femeie matura." eaz, tratamentul sau s-a dovedit un pic eam neconventional,
Tanara a fost intru totul de acord cu aeeasta apreeiere, dar desi&ur, dupa standardele acelor timpuri.
apoi a inceput sa intrebe ce putea sa faea in legatura cu situa- "In loe ea tu sa vii la mine la birou", i-a spus Glasser pa-
tia ei dificila. eientei sale, "voi veni eu sa te vad de doua ori pe saptamana.
Timp de un minut, terapeutul ei a cantarit situatia. Ne yom intalni la interseetia San Maeeni eu Brentwood. Aeeas-
"Pur ~i simplu nu vad cum ai putea sa-ti faei vreun bine ta este 0 strada pe care se poate alerga. Multa lume alearga
stand aiei la birou;:;i diseutand despre aceste lucruri." aeolo iar eu loeuiese in apropiere."
Dupa cum vedeti, Glasser era (~i fusese intotdeauna) scep- "Lasa-ti ma;:;inain parearea supermarketului ;:;ine intalnim
tic in legatura cu faptul ca discutiile terapeutice pot sa aiM chiar acolo. Putem diseuta in timp ce alergam. Singura dife-
singure un efect de durata. renta va fi ea tu vei alerga ;:;apte zile pe saptamana, iar eu te
"Bine, atunci",l-a indemnat femeia, "ce credeti ca va merge?" voi in.soti doar doua zile. Nu pot sa te oblig sa alergi, dar ered
Intr-un fel, Glasser a convins-o ea era timpul sa treaca la ea aeest lueru te poate ajuta eu adevarat."
un alt stadiu al vietii ei ;:;isa depageasea episodul cu lazile de Glasser 9i paeienta sa au alergat impreuna de doua ori pe
gunoi. saptamana eate treizeei de minute. Au faeut aeest lueru timp
Dupa ee i-a explicat natura dependentei pozitive, Glasser de mai multe luni. Dupa ee i~i terminau traseul, obi9nuiau sa
a sfatuit-o sa faea in mod regulat exereitii, cum ar fi alergatul, stea in ma~ina ;:;isa discute despre planurile ei de viitor. Ea a
88 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie

marturisit ca era interesata sa lucreze cu copiii ~i ca i~i dorea ditionala de diagnostic are. El nu sapa adanc in trecutul pa-
sa devina educatoare. La scurta vreme, a declarat ca intenfio- cientilor sai ~i nu acorda 0 atentie prea mare intuitiilor psiho-
neaza sa se mute din casa parintilor ei ~i sa se intretina singu- logice. $i mai ales nu avea nici 0 retinere in a Ie spune colegi-
ra, ceea ce curand dupa aceea a ~i reu~it sa faca. $i - proba- lor sai ca gre~eau atunci cand se incapatanau sa aplice vechi-
bil nu e de mirare - aincetat sa mai manance din gunoi. Ie lor metode favorite. El credea ca acesta era unul dintre mo-
- Ati alergat vreodata in ziua in care se colectau gunoaie- tivele pentru care ii era atat de greu sa-~i atraga pacienti ~i in
Ie? a intrebat Jon. cele din urma a decis sa lucreze intr-o maniera netraditiona-
- Nu. Cand alergam, nu era niciodata tentata de lazile de la. Noi credeam ca acest lucru s-a intamplat pentru dOi lui i-a
gunoi. Dupa ce a inceput sa alerge, problema cu gunoaiele a placut intotdeauna sa actioneze intr-un mod nonconformist.
disparut complet. Dupa atat de multi ani, lui Glasser ii este greu sa-~i aduca
- $i cum iti explici acest lucru? I-a intrebat Jeffrey. aminte de multe din cazurile sale, chiar ~i de a~a-numitele ca-
- Acum ea facea ceva din viata ei, ceva pe care il putea zuri speciale. Oar avea cele mai dragi amintiri despre anii cand
controla. La fel cum putuse sa controleze alimentarea din tom- lucrase la 0 inchisoare juvenila pentru fete din Ventura, Cali-
beron, acum reu~ea sa controleze alergarea. fornia.
Glasser s-a oprit un moment gandindu-se la aceasta pa- - Trebuie sa fi avut vreo cateva fete ciudate pe acolo, I-am
cienta la care tinuse atat de mult incat devenise instructorul ei imboldit noi.
personal. - Mda. A~ spune di Ventura a fost ultimul bastion pentru
- Pana nu de mult, primeam ve~ti de la ea in fiecare an, tinerele delincvente.
de Craciun. Mai intai am aflat ca s-a casatorit, apoi mi-a tri- - Atunci, poveste~te-ne cate ceva din vremurile de atunci.
mis poze cu primul sau copil, apoi cu cel de al doilea copil ~i Glasser parea sa aiba nevoie sa fie impins de la spate.
cu sotul ei. - Ce ar fi de spus? Fetele emu inchise. Era 0 inchisoare ju-
- Pana ~ipediatrul a recunoscut, cand ne-am mai intalnit venila. Existau un psihiatru ~i vreo ~ase consilieri. Era 0 situa-
dupa aceea, ca am reu~it sa 0 ajut pe aceasta femeie. tie buna. Tot ce imi aduc aminte este ca imi placea sa lucrez
La acea vreme, Glasser i~i inchisese biroul, a~a ca i~i per- acolo. Fetele acelea ar fi ucis pentru mine.
mite a sa petreaca mai mult timp tinand cursuri ~i scriind. El Glasser nu glumea.
~i-a ad us aminte de acest caz, in parte pentru ca aceasta tana- - Ma iubeau foarte multo Niciodata nu am avut parte de
ra fusese ultimul pacient pe care I-a avut inainte sa abandone- atata afectiune. Fetele astea au reu~it la ~coala noastra.
ze practica psihiatrica. Experientele lui Glasser de la Ventura au stat la baza idei-
lor sale des pre ,,~coliin care succesul este asigurat" in care co-
piii urmau sa fie tratati cu respect cerandu-li-se in acela~i timp
Fetele lui Ventura sa actioneze responsabil.
- Oar unele dintre fetele acelea comisesera infractiuni gra-
Nu am fost surprin~i sa aflam ca 0 serie de medici i-au tri- ve.
mis lui Glasser cei mai ciudati ~i mai dificili pacienti. La acea - Citeva erau condamnate pentru omucidere.
vreme el reu~ise sa-i ofenseze pe multi dintre colegii sai pu- Lucrul acesta era cat se poate de serios.
nand sub semnul intrebarii metodele traditionale de care se ~ E yorba de acele indience din California de Nord. E ade-
foloseau ei in terapie. Glasser refuza sa foloseasca metoda tra- varat ca ele savar~isera crime, dar acest lucru s-a intamplat in
90 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 91

urma abuzurilor la care au fost sup use incepand de la varsta Glasser ~i-a dat seama ca, in ciuda depresiei ~i deznadejdii
de ~ase sau ~apte ani. sale, el nu voia cu adevarat sa se sinucida. Voia doar sa fie aju-
Glasser le-a spus fetelor di el intelegea de ce au comis fap- tat.
tele pe care Ie-au comis. Unii dintre oamenii aceia trebuiau - Locuia cu mama lui care era earn inapoiata ~i cu tatal vi-
omorati. Era singura cale prin care fetele puteau scapa de ceea trego Tatal sau adevarat I-a renegat cand era mic, iar de atunci
ce Ii se facea. nu I-a mai vazut niciodata. Avea un frate vitreg pe care tatal
- Nu Ie-am Uisat pe fetele acelea sa se mtoarca in rezerva- vitreg il iubea ca pe ochii din cap. Toate acestea erau lucruri
tie. Ele trebuiau sa stea cu noi timp de trei ani. Au fost cele standard de tipul respingere.
mai bune fete pe care Ie-am avut vreodata la acea ~coala. Am Pe Glasser I-a intristat foarte mult situatia tanarului stu-
aranjat ca ele sa locuiasca in comunitate ~i sa mearga sa mun- dent pentru ca ~i-a dat seama ca, de~i era un individ foarte ca-
ceasca, lucru de care s-au achitat foarte bine. Nu erau in nici pabil, viata lui era foarte searbada.
un caz delincvente. Ele doar omorasera pe cineva, asta e tot, Ce a facut el, in aceasta situatie? Ei bine, cei mai multi psi-
de multe ori 0 persoana care cred ca merita sa fie omorata. hiatri ar prescrie medicamente pentru depresie, iar 0 buna par-
Nu ne-am putut da seama daca Glasser glume~te sau nu, te a terapeutilor ar face apella sentimentele baiatului referi-
dar banuiam ca era un avocat atat de bun pentru pacientele toare la propria lui valoare sau ar face sapaturi in trecutullui
sale incat chiar ajunsese sa inteleaga de ce savar~isera acele in- pentru a gasi cauzele suferintei. In schimb, Glasser a preferat
fractiuni. El nu considera ca ace~ti copii cu care lucra sunt din sa se duca acasa ~i sa vorbeasca cu sotia lui despre acest ba-
cale afara de neobi~nuiti; comportamentullor fusese complet iat.
rezonabil avand in vedere circumstantele in care traisera. "Uite care e treaba", i-a spus el sotiei, "pu~tiul asta are ne-
• Aceasta discutie i-a adus aminte de unul dintre pacientii pe voie de 0 mama ~i de un tata. Este un baiat de treaba ~i cred
care ii tratasera la inceputul carierei sale. ca va trebui sa fim parintii lui. Sunt ingrijorat ca ar putea sa
se sinucida".
Dupa foarte multi ani de convietuire cu Glasser, sotia nu
Adop!ia mai era atat de surprinsa de metodele lui destul de neortodo-
xe de tratament. Ea a acceptat acest aranjament.
Glasser, trecut acum de ~aizeci de ani, I-a vazut pentru pri- - A~a ca I-am adoptat, a spus Glasser simplu. El a deve-
ma data pe acest client cand era student la universitate. Con- nit un membru al familiei noastre, fratele mai mare al baiatu-
statarea aceasta I-a facut sa zambeasci'i pentru ca individul este lui meu ~i a~a mai departe. Acum are peste ~aizeci de ani ~i a
acum la pensie, in vreme ce Glasser continua sa munceasca. ie~it la pensie. A avut foarte mult succes ~i a facut 0 multime
La vremea aceea, aparuse cartea lui Glasser Terapia Realita- de bani.
Iii, un best-seller nu numai pentru profesioni~ti, dar ~i pentru Glasser spunea aceste lucruri cu mandrie, ca ~i cand ar fi
pubIicullarg. Oamenii il cautau aidoma unui pelerinaj la Lour- fast yorba de fiul sau adevarat.
des - 0 ultima ~ansa inainte de a se da batuti. - $tiu ca in calitate de psihiatru nu ai voie sa faci astfel de
- Thnarul auzise de mine. Mi-a marturisit ca era decis sa lucruri. Dar eu nu am nici un fel de reguli sau regulamente.
se sinucida. Avea de gand sa mearga sa se arunce in prapastie. Fac doar ceea ce cred di este bine. A~a ci'iam continuat sa fiu
Nu mai putea indura. Dar mi-a spus ca daca cumva aveam psihiatrullui. El nu s-a mutat niciodata la noi. Avea propria
sa-l vad ~i sa-l conving sa nu 0 faca, poate ca r,enunta. sa locuinta.
92 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 93

De;>ieram foarte uimiti de faptul ca. Glasser a mers pana aplica tehnicile Teoriei RealiH'itii urmand cativa pa~i foarte
acolo incat a "adoptat" simbolic un pacient care avea nevoie simpli. ~i cu toate acestea, in cazurile despre care Glasser a
de parinti afectuo;>i, asta ne-a adus aminte de modul in care discutat cu noi - femeia care manca din gunoi, fetele din
oamenii fac terapie in alte parti ale lumii. In anumite regiuni Ventura ;>itanarul care voia sa se arunce in prapastie - ceea
ale Africii, de exemplu, cei care au probleme de sanatate men- ce a contat cel mai mult au fost dragostea ;>idevotamentul
tala se muta in casa celui care ii trateaza pana la vindecarea sau. Glasser a fost gata sa treaca dincolo de obligatiile pro-
lor completa. (Acest luau l-ar motiva foarte mult pe un psihia- fesiei sale pentru a Ie adta acestor oameni cat de mult ii
tru sa lucreze din greu pentru a ajuta pacientii; in caz contrar pasa de ei.
ar trebui sa locuiasca cu ei in permanenta.)
In cele din urma clientul/ fiul s-a casatorit ~i ~i-a intemeiat
propria familie. , 0 relatie
Cum sa stabilesti ,
- Dar venea intotdeauna cu familia la noi de Ziua Recu-
no~tintei, pentru ca, spunea el, trebuia sa-~i arate recuno~tin- Glasser era intru totul de acord ca cel mai important lucru
, fata, de cei din casa.
ta intr-o relatie in care iti propui sa-l ajuti pe celalalt este gradul
Glasser a mention at in treacat acest lucru, dar ne-am dat de implicare. In acest sens el a facut referire la un capitol din
seama cat de mult insemna pentru el. La urma urmei, acesta cartea sa in care discuta despre Rebecca, 0 pacienta care fuse-
fusese un caz la care tinuse atat de mult incat ani de zile a de- se diagnosticata cu schizofrenie. El putea sa 0 vada la spital
pus eforturi pentru rezolvarea lui, implicandu-i pana ~ipe cei numai ca vizitator deoarece ii fuses era refuzate orice privile-
din familia sa in aceasta intreprindere. Elnotarase ca acest ba- gii medicale. De~i administratia Spitalului UCLA se schimba-
iat avea nevoie, mai mult ca de orice, de parinti stabili ~i de 0 se de mai multe ori de cind i;>iincepuse rezidentiatul, prezen-
familie sanatoasa. Prin urmare, trebuia sa-i ofere exact aceste ta lui Glasser nu era deloc apreciata.
lucruri. - Ce ai putut oare sa Ie faci acelor oameni de nu suportau
- Cel mai ciudat aspect al acestui caz, i-am spus noi lui sa te vada pe acolo?
Glasser, nu a fost comportamentul baiatului, ci reactia ta ati- Ne intrebam daca nu cumva a dat foc spitalului sau a agre-
pica fata de intreaga situatie. sat pe cineva de acolo.
- Mda, a fost cam ciudata, nu-i a;>a? - Cand eram rezident, a explicat simplu Glasser, Ie-am
~tiam ca Glasser il adoptase pe ace1baiat in mod simbolic spus ca psihanaliza nu ajuta pe nimeni.
~i nu legal, dar ne intrebam totu~i cum i-a propus baiatului Glasser era modest. E adevarat ca elle spusese celor de aco-
acest lucru. Cum sa spui cuiva a~a ceva? 10 ca principala forma de tratament pe care 0 aplicau la acea
- I-am spus pur ~i simplu ca are nevoie de un tata ;>ide 0 vreme e inutila, dar ceea ce a con tat a fost felul in care a facut
mama, a;>aca nu are decat sa vina cu mine. A cunoscut-o pe aceasta remarca, astfel ca nu ;>i-amai lasat loc de buna ziua.
sotia mea. I-a cunoscut pe copiii mei. Venea la noi la cina. Nu - Nu cred in intuitia psihologica, Ie-am spus supervizori-
cniar in fiecare seara. Astfel am devenit familia lui. lor mei. Toata lumea are intuitie; intuitia nu face doi bani. ~i
Totul pare incredibil de ironic daca ne gandim la faptul apoi, oamenii ;>tiuce trebuie sa faca in viata. Daca aleg sa nu
ca Glasser este cunoscut in primul rand pentru metoda sa urmeze calea cea buna, cu siguranta ca au 0 multime de mo-
terapeutica behaviorista orientata catre atingerea unui scop. tive pentru aceasta. Principalul motiv este ca ei sunt deconec-
Profesorii, consilierii, terapeutii ~i liderii din intreaga lume tati de la viata reala ;>inimanui nu-i pasa de ei.
94 Jeffrey A. KottJel~Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 95

Prin urmare, aceasta era ratiunea pentru care el a pus atat Glasser ;;i-a dat imediat seama ca problema ei majora pa-
de mult suflet in a Ie arata oamenilor ca ii pasa de ce se in- rea sa fie legata de faptul ca i;;i dezamagise familia din cauza
tampla cu ei. Desigur, se poate spune ca el este renumit pen- alegerilor pe care Ie facea.
tru pa;;ii foarte simpli pe care ii urmeaza in abordarea pa- - Ce face acum?
cientilor, intrebandu-i ce i;;i doresc, ce fac in acest sens ;;i eva- - Este profesoara la un colegiu ;;i se descurdi foarte bine.
luand daca acest lucru este eficient, insa esenta metodei sale A;;a cum prezenta Glasser lucrurile, totul parea foarte sim-
de abordare a constat intotdeauna in grija cu care i-a tratat plu. El ia pacientii care nu raspund la medica tie, la tratamen-
pe cei din jur. tul de ;;oc sau la cea mai buna terapie pe care 0 poate oferi
Referindu-se din nou la Rebecca, Glasser ne-a spus ca ea a aceasta profesie ;;i "stabile;;te relatii cu ei". Desigur, asta este
reu;;it sa-;;i depa;;easca schizofrenia dupa ce au stat de yorba eeea ce spune el ca face cu pacientii. De fapt el face mult mai
un timp ;;i au stabilit 0 relatie solida. multe. El ii provoaca. Ii incurajeaza sa faca diferite alegeri care
- Nu am avut niciodata prea multe dificultati eu cazurile sa fie mult mai in aeord cu dorintele lor adevarate. 9i, de ase-
de acest fel, chiar ;;i pe vremea cand eram rezident. Am avut menea, el da dovada de muM grija ;;i devotament fata de bi-
foarte multi pacienti care au reu;;it sa-;;i depa;;easca schizofre- nele lor.
nia ;;i sa devina din nou functionali. In cazul Rebeecai a existat un moment-cheie pe care Glas-
Glasser nu a crezut niciodata ca stari precum sehizofrenia ser ;;i-l aminte;;te ca fiind deosebit de semnificativ.
exista cu adevarat. Din acest motiv, el prescria foarte rar me- "Domnule doctor Glasser", I-a intrebat ea, "poti sa auzi
dicamente pentru aceste probleme. Ell-a indicat pe John Nash voci ;;i totu;;i sa nu fi nebun?"
din filmul 0 minte striilucitii ca fiind un exemplu bun de per- "Absolut", a asigurat-o el. "Poti sa creezi orice in mintea
soana care inca are manii ;;i halucinatii, dar care intelege de ta abita vreme cat ;;tii de unde provine. Nu e nici 0 nebunie in
unde provin ;;i alege sa nu cada in capcana lor. Alegerea este asta. Lui Beethoven i s-a spus ca este nebun pentru ca auzea
de altfel elementul principal al teoriei lui Glasser. muzica de;;i era surd. Daca Einstein s-ar fi nascut putin mai
Intorcandu-ne la cazul Rebeccai, I-am intrebat pe Glasser devreme ar fi sfar;;it intr-un spital de nebuni din cauza iluziei
cum au de curs vizitele pe care i Ie facea la spital. Cum a reu- sale referitoare la faptul ca lumea fizica functioneaza intr-un
;;it sa vorbeasca eu ea avand in vedere ca era sau eel putin se mod diferit fata de eel descris de Newton. La fel s-a intamplat
comporta ca 0 sehizofrenica? ;;i cu Galileo - I-au pus pe rug ;;i I-au amenintat ca il vor tine
- Nu am facut altceva decat sa discut ;;i sa stabilesc 0 re- la frigare pana cand va spune ca pamantul este centrul uni-
latie eu ea. versului. 9i el a fost de acord in cele dinurma. Nebunie este
- Despre asta era yorba? Asta este secretul tau? atunci cand lncepi sa auzi lucruri care sunt atat de rupte de
- Ei bine, eu nu cred ca exista schizofrenie. Desigur, exis- realitate incat lncep sa-ti distruga viata."
ta simptome psihotice. Dar, in multe cazuri, este rezultatul Glasser a incheiat seria remarcelor sale observand ca exista
stradaniilor acestor oameni de a trai potrivit unor a;;teptari ex- o multime de oameni, acolo, afara, care cred ca el este nebun.
cesive fie din partea lor, fie din partea eelorlalti. - Iluziile sunt un lucru foarte obi;;nuit. Ele apar atunci
- Rebecca era 0 studenta stralucita. Apoi, la un moment cand te abati de la norma intr-o asemenea masura ineat devii
dat, ea nu a mai vrut sa fie a;;a. Nu-;;i dorea decM sa joace brid- incomod pentru cei din jur. In ee ma prive;;te, psihanaliza este
ge ;;i ;;ah ;;i sa dea meditatii doar pentru a se intretine. Toti o iluzie majora. Oamenii cred ca ma in;;el cand spun acest lu-
membrii familiei aveau studii superioare. crlt, a;;a ca iata-ne ajun~i din nou de unde am pleeat.
Mumia de la masa din sufragerie 97

care vorbe~te despre cele mai explicite aspecte ale comportamentului


CAPITOLUL ,
SASE
sexual, ea este fara indoiala 0 prezenta unica in domeniul psihiatriei
~i al terapiei cuplurilor.
Domeena Renshaw
*
* *

Penisul care avea nevoie Avand in vedere faptul ca Renshaw are 0 practica medica-
la indelungata ~i ca specialitatea pe care ~i-a ales-o este tera-
de permisiunea bisericii pia sexuala, un domeniu in care se intalnesc cele mai multe
comportamente bizare, nu este de mirare ca ea a avut cu pri-
sosinta de unde sa selecteze cazuri interesante. Cu toate aces-
tea, ea considera ca pacientul despre care are cea mai vie amin-
A tire este interesant nu pentru preferintele sale sexuale ciuda-
te ci pentru lectia importanta pe care i-a oferit-o despre res-
shaw a lucrat ca chirurg intr-o mica misiune medicala din pectul care trebuie acordat sistemului de valori al fiecarui pa-
£/nainte sa vina
Zululand, in Statele
Africa. Ea s-a Unite, in anii
specializat in '60, Domeena
urologie, Ren-
ginecolo- cient.
gie ~i neuropsihiatrie, ajungand astfel sa aiM 0 pregatire medicala Ea ne-a prezentat principalele trasaturi ale acestui caz in
solida care i-a permis 0 mai buna intelegere a legaturilor dintre fac- maniera concisa in care se adreseaza medicilor rezidenti·
torii psihologici ~ifizici implicafi in tulburarile psihice. Dupa ce ~i-a
incheiat rezidentiatul in psihiatrie la Universitatea Loyola din Chi-
cago, a ramas in cadrul acestei facultati iar apoi a intemeiat 0 clini- , avea nevoie sa doarma
Penisul era obosit si
ca particulara pentru terapia sexuala.
In ultimii treizeci de ani, Renshaw a tratat mii de cupluri cu di- - Intamplarea a facut ca el sa fie un diabetic dependent
ferite disfunctionalitafi sexuale ~i afacut cunoscute metodele sale de de insulina, a inceput Renshaw, evidentiind faptul ca in ceea
terapie sexuala de scurta durata la mii de psihiatri. Programul sau ce prive~te impotenta de care se plangea acest pacient erau
original consUi din ~apte ~edinte care combina educafia sexuala cu implicati atat factori psihologici cat ~i fizici. A venit la noi cu
terapia individuala ~i de grup. aproape zece ani in urma. E important momentul pentru ca e
Renshaw ~i-a publicat ideile sale intr-un best-seller, Seven yorba deci de 0 perioada in care Viagra nu aparuse inca. Cu
Weeks to Better Sex (Cum sa-ti imbunatate~ti performantele trei ani in urma, se casatorise pentru a doua oara. Avea copii
sexuale doar in ~apte saptamani), care i-a adus notorietate in in- mari din prima casatorie.
treaga hllne pentru abordarea ei sistematica, integratoare ~i eficien- Cea de a doua soFe, care I-a adus la tratament, era din ce
ta. La inceputul carierei, inainte de a incepe sa se specializeze in te- in ce mai frustrata ~i mai impacientata din cauza ca mariajul
rapia sexuala, a scris 0 serie de carti despre copiii hiperactivi ~i de- lor nu se consumase inca din cauza problemelor pe care elle
spre tratare a victimelor incestului. avea cu erectia. La incepul relatiei lor el i-a explicat ca nu poa-
Ceea ce te frapeaza la Domeena Renshaw este energia debordan- te sa faca sex cu ea inainte de casatorie deoarece este catolic
ta. Cu accentul sau sud african, statura mica ~i maniera degajata in practicant.
Mumia de la masa din sufragerie 99
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

De atunci trecusedi cativa ani, iar el sau cel puFn penisul plicabil sa se opreasca in drumul catre casa, la un restaurant,
lui se dovedea in eontinuare necooperant. In afara de proble- pentru a lua cina. Parca ni-l imaginam stand la 0 masa, igno-
mele lor sexuale - sau mai degraba de lipsa lor de activitate randu-~i penisul neastamparat care-i zvacnea in pantaloni in
favoarea unui cocteil de erevete.
sexuala - pareau sa aiba 0 relatie tandra. Certurile lor aveau
ca unic motiv viata sexuala. Cand erau in pat sotia se arata - Cand a ajuns acasa, a spus Renshaw, erecFa ii disparu-
foarte interesata de barbatul ei, dar de fiecare data acesta se se. Sotia a fost foarte furioasa ~i a insistat ca el sa-~i faca 0 alta
eschiva ~i in cele din urma adOl'mea. programare la doctor. De data aceasta, a spus ea, va merge cu
el ~i va invata ea insa~i cum sa-i faca injectia.
Eram gata sa 0 intrebam pe Domeena cum poate sa fie in-
Penisul avea nevoie de injecfii vatat cineva sa faca acest lucru? Exista un penis de jucarie pe
care se putea exersa sau sotia trebuia sa experimenteze pe bar-
Renshaw a inceput prin a stabili dimensiunile medicale ale batul ei? $i, din nou, imaginatia no astra a inceput sa lucreze
cazului barbatului, supunandu-l in acest scop unui examen fi- fara voie. Pardi vedeam penisul individului expus pe masa de
zic complet. Ea a descoperit ca dimineata el avea erectie, ceea operatie, aeoperit cu acele halate ehirurgicale din care doar ca-
ce insemna ca era foarte probabil ca problemele lui sa fie de pul este lasat la vedere. Doctorul ~i sotia stau deasupra micu-
natura psihologica. Totu~i,din cauza problemelor cu diabetul lui pacient cu un ac imens. Mana femeii tremura, a~a di doc-
~i a dependentei de insulina, ea I-a trimis la un urolog pentru torul este nevoit sa 0 ajute sa indrepte acul eatre Fnta.
a verifica circulatia sanguina din penis, care poate fi afectata
de aceasta boala.
Medicul urolog a gasit intr-adevar 0 oarecare ingustare a
Penisul este hartuit
,
vaselor mici de sange. Din fericire, existau injectii pe care so-
tulle putea folosi pentru a-~i induce chimic erectia. $i putea Renshaw a intrerupt aeeasta fantezie.
sa fie invatat cum sa ~i Ie administreze atunci cand dorea sa - EI intarzia sa apara. Programul nostru se intinde doar
faca sex. pe durata a ~apte saptamani, iar noi ne aflam atunci in cea de
In timp ce Renshaw ne povestea aceste lucruri, nu ne pu- a ~aptea ~i ultima saptamana de terapie. In cele din urma a ve-
team scoate din minte imaginea acului imens al seringii dea- nit, dar era teribil de suparat. Sotia lui, care-l insotea, era foar-
te furioasa.
supra bietului penis mititel, obosit ~i necooperant. Ne intre-
bam unde trebuia infipt ace I ac ~i cat de mult trebuie sa doa- Renshaw i-a convins pe cei doi sa se calmeze, apoi i-a in-
ra. Ea ne-a asigurat ca acul este de fapt foarte mic, iar proce- trebat ce se intamplase. Era evident ca avusese loc 0 ruptura
dura, chiar daca nu este exact ceea ce am numi un preludiu majora intre ei. Chiar ~iin toti ace~ti ani in care avusesera con-
sexual placut, dadea intr-adevar "rezultate" consistente. Abia f1icte din eauza lipsei de activitate sexuala, ei reu~isera sa ra-
acum am realizat cat de miraculoasa trebuie sa fie Viagra pen- mana respectuo~i ~i plini de afeetiune unul fata de celalalt.
tru acele cupluri care au astfel de probleme. - Ceea ee se intamplase, ne-a explicat Renshaw, a fost ea
Dupa 0 sap taman a, sotul a venit pentru a i se testa injee- sotul s-a trezit intr-o dimineata la ora doua ~i a gasit-o pe so-
Fa, iar rezultatul care s-a produs in cabinetul doctorului a fost Fa lui cu penisullui in mana stanga ~i cu seringa incarcata in
de-a dreptul spectaculos. Cu toate acestea, in loc sa alerge aca- mana dreapta. Intre dinti, tinea 0 lanterna pentru a ilumina
sa la nerabdatoarea lui saFe, bi'irbatul s-a decis in mod inex- zona de operare.
100 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 101

Cred ca nu mai e nevoie sa spunem ca barbatul a fost de-a Fara sa mai a~tepte indemnul nostru, Renshaw a inceput
dreptul ~ocat sa-~i vada consoarta pe punctul de a-i adminis- Sa ne vorbeasca despre ceea ce a invatat din acest caz referi-
tra 0 injectie in penis, in toiul noptii. Se pare ca ea planuise tor la terapia de cuplu.
sa-i provoace chimic 0 erectie far a consimtamantullui ~i sa - Avem de invatat atat de multe lucruri din acest caz, de-
faca sex cu el in timp ce dormea. spre ceea ce inseamna sa fii impins de la spate, sa fii cons trans,
Sotul era terifiat de comportamentul sotiei lui. Ea era la sa spui cu gura ta "Da, vreau terapie sexuala" in timp ce pe-
randul ei indignata pentru ca el sabotase eforturile lor de a nisul, in limbajul sau propriu, spune "Nu! Nu sunt gata pen-
avea 0 viata sexuala normala - de a avea vreo viata sexuala. tru asta!".
- Cand am auzit aceasta poveste, mi-a fost foarte greu sa Renshaw s-a intrerupt un moment gandindu-se cat de inu-
ma abtin sa nu rad, a recunoscut Renshaw. Dar eram hotara- til este sa impingi pe cineva sa faca un anumit lucru pentru
ta sa aflu ce se intampla. care el nu este pregatit.
- A fost inutil ~i fara nici un rezultat acest efort al sotiei
lui de a incerca sa-~i forteze sotul ~i sa injecteze bietullui pe-
Penisul se apara singur nis in speranta eEl el nu se va trezi din somn.

Acest incident critic i-a oferit lui Renshaw ocazia sa cer-


ceteze mult mai in amanunt ce se intampla cu sotul ~i sa afle Penisul prefera sa navigheze
de ce acesta, in ciuda intentiilor sale decla~ate, se opunea cu
atata fermitate ca actul sexual sa aiba loco Impingand lucru- In ciuda faptului ca am avansat destul de mult in ce pri-
rile cat mai delicat cu putinta, ea a clarificat in cele din urma ve~te procedurile chimice de inducere a erectiei, Renshaw sus-
situatia. tine ca decizia de a Ie administra trebuie luata tinand cont de
Barbatul era catolic practicant. De~i divortase legal cu ani sentimentele ~i nevoile reale ale oamenilor.
in urma, biserica nu recunoscuse inca anularea primei casa- - Chiar daca-ti administrezi injectii sau pas tile de Via-
torii. gra, erectia nu se va produce daca nu e~ti cooperant. Pasti-
- Procesul de anulare dura mult timp pentru ca oamenii lele au aparut pe piata la 16 aprilie 1998. Am primit atunci
bisericii trebuiau sa-i investigheze pe cei doi soti. EI avea con- un telefon de la un cuplu - de fapt de la 0 femeie - care
vingerea ca numai atunci cand biserica il va absolvi de primul fusese la clinic a pentru terapie sexuala cu noua ani in urma.
sau mariaj ~iil va anula, va fi liber chiar ~i numai pentru a se Era 0 doamna foarte galagioasa. Vorbea intruna. Sotul ei nu
gandi sa faca sex. A recurs la programul respectiv. Executa manifesta nici un fel de interes sexual. Cu toate aces tea 0 iu-
mangaierile ~ipreludiul, dar cand ajungea la momentul pene- bea~i nu se gandea sa divorteze. Pentru a face sex ea trebu-
trarii nimic nu-l convingea sa 0 faca. ia sa traga de el. De fiecare data el era prea obosit pentru
Prin urmare, acesta era un caz clar de autoaparare morala. asta. Spunea ca a doua zi 0 sa mearga cu iahtul a~a ca va tre-
Penisul refuza sa coopereze cu programul pentru ca nu pri- bui sa se scoale devreme. In cele din urma ea I-a tarat pana
mise inca permisiunea bisericii de a-~i consuma noul mariaj. la clinica.
- Dupa incheierea programului, cu opt sau noua sapta- - Cu toate ca avea ~aizeci ~i doi de ani, sotul arata mult
mani mai tarziu, sotul a primit actul de anulare a primei ca- mai tanar. Avea erectii normale ~i i~i satisfacea nevoile sexu-
satorii. Curand dupa aceea el ~i-a consumat mariajul. ale masturbandu-se, lucru pe care nu-l putea divulga sotiei
102 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson 103
Mumia de la mas a dirl. sufragerie

lui. Cel mai bun ajutor pe care I-am putut oferi acestui cuplu
Variatiuni pe aceea~i tema
a fost sa 0 invat pe sotie sa se masturbeze ~i sa 0 incurajez
sa-~i ia un vibrator cu care sa-~i satisfaca propriile dorintele - Cazul care m-a uimit cel mai mult a fost acela al unui
sexuale. Nu m-am mai gandit la ea ani de zile, pana in mo-
cuplu de peste patruzeci de ani. Ea era profesoara ~i avea pa-
mentul in care m-a sunat ~i m-a intrebat daca imi mai aduc truzeci ~i patru de ani ~i el era inginer ~i avea patruzeci ~i ~ap-
aminte de ea.
'te de ani. Mariajullor incepuse cu douazeci ~i trei de ani in
"Cum a~ fi putut sa te liit?" i-a spus Renshaw sotiei. urma ~i ramasese neconsumat.
De fapt, singurullucru de care i~i aducea aminte era ca so- $tim cu totii ca acest fenomen al cuplurilor care se casato-
tul ei obi~nuia sa navigheze pe lacul Michigan pentru a scapa resc dar nu au viata sexuala este pus in discutie insuficient.
de plangerile ~i sacaielile ei permanente. $tim de asemenea ca Renshaw ~i angajatii ei vad sute de ase-
"Credeti ca ati putea sa-i prescrieti Viagra sotului meu?" a menea cupluri de-a lungul anilar. Cu toate acestea, parea des-
intrebat-o femeia intr-un final, dezvaluind astfel motivul pen- tul de neobi~nuit ca acest cuplu nu reu~ise sa aiba relatii se-
tru care 0 sunase.
"male vreme de peste doua decenii.
"Cu siguranta", i-a raspuns ea pacientei, dar trebuie sa vina Cand cuplul cu pricina a venit la clinic a, Renshaw a fost
la cabinet. curioasa sa aile inainte de orice un anumit lucru.
"Ei, vedeti. Ma intrebam daca ati putea sa-mi dati mie re- "De ce acum?" i-a intrebat ea pe cei dol.. "De ce abia dupa
teta." douazeci ~i trei de ani v-ati gandit sa va rezolvati problema?
"Imi pare rau", a raspuns Renshaw, dandu-~i seama ce pu- De ce nu v-ati obi~nuit pur ~i simplu cu situatia asta?"
nea femeia la cale, "dar trebuie sa-i iau tensiunea ~i sa vad Sotia a privit in jos dupa care a spus foarte incet:
daca este in regula din punct de vedere medical." "Nu am ~tiut ca exista un loc ca acesta unde putem fi aju-
"Inteleg", a spus femeia, gandindu-se la un alt mod de a-~i taW'
pune planul in aplicare. "Ei bine, daca obtin aceste pastile, cre- Cand ne-a spus aceasta poveste Renshaw suna trist. Sunt
deti ca a~ putea sa-i strecor seara cate una in cana lui cu cio- atat de multe cupluri care au nevoie de ajutor, iar cele mai
colata fierbinte." multe dintre ele nu au nici cea mai mica idee ca pot fi ajutate.
"Nu, nu puteti sa faceti asta. Nu este etic ~i in plus nimeni Pentru mai bine de 80 la suta dintre cuplurile pe care Ie vede,
nu 0 sa va dea aceste pastile. Trebuie sa-i fie date pacientului." tratamentul oferit de Renshaw are rezultate bune. Chiar ~i cei
Ceea ce nu ~tia Renshaw era di pastilele de Viagra se pu- care nu se vindedi complet constata 0 imbunatatire semnifi-
teau obtine prin Internet. Nu trebuie decat sa raspunzi la ca- ;cativa a relatiei lor sexuale. Cu toate acestea, bugetul ei este
teva intrebari ~i sa plate~ti 50 de dolari, iar compania iti va tri- atat de saracacios incat cu greu i~i poate intretine clinica. Mul-
mite 0 reteta. te din companiile de asigurari nu platesc tratamentul. Listele
Femeia a tacut un moment dupa care a intrebat: sale de a~teptare sunt lungi, dar cei mai multi dintre clienti
"Credeti ca Medicare va pUHi aceste pas tile pentru ca so- nu-~i pot permite decat costuri minimale.
tul meu are ~aizeci ~i noua de ani?" - Inainte sa ajunga la mine, acest cuplu fusese la mai
Renshaw i-a raspuns ca nu ~tie. multi doctori ~i facuse terapie de cuplu, dar nimeni nu a pu-
- Nu am mai ~tiut nimic despre ea de atunci, dar sunt si- tut sa-i ajute pentru ca problema lor nu era de natura sexua-
gma di sotul ei inca mai navigheaza in loc sa ia Viagra. la. Nimanui nu i-a trecut prin cap sa-i intrebe macar de ce nu
104 Mumia de la mas a din sufragerie 105
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

fac sex. In cazul acesta, ceea ce-i impiedica pe cei doi sa aiba va despre problemele lor, iar terapeutul poate sa indeplineas-
o relatie sexuala era faptul ca soFei ii era teama de durerea pe ca un asemenea rol.
care ar putea-o avea in momentul penetrarii. Renshaw a ilustrat acest punct de vedere relatandu-ne un
Ca urmare a unor discutii lini~titoare, a dHorva saptamani caz pe care ea il tratase cu douazeci ~i cinci de ani in urma.
de tranchilizante ~i a unei creme anestezice locale pentru des- - E vorba de doi parinti care au venit la mine impreuna
chiderea vaginului, cei doi ~i-au putut consuma in cele din cu fiica lor de ~aisprezece ani - 0 fata inalta ~i tot atat de so-
urma mariajul. Ambii ~i-au exprimat regretul pentru anii de ciopata pe cat putuse sa faca Dumnezeu pe cineva. Era la li-
placeri pe care ii pierdusera. ceu, iar in timpulliber lucra pe undeva. La un moment dat a
inceput sa se plictiseasca de munca ei, a~a ca intr-o buna zi a
sarit intr-un autobuz care mergea la aeroportul O'Hare. Era in
Confesiuni toiul iernii. Ajunsa acolo s-a dus pana la poarta pentru Uni-
ted Airlines ~i a luat un tichet de imbarcare. Acest lucru se in-
Trecand in revista cazurile de acest gen pe care Ie-am au- tampla pe vremea cand securitatea aeroportului nu era ceea
zit pana acum, ne-am pus intrebarea de ce exista atat de mul- ce este astazi.
te variatii ale comportamentului sexual. In cazullui Jeffrey, de Renshaw parea intrucatva amuzata de aceasta intamplare.
exemplu, aveam de-a face cu un individ care se ata~ase foar- Chiar daca imoralitatea comportamentului fetei 0 indigna, ga-
te mult de 0 vaca. Un alt terapeut pe care il cunoa~tem, au- sea totodata ceva nostim in indrazneala de care aceasta dadu-
zind de cartea aceasta la care lucram, ne-a relatat cazul unui se dovada. In cele din urma, fata a ajuns la Honolulu unde, cu
pacient de al sau caruia ii placea sa faca sex cu pisicile. Cfmd ultimii ei dolari, a luat autobuzul catre plaja. Acolo a furat por-
a fost intrebat daca prefera pisicile sau motanii, el a replicat tofelele de sub prosoapele celor care stateau la plaja, dupa care
indignat: "Ma luati drept homosexual?" s-a dus la cumparaturi folosind cartile de credit pe care Ie ga-
Pentru Renshaw, faptul ca asemenea cazuri neobi~nuite sise in portofele.
sunt foarte numeroase se explica, dincolo de tabuurile eviden- In cele din urma tanara fata s-a plictisit de Hawaii, a~a ca
te asociate cu sexul, prin modalitatile deosebit de variate in ~i-a pus in gand sa faca 0 escapada in California. In timp ce
care oamenii cauta sa se elibereze. Cu 0 seara inainte de con- incerca sa faca uz de cartile de credit furate pentru a cumpa-
versatia noastra, ea fusese consultata de un alt terapeut, care ra un bilet de avion, a fost prinsa de autoritati ~i bagata la 1:n-
trata un cuplu in care sotul avea fantezii sadomasochiste care chisoare. Afland despre cele intamplate, tatal ei a luat avionul
o deranjau pe sotie. Cei doi nu dadusera curs nici unuia dintre pana in Hawaii, a scos-o pe fiica sa din inchisoare ~i a adus-o
delirurile batau~e ale sotului, asHel ca problema lor provenea acasa. Aici, a decis sa-~i duca odrasla la Clinica Loyola pentru
din vina pe care ace~tia 0 resimteau doar gandindu-se la aceste a vedea ce se petrecea cu ea.
lucruri. - Mama era cu aproape 0 palma mai inalta decat tatal.
- De atat de multe ori terapeuFi vin in intampinarea ne- Acesta era un om foarte dragut ~i pa~nic in vreme ce soFa lui
voii de confesiune a oamenilor. Adeseori glumesc cu pacien- era 0 femeie au tori tara, aroganta ~i ve~nic furioasa. Venisera
tii mei spunandu-le ca am un guler de preot in sedarul de jos impreuna la clinica. Am fost supervizorul rezidentului pe care
al biroului pe care am sa mi-l pun in momentul in care vor in- I-au consultat. Intamplarea a facut ca acesta sa fie un preot care
cepe sa se confeseze. Tinand in tine secretele nu faci decat sa-ti se specializa in psihiatrie. Atunci cand a consultat-o pe fata
spore~ti anxietatea. Oamenii au nevoie sa vorbeasca cu cine- era imbracat in haine civile. In opinia lui fata era sociopata. El
106 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

le-a spus pEirintilor di fata lor nu avea nevoie de spitalizare.


Ea avea nevoie doar de terapie. $i inainte de toate, avea nevo-
CAPITOLUL SAPTE,
ie de limite.
Violet Oaklander
Auzind acestea, mama s-a ridicat in picioare ~i a spus foar-
te furiaasa: "Fata mea nu are nevoie de psihiatru ci de un pre-
at catolic!", dupa care cei hei au ie~it ca a furtuna din birou.
Dupa aceea, Renshaw I-a supervizat pe terapeut ~i I-a in-
trebat de ce nu s-a a~ezat pur ~i simplu jos, punandu-~i gule-
rul ~i spunand acelei familii ca el era preot. Ce-i drept, avuse-
Terapie cu un ~arpe rozator
se de-a face cu 0 situatie la care cu siguranta ca nu s-ar fi a~- ~i en 0 !70parla cu corn
teptat niciodata. El a explicat ca a fast atat de ~ocat de pleca-
rea rapida a mamei ineat a uitat cine era ~i cu ce se ocupa in
timpul cat nu era la clinica.

<Violet
. domeniul
pentruterapiei
rand Oaklander copiilor.
este Ea
una dintre
11lodulcreativ este cunoscutii
figurile
in care se in
de pri11lul
i11lportante
folose~te din
jocuri,
piipu~i, muzicii ~ipove~ti pentru a-i ajuta pe copiii cu probleme. Car-
tea sa, Windows to Our Children (Ferestre pentru copiii no~tri),
este consideratii una dintre sursele standard pentru lucru cu copii
~i adolescenti, in special de ciitre aceia care urmeazii 0 abordare ex-
peri11lentaliigestaltistii. De-a lungul carierei sale, Oaklander a dez-
voUat ~i a prezentat met ode foarte eficiente pentru a trata probleme
precUln l1iperactivitate, traume infantile, timiditate excesivii, autism
~i agresivitate.
in prezent, Violet pregiite~te terapeuti din lumea intreagii pen-
tru a lucra cu copiii ~i adolescenfii ~i este profesor adjunct la Insti-
tutul Universitar Pacifica situatin apropiere de Santa Barbara, Ca-
lifornia, unde ea s-a stabilit.
*
* *

Oaklander nu ~tia despre acest baiat deeat ca este pericu-


los. In noaptea din ajun mama lui sunase innebunita pentru
ca fiui ei de paisprezece ani a alergase prin toata casa cu un
cutit in mana. Ii fusese teama ca a s-o omoare.
108 Mumia de la masa din sufragerie 109
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

- A mai facut ceva de genul acesta inainte? a intrebat Vio- "Gregory", a raspuns el vesel.
let, temandu-se pentru propria ei siguranta ~i in acela~i timp ,,$i pe prietenul tau de acolo?" a spus ea aratand in direc-
intrebandu-se daca era intr-adevar persoana potrivita pentru tia chestiei de culoare maro care ii incolacea trupul firav.
a discuta cu acest baiat. ,,0, el este doar $arpele. Nu are un nume."
- Nu, a recunoscut mama lui, niciodata nu s-a mai intam- "Inteleg."
plat a~a ceva. E adevarat ca uneori se infurie foade tare pe so- "Vreti sa-l tineti?" a intrebat-o el din nou.
tul meu, tatallui vitreg. Cand ati putea sa-l vedeti? "Nu, nu, e in regula." Aratarea aceea nenorocita avea 0 lim-
ba enorma. Parea destul de lunga ca sa ajunga pana la ea in
caz ca i-ar fi trecut prin cap a~a ceva. "In plus", a adaugat ea,
Prima impresie "nu ~tiu cum se tine un ~arpe."
,,0", a asigurat-o Gregory, "nu aveti de ce sa va fie frica.
Cei de la clinic a i-au programat chiar in urmatoarea zi. Nu va face nimic. Este doar un ~arpe rozator."
Odata ajun~i, Oaklander a ie~it sa-i intampine pe Hlnar ~i pe "Asta insearnna ca nu este otravitor?" I-a intrebat ea, apoi
mama lui, oarecum tematoare fata de adolescentul despre care s-a uitat la mama lui pentru a-i confirma acest lucru. Mama
aflase ca manuia cutitul ~i ca era un potential violent. In sala lui Gregory a zambit ~i a dat din cap in semn de aprobare.
de a~teptare se afla un baiat subtirel, care zambea. Avea un "Nuu, el mananca doar iepuri, popandai 9i alte animale de
~arpe uria~ infa~urat in jurul gatului. La vederea lui Violet a genul asta. Le stoarce de sange pana ce mor."
scos un tipat de spaima. Ultima remarca nu prea a avut darul sa 0 lini~teasca pe
"Doarnne, Dumnezeule!" a strigat ea, "ce mai e ~i asta?" Violet. Cu toate acestea, era mandra de priceperea - ca ~i de
"Este un ~arpe", a spus baiatul cu mandrie, dupa care i-a bunavointa - de care dadea dovada in a se apropia de copii
apucat capul ~i I-a indreptat in directia ei. $arpele ~i-a scos lim- indiferent de situatia lor. Despre acest baiat cu greu se putea
ba lunga ~i sub tire cu care a inceput sa plesneasca aerul. "Vreti spune ca este violent - parea mai degraba pa~nic ~i lipsit de
sa-l tineti?" aparare - dar niciodata nu poti sa ~tii ce se ascunde in spa-
"Nu, multulnesc." tele unor astfel de impresii. Violet nu avea fobie de gerpi, dar
$arpele era imens - avea peste un metru lungime, 0 cu- nici nu-i placeau. In ciuda a ceea ce ii spunea ratiunea, ea s-a
loare maro murdar ~ipete pe tot corpul. Sigur nu 0 fi fost otra- intins catre ~arpe 9i I-a atins, ferindu-se cat putea de gura lui.
vitor? Oare l-ar fi lasat mama lui sa mearga peste tot cu un Era mai neted decat crezuse ea. Gregory era incantat.
9arpe otravitor? AP?i i~i aduse aminte ca el 0 a111enintase pe "Ii place sa fie atins", spuse el.
aceasta cu un cutit. In acel moment ~i-a dat seama ca mama
lui era acolo; a facut cuno9tinta cu ea 9i ~i-au strans mainile.
Aceasta zambea amabil fara sa para catu9i de putin deranjata ,
Un tratament silentios
de prezenta ~arpelui.
Oaklander a facut tot posibilul sa para cat mai lini~tita, Oaklander a incercat sa-l angajeze pe Gregory intr-o discu-
dupa care i-a condus in biroul ei. Dupa ce s-au a~ezat confor- tie, dar acesta nu raspundea la intrebari 9i in general nu prea
tabil sau cel putin pe cat de confortabil se putea avand in ve- avea chef sa vorbeasca. Nu facea decat sa stea acolo, cu un
dere faptul ca 0 reptila care arata periculos se tara pe umerii zambet pe fata, tinandu-~i 9arpele pe care din cand in cand il
clientului sau, ea I-a intrebat pe baiat cum 11cheama. ageza ba pe umeri, ba in bratele sale.
110 Jeffrey A. Kottlel~ Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie III

"Gregory, tu ~tii de ce te afli aici?" I-a mtrebat Oaklander. lutia lui din copilarie (normala pana la varsta de patru ani).
El ~i-a ferit privirea. Mama lui Gregory a raspuns pe scurt ?i raspicat la fiecare m-
Violet s-a mtors catre mama lui. trebare cu exceptia eelor referitoare la relatia dintre sotul ei ~i
"Ati putea sa-mi spuneti ce v-a determinat sa-l aduceti pe Gregory unde raspunsurile ei au fost ceva mai elaborate. Ea a
Gregory aici? In felul acesta 0 sa afle ~i el ca eu ~tiu ce s-ain- recunoscut ca sotul ei era extrem de intolerant cu baiatul ?i d
tamplat." il agresa verbal iar uneori era chiar nevoita sa intervina pen-
"Ei bine", a inceput ea timid, "ieri Gregory a fugit dupa tru ca acesta sa nu-Iloveasca. Pe parcursul acestei conversa-
mine cu un cutit, iar acest lucru m-a speriat. Dar nu cred ca tii, Gregory nu a reactionat in vreun fel deosebit; stiitea pe sca-
intention a sa ma raneasca", a adaugat ea vehement. un ~i i~i mangaia ~arpele. Oaklander s-a gandit cum ar fi daca
Gregory s-a uitat zambind la mama lui. s-ar intalni doar cu el- ma rog, asta daca nu includem 9i 9ar-
. "Gregory", i-a spus Violet, "te superi daca iti pun cateva pele.
intrebari?" La urmatoarea gedinta, programata doar cu Gregory, aces-
A dat din umeri. ta a venit din nou cu tovara?ullui. Oaklander s-a gandit sa-i
"Ma intreb daca dormi bine noaptea. Ai cumva co~ma- ceara sa-9i lase 9arpele acasa, dar instinctul ii spunea ca aces-
ruri?" ta nu ar fi eel mai potrivit mod pentru a incepe 0 relatie buna
Gregory a privit-o zambind in timp ce i~i mangaia ~arpe- eu el; mai degraba m felul asta il va obliga sa se desparta de
Ie.
singura persoana ... ma rog, reptila - de care se simtea apro-
"Ce poti sa-mi spui despre pofta ta de mancare? Ce iti pla- piat.
ce sa mananci?" Gregory stiHea pe scaun alintandu-9i ca de obicei ?arpele,
,,$erpilor Ie place sa manance ~oareci. $i pasari." dar altfel era complet rupt de lume. Nu se uita la Violet ?i nici
"Dragut. Dar ce poti sa-mi spui despre tine. Tie ce iti pla- nu era atent la ce spunea ea. Se comporta de parca ar fi fost
ce sa mananci?"
singur in camera.
A dat din umeri. "Mama ta mi-a spus ca nu te simteai prea bine la ~coala ?i
Lucrul acesta era foarte ciudat. Intr-un anume fel, Grego- ma intrebam dad ai putea sa-mi zici cate ceva despre acest
ry se comporta aproape ca un autist - imobil ~i fara sa reac- lucru."
tioneze. Singurullucru care parea sa-i starneasca interesul era Nici un raspuns. Nici 0 reactie. Parea ca nu 0 auzise. Ni-
orice fel de conversatie care avea legiitura cu ~arpele. mic altceva decat mangaiatul ritmic al ?arpelui.
Oak lander ~i-a examinat foarte atent clientul. De~i avea "Vad ca e9ti foarte preocupat de 9arpele tau."
paisprezece ani, era foarte firav. Avea un par blond dirliontat. De fiecare data cand Violet mentiona 9arpele, Gregory re-
~i cu toate ca nu vorbea, multumindu-se sa dea din cap ~i din venea cu picioarele pe pamant. Oaklander ~i-a dat seama ca
umeri, el a ramas zambitor pe parcursul intregii ~edinte. In singurul subiect care l-ar interesa ?i l-ar pune in contact cu ea
aceasta situatie, Oaklander i-a adresat mamei lui mtrebarile ar fi fost sa discute despre ?arpe. EI ignora complet toate ce-
care se pun de obicei la prima ~edinta. Daca avea frati sau su- lelalte subiecte sau incercari din partea ei de a vorbi cu el.
rori (nu), despre ~coala (0 ura), daca avea prieteni (nu avea Nu manifesta nici un fel de interes fata de lucrurile din ca-
nici unul), despre tatal sau adevarat (i-a parasit cand Grego- mera: jocurile de pe rafturi, lucrarile de arta, un co? cu instru-
ry avea trei ani, iar de atunci nu a mai avut nici un semn de mente pentru percutie, tobe, papu9i, tava cu nisip. Pana in aceI
la el), despre relatia cu tatal sau vitreg (il ura) ~i despre evo- moment el nici macar nu aruncase 0 privire in directia lor.
112
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumip de la masa din sufragerie 113

,,~i unde l-ai inHUnit pe prietenul tau?" EI insista ca Violet sa scrie numele aces tea in dreptul fieca-
"In de~ert, in spatele casei noastre." rei fotografii, iar dedesubt sa adauge "Proprietatea lui Grego-
"A~a deci. ~i unde 11tii pe ~arpe?" ry".
"I-am luat 0 cu~ca. Acolo sta el." Gregory era atras de fotografiat ~i se impliea foarte multo
Atiita vreme cat Oaklander se rezuma sa discute despre Cand Oaklander i-a adus aminte de ineidentul cu bataia, ener-
~arpe, Gregory se arata cooperant chiar daca raspunsurile lui gia lui s-a dizolvat iar el a "disparut" pur ~i simplu. Ea s-a in-
erau laconice. In momentulin care ea incerca sa discute de- Ors imediat la discutia despre fotografiile cu ~erpi, iar el a in-
spre orice altceva, Gregory disparea pur ~i simplu din peisaj. eput sa devina iara~i ceva mai vioi. La cea de a patra ~edin-
Astfel, Violet a aflat 0 multime de lucruri in timpul celei de a a, Gregory a venit cu un ~arpe nou, de un fel pe care Oaklan-
doua ~edinte - dar toate se refereau la ~arpe. Ea a aflat ca er nu-l mai vazuse niciodata.
acestuia ii placea cel mai mult sa manfmce ~oareci ~i ca Gre- "Pot sa-l pun in cutia cu nisip?" a intrebat-o el. Ji place ni-
gory trebuia sa depuna eforturi considerabile ca sa-i prinda ipul pentru ca vine din de~ert."
pentru el. In fond a fost impresionata de dH de multe lucruri "Nu, Gregory, ma tern ca nu poti sa faci asta. Nu este 0 cu-
~tia el despre ~erpi. ie cu nisip adevarata. Se nume~te tava de nisip." Era 0 cutie
e lemn de aproximativ jumiitate de metru pe un metru, a~e-
ata pe 0 masuta. Era umpluta cu nisip alb, pur, iar pe un raft
Jocul1n nisip deasupra ei se aflau tot felul de obiecte in miniatura: copaci,
case, oameni, lucruri simbolice precum stele, cruci, mon~tri,
Exact in momentul in care Oaklander se gandea ca facuse imale, figurine, scoici, pietre ~i alte asemenea.
oarecare progrese, Gregory ~i-a facut aparitia la cea de a treia "La ce folose~te?"
~edinta eu 0 geanta plina eu ~erpi. Asta nu era bine deloc. "Ei bine, copiii ca ~i adultii construiesc tot felul de scene
In acea saptamana, mama lui Gregory ii daduse telefon e nisip folosind oricare dintre obiectele de pe rafturi. Ei po-
pentru a-i aduce la cuno~tinta ca ni~te copii il batusera la estesc despre aceste scene iar uneori eu Ie cer sa pretinda ca
~coala. EI a refuzat sa se mai duca acolo pentru ca profesoa- unt unele dintre acele figurine ~i sa-mi spuna cum se simt.
ra nu i-ar fi dat voie sa vina cu ~erpii. Oaklander a realizat au ei reprezinta un vis pe care I-au avut sau un loc sigur pe
astfel cat de important fusese faptul ca ea ii permisese lui are ei ~i l-ar dori sa-l aiba, ~i tot a~a."
Gregory sa vina cu ei la ~edinte, chiar ~i cu geanta aceea pli- Pentru prima data, Gregory a manifestat un real interes
na ochi eu ereaturi ~erpuitoare care incepusera sa fo~neasca erttru alteeva decat ~erpii sai. El s-a a~ezat pe un scaun, in
pe podea.
ata tavii, ~i a ineepuAtsa aranjeze 0 gramada de soldati, un
Mai mult decat atat, Oaklander a scos un aparat Polaroid anc ~i 0 piatra mare. In acea zi adusese eu el 0 broseuta raioa-
~i s-a oferit sa-i faca poze lui Gregory impreuna eu ~erpii lui. a, Myra, ~i bineinteles un ~arpe nou. A intrebat-o pe Violet
Dupa aceea le-a pus pe un panou pe care il atarna pe perete claca poate sa puna macar broseuta in varful pietrei.
inainte de fiecare ~edinta. De fiecare data cand venea, el se du- "Nu am sa pun ~arpele pe ea, dar broasea nu va mi~ca pia-
cea imediat sa se uite la pozele facute la ~edinta anterioara. tra. 0 sa am grija ea ea sa nu faca asta", a spus el.
"Aici este Lady", arata el. "Ea este regina ~erpilor mei. Iar Parea ceva inofensiv, a~a ea Oaklander i-a dat voie lui Gre-
aici este Tyrone, celalalt ~arpe rozator. Cred ca este varul ~ar- gory sa 0 puna pe piatra. Lucrul acesta parea sa aiba 0 impor-
pelui." tanta deosebita pentru el. Pe rafturi se mai gasea un ~arpe de
'"
114 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 115

jucarie, pe care Hlnarull-a introdus bineinteles imediat in sce- fel ca acum putea sa tin a un ~arpe in mana, far a sa se mai
na. Cat timp a aranjat aceste obiecte el nu a vorbit deloe fiind teama. De fapt, in timpul unei ~edinte, ei au construit 0 cursa
foarte absorbit de ceea ce facea. Jocul acesta parea sa-i placa cu obstacole in jurul camerei folosind jucarii ~i euburi, dupa
foarte mult. Broasca se uita foarte atent dar, a~a cum promise- care fiecare a luat cate un ~arpe ~i i-au pus la intreeere de la
se el, nu ~i-a paras it loeul. un capat la altul al incaperii. Violet nu era sigura daca baia-
"Vrei sa-mi poveste~ti despre seena ta de pe nisip?" tul era ceva mai bine acum, dar in schimb avea certitudinea
Gregory a ignorat-o continuand sa-~i aranjeze lucrurile ca ei incepusera sa-i placa intalnirile lor mai degraba neobi~-
dupa placul sau. El a pus caFva soldati, morti, sa stea cu fata ~:LUite. Uneori stateau amandoi pe podea privind la ~erpii care
in sus. De~i era uimita de scena de razboi ~i de broasca ee sta- .se tarau prin camera prin tunelele pe care Gregory Ie con-
struise din cuburi.
tea pe piatra, Violet nu-~i putea imagina ce insemnau ele.
"Broasca ta este pusa bine la adapost pe piatra, departe de Intr-o buna zi, ei i-a venit in minte 0 idee. In loc sa vor-
violenta. Ma intreb daca Myra se simte in siguranta." l;peasea cu Gregory, lueru care se dovedise extrem de dificil,
"Uuuh!" ea ~i-a dat seama ca ajunsese sa aiba relatii destul de bune
"Pariez ca ~i tu vrei sa te poti simti in siguranta uneori." ~eu ~arpele, cu Lady sau cu Tyrone pentru a putea sa Ii se
Acesta a fost singurul comentariu pe care I-a facut. Cand ~adreseze lor direct. S-a uitat mai intai la Gregory, apoi a
timpul a expirat, el ~i-a luat ~arpele, a pus-o pe Myra in buzu- ~Spus:
nar ~i a ie~it din birou fara maear sa-~i ia la revedere. ~.• "A~ vrea sa-ti imaginezi ca poti vorbi pentru prietenii tai
!.~ica ei la randullor pot vorbi ~i pot spune unele lucruri pe
\care tu ai vrea sa Ie spui. Poti sa faei asta? Vreau foarte mult
Terapia ~arpelui (sa vorbesc cu ei!"
Gregory a dat prudent din cap nefiind insa prea sigur 1a
In urmatoarea saptamana, Oaklander a facut cuno~tinta cu (ceea ce se angaja.
un nou prieten, Bert. Era un popandau, 0 creatura care arata "Bine", a spus ea pe un ton prin care voia sa-i arate ca toc-
inspaimantator ~ieareia Ii crescusera coarne pe cap, ehiar dea- !imai incheiasera un fel de intelegere. Apoi s-a uitat la ~arpele
supra ochilor. Parea un animal periculos, cu ~iruri de tepi pe .rozator care se tara pe podea; numele lui era Unu.
spate ca 0 armura ~i care se uita in jur suspieios ca ~i cand nu "Hei, ~arpeUnu, ce faei azi?"
prea ar fi vrut sa stea pe acolo. "Bine", a raspuns Gregory pentru prietenul sau, faeandu-~i
Oaklander ~i-a facut datoria ~i i-a fotografiat pe Bert ~iGre- astfe1 intrarea in joe.
"Ai prieteni, domnule ~arpe?"
gory impreuna, a~a ca de fieeare data. Pe spatele ei, baiatul a
scris cu grija "Bert, proprietatea lui Gregory". °
"Sigur. multime", a raspuns Gregory concentrandu-se
Trecuse destul de mult timp de cand se intalneau, dar serios asupra a ceea ce avea sa spuna.
Gregory continua sa nu vorbeasca eu Oaklander despre pro- ,,~i ce faceti voi impreuna?"
blemele pe care Ie avea in familie ~i la ~cola. Ei nu puteau sa ,,0, prindem ~oareei, starn la soare, tot felul de lucruri din
astea."
discute decat despre ~erpi sau despre Bert, caz in care el ofe-
rea raspunsuri scurte referitoare la locul unde i-a gasit sau la ~i astfel ~edintele au 1uat 0 turnura noua.
mancarea lor preferata. Cel putin, Violet reu~ise sa-~i depa- "Hei, ~arpe", spunea Violet, "te simti singur uneori? Cred
~easca intr-o oarecare masura aversiunea fata de reptile, ast- ca este foarte trist sa stai singur intr-o eu~ca."
I
116 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 117

"Da", raspundea Gregory m numele ~arpelui, "chiar ca ma Gregory a ezitat un moment, dupa care a incuviintat din
simt singur. In timpul zilei dilld Gregory este la ~coala nu prea cap.
am ce sa fac. Nu am prieteni cu care sa ma joc." "A~adar, ai un tata vitreg?" I-a mtrebat ea pe ~arpe.
"Dar tu, Gregory? Te simti ~i tu la fel de singur?" o u~oara mcuviintare din cap.
o
incuviintare din cap. 0 mi~care abia schitata dar care fu- "Ei bine, cum te mtelegi cu el?"
sese totu~i prezenta. "II urasc. II urasc."
"A~adar, $arpe, nu simti uneori ca 0 iei razna?" "Doarnne, trebuie sa-ti fie foarte greu sa stai cu cineva de
"Mda, 0 multime de lucruri ma fac sa 0 iau razna." care nu-ti prea place."
Lucrurile mergeau foarte mcet. Din cand in cfmd, aparea In cele din urma, Gregory a mceput sa vorbeasca despre
dUe un mic progreso Cu foarte multa rabdare ~i dupa nesfar- tatallui vitreg, dar de fiecare data cand face a acest lucru, se
~ite conversatii cu ~erpii, popandaii ~i uneori chiar cu broas- multumea sa spuna cat de mult il dispretuie~te. Oaklander era
ca raioasa, Gregory a devenit interesat ~i de alte lucruri m afa- curioasa sa afle de ce il ura~te Gregory atilt de mult, a~a ca a
ra de reptilele sale. Pe Hl.ngafotografiile sale de pe pereti, a m- hwitat-o din nou pe mama lui la cabinet. Se pare ca sotul ei
ceput sa observe ~i alte lucruri din birou. Oaklander adusese nu suporta sa stea m preajma acestui copil ciudat care umbla
la un moment dat 0 galeata de acasa pe care a umplut-o cu ni-
mereu drapat m ~erpi ~i popandai.
sip; m felul acesta, Gregory avea un loc m care sa-~i puna prie-
Odata, Gregory i-a spus lui Violet:
tenii a~a ca el ~iOaklander puteau sa vorbeasca lini~titL Se ju-
"Intotdeauna ai mcercat sa ma faci sa desenez a~a ca acum
cau cu tava cu nisip. De cateva ori au facut figurine din plasti-
am sa desenez ceva. Dar nu ai voie sa te uiti pana ce nu-ti
lina. Au jucat 0 serie de jocuri. Uneori el devenea agitat ~ipu-
spun eu."
nea capat preocuparilor lor, dupa care mergea direct la galea-
Oaklander a fost mcantata sa auda asta. Un timp, el a de-
ta cu ~erpi.
"Banuiesc ca s-a intamplat ceva care te-a suparat, dar ~tiu senat, dupa care i-a spus:
ca nu vrei sa vorbe~ti despre asta. E in regula dadi nu vrei "E m regula, acum poti sa te uiW'
sa-mi spuL" A pus 0 foaie de hartie peste desenullui astfel mcat sa nu
Oaklander zise asta pe un ton impaciuitor, lasandu-l sa m- se vada decat jumatate din acesta, apoi a mtrebat-o daca i~i da
teleaga ca ea ii mtelege retinerea. Apoi au inceput sa comuni- seama despre ce e yorba.
ce din nou prin intermediul ~erpi1or. ,,$tiu eu ce sa zic, pare a fi un catellatos cu urechi foarte
"Ai familie?" a intrebat ea ~arpele. marL"
"Da.u Gregory a luat foaia de hartie de pe desen. Acum se pu-
"Frati, surori?" tea vedea clar ca desenul reprezenta 0 femeie dezbracata.
"Nu." Era foarte incantat de desenullui ~i i-a marturisit lui Violet
"Mama?" ca un baiat din vecini 11invatase cum sa-l faca. Acesta fiind
"Nu." singurullucru mai apropiat de varsta lui pe care-l facuse de
"Tata?" cand incepusera sa se intalneasca, Violet a considerat ca de-
"Nu." senul reprezinta un progres uria~. Au discutat un timp d~
"Dar tata vitreg?" Acesta fusese mentionat destul de rar m spre acest "true" ~i, ca din intamplare, Violet I-a intrebat
conversatiile lor. Ea trebuia sa il introduca msa ~i pe el. daca are 0 prietena.
u8
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 119

"Pai, la ~coala este 0 fata care imi place. Este draguta cu teze. Acest lucru i-a creat dificultati financiare care au fortat-o
mine. Dar banuiesc ca nu se poate spune ca este prietena sa se mute mtr-un alt stat pentru a locui cu familia ei. Din aceI
mea."
rnoment, ea a disparut impreuna cu fiul ei.
A zambit timid.
Gregory ~i terapeutullui au avut 0 ultima ~edinta. La
aceasta intalnire, el s-a concentrat in cea mai mare parte a
timpului asupra ~arpelui pe care 11adusese cu el, eel pe care
Disparut din senin Oaklander I-a recunoscut ca fiind primul din seria celor pe ca-
re-i cunoscuse. Emotionata, ea ~i-a luat la revedere de la Gre-
Trecuse aproape un an ~ijumatate, timp in care ei s-au m- gory ~i de la 9arpele sau, spunandu-le cat de dragi ii erau ~i
talnit saptamanal. Dupa fiecare patru pana la ~ase inta.lniri, ca 0 sa-i fie dor de ei. De data aceasta msa nici unul dintre ei
mama Ii se alatura la 0 ~edinta, dar de fiecare data cand ve- nu i-a raspuns.
nea Gregory refuza sa stea langa ele pe scaun. I~i punea ni~te - Pentru mine, aceasta a fost 0 experienta bizara, a mar-
perne una peste alta ~i se ascundea m spatele lor. turisit Oaklander. Am lucrat din greu impreuna 9i pentru 0
"Ei bine, cum mai merg lucrurile?" a mtrebat-o Oaklander perioada foarte lunga de timp. Cu to ate acestea nu am aflat
pe mama la una din ~edintele lor comune. Aceasta a mceput sa niciodata cum s-a mcheiat aceasta poveste. Pur 9i simplu s-a
planga apoi s-a repezit la geanta pentru a-~i scoate 0 batista. tenninat brusc. Nici macar nu am aflat cum a ajuns Gregory
"Ce se mtampla? E ceva in neregula?" Oaklander a ince- sa se mfurie atat de tare meat sa 0 alerge pe mama lui cu cu-
put sa se alarmeze gandindu-se ca cine ~tie ce lucruri groaz- titul. Presupun ca era terorizat fizic 9i emotional de catre tatal
nice se mtamplasera - poate avusese loc mca 0 vanatoare cu lui vitreg, dar nu am reu~it sa verific lucrul acesta. Au fost ata-
cutitul.
tea lucruri pe care nu am reu~it sa Ie discut cu e19i mult mai
"Nu, nimic", a raspuns mama m timp ce-~i ~tergea nasul. multe de care nu am aflat niciodata.
In ace 1moment Violet I-a vazut pe Gregory ie9ind dintre Daca acest lucru vi se pare frustrant, imaginati-va cat de
perne ~i uitandu-se mgrijorat la mama lui. greu trebuie sa fi fost pentru Violet care investise m aceasta
"Vad ca plangeti", a spus Oaklander. relatie atat de mult timp 9i energie ~i chiar a invatat sa tina
"E doar ... e ca ... aseara s-a mtamplat un lucru minunat." ~erpi fara sa se tearna.
Dintr-o data un zambet victorios i-a luminat fata. Violet a Violet mea mai are fotografiile Polaroid cu Gregory stand
rasuflat u~urata.
mandru in picioare langa ;Jarpe, Lady, Unu, Tyrone ~i toti cei-
"Cum adica?"
lalti. Ea poate citi cuvintele pe care acesta le-a scris pe margi-
"Ei bine, asta-noapte, Greg a venit la mine ~i m-a imbrati- flea alba a fiecareia: "Proprietatea lui Gregory". Din cand in
~at. Mi-a spus ca ma iube~te. Nu a mai facut niciodata a~a cand, ea scoate fotografiile 9i Ie prive~te atent, mtrebandu-se
ceva."
ce face oare Gregory. Ii place sa i~i inchipuie ca in cele din
Dintre perne s-a ivit capullui Gregory, iar Oaklander a pu- urma ~i-a gasit propria lui voce 9i ca nu mai trebuie sa comu-
tut sa observe un zambet larg care-l inunda. El mcerca sa-l as- nice prin intermediul reptilelor lui.
cunda, dar zambetullui era pur ~i simplu prea mare. Violet spera ca mtr-o buna zi sa aiba ve9ti de la ei sau eel
Acesta este punctul in care s-ar putea spune ca povestea putin sa primeasca un telefon de la un alt terapeut aflat m cau-
ajunsese la acel final satisfacator, dupa care fiecare din prota- tare de informatii despre acest caz, dar telefonul se lasa a9tep-
goni~ti a trait fericit. Mama lui Gregory s-a hotarat sa divor- tat. Jar Violet a ramas cu nedumeririle ei.
121
Mumia de la mas a din sufragerie

lor. Se numea Cum sa obpii dragostea pe care pi-a dorepti ~i a fost


CAPITOLUL OPT
prezentata ~i sustinuta de catre Oprah Winfrey, care i-a facut
de asemenea reclama ~i in cadrul show-ului ei. Ca urmare,
Harville Hendrix aceasta emisiune a avut 0 audienta foarte mare, multi dintre
telespectatori contactandu-l apoi pe Hendrix pentru a-i cere
sfatul in legatura cu problemele pe care Ie aveau in casnicie.
Printre ace~tia s-au numarat Fred ~i Greta, care i-au solicitat
lui Hendrix 0 consultatie de urgenta. Aceasta este povestea a
Cum sa scapi de vechituri ceea ce s-a intamplat.

Show-ullui Oprah
Fred ~i sotia lui, Greta, stau in sufragerie ~i se uita la Oprah
afie, a abordare a lucru/ui cu cuplurile care combi-
cJ+rVille Hendrixsaeste
nii pregiitirea fondatom/ Terapiei
spiritua/o-religioasii dinImago de Re-
tinerefe cu Winfrey Show.
- II vezi pe tipul ala? a intrebat-o Fred pe sotia luL
elementele care contribuie la dezvoltarea relafiilor pi a comuniciirii.
- Mda, a raspuns ea, ~i ce-i cu asta?
Aceasta metoda unicii afast prezentata Intr-o serie de carpi: Getting
Greta provenea din Ungaria, dintr-o familie de tarani ~ivor-
the Love You Want: A Guide for Couples (Cum sa obtii dra-
bea cu un accent puternic. Se certa tot timpul, mai ales cu so-
gostea pe care ti-o dore~ti: Un ghid pentru cupluri); Giving tul ei. Cei doi se cunoscusera pe vremea cand Fred se aHa la 0
the Love That Heals: A Guide for Parents (Cum sa oferi dra-
conferinta care se tinea intr-un loc foarte aproape de casa ei.
gostea care vindeca: Un ghid pentru parinti);Keeping the Era profesor la 0 ~coala particulara de elita. De~i era american,
Love You Find: A Guide for Singles (Cum sa pastrezi dragos- Fred adoptase felul de a vorbi ~imanierele britanice. Greta, care
tea pe care ai gasit-o: Un ghid pentru cei singuri) pi The Cou- avea aceea~i profesie, ilintalnise pe viitorul ei sot la conferin-
ples' Companion (Indrumar pentru cupluri), care confin a se- ta. De la casatoria lor trecusera mai bine de treizeci de ani.
rie de exercifii pi activitiiji ce fac parte din programullui pentru a - Ei bine, a raspuns Fred, ma gandeam dad tipul asta nu
"casnicie angajata". ne-ar putea ajuta.
Hendrix spune despre sine ca este un newyorkez care doarme In - Uita-te la ell Uita-te la el! Ce naiba crezi ca ar putea sa
New Jersey. El pi sofia lui, Helen LaKelly Hunt, nu nwnai ca au co- faca? Nu este decat unul dintre ~arlatanii aia. Avem ~i noi in-
laborat In cadru/ Institutu/ui Imago precum pi la scrierea unoI' carfi, divizi din a~tia in Ungaria. Poti sa spui ce vrei despre eei de
ci au fiicutpi pase copii. la guvernare, dar ei nu ar permite niciodata ca asemenea ~ar-
* latani sa apara la televizor. In Ungaria, unul ea el ar sfar~i-o
in inchisoare. Ar...
* *
- Uite ce e, Greta, nu am vrut sa spun dedt ca el este ex-
pert in probleme maritale. Nu vezi? Este la Oprah, pentru
Cu cativa ani in urma, Hendrix ~i sotia lui au facut 0 emi- Dumnezeu! Ea nu ar aduce pe oricine la show-ul ei. Poate ca
siune pentru televiziunea publica bazata pe best-seller-urile ar putea sa ne ajute. Pana aeum nimie altceva nu a mers.
Mumia dela masa din sufragerie 123
122 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

-Ha! Nu prea ~tia cum sa continue aceasta conversatie fara ca sa


- Ce inseamna asta, Greta? se ajunga la 0 noua cearta. Cea mai mare parte a carierei sale,
- Am spus, ha! Fred fusese profesor ~i pentru el un comportament adecvat
valora mai mult decM mice altceva. EI se imbraca chiar ~i aca-
Fred s-a multumit sa dea din cap. Era un domn cu 0 in-
fati~are distinsa, foarte potrivit pentru meseria de profesor sa in costumele lui de lana ~ifonate, cama~i albe ?i cravate cu
~i foarte obi~nuit cu toanele sotiei sale. Pe parcursul celor dungi.
doua ore, cat a durat show-ul, cei doi nu au mai vorbit In vreme ce Greta era uneori agresiva ~i certareata, stilul
aproape deloc. Hendrix a prezentat diferite metode pe care lui Fred era mai degraba pasiv-agresiv, el rezista sotiei lui fara
cuplurile pot sa. Ie invete pentru a reu~i sa comunice mult sa i se opuna direct adoptand 0 tactica mai ocolita. Dupa ani
mai eficient ~i sa dea dovada de mai mult respect ~i afectiu- de lupte, fiecare dintre ei se adaptase la stilul celuilalt in a~a
ne. Cei doi soti au fost foarte atenti in special cand Hendrix fel incat puteau sa-~i continue conflictulla nesfar~it.
a vorbit despre manie, acesta fiind un sentiment atat de'evi-
dent in relatia lor.
- Uite, a incercat din nou Fred, poate ar trebui sa-l vedem Invazia germana
pe acest tip.
Spunea aceste lucruri cu vocea din ce in ce mai sfar~ita a Greta a crescut intr-un sat mic din Ungaria, in timpul
celui de-al doilea razboi mondial. Ea avea amintiri foarte
unui om care este convins ca nu mai exista nici 0 speranta.
- Ha,a spus Greta pentru a treia oara, dar de data aceas- vii despre trupele germane care mar?aluiau prin sate - ea
ta cu mai putina vehementa. ?i familia ei fiind nevoiti sa se ascunda in pivnita pentru a
Gteta era 0 femeie micuta dar plina de energie. Avea parul evita sa dea ochii cu ele. Saptamani de zile au trebuit sa se
negru, carliontat, prins mtr-un coc. Purta ochelari cu rame me- descurce cu foarte putina mancare ?i apa. Era atat de frig
tal ice, subtiri care ii incadrau fata plina 'de riduri. Era foarte incat au trebuit sa puna pe foc balegar de cal pentru a se
subtirica, neaducand deloc cu 0 taranca unguroaica tipica. incalzi. In cele din urma, au fost nevoiti sa manance calul,
- Ei, a continuat Greta dupa 0 pauza lunga, urmarindu-l pierzandu-~i asHel ?i singura sursa de combustibil pentru
incalzire.
pe Hendrix cum lucra cu un cuplu. Parea sa fie un tip amabil.
Avea 0 voce minunata, cu 0 rezonanta aparte. Nu ~tiu daca Mama Greteia fost cea care a reu~it sa tina familia unita ?i
exista ceva care ar putea sa ne ajute, in special pe tine. Dar insiguranta. De cate ori apareau soldati inamici, ea i~i aduna
sunt de acord ca trebuie sa facem ceva. familia ?i se ascundeau la subsol unde rodeau cartofi putre-
Era acela~i gen de conversatie pe care il aveau de cand ziti ~i beau apa pe care 0 gaseau in jgheaburi.
se casi'itorisera. Cel putin amEll1doi erau de acord cu un lu- Dupa ce nemtii se retrageau din zona, membrii familiei se
cru, ~i anume ca mariajullor era jalnic ?i ca a~a fusese in- puteau intoarce la viata lor grea, incercand sa 0 duca de azi pe
totdeauna. Cu toate acestea, exista ceva de natura emotio- maine intr-o tara devastata de razboi. La un moment dat, au
nala care ii tinea impreuna. ~i mai era de asemenea respec- venit trupele aliate ?i i-au pus pe fuga pe germani. Din paca-
tul pe care ?i-l purtau reciproc pentru capacitatile lor pro- te ?i aces tea s-au dovedit la fel de periculoase ~i de imprevi-
fesionale. zibile ca ?icele inamice. Aceasta viata, traita in teroare, a du-
- Bine atunci, a spus Fred fara a-~i mai continua gandul rat ani de zile. In parte ea explica de ce Greta era atM de iras-
pana la capat. cibila ~i de patima~a.
124 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 125

Terapia incepe - Ai spus ceva? a intrebat-o Hendrix.


Greta s-a incruntat ~i ~i-a incruci~at bratele. Aveam de-a
Cand Fred ~i Greta ~i-au Hkutaparitia in biraullui Hen- face cu 0 doamna foarte furioasa.
drix, cei doi aveau foarte putine sperante in ce prive~te imbu- - Prin urmare, a raspuns Hendrix uitandu-se atent la fie-
natatirea situatiei lor. Fred a fost cel care a intrat primul, dis- care, amandoi sperati ca a\, putea sa fac ceva pentru a va aju-
tins ~i bland ca intotdeauna. Greta se impingea in spatele lui ta sa comunicati mai bine. Eforturile voastre m aceasta direc-
sa intre. Avea 0 privire sup arata, sfidatoare. tie nu au avut prea mult succes a~a ca ati venit la mine pen-
- Unde sa ma a~ez? a latrat ea la Hendrix inainte ca aces- tru ajutor.
ta sa apuce sa se prezinte. Greta i-a aruncat lui Hendrix 0 privire peste ramele oche-
- Va las pe amandoi sa va decideti unde vreti sa va a~e- larilor ei de sarma.
zati, a raSplU1SHendrix, curios sa vada unde ~i cum se VOl' a~e- - Ma rag, a spus ea dand din umeri.
za. Eu am sa stau pe acest scaun, iar voi puteti'sa luafi orice Hendrix nu \,i-a dat seama daca prin aceasta i\,i exprimase
scaun doriti. acordul sau simpia indiferenta.
- Tu stai acolo, i-a poruncit ea sotului ei, iar eu am sa iau - A~ vrea, daca se poate, ca fiecare dintre voi sa spuna ce
acest scaun. a\'teapta de la aceste \,edinte. $i a~ dori sa vorbiti mai degra-
Ei se a~ezasera exact cum stateau acasa: Greta in stanga, ba unul cu ceialait decat cu mine.
iar Fred in dreapta. Fred a mceput primul, 0 alegere u~oara avand m vedere ca
- A\,adar, i-a intrebat Hendrix pe cei doi, cu ce va pot fi Greta parea hotanlta sa ramana muta ~i necooperanta.
de ajutor? - Tot ce vreau eu este sa fim m stare sa vorbim fara sa ti-
Greta ~i-a incruci~at bratele ~i I-a privit pe sotul ei ca ~i pam tot timpul.
cand ar fi vrut sa-i spuna: "Tu ne-ai tarat in mizeria asta, a\,a - Uita-te la sotia ta cand spui lucrurile astea, i-a indicat
ca nu ai decat sa explici singur de ce suntem aiei." Hendrix.
- Noi nu putem sa comunicam unul cu celalalt, a raspuns Fred a incuviintat din cap, dar a continuat sa se uite mai
Fred simplu ~i la obiect. Se pare ca nu suntem m stare sa dis- degraba la terapeut decat la sotia lui.
cutam fara sa ne certam. - Dar tu, Greta? a sondat Hendrix terenul. Tu ce ai vrea?
- Ce-oi fi vrand sa spui? I-a apostrofat ea, demonstrand - Nu ~tiu, a spus ea. Nu \,tiu ce vreau.
exact ce el tocmai declarase. Eu vorbesc foarte frumos. Tu e\,ti Pentru prima data atitudinea ei trada 0 oarecare vulnera-
cel care nu vorbe\,te niciodata. bilitate - cu siguranta ca nu era at~Hde puternica pe cat m-
Hendrix s-a uitat la Fred, a\'teptand un raspuns. cerca sa para.
- E adevarat, a recunoscut el. Eu nu vorbesc prea mult. - Bine, a mcuviintat Hendrix. Spune-i lucrul asta sotului
- Bine, a admis Hendrix. Cum credeti ca a\, putea sa va tau. Spune-i ca nu \,tii ce vrei de la el.
ajut? Greta ~i-a mtors putin scaunulm directia lui Fred, dar pri-
- Te-am vazut la televizor, a spus timid Fred. virea ei s-a atintit mai degraba asupra spatiului dintre scau-
-Da. nele lor decat asupra lui.
- Am vazut cum ai procedat cu cuplul acela, ajutandu-i - Nu ~tiu ce poate Fred sa ...
sa comunice mai bine. - Fred sta chiar langa tine, a intrerupt-o Hendrix, spune-i
- Ha, a mormait in barba Greta. lui, nu mie.
126 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 127

Ignorandu-i indicatiile, Greta a continuat sa i se adreseze Intr-un fel ea avea dreptate. Mizeria din casa era problema
lui Hendrix, ca ~i cum Fred nu ar fi fost in acea camera. lui, dar cu toate acestea ea devenise 0 sursa permanenta de
- Pur ~i simplu nu cred di el poate sa reu~easca ceva in discutii aprinse intre ei doi. Pe Fred il deranja in mod special
privinta asta. El nu este capabil sa aiba emotii. Nu vorbe~te. faptul ca Greta umpluse 0 camera intreaga cu teancuri de cu-
Asta e! dupa care ~i-a incruci~at din nou mainile. tii care nu contineau decat vechituri - reviste vechi, haine pe
In timpul care a mai dimas pana la s£ar~itul ~edintei, Hen- care nu Ie mai purtau ~i alte lucruri inutile. Teancurile de cu-
drix i-a incurajat sa vorbeasca despre principalele dificultati pe tii ajungeau pana in tavan.
care Ie intampina in relatia lor. El a observat ca Greta vorbea fara - Ea nu arunca nimic, a acuzat-o Fred pe soFa lui. A strans
nici un fel de retinere despre dezamagirile ~i insatisfactiile pe atatea cutii in nenorocita aia de camera ca nici macar nu poti
care Ie avea din partea sotului ei, in timp ce despre ea nu avea sa intri acolo.
nimic de spus. Pe de alta parte, Fred se judeca foarte aspru pe Se pare ca sotul ei nu avea intru totul dreptate pentru ca
sine, dar aceasta parea mai degraba 0 modalitate de a se ascun- Greta sustinea ca lasase un spatiu, ce-i drept destul de stramt,
de ~i de a evita sa vorbeasca despre orice altceva rezonabil. dar care-i permitea sa aiba acces la cutiile stranse acolo ~i sa
adauge altele la colectie.
- Aceste cutii, a spus Fred, aratand pentru prima data
o camera pUna cu cutii emotie, sunt pline toate cu mizerii. Nu e nimic de valoare in
ele. Sunt ca ~i relatia noastra. Relatia noastra este plina de mi-
Singurullucru pe care Fred a tinut sa-l sublinieze cand a zerii ~i de alte chestii care s-au acumulat. Nimic nu se mi~ca
venit yorba de soFa lui a fost faptul ca aceasta se dovedise 0 in viata noastra. Nimic nu se clarifica. Nimic nu se schimba.
gospodina jah1ica.Aveau 0 casa foarte murdara pentru ca Gre- Hendrix a fost foarte impresionat de aceasta observatie, dar
tei nu-i placea sa faca curat. Ea refuza sa mature, sa ~tearga ~i deosebit de frustrat de directia in care 0 luasera lucrurile. I
sau sa frece podelele. Probabil ca dupa standardele rurale un- se parea imposibil sa-i faca sa comunice pe ace~ti doi oameni
gure~ti casa lor arata perfect normal. furio~i ~i plini de resentimente. Era ca ~i cum ar fi incercat sa
Pentru Fred, care aspira sa devina un gentleman englez im- stapaneasca doua animale salbatice. Greta era la fel de nara-
pecabil ~i care i~imentinea tinuta imaculata, performantele jal- va~a precum un cal salbatic. Fred se comporta ca un miel
nice ale Gretei in ce prive~te gospodarirea casei erau de-a bland, exceptand momentele in care, in mod nea~teptat, ince-
dreptul frustrante. pea sa dea din picioare exact cand sotia lui se potolea.
- Spune-i ei asta, Fred, I-a indernnat Hendrix. Spune-i so- Intrebata de ce pastra aceste cutii, Greta a raspuns ca ele
tiei tale ce ai dori sa se schimbe in casnicia voastra. erau pline de amintiri.
- I-am spus, a protestat Fred. Ii spun ~i acum, dar nu 0 sa - Nu mi-a ramas nimic din copilarie. Fiecare lucru cat de
aiba nici un efect.
mic pe care-l aveam folosea la ceva. Nimic nu era risipit. Ni-
- Nu-mi spune mie, Fred. Spune-i sotiei tale. ~i uita.-te la mic nu a fost aruncat. M-am gandit pur ~i simplu ca intr-o zi
ea cind vorbe~ti. s-ar putea sa avem nevoie de unele obiecte din aceste cutii.
- Ea ~tie. Crede-ma ca ea ~tie. Daca Ie arunc la gunoi s-ar putea sa ne para rau.
- Bineinteles ca ~tiu, I-a apostrofat ea. Cum sa nu ~tiu? Imi Aceasta era intr-adevar numai una dintre sursele perma-
spui tot timpullucrul asta. Pentru mine casa e in regula. Tu nente de conflict intre ei, dar cu siguranta era cea mai drama-
e~ti eel care are probleme. tica. Hendrix a incercat sa-i faca sa se gandeasca atent la sem-
128 Mumia de la mas a din sufragerie 129
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

nificatia simbolica a cutiilor ~i la certurile pe care Ie aveau in - Ma intreb daca ati putea sa discutati intre voi despre ce
legMura cu ele. In cele din urma ei au ajuns la un acord: in fie- inseamna sa fiF mai apropiati unul de celalalt.
care saptamana, Gretaurma sa sorteze continutul cutiilor ~i Greta s-a gandit un moment la aceasta sugestie, dar in cele
sa arunce la gunoi lucrurile pe care nu aveau sa Ie mai folo- din urma a refuzat sa raspunda. Ea s-a multumit sa priveasd,\
sease a vreodata. Cu siguranta ca aceasta nu a fost cea mai in- timid in directia sotului ei.
teresanta terapie ~i nici eel mai dramatic progres, dar era tot - Sigur, a raspuns Fred fara sa ezite. Mi-ar placea sa fiu
ceea ce putusera sa faca pe moment. mai intim cu ea. Cred ca au trecut cinci sau poate chiar 9ase
ani de cand nu am mai facut sex.
- Ai fost norocos ca ai avut parte de el chiar 9i atunci, a
susurat Greta.
Dialog
Fred s-a uitat la Hendrix rugMor, ca 9i cand ar fi vrut sa-i
In curand a devenit evident ca atat Greta cat ~i Fred aveau 0 spuna, te rog, fa-o sa inteleaga pe femeia asta.
mentalitate de supravietuitori. Aveau putini bani ~i trillau la li- - In plus, a adaugat Greta, ce motiv a9 avea ca sa fac sex
cu tine?
mita saraciei. Ca profesor la 0 ~coala particulara, Fred era platit
foarte prost ~i,in plus, locuiau intr-o zona foarte scumpa. Gre- - Pai, a inceput sa se bRlbRie Fred, pai, este pur 9i simplu
tei Ii era in permanenta teama ca ei ar putea sa piarda totul, ca un lucru pe care sotii 9i sotiile il fac.
in orice moment Fred ar putea sa ramana fara slujba, lucru care Se simtea foarte stanjenit de directia pe care 0 luase con-
i-ar fi adus la sapa de lemn. Frica ei nu avea nici un temei ratio- versatia.
nal, din moment ce Fred lucra de foarte multi ani la acea ~coa- Incet-incet ei i-au oferit lui Hendrix 0 imagine destul de
la. In orice caz, frica fusese 0 prezenta permanenta in viata ei. aproximativa a vietii lor sexuale, in masura in care i~i mai pu-
Intre timp ei munceau la sortarea lucrurilor din cutii. Avan- teau aduce bine aminte de ea. Relatia lor sexuala fusese nesa-
sau foarte incet, dar in cele din urma au reu~it sa se debarase- tisfacatoare pentru amandoi. De cand se casatorisera, ei facuse-
ze de 0 parte din gunoaiele care Ie invadasera vietile. Hendrix ra sex numai pe intuneric, iar Greta era intotdeauna imbrikata.
a aflat ca mai exista un lucru pozitiv in viata lor: amandoi iu- Nu existasera nici un fel de preludiu, nici pasiune, doar un fel
beau muzica clasica. Concertele ~i discurile pe care Ie as cul- de hihjoneala penibila ~istang ace in intuneric, cu hainele pe ei.
tau impreuna reprezentau pentru ei 0 sursa de placere divina Simplul fapt ca reu~isera sa-~i consume mariajul era un mira-
pe care 0 impartageau uneori in locul durerii obi9nuite. 0 ex- col. Hendrix era uimit d'Ltde primitivi erau din punct de vede-
presie de incantare s-a intiparit pe fata Gretei in timp ce de- re emotional. In conditiile in care din punct de vedere intelec-
scria ultima simfonie pe care 0 ascultasera impreuna. tual erau ni9te persoane sofisticate. In felul acesta, se ivise oca-
In timp ce ea vorbea despre aceasta experienta, lui Harvil- zia perfecta pentru ca Hendrix sa initieze un exercitiu la care
le i-a venit in minte un gand. cei doi se puteau angaja reciproc la un nivel mult mai intim.
- Spune-mi, a intrebat-o el, va tineti de mana in timp ce
ascultati muzica?
- Sa-l tin de mana? De ce a~ face asta? Tema pentru acasa
A9adar cei doi i~i refuzau pana 9i cele mai elementare ges-
turi de tandrete. Aceasta constatare i-a sugerat lui Hendrix 0 Hendrix a conceput 0 serie de situatii in care cei doi se pu-
noua idee. teau angaja intr-un dialog despre sentimentele pe care Ie aveau
130 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 131

unul fata de celalalt. In decursul interactiunilor lor, el a obser- Uitati-va direct in ochii celuilalt doar pentru cateva secunde.
vat un fenomen straniu pe care nu-l mai intalnise pana atunci: Apoi vreau sa-mi spuneti cum a fost.
nici unul dintre ei nu se uita in ochii celuilalt. Ei traiau impre- Hendrix a cronometrat timpulill care cei doi s-au privit ill
ochi. Au fost exact cinci secunde.
una de peste treizeci de ani. Dormeau in acela~i pat. Mancau
la aceea~i masa. Discutau despre ce facusera Ill. timpul zilei, - Pur ~i simplu nu suport a~a ceva! a oftat Greta.
despre visele lor, despre temerile lor, dar nu se uitau nicioda- La randullui, Fred a illcuviintat din cap.
ta unulla celalalt in timp ce faceau toate lucrurile astea. - $i pentru mine a fost foarte, foarte nepHicut!
odata ce a observat acest pattern, Hendrix le-a cerut celor - Este de inteles, a admis Hendrix. Acesta este un lucru
doi sa se uite unulla celalalt atunci cand i~i vorbesc. pe care 0 sa-l exersati de acum inainte. Ceea ce vreau sa faceti
- Cand ii spui ceva lui Fred, a instruit-o el pe Greta, vreau ca tema pentru acasa este sa petreceti ceva timp practicand
sa te uiti in ochii lui. Jar tu, Fred, vreau sa faci acela~i lucru acest exercitiu pana ill momentul in care, de la cinci secunde,
atunci cand ii raspunzi sotiei tale. yeti ajunge la doua minute.
De fiecare data cand el repeta aceste instructiuni, atat Fred Amandoi au ramas uluiti de ceea ce auzisera. Era ca ~i
cat ~i Greta se uitau fiecare ill directia celuilalt, dar niciodata cand Harville le-ar fi cerut sa faca cel mai illgrozitor lucru cu
nu se priveau direct in ochi. Aceasta sarcina parea atilt de di- putinta. Cu toate acestea, au fost de acord sa lncerce.
ficila pentru ei d pard ei nascocisera un mod de a privi fix la Cand au revenit in urmatoarea saptamana, Fred ~i Greta
fruntea sau la gum celuilalt sau cel mai adesea ill centrul piep- au raportat ca au avut cea mai teribila cearta din casnicia lor.
tului, dar niciodata ill ochii lui. Era de-a drepul imoral. Era scandalos. $i era de asemenea
- Observ ca atunci cand vorbiti unul cu celalalt, le-a repe- urat. Prima data a explodat Greta. Apoi, in mod nea~teptat,
tat Hendrix, nu va priviti niciodata in ochi. Fred a izbucnit ~i el. El s-a apucat sa tipe la ea, dupa care s-a
- Pot sa ma uit la el, a sustinut Greta, dar nu vreau. ridicat ~i s-a incuiat ill birou. Greta a inceput sa ciocane la u~a
- Poate ai vrea sa incerci sa faci lucrul asta acum, a suge- lui, dar el nu i-a dat drumul. In cele din urma, aceasta femeie
rat bland Hendrix. micuta s-a illfuriat atilt de tare illdH a luat un scaun ~i I-a rupt
Oricat de mult s-a straduit, ea nu a reu~it sa-~i ridice pri- ill bucati. Acest exercitiu al privirii s-a dovedit a fi peste pu-
virea mai sus de nasullui. terile lor.
- Dar tu, Fred? a illcercat mai departe Hendrix.
- Imi este foarte greu sa ma uit la ea, a admis el. Ea are
illtotdeauna 0 privire atat de furioasa ca-mi piere cheful sa mai
privesc in ochii ei.
Hendrix i-a lini~tit pe amandoi ~i le-a spus ca este evident Hendrix a poftit-o pe Greta sa spuna ce se intilmplase cu
ca ei nu sunt ill stare sa faca ceea ce Ie ceruse el. A privi direct ea. Acest exercitiu declan~ase un anumit lucru ~i el se intreba
in ochii cuiva este un gest care presupune un gen de intimita- despre ce ar putea fi yorba. Se pare ca frica, teroarea erau ni~-
te sentimente atat de adanc illradacinate in ea lncat evitase sa
te care cu siguranta era mai mult decat puteau da ei.
- Acum, ceea ce a~ vrea sa incercati, ~i puteti sa va opriti vorbeasca pana acum despre ele ~i chiar sa Ie recunoasd fata
oricand doriti, este sa faceti 0 experienta. Haideti sa vedem ce de ea insa~i.
seintampla. Vreau sa va concentrati asupra respiratiei voas- Greta s-a in tors la amintirile ei din copilarie cand satul in
tre. Relaxati-va. Bine. Acum vreau sa va uitati unulla celalalt. care locuia fusese ocupat de germani. In cele din urma, Hen-
132 Mumia de la masa din sufragerie 133
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

drix a aflat ca de fapt ea nu reu~ise sa fuga din calea lor. Gre- Acesta nu era totu~i un film de fictiune in care in urma
ta ~i cei din familia ei au fost gasiti de soldati. Aceasta se m- unui moment de revelatie se produce 0 vindecare instantanee.
tampla la sfar~itul razboiului eand ei se retrageau sub presiu- Celor doi soti Ie-au trebuit mai multe saptamani de exercitiu
nea armatelor eliberatoare. Erau disperati ~inu mai aveau ni- pentru a ajunge sa se priveasca m ochi timp de cincisprezece
mic de pierdut de vreme ce rezultatul razboiului fusese deja secunde. $i mca 0 luna pentru a ajunge la 0 jumatate de mi-
decis. Pe masura ce se retrageau spretara lor, soldatii Hiceau nut. Progresul era mcet dar ferm.
ravagii printre civilii pe care ii gaseau. Greta impreuna cu
mama ~i sora ei au fost violate de nenumarate ori de catre sol-
dati. Au facut-o!
Printre lacrimi, Greta a povestit de ce a ajuns sa fie atat de
suspicioasa in privinta barbatilor, de ce simpla idee a intimi- Intr-o zi, eand Greta ?i Fred au venit la ~edinta, Hendrix a
tatii cu un barbat, oricare ar fi el, 0 mspaimanta atat de mult remarcat ca ei aveau 0 expresie a fetei cam ciudata. Aceasta
incat aproape ca nu putea sa vorbeasca despre acest lucru. urma sa fie ultima lor mtalnire mainte de vacanta de vara care
Hendrix I-a vazut pe Fred'lacrimand ~i s-a gandit ca el dura ?ase saptamani.
plangea impresionat de durerea pe care 0 resimtea sotia lui. - Ei bine, a inceput Harville ?edinta, ce se petrece cu voi
Cand I-a intrebat insa ce se intampHi, acesta a mceput sa dez- doi? Parca s-a schimbat ceva.
valuie propriul sau secret pe care nu-l mai spusese nimanui Greta a afi?at 0 mina superioara, inabu~indu-?i un chico-
pana atunci. Chiar la mceputul pubertatii sale, Fred a fost mo- tit, apoi a privit in directia sotului ei care zambea cu satisfac-
lestat de mama lui, relatia lor sexuala continuand pe parcur- tie.
suI mtregii lui adolescente. Simtindu-se ingrozitor de vinovat - Am facut-o! a anuntat Greta.
~i de ru~inat, el nu a spus nimanui despre aceasta experienta, - E fantastic! a spus Hendrix cu mandrie.
evitand chiar sa se mai gandeasca el msu~i la ea. La fel ca ~i Probabil se straduisera atat de mult meat acum puteau sa
sotia lui, el a mgropat trecutul ~i a cautat sa se casatoreasca cu se uite unul in ochii celuilalt timp de doua minute, tara sa in-
cineva care sa nu-i forteze intimitatea ~icare sa se multumeas- toarca privirea.
ca cu 0 relatie in care implicarea emotionala era minimala. - Nu, a spus Greta, n-ati ll'lteles. Am facut-o!
Greta ~i Fred au mceput sa manifeste empatie unul fata de - Ati facut-o?
celalalt. Ei erau cu adevarat ni~te supravietuitori ai abuzuri- - Da! Da! Am facut-o. Ne-am regulat! Pentru prima data
lor care ii ranisera atat de mult ~iii facusera vulnerabili. Acum dupa ~ase ani!
eand secretele lor ie~isera la iveala ei s-au simtit mai apropiati Stupe fiat, Hendrix s-a uitat la Fred care a ll'lcuviintat din
unul fata de celalalt decat erau inainte. Un alt lucru remarca- cap.
bil in privinta celor doi a fost ca ei au mceput sa se priveasca - E adevarat! Am facut-o. $i a fost atat de minunat sa simt
in ochi atunci cand i~i vorbeau - nu pentru mult timp dar im- langa mine un trup cald.
portant era ca ochii lor se intalneau. - Un trup cald? a repetat Hendrix. Vrei sa spui ca ai dez-
Cum ~edinta se apropia de sfar~it, cei doi au fost de acord bracat-o?
sa incerce din nou exercitiul care Ie fusese recomandat ca tema Ignorand mtrebarea, Greta s-a uitat direct in ochii sotului
pentru acasa. Voiau sa vada cat de mult se puteau uita unul ei 9i i-a spus:
la celalalt atunci eand i?i vorbeau. - E9ti un tip tare!
134 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Felicitarea de Craciun
CAPITOLUL NouA
Primavara a luat sHir~it ~i vacanta de vara a inceput. In
toamna, cand Hendrix a revenit la birou, a fost anuntat ca Fred Scott Miller
~i Greta au decis ca nu mai au nevoie de terapie. In timpul ve-
rii ei nu s-au certat niciodata. Faceau sex 0 data pe saptama-
na, dezbracati ~icu lumina aprinsa. In plus, ei se puteau privi
in ochi fara sa se mai simta stingheriti. Mai bine decM atat nici Terminatorul s-a trezit
ca se putea spera. VOl' suna daca VOl' mai avea nevoie de aju-
tor.
$ase luni mai hlrziu, Hendrix a primit 0 felicitare de Cra-
, de boli mintale
intr-o sectie
ciun. Fred ~i Greta voiau ca el sa ~tie ca sunt bine. Totodata
i-au spus ca in cele din urma au reu~it sa fadi curat in came-
ra ~i sa se descotoroseasca de toate vechiturile. Nu mai aveau
nevoie sa ramana agatati de trecut.
resant cercetarea e11lpiricacu terapia orientatil spre re-
~ cott
latie.Miller reu~e~te
1mpreuna sa Imbine
cu colegii sai, Intr-un mod foarte
Bany Duncan in.te-
~i Mark
Hubble, el a facut eercetari cu privire la ceea ce conduce la modifi-
cari de durata In terapie ~i a ajuns la eoncluzia ca tehnicile pe care
Iefolosesc azi terapeufii se dovedese relativ neimportante atunci cand
sunt comparate cu alfi factori. Ultima cercetare, spre exe11lplu, a de-
11l0nstrat cii metoda folosita eontribuie eu celmult 8 procente suc-
cesul unei terapii. eu mult mai importante sunt a~teptarile poziti-
ve ale clientilor ~i terapeutilor, ealitatea relatiei, precu11l ~i propriile
resurse ~i I1wti11atiiale clientlilui -ultimele doua contand cel11lai
mult In modijiearile survenite In terapia de succes. Potrizlit lui Mil-
ler, aceasta Inseamna ea cea 11laibuna terapie este aceea care stabi-
le~te 0 relatie ce exploateaza propriile idei ale clientului, puterea lui
de refacere, sistemele de sprijin preeum ~i resursele interioare.
1ntr-o serie de carfi care all la baza 0 eercetare desfa~urata eu
multa atenfie, Miller, Il11preUnaeu Duncan ~i Hubble, eombina abor-
darile umaniste, orientate spre relafie, eu eficienta unei terapii de
scurta durata. Printre cele mai eunoscute llicrari ale lor se nll1nara:
The Handbook of Solution - Focused Brief Therapy (Manu-
alul terapiei de scurta durata axata pe solutie); Escape from
Babel; Psychotherapy with Impossible Cases (Ie~irea din Ba-
bel; Psihoterapia in cazurile imposibile) ~iThe Heart and Soul
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 137

of Change (Inima ;;i sufletul schimbarii), care trec zn revistii ul- tulloI' era mai degraba capricios 9i imprevizibil, in ciuda me-
timele cercetiiri cu privire la cele mai bune metode folosite in prac- dicatiei care Ie era administrata.
tica de clinicii. A;;a cum se intampla cu toti cei care i;;i petree 0 gram a-
In ultima sa carte, The Heroic Client (Clientul erou), Scott da de timp cu oamenii deranjati mental, Miller se obi9nuise
Miller ~i Duncan continuii cercetarea lor ~i elaboreazii teorii cu pri- cu munca sa ;;i cu comportamentele pe care Ie intalnea.
vire la puterea de refacere a pacientului. Apropo, ar trebui mentionat faptul ca lui nu-i place ca oa-
Pe langii 111uncasa dedicatii descoperiri ingredientelor esentiale menii cu care ellucreaza sa fie considerati deranjati. In acest
pentru schimbarea tempeutieii, Miller a luemt multii zmmze eu per- sens, el ne-a relatat 0 povestioara, pe care nu mai ;;tia unde
soane provenind din stmturile defavorizate ale societiitii (cum ar fi a auzit-o, cu un surd care, aflandu-se intr-o seara 1a plimba-
eei saraci sau care nu au loeuintii). In cadrullnstitutului pentru re, a ajuns in dreptul unei case unde avea loc 0 petrecere.
Studierea Sehimbiirii Tempel/tiee, Miller face temp ie, conduce work- Era muzica iar oamenii dansau. Urmarind pe fereastra lu-
shop-uri ~i, bineznteles, z~i continua investigatii1e. mea care se mi;;ca in feluri care mai de care mai ciudate ;;i
mai extravagante 9i nefiind capabil sa auda muzica, omul a
*
tras concluzia ca cei dinauntru erau nebuni. El a fugit sa-i
* *
avertizeze pe cei din sat. Ajuns la finalul povestioarei, Mil-
ler ne-a spus:
In primii ani ai carierei sale, Miller a lucrat intr-un spital ~ Noi ii numim pe unii oameni ciudati sau - ca sa res-
care trata persoane considerate psihotice. Pacientii pe care i-a pectam uzantele - deranjati. S-ar putea ca noi pur ;;i simplu
mtalnit aici se luptau m mod tipic cu iluzii, halucinatii, com- sa nu auzim muzica lor. In ce ma prive9te, nu fac deeM sa m-
portamente nocive pentru cei din jur ;;i pentru societate in ge- cere sa dansez pe muzica pe care clientii mei 0 aud.
neral. In prezent Miller se gande;;te d
ei sunt sursa unoI' po-
ve;;ti care ar putea fi calificate drept extraordinare de9i la mo-
mentul respectiv el nu Ie considera m acest fel. Terminatorul in Tara Bibliei
Intr-o zi, nepoata lui i s-a adresat in gluma:
- Asculta, Scott, cum e sa vorbe9ti toata ziua cu bolnavii La inceputul carierei sale profesionale, Miller a lucrat in-
a;;tia ciudati? tr-un spital dintr-o camunitate religioasa conservatoare. Pen-
La mceput, intrebarea ei I-a pus m mcurcatura. Dupa ce s-a ,tru cei care nu inteleg semnificatia ;;i originile ei, cultura 9i obi-
gandit un moment, i-a oferit fetei urmatoarea explicatie: ,ceiurile practicate ar putea sa para foarte ciudate. Acela;;i lu-
- Asta este meseria mea. Te pot asigura ca nu e nimic eru se poate spune insa 9i despre practicile 9i atmosfera din-
magic sau misterios in legatura cu ea. De fapt, oamenii a;;- tr-o clinica psihiatrica obi;;nuita.
tia nu sunt atat de ciudati. Ei arata la fel ca cei mai multi - Aceasta era inima Tarii Bibliei, ne-a explicat Miller, a9a
dintre oameni. S-ar putea spune ca problemele lor sunt si- dnu era de mirare ca m-am trezit cu un pu;;ti de nouaspre-
milare. zece ani care era pe punctul de a pleca mtr-o misiune religioa-
Bineinteles, pentru oricine altcineva, oamenii pe care Mil- ,Sa dintr-un tinut indepartat. Pregatindu-se pentru aceasta sar-
ler i-a tratat ar fi aparut dreptfoarte neobi9nuiti. Ei aveau obi- ecina, el invatase 0 limba straina la un centru special pentru m-
ceiul sa vorbeasca singuri ;;i, mai mult decat atat, auzeau in vatarea limbilar strihne. Domne;;te 0 atmosfera foarte tensio-
mintea lor voci care Ie raspundeau de acolo. Comportamen- nata acola unde misionarii au de invatat 0 limba strain a m nu-
Mumia de la masa din sufragerie 139
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

mai opt saptamani, urmand ca apoi sa fie supu9i unui examen clinica, baiatul a inceput sa sustina ci'i.este Terminatorul, per-
de competenta lingvistidi. sonajul interpretat de Arnold Sehwarzenegger in cele doua
Se pare ca aeeasta presiune s-a dovedit de nesuportat pen- filme faimoase ale lui James Cameron. Mai mult decat atat,
tru tanarul in cauza, care a fost primit la spital cu diagnosti- acum credea ci'idU9manii lui 11tin in inchisoare. Din aceasta
cuI de psihoza reactiva pe termen scurt. In concluzie, era ma- cauza el incerease de cateva ori sa fuga din sectie, luand cati-
niac, paranoid, avea halueinatii 9i parea foarte torturat. Statu- va "prizonieri" cu el. Totodata asistentele medicale au pri-
ra sa inalta, musculoasa 9i infati9area dezordonata te faceau mit in cateva randuri telefoane de la cineva de la sectia de
sa simti cum te tree fiorii atunci cand 11intalneai pe holurile obstetric a spunandu-Ie ca a observat un grup de pacienti ta-
clinicii. Pentru a-I face mai cooperant 9i mai u90r de controlat, randu-se in stilul "Thorazine" catre ie9irea din spital. (Cand
is-au administrat imediat medicamente puternice. e9ti dopat cu aceste medicamente puternice nu e9ti in stare
Cand Miller I-a intalnit pentru prima data pe noul sau sa mergi normal. Tot ceea ce poti face este sa-ti tara9ti picioa-
client, aeesta, imbnkat numai in chiloti, era inehis intr-o ca- rele.)
mera pentru izolare. Aceasta este un loe special, cu peretii ci'ip- Este inutil sa mai spunem ca personalul de la sectia de psi-
tU9iti 9i cu podelele de eauciuc unde sunt tinuti izolati eei care hiatrie era din ce in ce mai exasperat de escapadele "Termina-
sunt considerati pericul09i pentru ei In9i9i sau pentru ceilalti. torului". Oricat de bine 11supravegheau, el reugea intotdeau-
Nu exista decat 0 fereastri'i mica, undeva sus deasupra u9ii. na sa gaseasci'i noi modalitati de a fugi. In acela9i timp, serii-
Apropiindu-se de U9a, Miller a putut sa vada cre9tetul fla- Ie de evadari 9i capturari nu faceau decat sa-i intareasca con-
caului aparand la fereastri'i 9i apoi disparand din nou. Din ca- .vingerea tanarului ci'i.el eracu adevarat un luptator neinfricat
uza ca fereastra era situata foarte sus, pacientul incerca sa care se confrunta cu dU9manii care-l tine au inchis impotriva
ajunga la ea folosind podeaua de cauciuc drept trambulina. vointei lui.
Miller 9i-a dat seama ci'itanarul suferea de asemenea 9i de aka-
thaisia, efecte secundare ale medicamentelor neuroleptice care
se manifesta prin agitatie, leganare 9i ridicarea picioarelor. Terminatorul este interogat
Cand Insotitorul a deschis u9a, tanarul statea pe podea in
stil indian, cu picioarele incruci9ate, mi9candu-9i nein.cetat tal- Miller a observat ca baiatul nu vorbea cu un puternic ac-
pa piciorului. cent austriac, a9a cum era de a9teptat din partea cuiva care
"Salut", a spus Miller prezentandu-se, "numele meu este $ustinea ca este Terminatorul, ci avea mai degraba 0 exprima-
Scott. Al tau care este?" Dupa aceea, el s-a agezat pe podea resacadata 9i extrem de rapida, motiv pentru care se facea
imitand pozitia clientului sau. Joarte greu inteles. Miller s-a gandit ca el ajunsese sa vorbeas-
"Eu sunt Terminatorul", a spus individul cu aplomb, satul Cain acest fel pentru ci'inu putuse gasi pe nimeni care sa aiba
parci'i. sa tot repete oamenilor ceea ce era evident de la sine. rabdare sa-l asculte. Inainte ca el sa apuce sa Ie adreseze un
,,$tii, trebuie sa-l salvez pe John Connor." cuvant ei 11incuiau intr-o camera 9i ii dadeau 9i mai multe me-
"Zau? E uimitor! Ma bucur sa te cunosc." dicamente.
Miller a a9teptat un moment sa vada daci'i tanarul acela "Pot sa-ti spun Terminatorul?" I-a intrebat Miller pe bi'iiat
de nouasprezece ani 0 sa-i explice mai multe despre cum a pe. un ton foarte mieras.
ajuns la clinici'i. Personalul spitalului 11informase deja despre "Sigur", a raspuns el repede, intinzandu-se pentru ada
cazullui. Potrivit acestora, din momentul in care a ajuns la mana cu el.
140 Mumia de la masa din sufragerie 141
Jeffrey A. Kottle1~ Jon Carlson

"Mie poti sa-mi spui Scott", a zis Miller, aratand spre el. ton Erickson. Acesta avusese un pacient care sustinea ca este
"Mi-au spus ?i mai rau decat atat." Isus Cristos. $i din cate ?tia Miller, psihiatrul neortodox nu ?i-a
,,$i mie la fel", a replicat imediat tanarul. ,,$i m-au intero- contrazis clientul ci a acceptat pur?i simplu afirmatiile sale.
gat de nenumarate orL" Fara sa se mai gandeasdi unde ar putea duce aceasta con-
"De cate ori?" versa tie ?i la posibila cenzura din partea supervizorilor sai,
"N-a? putea sa spun cand ?i de dUe ori." Miller a respirat adanc ?i a continuat pe aceea?i linie. Cei doi
"Aceea?i persoana?" au petrecut un timp discutand despre aventurile ?i faptele glo-
"Ei, un tip. tred ca este comandant sau ceva de genul asta. rioase ale Tenninatorului pana in ace I moment. Discutia s-a
lar ceilalti vin ?i pleaca cand nu te a?tepti." axat nu numai pe evadarile recente din spital, dar ?i pe anu-
"Ingenioasa strategie", a spus Miller. Jntotdeauna te lasa mite scene din filmele Terminator. De?i nu era nicidecum ex-
sa ghice?ti urmatorul pas." pert in a?a ceva, Miller ?i-a adus aminte de suficient din aceste
"Mda, ufo Ei vor sa ma otraveasca. $i incearca sa-mi coru- filme incat sa poata urmari relatarile clientului lui despre tot
pa software-ul cu un virus." felul de lupte ?i urmariri ?i chiar sa faca unele comentarii me-
Bine spus, a remarcat Miller in sinea lui. De fapt misiona- nite sa-l stimuleze pe acesta din urma. In aceast fel reu?isera
rul nu era departe de adevar cand spunea ca cei care I-au cap- cel putin sa aiM 0 conversatie.
turat il otravesc. La urma urmei, ei ii dadusera medicamente La un moment dat, lui Scott a inceput sa-i incolteasca in
care il faceau sa fie dezorientat ?i agitat ?i din cauza carora minte 0 ic!ee. $i din nou, aceasta se baza pe cazullui Milton
corpullui reactiona atat de ciudat. Erickson. In ace a situatie, Erickson nu numai ca acceptase re-
"Se pare ca ei incearca sa-ti puna tot felul de opreli?ti", a alitatea clientului sau, dar a utilizat-o intr-un mod care avea
spus Miller dupa un moment de reflectie. in cele din urma sa-i fie de folos acestuia. "E?ti tu Isus? il in-
"Mda", a spus tanarul privind in podea ?i incuviintand trebase el, tamplarul?" $i pentru ca omul a confirmat acest lu-
u?or din cap. cru, Erickson I-a pus sa faca rafturi de carti pentru spital.
Punand la lucru ideea misionarului, Miller I-a intrebat pe
adolescentul care statea in continuare cu picioarele incruci?a-
o deghizare te:
"Ma intreb daca tu e?ti cu adevarat Terminatorul."
Miller ?tia di sarcina lui era sa-l convinga pe baiat ca el nu Baiatul i-a aruncat 0 privire plina de suspiciune ?i de furie.
este Terminatorul. In mod normal, in acest caz el trebuia sa ur- lata ca i se intampla din nou acela?i lucru: inca unul dintre ra-
meze abordarea psihiatrica traditionala care interzicea orice pitorii rai era pe punctul de a-i spune ca el nu este cine se pre-
fel de implicare in "fantasmele" pacientului. Nu trebuia insa tinde a fi. Cum pot sa fie ace?ti oameni atat de pro~ti ?i de in-
sa fii Sigmund Freud ca sa-ti dai seama ca metoda folosita la capatanati, se intreba el. Chiar nu puteau sa-~i dea seama cine
clinic a, ?i care consta in a confrunta ?i a elimina fantasmele, era el? De cate ori trebuia sa Ie explice?
nu ar fi mers in aceasta situatie. In cel mai bun caz, en nu ar fi "Stai putin", a intervenit Miller rapid, dandu-?i seama ca
facut decEit sa alimenteze convingerile tanarului. era pe punctul sa-~i piarda clientul. ,,$tii, in timp ce te ascul-
Folosindu-se de experienta sa destul de limitata la acea tam, am avut vaga impresie ca tu nu e~ti de fapt Terminato-
data, Miller a inceput sa caute 0 modalitate de a intra in rela- rul." Apoi, dupa 0 clipa, a adaugat: "Nu cumva e~ti Arnold
tie cu clientul sau. EI ?i-a amintit de faimosul hipnotician Mil- Schwarzenegger?"
142 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson 143
Mumia de la masa din sufragerie

Se pare ea aceasta ultima afirmatie I-a luat prin surprinde- cea inceata a lui Schwarzenegger sau accentul sau austriac.
re pe tanarul cu pricina. Treptat, expresia de surprindere de Din contra, el pronuntase foarte rapid cuvintele de parca vo-
pe fata lui s-a transformat intr-un soi de amuzament. cea sa ar fi fost 0 mitraliera.
"Cum de ai ~tiut?" a spus baiatul uimit de-a binelea. "Cum "Ma intreb daea ai fi dispus sa interpretezi un rol de-a
de ai ~tiut cine sunt eu cu adevarat?" dreptul inedit pentru tine."
Cum statea in fata acestui individ uria~, doar cu chilotii pe lICe vrei sa spui?" a intrebat baiatul, curios sa afle unde
el ~i care zambea satisfacut, Miller ~i-a spus in sinea lui: "Doar voia sa ajunga Scott.
afurisitul de noroc m-a indrumat".
"Ma gandesc la un 1'01 pentru tine care este foarte diferit
"Prin urmare", a zis el, "cum sa-ti spun? Preferi sa ti se de cele pe care le-ai jucat pana acum. Acesta nu presupune sa
spuna Terminatorul sau Arnold Schwarzenegger?" fii un luptator precum Terminatorul. Este ceva mult, mult mai,
"Prietenii mei imi spun Arnold", a ranjit din nou baiatul, ei bine, provocator."
apoi ~i-a lins buzele. "Eu pot sa joc orice rol. Doar ea a~tia de la Hollywood ... ei
Are buzele uscate, s-a gandit Scott, un alt efect secundar al "bine, am fost stereo-nu~tiuce."
medicamentelor.
"Stereotipizat?"
"Bine, e in regula Arnold, iti multumesc. Pai nu e~ti easa- "A~a. Dar a~ putea sa fac mult mai mult."
torit cu Maria Shriver?" "Te cred", a raspuns Miller. "De asta m-am gandit ea ai fi
"Mda, nu-i a~a ca este minunata?" perfect pentru acest rol."
Chiar in fata lui Scott se produsese 0 transformare majora. "Bine, bine, a~adarceaipentrumine?"
Acum el vorbea cu Arnold Schwarzenegger ~i incerca sa-~i Era atat de surescitat incat nu reu~ea sa faea pauza intre
aduca aminte cat mai multe lucruri despre filmele actorului. cuvinte. Picioarele lui loveau cu putere in podeaua de cauciuc
In timp ce discutau despre ce a insemnat pentru Arnold sa de parea ~i-ar fi pus in minte sa 0 desprinda. Miller ~i-a adus
faea filmele Terminator, Miller incerca sa se gandeasea la ur- aminte din nou de momentulin care il zarise prima oara pe
matoarea mi~care. Initial i se paruse 0 idee buna sa-l faca pe acest individ, cand cre~tetul sau aparea ~i disparea ritmic in
acest individ sa creada ea este Arnold Schwarzenegger, dar spatele ferestrei inalte a camerei.
acum nu mai era sigur de asta. "Nu este yorba de un persoana calma, puternica, ca ~i Ter-
minatorul", l-a pregiitit Miller.
,,$tiu~tiuasta e'nregulae'nregula."
Un rol diferit "De fapt el nu este deloc un erou de actiune."
Baiatul a dat din cap energic.
Intr-un fel, Miller a trebuit sa foloseasca parghia pe care 0 "Bineaminteles, atunci, desprece'ivorba?"
descoperise pentru a-I ajuta pe baiat sa faca un pas inainte ca- "Vreau sa joci rolul unui boh1av mintal."
tre 0 realitate diferita, care semana ceva mai mult cu lumea in lICe inseamna asta?"
care traiesc cei mai multi dintre noi. Era foarte incurcat, se a~tepase la cu totul ~i cu totul altce-
"Arnold, tu e~ti un actor foarte, foarte bun." va.
"Multumesc." "Asta inseamna ea eu vreau ca tu sa joci rolul unui pacient
Cu toate ca aceasta ar fi putut foarte bine sa fie replica lui dintr-o sectie de boli mintale. Ceea ce presupune ca vei lua par-
Schwarzenegger, baiatul nu-~i batuse deloc capul sa imite vo- te la toate activitatile din aceasta sectie impreuna cu ceilalti pa-
144 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson
Mumia de la mas a din sufragerie 145

cienti. Te vei alatura grupului lor ?i vei vorbi despre probleme-


a fost inspirat dar nu avea cum sa fie eficient pe termen lung.
Ie tale. Te vei duce de asemenea la ?edintele de terapie." tn orice caz, in urmatoarele zile am continuat sa ma intalnesc
"Asta inseamna ca va trebui sa ma due la programul de
eu acest tanar. Ma gandeam de fiecare data daca va veni la
arte ~i meserii?"
ine sa-mi spuna ea face acest lucru - ca joaca rolul pacien-
El se referea la 0 serie de activitati de-a dreptul ridicole pe
,tului bolnav mintal. $i ce credeti? Dupa trei sau patru zile ba-
care cei de la spital Ie organizasera pentru pacienti in scopul de
'rlerele au inceput sa se estompeze. Nu puteai sa-}i dai seama
a-i tine ocupati cu confec}ionarea unor lucruri utile din punct
aca era Terminatorul sau Arnold Schwarzenegger sau cela-
de vedere social, cum ar fi vase de lut ?i picturi cu degetul.
alt individ - misionarul-, cel pe care 11?tia toata lumea.
"Mda", a spus Miller, abordand un aer de regizor de film.
in ce in ce mai mult devenea el insu~i.
"Acesta 0 sa fie un rol foarte, foarte provocator pentru tine."
Chiar ?i acum, eand reflecta la acest caz, Miller nu era si-
"Ah", a spus Arnold.
ur daca baiatul i~i revenise ca urmare a felului in care proce-
"Dar cred ca e~ti pregatit pentru aceasta provocare."
ased el sau asistentele ~i celalalt personal medical sau pur
"Da", a raspuns tanarul cu un aer ganditor. Acum vorbea
ceva mai lent. i simplu a medica}iei care ii fusese administrata.
- E foarte probabil sa fi fost yorba de 0 combina}ie a tu-
"Nimeni nu trebuie sa ~tie ca este doar un rol. Trebuie sa
turor acestor lucruri. Insa ceea ce m-a impresionat eel mai mult
fii foarte convingator."
la acest caz a fost cat de plastica ~i cat de flexibila se dovedi-
Baiatul a incuviintat din cap.
se realitatea - nu numai pentru acel pacient dar ~i pentru toa-
,,$i inca ceva", a adaugat Miller.
"Ce?" ta lumea. In plus, cazul acesta mi-a demonstrat ca este mult
"Fara evadari." mai important sa incerci sa-i intelegi pe cei pe care vrei sa-i
ajuti decat sa-i contrazici. Am fost nevoit ca in loc sa incerc sa-l
onving pe acest tanar ca se in~ala, sa gasesc 0 modalitate de
a-limplica in acest demers.
Inapoi la misiune Curand dupa asta, baiatul a fost externat ~i a Inceput din
:nou sa se pregateasca pentru misiunea lui - binemteles nu
odata ce au cazut de acord asupra urmatorilor pa~i, Mil-
era yorba de 0 misiune de tipul Terminator, ci de una religioa-
ler I-a asigurat pe clientul sau di 0 sa vorbeasca cu personalul a. Mai tarziu Miller a aflat ca biserica hotanlse sa-l tina mai
spitalului pentru a-i da drumul din camera de cauciuc, astfel
aproape de casa ~i sa nu-l mai trimita in strainatate. Exista to-
ca el sa-~i poata incepe noul sau rol de pacient bolnav mintal.
tu?i teama ca nu era yorba doar de un scurt episod psihotic,
- Cand Ie-am relatat celor de la spital ce am facut, ne-a
ei mai degraba de debutul unei schizofrenii cronice.
spus Miller, au fost ?oca}i ?i intriga}i. Ganditi-va, sec}ia asta
de psihiatrie foarte traditionalista era situata la randul ei in-
tr-o zona conservatoare. A?a ca oamenii l?i doreau sa ramana Descifrand intentiile
,
ancorati in realitate ?i sa nu incerce nimic prea in afara ei. In
acela~i timp insa erau deosebit de pragmatici. Ei ?tiau foarte
Cu toate ca dupa standardele de azi, abordarea lui Miller
bine ca nimic din ceea ce fusese incercat pana acum in acest
este oarecum obi~nuita, in vremurile acelea comportamentul
caz nu daduse nici un rezultat. Chiar ?i a?a, din cate mi-am
lui a fost considerat ciudat, daca nu cumva chiar neprofesio-
putut da seama, opinia generala era ca entuziasmul meu naiv
nal. Deoarece era la inceputul carierei sale, Miller s-a aratat
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

dispus sa accepte 0 serie de riscuri la care supervizorii sai mult


CAPITOLUL ZECE
mai conventionali nici nu s-ar fi gandit.
Ne intrebam ce ar putea invata alFi din acest caz. Miller a
explicat ca terapia sau relatia pe care 0 stabile~ti in general cu Insoo Kim Berg
cineva presupun intr-o buna masura a se identifica perceptia
pe care celalalt 0 are asupra realitatii ~ia se imparta~i apoi acel
punct de vedere. Aceasta observatie i-a adus aminte de un alt
caz, mult mai recent.
Persoana in cauza era un barbat de peste patruzeci de ani
,
Ei au invatat
diagnosticat cu schizofrenie ~i care mai era ~i dependent de
sa traiasea eu fantomele
alcoo!. Asta insemna ca, pe langa medicamentele antipsihoti-
ce pe care Ie lua, el se trata de asemenea ~i cu alcool, ceea ce
fi'icuse adevarate ravagii asupra corpului ~i a mintii sale deja
fragile. El urma un tratament la centrullocal pentru sanatate
mentala unde Scott a fost chemat spre a fi consultat in legatu-
ra cu cazul acestui pacient. Personalul medical care se ocupa-
se de el vreme de patru ani se simtea acum pus in incurcatu-
ra. Procedura lor consta in a-I ajuta pe pacient sa "internalize-
ze ceea ce fusese lnvatat la terapie."
e terapiei de scurtii duratii cu filosofia orientalii, lnsoo Berg
aombinand
colaborat 11letodele
la a serie ~tiintifice
de proiecteoccidentale ~i strategiile
foarte influente
a impune practica terapiei centratii pe solutie. Contribuind la dez-
ZJoltareaunui model de terapie care pune accentul pe solutiile suc-
pentru

- Prin urmare, a spus Miller, m-am dus sa vorbesc cu .,inte, instructive ~i creative la problemele prezentate, Berg s-a do-
acest tip. El mi-a dat de inteles ca ii lipsea orice fel de motiva- ~Jeditde un real folos Tn a-i ajuta pe terapeufi sii lucreze mult 11lai
tie interioara pentru a renunta la bautura. Singurele motive 4icient ~i cu rezultate mutt mai bune. Mai degrabii decat sii urme-
pentru care ar fi incetat sa mai bea erau de ordin extern - el ze practicile traditionale care constau Tnabordarea trecutului, ciiu-
ar fi facut acest lucru doar pentru a-i multumi pe terapeutii tarea unor probleme subiacente ~i tratarea simptomelor ca simple
lui sau pentru a arata ca este un sup us umil allui Dumnezeu. semne ale lmor probleme mult mai profunde, Berg a pus Tn eviden-
La s£ar~itul ~edintei, Ie-am sugerat celor care 11tratau sa fie mai ii i11lportanta riimanerii pe cat posibil Tn prezent ~i a tratiirii pro-
lemelor curente.
putin preocupati sa-l ajute sa internalizeze ceea ce il invatase-
ra ~i sa gaseasca in schimb 0 modalitate prin care acest pacient Pe langii 11luncasa de la clinicii ~i pozitia de director executiv Tn
sa se fad util celorlalti renuntand la bautura. terapia familialii de scurtii durata, din Milwaukee, Berg a scris 0 se-
Recomandarea lui suna foarte simplu, dar implicatiile ei rie de carti printre care se numiirii: Interviewing for Solutions
erau deosebit de profunde. Una dintre cele mai importante (Stand de yorba cu pacientul pentru gasirea unor solutii); Ta-
sarcini pe care ~i Ie propunea in munca sa era sa descifreze in- les of Solutions (Pove~ti despre solutii); The Miracle Method:
tentiile clientilor sai, sa auda muzica lor. A Radically New Approach to Problem Drinking (Metoda mi-
- Este u~or sa-i intelegi pe cei care gandesc sau simt ca noi. ,taculoasa: 0 noua abordare radicala a problemei alcoolismu-
Trebuie sa intelegem insa actinnile ~icomportamentul din per- dui) ~i Solutions Step by Step: A Substance Abuse Treatment
spectiva celor care Ie exercita pentru a ajnnge sa avem nn dia- Manual (Solutii pas cu pas: Manual pentru tratarea abuzului
log util cu ei. Fara acest lucru, schimbarea nu este posibila. de substante).
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 149

*
- Of, ~i inca cum!
* *
Dandu-~i seama ca era mult mai folositor sa 0 intrebe pe
Tanya de momentele in care ii era bine decat de celelalte, Berg
Berg s-a gandit la doi clienti care se incadrau perfect in ca- a incercat sa afle ce se intampla cand sotul ei 0 lasa in pace.
tegoria celor mai memorabile cazuri din cariera ei. Ambii pu- - Ei bine, uneori ma lasa in pace, a recunoscut ea.
teau fi considerati schizofrenici avand halucinatii auditive ?i - Cum se face ca uneori te lasa in pace?
vizuale. Pentru ca, in mod obi~nuit, Berg nu folosea metode- - Nu ~tiu, cred ca i se face mila de mine. Atunci aspir pra-
Ie traditionale de diagnosticare, ea a considerat ca cei doi pa- ful din casa, scot cainele la plimbare, ~i alte lucruri de genul
cienti au perceptii neobi~nuite asupra realita-tH~i a inceput sa asta.
se gandeasdi cum ar putea mai degraba sa utilizeze decat sa - Bine, a spus Berg, incercand sa caute 0 ie~ire din confu-
corecteze perceptiile lor. zia care domnea de cand incepuse ~edinta. $i cand te necaje~-
te sotul tau?
- Chiar acum.
E1 traia In mintea ei - El te necaje~te chiar acum? In timp ce noi vorbim?
- Exact. El imi spune tot timpul ce sa fac.
- Vreau sa-mi gasesc un loc de munca, a spus Tanya, de - De unde ~tii asta? a intrebat-o Berg. Cum poti sa spui ca
exemplu, intr-un magazin de aparatura electronica. el te necaje~te?
- Bine, a fost de acord Berg, ~i care este problema? - Pentru ca il aud mereu cum vorbe~te cu mine, exact ca
- Sunt divortata de aproape patru ani. in momentul asta.
-Inteleg, a spus Berg, nemtelegand deloc ce legatura avea - Vrei sa spui ca el vorbe?te acum cu tine?
asta cu slujba de la magazinul de aparatura electronica. Ea a Tanya a incuviintat din cap cu toata seriozitatea.
observat ca femeia avea un fel de tic nervos. - Ei bine ..., pentru un moment, Berg a ramas blocata ne-
- Ei imi dau tot felul de medicamente, a incercat sa expli- putand sa-~i dea seama ce se petrecea ... Pot sa teintreb unde
ce ea din nou, dar eu nu vreau sa mai iau a~a ceva. Ma simt este el acum?
ciudat dupa ce Ie iau ~i nu ma ajuta deloc. Poate ca intrase in birou in timp ce vorbeau ~i ea nu obser-
Prin urmare, erau trei directii pe care Berg incerca sa Ie ur~ vase. Oricum situatia era cam stranie.
mareasca: ceva legat de medicatia femeii, de divortul ei ~i de - El este chiar aici, in capul meu, a spus Tanya aratand cu
slujba de la magazinul de aparatura electron.ica pe care ?i-o degetul in directia fruntii sale.
dorea. Berg a observat de asemenea ca pe masura ce Tanya vor-
- A~adar, de ce ai nevoie ca sa obtii slujba de la magazi- bea de fostul ei sot, ticul ei devenea din ce in ce mai frecvent.
nul de aparatura electronic a? Acum, la fiecare cateva secunde, partea dreapta a fetei i se con-
Berg voia sa inceapa cu 0 problema in legatura cu care pu- tracta iar capul i se da.dea pe spate.
teau face ceva. Tanya sustinea ca fostul ei sot traie?te in capul ei ~iii direc-
- Fostul meu sot. Ma necaje~te mereu. Pur ~i simplu nu tioneaza toate mi~carile la fel cum facea atunci cand erau ca-
ma lasa in pace, sta. tot timpul pe capul meu ?i-mi spune ca satoriti. El merge cu e!l-pretutindeni, spunandu-i mereu ce
nu pot sa fac asta sau aia. poate sa faca ?i ce nu. In ultima vreme ii spusese ca ar trebui
- Sotul tau te tot neca.je~te? sa stea cat mai mult in casa.
150 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 151

- Nu trebuie sa aspiri praful din casa? - Spune ca da, a raspwls Tanya.


- Exact. Lui nu-i place zgomotul. - Cu siguranta ca inca 0 mai iube9ti foarte mult pe Tanya
- ~i ai mai spus ca el nu te lasa sa ie9i prea mult din casa. de vreme ce stai tot timpul pe langa ea 9i 0 pui sa faca acele
- Of, fostului meu sot nu-i place sa ies la plimbare. Une- lucruri care crezi tu ca sunt benefice pentru ea 9i sa Ie evite pe
ori ma gandesc sa ies, dar pentru ca el este m capul meu, 9tie cele care i-ar face rau.
la ce ma gandesc chiar inainte sa fac ceva. In felul asta el poa- - Cum ar fi sa dea cu aspiratorul.
te sa ma opreasca. -Exact.
Berg s-a oprit pentru un moment ca sa-9i adune gandurile - A9adar, ma intrebam cum de nu ai plecat pana acum ca
9i sa vada ce 0 sa faca mai departe. Ea 9i-a dat seam a ca exis- sa-ti vezi de viata ta? De ce continui sa 10cuie9ti m capul Ta-
tau mai multe variante, dintre care una parea deosebit de po- niei cand ar trebui sa ai propria ta viata?
trivita 9i de ingenioasa. - El spune di nu este treaba ta.
Berg a continuat sa vorbeasca cu Michael sperand sa ajun-
ga la 0 conversatie mai politicoasa. Ea a observat totodata ca
o conversatie dirijata ticul Taniei nu mai era atat de pronuntat.
- Michael, sunt inca destul de nedumerita de relatia pe
Pentru ca Tanya sustinea di sotul ei 0 insote9te pretutin- care 0 ai tu cu Tanya. Dupa cum am mai spus, cred ca mca 0
deni 9i 9tie tot ceea ce face ea, Berg s-a hotarat sa urmeze ra- mai iube9ti foarte mult pe Tanya 9i ca iti este greu sa renunti
tionamentul ei. la trecutul pe care l-ati avut impreuna. Ce ar trebui sa faca
- Crezi ca el poate sa ma auda cand vorbesc cu tine? a m- pentru ca tu sa te poti desparti de ea 9i sa-ti vezi de viata ta?
trebat ea.
- El spune di nu este treaba ta 9i ca nu 0 sa mai vorbeas-
- 0, da, el aude tot ceea ce spui 9i nu-i place deloc. ca cu tine. Ticaloaso!
- Vrei sa spui ca el nu numai ca aude ceea ce spun dar 9i Dupa cateva incercari nereu9ite de a-I face pe Michael sa
mtelege? vorbeasca, Berg a inceput sa se enerveze.
Tanya a incuviintat din cap. - Cum indrazne9ti sa-mi vorbe9ti in felul asta? Nu-mi pla-
- Din moment ce tu poti sa auzi ce spune el iar eu nu pot, ce deloc limbajul tau agresiv. $i la urma urmei ce fel de om
crezi ca ai putea sa-mi transmiti 9i mie ce spune el? e9ti tu? Unul care nu are curajul sa traiasca pe propriile picioa-
- Nu 9tiu, a dat Tanya din umeri. Dar pot sa incerc. re preferand sa stea ascuns mtr-o biata femeie.
- Bine, atunci spune-mi care este numele lui? Berg s-a mtors catre Tanya 9i i-a spus:
- Michael.
- Nu este un tip prea politicos, nu-i a9a?
- Michael, a confirmat Berg. Bine, Michael, a9 vrea sa dis- -Michael, a incercat Berg din nou, e9ti foarte nepoliticos.
cut ceva cu tine.
- Ti-am spus ca nu am nevoie sa vorbesc cu tine. Ticaloa-
- El spune ca te aude, a raspuns Tanya m numele sotului so.
ei.
Ultimul cuvant a fost spus pe un ton foarte rastit, lasand sa
ii'
1,1
- Bine, a spus Berg. Michael, sunt foarte curioasa in lega- se mteleaga foarte clar ca nu mai avea de gand sa coopereze.
tura cu situatia ta actuala. Dupa divort, cei mai multi barbati Complet dezgustata, Berg s-a intors catre Tanya.
pleaca 9i i9i refac viata. Am inteles de la Tanya ca te-ai recasa- - Nu numai ca este nepoliticos dar nici macar nu este in
torit 9i di ai un copil mic. stare sa vorbeasca pentru el insu9i.
iii

iii
i..I ..
il·ii

II

, 152 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 153

- Da, a fost de acord Tanya, e ca un ~oricel, nu-i a~a? ea insa~i a deelarat ca se simte mult mai bine. Ticul ei aproa-
III

pe ca disparuse.
- Ei bine, a intrebat Berg, ce ti s-a intamplat? Arati mult
Nu e~ti tu, ci el mai bine.
~ Data trecuta, ciind am plecat de aici, in loc sa ma duc di-
In timpul care a mai ram as pana la sfar~itul ~edintei, Ta- rect acasa am fost sa fac 0 vizita fratelui meu 9i sotiei lui care
nya i-a explicat ca a cheltuit banii pe care i-a obtinut prin in- locuiesc nu departe de aici. Mi-au spus mereu sa trec pe la ei,
telegerea incheiata la divort. Acum trebuia sa-~i gaseasca 0 dar eu nu am facut lucrul asta pentru ca Michael nu ma lasa.
slujba. Intotdeauna i~i dorise sa lucreze ca vanzatoare la un Cu toate acestea, in loc sa 0 iau spre casa, m-am dus la ei. Am
magazin de aparatura electronica din ora~. Problema era ca de petrecut sfar~itul de saptamana impreuna cu ei ~i m-am jucat
cate ori incercase sa pIece de acasa ca sa-9i gaseasca 0 slujba, cu nepotul meu, ceea ce m-a distrat grozav.
Michael, cel din capul ei, 0 oprea. Pe masura ce povestea era din ce in ce mai vesela. Ticul ei
Berg nu 9i-o putea imagina pe Tanya lucrand undeva ca aproape ca nu se mai observa.
vanzatoare. Cu siguranta ca ticurile ei frecvente ar fi atras - Ma intreb ce ai putea face ca sa fii sigura ca Michael nu
atentia ~i ar fi deranjat pe aproape toti elientii. te mai controleaza. In felul asta vei putea sa vizitezi pe cine
Dupa 0 pauza de cateva minute in care s-a gandit la con- vrei ~i chiar sa dai cu aspiratorul prin casa fara ca el sa mai in-
versatia pe care a avut-o cu Tanya, Berg a alcatuit 0 lista cu tervina.
complimente pe care urma sa i Ie aduca Taniei: curajul de a-I - Ca sa fiu sincera, a spus Tanya, el a fost intotdeauna
infrunta pe Michael din capul ei 9i intelepciunea de care da- foarte autoritar. Chiar ~i cand eram casatoriti. 0 compatimesc
IIII!j dea dovada recunoscand ca are nevoie de 0 slujba. Berg a lau- pe noua lui sotie.
dat-o de asemenea pentru curajul ei de a-I sfida pe Michael Tratamentul Taniei a durat destul de mult, cu sui9uri ~i co-
venind la ~edinta. In continuare, Berg i-a explicat ca Michael bora~uri. In cele din urma, Berg a aflat ca Tanya consuma 0
Iii
era 0 persoana foarte dificila care avea la riindullui foarte mul- mare cantitate de alcool, lucru care trebuia adus sub control.
te probleme. In orice caz nu era omul pe care sa vrei sa-l as- Treptat insa starea ei s-a imbuni'itatit ~i in cele din urma ~i-a
II""
culti foarte mult timp. gas it 0 slujba unde ticul ei facial nupunea probleme. Ea a
- Data viitoare cand vii, i-a spus Berg, vreau sa faci tot po- ajuns sa lucreze ca ingrijitor medicalla domiciliu. Aceasta
sibilul sa-l aduci 9i pe Michael. Se vede elar ca este foarte tul- munca presupunea sa ajute persoanele in varsta sa se descur-
burat ~i cred ca are nevoie de ajutor. ce la treburile zilnice.
Reformuliind astfel situatia, Berg a reu~it sa abata atentia Dupa trei ani, Berg a aflat ca Tanya reugea sa se intretina
de la excentricitatile Taniei stabilind ca adevarata problema singura, iar bi'itranul de care avea grija ~i familia lui 0 indra-
era vocea din capul ei. Michael era nebunul, nu ea. geau foarte multo Din cand in cand ea lua legatura cu elinica
de psihiatrie doar pentru a anunta ca se simte bine.
Nu trebuie sa tragem de aici concluzia ca Michael a ie~it
Ignorand vocea vreodata din capul ei. Din cand in cand el continua sa 0 neca-
jeasca ~i sa-i dea ordine. Oar ea era hotarata sa-l ignore. La
Trei zile mai tarziu, ciind s-a intors pentru cea de a doua urma urmei ei nu mai erau casatoriti. $i in plus, Berg 0 con-
~edinta, Tanya parea mult mai calma ~i mai relaxata. De altfel vinsese dl, de fapt, el era acela care avea probleme serioase.
154 Mumia de la mas a din sufragerie 155
Jeffrey A. Kottle1~Jon Carlson

Finl vine in vizWi - Ce spune cand va vede? a intrebat Berg.


-Nu~tiu.
Un alt caz allui Berg, care seamana uimitor de mult cu cel Ea a spus acest lucru pe acela~i ton cu care vorbea de obi-
de dinainte, este legat de 0 feme ie, Jackie, care sustinea ca in cei - fara nici 0 expresie pe chip ~i fara ca in voce sa se sim-
fiecare zi este vizitata de fantoma fiului ei mort. Aceasta nu ta vreo schimbare. Aveai impresia ca este plecata de pe lumea
numai ca se arata foarte clar dar ~i vorbea cu ea. Cu trei ani in asta.
urma, tanarul fusese omorat intr-un accident de ma~ina. Cand - Nu ~tii ce iti spune? Cum a~a?
se produsese accidentul, el se afla in drum spre ~coala. - Nu, nu ~tiu, pentru ca dau televizorul foarte tare. In fe-
Sprijinindu-se cu 0 mana intr-un baston, iar in cealalta ti- lul asta nu sunt nevoita sa-l mai aud. Ma sperie de moarte.
nand 0 cea?ca de cafea Styrofoam, lui Jackie i-a luat ceva vre- Berg i-a adresat lui Jackie intrebari mai amanuntite, in
me ca sa se deplaseze din sala de a~teptare in biroul terapeu- urma carora insa nu a aflat decat ca el "mormaia" in timpul
tului. Ea a refuzat orice ajutor preferand sa-~i tarasca singura vizitelor sale care erau imprevizibile. Venea ~i pleca m cele mai
picioarele de-a lungul holului. Ajunsa in birou, ea s-a prelins nea~teptate momente.
incet intr-un scaun de parca drumul pana aici ii consumase
toata energia. Era 0 femeie de origine africana, care avea in jur
de patruzeci de ani, dar care arata mult mai in varsta, ca ~i Ce spnne fantoma
cand ar fi avut 0 viata foarte grea. Fata sa aproape ca nu lasa
sa se intrevada nici 0 emotie iar voce a ii era inflexibila. Arata Pentru a descifra misterullegat de fantoma, lui Berg i se
de parca ar fi fost moarta pe dinauntru. parea esential sa afle ce incerca fiul sa-i spuna mamei lui. Dar
Initial, Berg a crezut ca femeia lua medicamente, dar atunci Jackie sustinea ca nu ~tie acest lucru. Cat a durat interviul, vo-
cand a intrebat-o, aceasta a negat cu hotarare. Ea a explicat ca cea femeii a ramas neschimbata, cu exceptia momentelor in
a venit la terapeut pentru ca ii era foarte frica de fiul ei care 0 care cobora atat de mult incat se transforma pur ~i simplu in
vizita din cand in cand ~i s-a gandit ca ar putea fi ajutata in le- ~oapta, motiv pentru care Berg a trebuit sa-~i mute scaunul ~i
gatura cu acest lucru. Vocea sa abia putea fi auzita a~a ca Berg mai aproape de pacienta sa pentru a reu~i sa auda ceva. Pen-
a fost nevoita,pe masura ce vorbeau, sa-~i traga scaunul din tru Berg, acesta era un semn ca Jackie ii permitea sa reduca
ce in ce mai aproape de ea. Mirata de aceasta informatie ini- distanta dintre ele.
tiala, ea a rugat-o pe Jackie sa-i explice mai in amanunt. Ajungand sa stea chiar sub nasullui Jackie, Berg a obser-
Jackie nu a putut sa indeplineasca aceasta cerinta, a~a ca vat ca aceasta avea unghii foarte lungi, vopsite in nuante mul-
Berg a fost nevoita sa 0 reformuleze intr-o maniera mult mai ticolore. ~i pentru ca voia sa 0 implice mai mult in discutie, ea
detaliata ~i mai punctuala, adresandu-i pacientei 0 multime a intrebat-o cine i-a facut un!?hiile ~i cum a ajuns sa aleaga mo-
de mtrebari despre cine, ce, cum ~i cando delul ~i culorile respective. In timpul acesta Berg ii tinea mai-
- Cand vine sa va vada fiul dumneavoastra? a intrebat nile intr-ale ei, lucru la care Jackie nu s-a opus. Jackie a mce-
Berg. put sa vorbeasca mcet dar mult mai articulat.
- Vine tot timpul, a raspuns Jackie. Ea a spus ca sora ei i-a facut unghiile. Pornind de aici, ele
- In ce parte a casei 11 gasiti de obicei? au ajuns sa vorbeasca despre ceilalti membri ai familiei. Ast-
- EI sta de obicei la capatul patului meu, dar uneori 11 vad fel Berg a aflat ca, pe langa fantomaticul ei fiu, care murise la
stand intr-un colt, in sufragerie. nouasprezece ani, Jackie mai avea ?i 0 fiica, Angela, de ~apte-
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 157

sprezece ani, care era la liceu. Ea era foarte mandra de faptul Gandindu-se ca poate un ritual de despartire s-ar dovedi
ca fata ei era 0 eleva foarte buna. de folos m aceasta situatie, Berg a illtrebat-o m continuare:
~tia oare Angela ca fratele ei vine sa 0 viziteze pe mama ei? - Dar la cimitir? Te duci vreodata sa-ti vizitezi fiul acolo?
-. Nu, pentru ca nu am spus nimanui despre el. - Nu, sunt prea speriata ca sa ma duc acolo. ~i nici llu-mi
- Fiul tau 0 viziteaza ?i pe Angela? a intrebat Berg place sa ma duc illtr-un asHel de loc.
-- Nu cred, a raspuns Jackie, aHHde incet ca Berg a trebuit A?adar, Jackie era terorizata de ideea ca fantoma fiului ei
sa se apIece catre ea pentru a auzi ce spune. Cel putin ea nu ova urmari peste tot unde se va duce. Ceea ce 0 punea cel mai
mi-a pomenit nimic. mult in incurcatura pe Berg era faptul ca fiul fusese un baiat
- A~adar, in momentul de fata e~ti singura persoana pe foarte bun ?i ca cei doi fusesera foarte afectuo?i ?i apropiati
care 0 viziteaza fiul tau? unul fata de celalalt. Cum se facea oare ca ea ajunsese sa se
- Ei bine, el se ducea uneori sa 0 vada pe prietena lui. Ea teama de propriul ei fiu? Berg era foarte nedumerita cu privi-
mi-a spus lucrul asta. Dar acum nu se mai duce pe acolo. re la urmatorul pas pe care trebuia sa-l faca.
- Prin urmare, el vine sa te vada numai pe tine pentru ca
ii place sa stea de yorba cu tine. In tine are cea mai mare m-
credere. Vorbind printre lacrimi
- Poate ca a~a e, a admis ea. Am fost foarte apropiati. Era
un baiat bun. Berg a facut 0 scurta pauza pentru a-?i aduna gandurile.
- Ma intreb, oare ce mcearca fiul tau sa-ti spuna? a intre- Ea a mceput sa reflecteze cu atentie la lucrurile pe care Ie afla-
bat Berg, apoi a raspuns ea msa?i la mtrebare. Eu cred ca el te se in timpul interviului incercand sa formuleze acel gen de fe-
iube~te foarte mult ?i ii este tare dor de tine. edback care i-ar fi putut fi de folos lui Jackie. In cele din urma,
- A?a sper?i eu, a mcuviintat ea. Berg a facut urmatoarea observatie:
Fata lui Jackie era m continuare inexpresiva, dar lacrimile - Jackie, ma bucurca te-ai hotarat sa vii ?i sa stai de vor-
mcepusera sa i se prelinga pe obraji. ba cu mine pentru a gasi 0 modalitate de a rezolva problema
- Ma mtreb, a spus Berg, daca fiul tau vine sa te vada ~i vizitelor nedorite ale fiului tau. Asta dovede?te ca e?ti 0 femeie
m alte locuri, m afara de dormitor ~i sufragerie. foarte puternica ?i hotarata sa-?i controleze singura existenta.
Dadi fantoma aparea numai in incaperile respective, se Pe masura ce aflu mai multe lucruri despre tine ?i despre fiul
gandea ea, atunci Jackie ar fi putut sa-?i gaseasca adapost in tau, imi dau seama cat de greu ti-a fos,tsa te descurci in ace?ti
alta parte. ultimi trei ani. Nu pot sa-mi imaginez cat de ill.grozitor trebuie
- Nu, el vine numai In acele camere, a raspuns Jackie. sa fi fost pentru tine sa-ti pierzi copilul in felul acesta.
- Dar dormitorullui? Se duce vreodata acolo? - E adevarat, a spus incet Jackie.
- Nu ?tiu. Nu ma duc niciodata acolo. Avea in continuare ochii plini de lacrimi.
- Cum a?a? s-a minunat Berg. - Pe maSUfa ce te ascult imi dau seama ca poate fiul tau
- Sunt prea speriata. incearca sa-ti spuna ceva foarte important. Cred ca va trebui
Jackie a explicat in ?oapta ca, de cand i-a murit fiul, ea nu sa aflam ce vrea el sa-ti spulla.
a mai intrat niciodata in camera lui. A lasat-o exact cum era - Cred ca este 0 idee buna.
mainte de moartea lui. De atunci nu s-a mai atins de nici un - Poate ca ar fi bine, a sugerat Berg, sa te intalne~ti cu fiul
lucru din acea mcapere. tau in camera lui. Nu in alta parte. Daca i?i face aparitia m dor-
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de 10, masa din sufragerie 159

mitor sau m sufragerie, spune-i ca vrei sa te mtiUne~ti cu elm ce, credea eo" el ar fi plecat dupa aceea ~i ea nu l-ar mai fi va-
dormitorullui. Acolo este locullui ~i prin urmare acolo tre- zut niciodata. La sfar~itul celor 9ase gedinte, Jackie a spus ca
buie sa va intalniti. nu mai are nevoie sa vina 10, clinic a, pentru ca simtea ca nu ii
Jackie a admis ca aceasta ar putea sa fie 0 idee buna ~iprin mai este atat de frica de fiul ei, chiar dad 0 va mai vizita din
urmare s-a decis sa mcerce. Eo,a revenit in urmatoarea sapta- cand in cando $i 10, urma urmei, spunea eo" 0 sa invete sa tra-
mana ~i a marturisit ca mca ii era frica de faptul d'i fiul ei voia iasca cu vizitele lui.
sa-i vorbeasca. Era evident ca nu voia co,fiul ei sa 0 viziteze, De 10, aceasta ultima intalnire au trecut doi ani, iar Berg nu
indiferent de ce avea sa-i spuna. amai vazut-o de atunci pe Jackie.
Eo,~i Berg au avut cam acela~i gen de conversatie co,~i 10,
prima ~edinta, singura diferenta a fost ca izbucnea mult mai
u~or m lacrimi de Hecare data cand se pomenea de vizita fiu-
lui ei. Berg i-a explicat ca vizitele nedorite ale fiului ei repre-
zinta probabil modullui de a-I arata cat de mult ii lipse~te ~i
ca dore~te sa-i spuna ceva intim ~i personal.
- Nu am apucat niciodata sa-mi iau ramas-bun de 10, ba-
iatul meu, a spus Jackie ~i, pentru prima data, fata ei trada 0
jl""""ll

emotie reala. De data aceasto,nu mcerca sa-~i mai ascunda 10,-


crimile. Nu i-am spus niciodata cat de mandra am fost de el.
Imi este atat de dor de el, dar a~ vrea sa mceteze sa mai vina
10, mine.

In timpul ~edintei, Berg a asigurat-o pe Jackie, de cate ori


a avut oca,zia, ca fiul ei dore~te co,eo,sa fie fericita ~i sa aiba 0
viata lini~tita. Mai mult dedit atat, spunea eo" avand m vede-
re ca acest tanar a fost un fiuiubitor ~i atent, cu siguranta ca
el se uW'iin fiecare zi din ceruri 10, mama lui urandu-i sa aiba
o viata buna.
Jackie a incuviintat din cap. Cople~ita de lacrimi, eo,nu a
reu~it sa spuna ceva. Cand Berg i-a oferit ~ervetele co, sa-~i
~tearga fata, Jackie Ie-a luat dar nu a facut altceva decat sa Ie
tina in mana ca ~icand s-ar fi temut sa atinga lacrimile.
Pe parcursul urmatoarelor ~ase ~edinte, Jackie a continuat
sa-~i exprime durerea legata de pierderea fiului ei. Plangea m-
truna tamponandu-~i din cand m cand obrajii cu ~ervetelele
oferite de Berg. In cele din urma ea a ajuns 10, concluzia ca fiul
ei nu voia sa-i faca nici un rau ~i ca doar incerca sa-~i ia ra-
mas-bun: pentru ca Jackie chiar avea nevoie de aceasta des-
partire. Cu toate aceasta, eo,se temea inca sa-l asculte deoare-
Mumia de la masa din sufragerie

bleme. Interesul aproape unic pe care I-a manifestat pentru


CAPITOLUL UNSPREZECE studierea modului in care oamenii reugesc in viata a dus la
aplicatii inovatoare ale muncii sale; spre exemplu, pentru 0
Michael Yapko vreme el a ocupat postul de consultant in problemele lega-
te de cre9terea elefantilor captivi, la Gradina Zoologica din
San Diego. Sarcina sa era sa-i invete pe dresori metode mult
mai eficiente de a comunica cu elefantii in speranta ca acest
Femeia care ar fi trebuit lucru va asigura intr-o masura 9i mai mare succesul in cre9-
terea elefantilor.
sa fie deprimata Avand in vedere ca 9i-a petrecut trei ani lucrand cu ele-
fantii 9i cu dresorii lor, ne a~teptam ca Yapko sa aiba un sac
plin cu cazuri neobi~;nuitedin care sa aleaga cu u~urinta pe
eel mai memorabil. Cazulla care s-a oprit in final este foar-
te diferit de celelalte prezentate in aceasta carte. Yapko nu a
parut interesat sa scoata in evidenta trasaturile ciudate ale
cazului sau simptomele neobi~nuite pe care Ie prezenta pa-
~ rea depYapko
includ
ichael resieifolosind
hipnoza clinica
a scris combinatie
a precum
peste dedespre
metode
!li terapiile
zece carfi care
cogni-
trata- denta sa; ceea ce I-a impresionat mai degraba la acest caz
tive !li strategice . Trei dintre cartile sale recente, Breaking the Pat-
au fost curajul 9i rabdarea de care a dat dovada aceasta fe-
terns of Depression (Deconstruind patternurile depresiei);
meie in conditiile in care a fost in mod repetat victima unor
Hand Me Down Blues: How to Stop Depression in Families erori medicale.
(lnsote9te-ma in abisuri: Cum sa pui capat depresiei in fami-
La fel ca multi dintre cei care au contribuit la aceasta car-
Iii) !li Psychological 911:Depression (Urgenta psihiatrica: De-
presia), Stint surse practice de informare !li de fndrumare pentru cei te, Yapko a intiUnit acest caz la inceputul carierei sale. Pa-
care sufera de depresie. Celelalte lucrari ale ei, printre care se numa- cienta i-a fost recomandata de catre un alt terapeut, intr-o
ra, When Living Hurts (Glnd viata te doare) !li Treating De- perioada in care programul sau era foarte incarcat. La vre-
pression with Hypnosis (Tratareadepresiei cu ajutorul hipno- mea aceea el se afla in plina activitate didactic a desfa9urand
zei), ofera terapeufilor indicatii referitoare la utilizarea unor inter- un program de pregatire in domeniul hipnozei intensive
ventii de scurta durata atunci cand lucreaza cu pacien{i care sufera care se adresa medicilor. Apoi a plecat sa predea in straina-
de depresie. Pe langa aces tea, eI a mai scris ciiteva lucrari de specia- tate. Singura modalitate de a ca~tiga timp pentru noua sa
litate, cum ar fi cartea sa devenita clasica Trancework (Despre pacienta recomandata in regim de urgenta a fost ca aceasta
transa), care se refera la metodele hipnozei clinice. din urma sa accepte sa lucreze cu el in cadrul unui program
de demonstratii clinice ca parte din workshop. Aceasta in-
*
semna ca ea trebuia sa vorbeasca despre problemele ei in
* *
fata unor persoane straine - situatie care de obicei ar des-
curaja pe cineva sa-~i deschida sufletul inca de la prima ~e-
Yapko este psiholog, locuie9te aproape de San Diego 9i dinta. Dupa cum s-a dovedit, aceasta era de departe cea mai
lucreaza cu persoane individuale, cupluri sau familii cu pro- insignifianta dintre problemele ei.
]62
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie

Negru ~i albastru pe dinauntru ee, Yapko i-a cerut lui Vicki dHeva informatii despre natura
durerilor ei.
Vicki a fost trimisa la Yapko pentru a invata sa-;>icontrole- "Ma doare foarte tare umarul", a spus Vicki. "E ca ;;i cum
ze durerea cu ajutorul hipnozei. Doar cu doua saptamani ina- 1fl~ avea ceva imens inauntrul articulatiei, ceea ce de altfel co-
inte ea fusese diagnosticata cu cancer. Boala facuse metastaza frespunde cu situatia reala. ~i preseaza, preseaza, preseaza atM
in tot corpul ei, cuprinzand glandele suprarenale, oasele, pla- [,detare de parca oasele stau gata sa explodeze. E 0 durere care
manii ~i creierul. In aceasta situatie nu numai ca mai avea pu- ::cre~teincontinuu pana in punctul in care ajunge la maxim, ~i
tin de trait, dar trecea prin ni~te dureri atroce pe care spera ca lparca mai mult de atat nu se mai poate. Din cauza aceasta nu
va reu~i sa Ie controleze cu ajutorul hipnozei. fpotsa-mi mi~c sau sa-mi ridic bratul."
Vicki a venit la ora programata pentru consultatie. Era pri- . Pentru a demonstra acest lucru, Vicki a incercat fara suc-
ma data cand Yapko 0 vedea. ~tia doar ca avea 0 singura ~an- ~ces
~ sa-~i mi~te umarul stang. Cand vorbea, gesticula doar cu
..

sa s-o ajute pe aceasta femeie sa-~i controleze cum va durerea.


l;mana dreapta.
Nu avea nici cea mai mica idee despre ce avea sa urmeze. Fe-
meia abia trecuse de patruzeci de ani, dar boala care ii maci-
! "Ma simt de parca cineva m-ar fi lovit in umar cu 0 bata
lide baseball", a spus ea, ,,;;i mi-ar fi facut 0 vanataie oribila.
na corpul pe dinauntru i~i pusese amprenta ~i asupra infati- j'Numai ca eu nu am vaniltaie, dar daca te-ai uita inauntru, nu
~arii sale exterioare facand-o sa arate mult mai in varsta. Avea lai vedea decat negru;;i albastru."
o constitutie firava ~i un par ~aten lung pana la mijlocul spa-
telui. Se mi;;ca greu ~i era evident d'i sufera cumplit.
,,~tiu ca nu mai am mult de trait", a inceput Vicki conver- ~..Falsa inchisoare
satia, ,,;;i lucrul acesta ma preocupa foarte mult. N-a~ vrea
sa-mi petrec timpul care mi-a mai ram as intr-o stare incon- , Yapko a observat ca Vicki vorbea despre simptomele ~i du-
;;tienta indusa de medicamente." t rerile ei intr-un mod care nu invita la compasiune. Avea 0 ati-
Yapko a fost surprins ;;i totodata incantat de franchetea ei. ,tudine directa ~i oarecum deta~ata fata de necazurile prirt care
El ;;tia ca aceasta era 0 situatie foarte dificila pentru pacienta 'trecea. Nu la fel s-a intfunplat cand a venit yorba de furia pe
lui care trebuia sa marturiseasca in fata unei sali pline cu care 0 resimtea fata de numero~ii doctori pe care ii consulta-
straini ca este pe moarte. Trebuia sa-i u~ureze cum va situatia se de-a lungul anilor.
;;i sa-i ca~tige increderea. De foarte mult timp, Vicki suspectase ca ceva nu este in re-
"M-am obi;;nuit cu ideea ca am sa mor", a continuat Vicki. gula. Cu toate acestea, toti doctorii refuzasera sa 0 asculte fi-
"Dar nu asta este partea cea mai grea. Partea cea mai grea este ind convin~i ca este neb una ~i ipohondra. Ca urmare, cance-
sa reu;;esc ca in timpul care mi-a mai ramas sa fac ce mi-am rul ei nu a fost diagnosticat la timp pentru a putea fi tratat efi-
propus." dent. Avea sa moara pentru ca nimeni nu 0 crezuse ca era bol-
In timp ce vorbea, Vicki se tot mi~ca in scaun incercand nava sau ca avea dureri.
sa-;;i gaseasca 0 pozitie cat mai comoda. Din cauza tumori- Yapko i-a cerut lui Vicki sa-i spuna mai multe lucruri de-
lor care se inmultisera in tot corpul, ea avea dureri de picioa- spre ea. Astfel el a aflat ca in urma cu peste douazeci de ani,
re, iar unul dintre brate era aproape imobilizat astfel incat Vicki a nascut-o pe fetita ei. La scurta vreme dupa aceea so-
nu putea sa stea prea mult timp lini;;tita intr-un loc. Pentru tul, cu care de altfel avea relatii destul de reci, a internat-o in-
a se putea concentra mai bine asupra activWitii sale hipnoti- tr-un spital de boli mentale cu ceea ce Yapko suspecta a fi fost
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie

o depresie postpartum, dar care la acea data a fost luata drept ~tiam di all putea
altceva.
"Sotul meu m-a internat intr-un spital de psihiatrie", a spus La randullui, cand ne-a relatat povestea lui Vicki, Yapko
ea, "unde am fost diagnosticata cu schizofrenie catatonica. Am era foarte mahnit ~i furios. Era indignat de faptul ca ea fuse-
fost astfel inclusa in randul pacientilor care nu mai aveau nici se tratata atat de mizerabil. $i de asemenea era impresionat de
o ~ansa sa paraseasca spitalul. Iar asta a fost 0 etichetare in- puterea ~i de resursele ei interne.
grozitor de greu de suportat." - Relatia cu sotul ei a fost dureroasa. A avut parte de un
Intr-adevar, de cand a fost inchisa din gre~eala, ca sa zicem mariaj foarte violent, a explicat Yapko, oferindu-ne mai mul-
a~a, faima de neb una a urmat-o peste tot. Chiar ~i cu cateva tedetalii despre viata ei. In. cele din urma ea ~i-a parasit so-
luni mai inainte de a se intalni cu Yapko, ea a trecut prin tul, dar neavand unde sa se duca a ajuns in strada. 0 vreme
aceea~i situatie stanjenitoare cand a incercat sa consulte un te- a fost nevoWi sa doarma pe la u~ile oamenilor. In final s-a
rapeut pentru a se alatura unui grup de sprijinire. decis sa puna cumva ordine in viata ei. Astfel a ajuns la un
"I-am povestit acestei femei 0 parte din trecutul meu", a terapeut competent care a ajutat-o foarte multo S-a dus ~i sa
spus Vicki, vizibil enervatii de modul nefericit in care 0 trata- studieze pentru a-~i lua diploma de licenta. In momentul in
sera doctorii. "De fapt mi-am petrecut aproape toata viata prin care am cunoscut-o era inscrisa la masterat. Multe din schim-
spitale. Ea mi-a spus ca nu poate sa ma primeasca in grupul barile pe care reu~ise sa Ie faca in viata ei erau pur ~i simplu
ei pentru ca sunt prea bolnava -asta dupa ce a stat de yorba uimitoare.
cu mine 0 ora, luandu-mi apoi bani pentru ~edinta, ceea ce Yapko ne-a spus toate lucrurile acestea cu 0 voce aproa-
cred ca a fost un lucru meschin din partea ei." pe tremuranda. Chiar ~i acum, dupa atatia ani, inca mai era
Yapko ne-a explicat ca, in ciuda tuturor eforturilor, Vicki cutremurat de puterea de care daduse dovada aceasta feme-
nu a reu~it sa scape de acest diagnostic ~i sa-i convinga pe oa- ie.
meni ca nu este nebuna. 0 data ce oamenii ajung la 0 conclu- - Atunci cfmd trebuie sa Ie spui unor oameni, "Imi pare
zie, este foarte dificil sa Ie zdruncini increderea in ea. rau dar mai ai doar trei sau patru luni de trait", acest lucru ii
"In spital a continuat Vicki, "mi-au dat foarte multe medi- deprima aproape instantaneu pe cei mai multi dintre ei.
camente psihotropice care au avut ni~te efecte secundare ori- Aveam in fata mea 0 femeie care avea toate motivele sa fie de-
bile. Am incercat sa Ie explic oamenilor ... dar nimeni nu ma primata ~i probabil ell. trebuie sa fi fost deprimata, dar care re-
asculta. Ei imi spuneau: «Ai nevoie de mai multa Torazin.» Cu fuza sa se lase invinsa.
cat imi administrau mai multe medicamente cu aHHma sim- Yapko a fost foarte curios sa afle cum reu~ise Vicki sa-~i
team mai rau. Am tot incercat sa vorbesc cu cineva, dar ni- pastreze demnitatea, optimismul ~i speranta in fata atator ~i
meni nu m-a ascultat." atator obstacole. El ne-a spus ca acest caz a fost pentru el un
Acesta a de venit laitmotivul vietii lui Vicki: nici doctorii, moment crucial in intelegerea naturii depresiei ~i a puterii pe
nici sotul ei, nici macaI' ceilalti membri ai familiei ei sau prie- care cineva trebuie sa 0 aiba pentru a-i face fata. A fost pur ~i
tenii nu au putut sa creada sau sa inteleaga prin ce trecea ea. simplu uimit de atitudinea acestei femei in fata vietii pe care
o data ce a fost calificata drept "nebuna" de catre doctori ~i o avusese ~i a mortii care 0 a~tepta.
in ciuda reu~itelor ei din viata, nimeni nu a mai luat-o in se- "La inceput", i-a spus Vicki lui Yapko, "am fost devastata
rios nici mikar atunci cand incerca sa Ie explice ce se intam- de faptul ca nu voi obtine licenta. Reu~isem sa obtin media
pIa cu corpul ei. 4.0, ceea ce era perfect. Apoi mi-am dat seama ca lectia este ca
166
Mumia de la masa din sufragerie
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

nu trebuie sa obtin licenta. Este la fel de important faptul ca te porti ca un nebun. Ajungi sa tdiie~ti conform a~teptari-
lor lor.
~tiam ca a~ putea sa fac acest lucru."
Probabil ca acest caz, mai mult decat oricare altul, I-a inva-
tat pe Yapko ca terapia trebuie folosita in primul rand pentru
Mai mult decat povestea vietii tale .aintari puterile oamenilor ~i apoi pentru a reduce patologia
lor.
Atilt Yapko cat ~i terapeutii care asistau au fost foarte mi~-
cati de povestea lui Vicki.
- Nu cred ca era cineva in saUl caruia sa nu-i fi dat lacri- 'In cele din urma, a fost auzita
mile, ~i-a amintit Yapko.
_ Pana la urma, a explicat Yapko, faptul di ~edintele noas-
Ea voia sa preia controlul asupra vietH ~i a corpului ei.
Acesta era motivul pentru care era acolo - ca sa invete hip- tre se desfa~urau in fata unei sali pline cu terapeuti s-a dove-
noza pentru controlarea durerii. Era ceva foarte special sa vezi dit a fi un lucru foarte valoros. A~a cum a recunoscut ~i ea,
aceasta schimbare uimitoare la cineva care fusese internat in- Vicki era 0 persoana cu un trecut psihiatric foarte bogat. Me-
tr-o clinica de psihiatrie, cu diagnosticul de schizofrenie cata- moria sa avea gauri consistente ca urmare a supradozarii cu
tonica, cineva care dintr-un mariaj violent ajunsese in strada medicamente ~i a altor lucruri care i se facusera in numele
~i care in final devenise un student bun. Vicki a pus in lumi- "tratamentului". Din cauza aceasta era foarte suspicioasa cand
venea yorba de psihiatri.
na dUeva dintre cele mai import ante lectii pe care cred ca ar
trebui sa Ie invatam in viata. $i iata ca lui Vicki i se facea acum terapie in fata unei au-
In opinia lui Yapko terapeutii ar trebui sa renunte la con- diente aldHuite din exact acele tipuri de oameni care 0 igno-
vingerea complet eronata ca viitorul unei persoane este auto- ,rasera ~i 0 tratasera atat de rau inainte. Acum ei ascultau. Jar
mat dictat de trecutul ei. ,ea era auzita. Timp de peste doua ore neintrerupte, avea po-
- Partea cea mai dificila a muncii mele a fost sa reu~esc sa sibilitatea sa Ie spuna multe din lucrurile pe care ea ar fi vrut
ca ei sa Ie auda cu ani in urma.
comunic cu fiecare dintre pacientii mei, in special cu cei cu de-
_ Ea mi-a cerut un lucru foarte clar, a zis Yapko. In esen-
presii severe, sa-i fac sa inteleaga ca viata lor nu se reduce la
trecutul pe care I-au avut. Trecutul pe care l-ai avut nu-ti dic~ ta, ea mi-a spus: "Daca vrei sa nu fi ca ceilalti doctori atunci
ai face bine sa ma asculti".
teaza destinul. Poti sa schimbi aproape orice aspect al vietii
La exact doua minute dupa ce Vicki a ajuns ~chiopatand la
tale daca reu~e~ti sa ai 0 atitudine receptiva potrivita ~i sa te
concentrezi asupra lucrurilor care merita. un scaun ~i s-a a~ezat, Yapko ~i-a dat seama ce se petrece.
_ lmediat ce a spus ca mai are putin de trait ~i ca nu vrea
Vicki a invatat aceasta lectie la modul cel mai dur cu pu-
tinta. Ea a dovedit fara nici 0 urma de indoiala ca poate sa de- sa-~i petreaca timpul care i-a mai ramas sedata ~i ametita de
medicamente, am ~tiut exact ce am de facut. Ea folosea expre-
pa~easca toate calificarile care is-au facut: de femeie fara ada-
post, schizofrenica, ipohondra, catatonica ~i cu tulburari de sii precum ,,0 parte din mine spune asta ...", ,,0 parte din mine
personalitate. spune altceva ...". Era foarte cIar ca ea gandea in termeni diso-
- Vicki ne-a descris atilt de elocvent ca 0 data ce ai fost ciativi sau compartimentati. Astfel am ~tiut ca tinta noastra
era anestezia hipnotica, iar mecanismul trebuia sa constea in-
categorisit drept neb un, oamenii te trateaza ca atare. $i
tr-un fel de disociere.
chiar incepi sa crezi tu insuti ca e~ti nebun. Apoi incepi sa
168 Mumia de la masa din sufragerie
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Yapko vorbea despre metoda sa hipnotica in care el adap- nieeasca, sa 0 lase sa detina controlul asupra procesului ei de
ta acest proces la limbajul, metaforele, gfmdirea, personalita- autodescoperire. De asemenea, el a facut ceva unie in cadrul
tea ;;i nevoile specifice fiedirui pacient. acestui tip de hipnoza u;;oara, ill sensul ca a accentuat anumi-
- A;; fi putut sa fac ;;edinta exact in cinci minute dupa in- te cuvinte cu scopul de a induce unele sugestii care sunt in-
tah1irea cu ea, dar era evident ca ea avea nevoie sa vorbeasdi. criptate in ele. Este vorba despre un anumit fel de sugestii hip-
A;;a ca am lasat-o sa vorbeasca. Simpatizam cu situatia ei ;;i 0 notice de care in general nu avem cuno;;tinta pentru ca ele oco-
compatimeam ;;i i-am reintarit fortele. In ciuda faptului ca fu- lesc con;;tientul ;;i miqoreaza toto data rezistenta.
sese atat de prost tratata de catre medici, ea reu;;ise sa treaca "Pentru ca mintea este atat de complex a, a continuat Yap-
peste atitudinea lor ;;i sa-;;i construiasca 0 viata proprie. Cat ko pe un ton bland, lini;;titor, este foarte avantajos ;;i reconfor-
de puternid trebuie sa fi fost dadi a putut sa faca lucrul aces- tant sa ;;tim ca in timp ce con;;tientul tinde sa se centreze asu-
tal Cata clarviziune trebuie sa fi avut pentru a fi in stare sa fad pra a ceea ce ii capteaza atentia pe moment, exista ill noi 0 par-
lucrul acesta! In tot timpul cat a durat interviul, nu am facut te muIt 111aiprofunda care poate cu adevarat sa ajunga la un ni-
altceva decat sa-i dau dreptate ;;i s-o apreciez pentru ceea ce vel surprinzator de relaxare ?i confort."
spunea. Yapko accentua cuvintele confort, profund ;;i relaxare, cu sco-
pul de a se folosi de ele mai tarziu in incercarea de a facilita ;;i
mai mult integrarea lui Vicki in acest proces.
Transa - Am facut 0 ;;edinta de hipnoza destul de lunga, ne-a
spus Yapko. A durat aproape patruzeci ;;i cinci de minute, adi-
Dupa prima ora in care Vicki ;;i-a spus povestea, Yapko a ca peste 0 ;;edinta obi;;nuita. $tiam ca aceasta avea sa fie sin-
reu;;it sa stranga toate informatiile de care avea nevoie, despre gura ei ;;edinta cu mine. Nu eram terapeutul ei. Aveam rolul
trecutul ei, stilul, imaginile favorite ;;i pattern-urile limbajului de consultant care trebuia sa 0 invete 0 anumita deprindere.
ei, astfel d a putut sa organizeze 0 ~edinta de hipnoza care a Erau atatea lucruri pe care a;; fi vrut sa pot sa Ie fac direct ;;i
corespuns perfect situatiei ei. indirect pentru a 0 ajuta in rolul meu de consultant.
"Respira adanc de cateva ori ca sa te relaxezi", a indru- Yapko a explicat d hipnoza este 0 metoda cu ajutorul ca-
mat-o el. "Cand simti ca e;;ti gata, Vicki, lasa-ti ochii sa se in- reia poti sa-i ajuti pe oameni sa-;;i schimbe experientele lor su-
chida. Un timp nu trebuie decat sa te cufunzi in tine." biective, perceptiile pe care Ie au asupra realitatii, indicandu-Ie
La inceput, Yapko s-a comportat cat mai ingaduitor cu pu- anumite puncte focale asupra carora sa se concentreze.
tinta, invitand-o cu blandete sa se relaxeze, sa-l asculte fara sa - Depinde de lucrul asupra caruia indrepti atentia oame-
se teama ;;i sa aiba incredere atat in metodele lui cat ~iin pro- hilor ;;i de modulill care Ie focalizezi atentia asupra lui ca sa
priile ei resurse interne. reu;;e;;ti sa generezi diferite tipuri de experiente.
"Nu trebuie decat sa-ti ingadui luxul special de a-ti lasa El ne-a oferit un exemplu in acest sens. Daca asculti 0 me-
mintea sa calatoreasca sau sa se relaxeze ... Poate sa se intam- lodie in timp ce prive;;ti apusul soarelui ;;i asta in opozitie cu
pIe 0 multime de lucruri sau poate sa nu se intample nimic ... in timp ce incerci sa cite;;ti, vei tinde sa te concentrezi asupra
Poate sa te asculte sau poate sa nu te asculte ..." unor lucruri diferite ;;i sa auzi lucruri diferite.
In loc sa aplice metoda hipnozei traditionale, care presu- - In acest caz anume, voiam sa 0 fac pe Vicki sa se lase ab-
pune instructiuni directe ;;i foarte simplu de urmat, Yapko a sorb ita de experienta sa interioara. I-am dezvaluit 0 serie de
preferat sa-i dea lui Vicki posibilitatea sa aleaga, sa 0 imputer- metode de a-;;i percepe corpul intr-un mod foarte diferit.
170 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson 171
Mumia de la masa din sufragerie

Pentru a sustine acest punet de vedere, Yapko a amintit 0 Yapko prUnea acum feedback de la Vicki referitor la faptul
serie de cercetari care demonstrau ca.hipnoza este una dintre ca durerile ei, chiar ~i acelea mal superficiale, cum ar fi senza-
cele mai bune metode de a controla durerea in special atunci tia de arsura la inima, se disipasera.
dlnd oamenii sunt invatati sa se disocieze de ceea ce se petre- "Este 0 experienta interesanta, nu-i a~a? Sa ai corpul in
ce in corpullor. transa ... Sa ai mintea confortabila .... $i cat de departe este
- Prin disociere inteleg ca oamenii abordeaza experiente- corpul tau de locul in care e~ti acum?"
Ie lor globale ~i Ie desfac in parFle lor componente. Dupa "Nu este prea departe."
aceea, poti sa amplifici un element al experientei unei persoa- "Suficient de aproape pentru cand ai nevoie de el. $i des-
ne prul. sunplul fapt de a-I aduce in centrul atentiei, ceea ce re- tul de departe pentru ca sa te sUnti cu adevarat confortabil."
duce intensitatea celorlaIte elemente. Cu alte cuvul.te, aducand Vicki a continuat sa-i raporteze cum se simtea, ce senzatii
pe cineva in situatia de a se concentra total asupra identifica- experimenta ~i in ce masura durerea ei se diminuase. Yapko a
rii gandurilor sale, 11determini astfel in mod indirect sa ince- pus inca 0 data in evidenta ceea ce reu~ise ea sa faca ~i toto-
teze sa se mai concentreze asupra a ceea ce se petrece in corpul data a asigurat-o ca va putea sa repete aceasta experienta de
lui in ace1moment. Cand te concentrezi asupra unui aspect al cate ori va avea nevoie. Apoi a trezit-o incet din transa adu-
experientei, simuItan scade atentia ta asupra celorlalte aspec- cand-o inapoi in camera unde se aflau.
te.
"Cand simti nevoia ... cand e~ti gata ... poti sa deschizi
In cazullui Vicki, Yapko a ajutat-o sa se deta~eze de corpul bchii."
ei pana in punetul in care ea putea sa-l resimta ca pe un loc Ochii lui Vicki s-au zbatut ca ~i cand ar fi fost lipiti. Ea in-
muIt mai confortabil in care sa poata trai. El a ajutat-o sa sUn- cerca sa-i deschida, dar lumina era prea tare iar ea se simtea
ta amorteala in acele partiale corpului care de regula erau cele in continuare atat de confortabil, atat de lini~tita. Nu avea nici
mai dureroase, in special in picioare ~i umar. Cel mai impor- o tragere de inima sa rupa vraja ~i sa deschida din nou ochii.
tant lucru a fost ca ea a putut sa invete sa faca singura aceste "A~teapta un moment", a incurajat-o Yapko. "Nu trebuie
lucruri ~i sa se foloseasca dupa termUl.area ~edintei de deprin- sa te reorientezi complet... nu inca."
derea pe care 0 dobandise dupa cum credea de cuviinta. Vicki a a~teptat cateva secunde, a clip it, dupa care a des-
chis ochii ~i ~i-a potrivit pozitia.
"Cum te simW" a intrebat-o Yapko zambind.
Deschide ochii
"Mi-a placut foarte muIt! Am ajuns atat de u~or acolo. Sper
sa nu uit."
"Fara sa ie~i din aceasta stare de relaxare", i-a spus Yapko Yapko a asigurat-o ca va primi 0 caseta cu inregistrarea ~e-
lui Vicki in momentul in care a inceput sa 0 chestioneze de- dintei pe care va putea sa 0 revada de cate ori dore~te.
spre calitatea experientei hipnotice din care nu ie~ise inca, "ai "Ei bine", a spus Vicki, "afost 0 experienta foarte placuta."
putea sa constati un lucru deosebit de interesant, ~i anume ca "Asta e bine a replicat Yapko. "Ai vrea sa ... "
gatul ~i vocea ta sunt atat de confortabile ~i relaxate ineat poti "Da!" a raspuns Vicki inainte ca el sa termine ce avea de
sa-mi descrii ceea ce simti." spus.
"Senzatia de arsura la inima a disparut." Yapko a fost foarte surprins sa constate ca cineva care pana
"Bun. Corpul tau este confortabil." atunci nu avusese deloc incredere in medici era gata sa accep-
Jl simt u~or." te orice i-ar fi cerut el, chiar inainte de a ~tidespre ce este vor-
Mumia de la mas a din sufragerie 173
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

ba. Era foarte mandru de faptul ca reu~ise sa stabileasca 0 re- - Oamenii sunt uneori atat de intimidati de doctori incat
latie atat de solid a cu ea ~i intr-un timp atat de scurt. ajung sa accepte pasiv situatiile in care ace~tia nu Ie acorda
"Voiam sa te intreb daca ai fi de acord sa raspunzi la ni~te atentia cuvenita. In loc sa pretinda 0 ingrijire de calitate, Vicki
intrebari din partea publicului." s-a lasat sa devina victima. Ea ~i-a asumat intreaga responsa-
Vicki a acceptat imediat ~i chiars-a bucurat ca a avut oca- bilitate pentru acest lucru. In mod cert ea a vrut sa comunice
zia sa vorbeasca despre experienta ei unor doctori care in cele oamenilor mesajul ca doctorii nu sunt ni~te zei. Doctorii fac
din urma ajunsesera sa 0 asculte ~i sa 0 considere ca fiind per- gre~eli. Doctorii sunt orbiti de propriile lor convingeri, preju-
soana cea mai avizata sa vorbeasca despre experienta ei. Se decati ~i a~teptari. Daca nu ai incredere in tine, daca nu lupti
produsese 0 adevarata rasturnare a situatiei cu care fusese pentru convingerile tale, poti deveni foarte u~or 0 victima -
obi~nuita. uneori cu consecinte fatale, a~a cum a fost cazul cu Vicki. Cei
mai multi dintre oameni nu vor trece niciodata prin acele ex-
periente oribile de care a avut parte aceasta femeie. Ei nu vor
Epilog fi aruncati intr-un spital psihiatric, diagnosticati cu schizofre-
nie catatonica ~i dopati cu medicamente pana ajung in coma.
La cateva zile dupa ~edinta, Yapko a primit un bilet de Majoritatea nu vor fi victime ale violentei fizice in casniciile
multumire din partea lui Vicki in care ea ii marturisea cat era lor ~inu vor sfar~i prin a ajunge in strada. Dar simplul fapt ca
de recunoscatoare pentru acea experienta. Cand a primit bile- Vicki a fost in stare sa rastoarne atat de dramatic aceasta si-
tul, el era deja plecat din tara. tuatie trebuie sa convinga pe oricine ca trecutul nu poate sa
In primele cateva saptamani dupa consultatie, Vicki a fost ne dicteze viitorul.
in stare sa se uite la caseta video pe care era inregistrata ~edin- Erau atata tristete ~i frustrare - ~i totodata 0 furie nesta-
ta ~i sa practice tehnicile de controlare a durerii pe care Ie in- panita - in vocea lui Yapko cand discuta despre acest caz.
vatase. In ciuda tratamentului cu radiatii ~i a chimioterapiei, El avusese loc cu doi ani in urma, dar Yapko inca se mai
tumorile au continuat sa-i macine corpul ~i ea nu a mai putut gandea foarte mult la Vicki ~i folosea in continuare acest caz
sa se urmareasca pe film, mai ales dupa ce frumosul ei par pentm a-i invata pe terapeuti cat de important este sa as-
lung i-a cazut. In schimb, ea a folosit 0 caseta audio cu ~edin- culti fara prejudecati, sa gase~ti ~i sa amplifici puterile fie-
ta respectiva pentru a-~i dirija singura ~edintele de controlare carei persoane in loc sa te concentrezi asupra aspectelor pa-
a durerii. tologice. Yapko este convins ca aceste perspective Ie sunt
Cand cancerul de la creier s-a extins ~i mai mult, Vicki a in- mult mai folositoare oamenilor decat orice alta tehnica uti-
ceput sa aiba crize, iar capacitatea ei de a se concentra s-a di- lizata de terapeuti·
minuat foarte mult. A murit la mai putin de opt saptamani - Din pacate, lucrurile nu s-au schimbat, a spus Yapko.
dupa ~edinta cu Michael. Ma uit ce se petrece in domeniul nostru. Tara asta este atat de
fascinata de medicamente incat a ajuns sa cC5nsume 75 la suta
din productia mondiala de Prozac ~i 90 la suta din cea de Ri-
Leetii
, de luvatat
, . talin. Companiile de medicamente i~i folosesc incredibila lor
influenta pentru a-i convinge pe oameni ca dificultatile pe care
Yapko considera ca acest caz poate sa ofere un numar de lec- Ie au in viata se datoreaza mai degraba unui dezechilibru ne-
tii importante nu numai terapeutilor dar ~i celorlalti oameni. urochimic ~i nu circumstantelor in care traiesc.
174 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Pe masura ce vorbea despre acest subiect, vocea lui Yapko


devenea din ce in ce mai aprinsa. CAPITOLUL DOISPREZECE
- Pana ~i psihologii, a spus el cu dezgust, care ar trebui
sa se opuna consumului masiv de medicamente, cer ei in~i~i Albert Ellis
privilegii pentru prescrierea acestora. $i mcet-incet, ei Ie ob-
tin. A~adar, in IDesa arate ca pot aborda tulburarile psihice ~i
malt mod dedit 0 fac doctorii care apeleaza doar la medica-
mente, au trecut ei in~i~i de partea celor care militeaza pentru
aceasta solutie. Femeia care ura pe toata lumea
Mo?tenirea lasata de Vicki lui Yapko ?i, spera el, multora
dintre aceia pe care i-a instruit, este ca a-i asculta pe oameni
este mult mai important decat a-i eticheta ~i este eel putin la
fel de important ca orice alt mijloc de tratament.
In cazul acesta era yorba de 0 femeie care avea toate moti-
tului Rational-Emotil' (REBT - TCRE), este unul
vele sa fie deprimata. Ea era pe moarte. Avea adesea dureri
cumplite. in cele din urma a reu?it sa-~i ia viata in maini ?i asta
c::Iflbert
dintreEllis,
cei mai influenti
eel care teoreticieni
a elaborat Tempia din istoria psi-
Comportamen-
hoterapiei. In anii '50, cand aceasta disciplina era dominata in prin-
mtr-un moment in care mai avea foarte putin timp la dispozi-
cipal de psihanali~ti, Ellis a dezl'oltat 0 forma comprehensiva de te-
tie. Era mdreptatita sa se simta dezgustata, sa fie furioasa -
rapie care ii ajuta pe oameni sa examineze felul in care gandurile ~i
~i evident, deprimata - ?i, cu toate acestea, pana la ultima su-
convingerile lor interioare Ie determina sentimentele ~i comporta-
flare ea a refuzat sa devina victima disperarii ?i a durerii.
mentele. Aceasta s-a numarat printre primele terapii de scurta du-
raJa ramanand una dintre cele mai populare abordari din practica
tempeutica actuala.
In ultimele decenii, Al a activat la Institutul Albert Ellis din New
York. De aici el a desfa~urat numeroase calatorll prin toata hllnea,
ocazie cu care a contribuit la promovarea metodelor cognitive. Con-
tributiile sale academice sunt de-a dreptul uimitoare, elfiind autorul
a peste ~ase sute de articole ~i aproape ~aizeci de carti. Prima sa car-
te, How to Live with a Neurotic (Cum sa traie?ti cu un nevro-
tic), a scris-o acum cincizeci de ani. De atunci, el a publicat 11ll1ne-
roase carfi pentru profesioni~ti, cum ar fi: Reason and Emotion in
Psychotherapy (Ratiune ~i emotie in psihoterapie) ~i Growth
Through Reason (Ratiune ~i educatie), doua lucrari foarte cunos-
cute care au lansat rel'olutia terapiei cognitive. Totodata el a scris zeci
de carfi destinate publicului larg despre cum sa aplici strategiile C011l-
portamentului rational-emotil' pentru a contracara pattern-urile de
gandire irationale ~i de auto17pamre, Printn' cele mai populare lucrari
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 177

ale sale se numiirii: A Guide to Rational Living (Ghid pentru - Dorothy avea practic tot ce exista sub soare in materie
traiul rational), Sex Without Guilt (Sex tara vina); How to Con-
de simptome pe care eu incerc sa Ie modific prin terapie. In
trol Your Anger Befor It Controls You (Cum sa ajungi sa-ti con-
primul rand, ea avea un grad scazut de ASN - adica accep-
trolezi mania inainte de ate controla ea pe tine) ~iHow to Stub- tare de sine neconditionata. Ea se desconsidera masiv :;;inu
bornly Refuse to Make Yourself Miserable About Anything - contenea sa se pedepseasca pentru felul in care credea ea ca
Yes, Anything (Cum sa refuzi cu inci'ipatanare sa te simti mi- este. In al doilea rand, era foarte ostila fata de multi oameni
zerabilin orice ocazie - da, in orice ocazie).
din jurul ei ~i practic nu avea ANC (acceptarea neconditiona-
De~i se apropie de varsta de nouazeci de ani,Ellis nu ~i-a pier- ta a celorlalti).
dut prea mult din fntelepciunea sa acerbii ~i din dorinta puternica Ellis ne-a spus ca Dorothy avea un simt critic deosebit de
de a descoperi dit mai rapid posibil esenta comportamentului dis-
acut fata de ea insa~i ~i in special fata de ceilalti. Ea ii supara
functional.
foarte mult pe cei care faceau parte din grupul ei de terapie ~i
din viata ei in general, acuzand ~i blamand din plin pe fieca-
* re in parte pentru ci'inu se ridica la nivelul a~teptarilor ei. 0
* * buna parte din furia ei s-a rasfrant asupra lui Ellis.
Ca ~i cand aceste lucruri nu ar fi fost de ajuns, lui Dorothy
ii lipsea cu desavar~ire ceea ce Ellis nume~te ANV - accepta-
In acest capitol, ne-am dat toata silinta sa pastram pe cat rea neconditionata a vietii. In loc sa incerce 0 oarecare deta~a-
posibil vocea teoreticianului in situatia in care Ellis are un lim-
re, ea se impiedica de orice lucru ii aparea in viata. Era in per-
baj propriu, adeseori presarat cu abrevieri pe care le-a inven- manenta furioasa ~i extrem de intoleranta, motiv pentru care
tat pentru a descrie fenomenele pe care Ie observa. El este, de a reu~it sa-i indeparteze pe aproape toti cei cu care venise in
asemenea, cunoscut pentru modul sau de a vorbi foarte direct contact.
~i taios ... Totodata se poate spune ci'iin cei ~aizeci de ani de - 0 buna parte a ostilitatii ei, a spus Ellis, era adresata
practici'i, Ellis nu a mai intalnit pe altcineva - coleg, student marnei ei pe care 0 considera cea mai mare ticaloasa din lume.
sau client - care sa fi incercat atat de mult, precum pacientul La serviciu, toata lumea era "de-a dreptul insuportabila".
din acest caz, sa-i intre sub piele. A trebuit sa dea dovada de
Cand era in grupul de terapie se certa tot timpul cu ceilalti.
multa hotarare ~i autocontrol pentru a ramane calm in fata sin- De multe ori urla chiar ~i la mine:;;i ma acuza de tot felul de
gurei persoane care I-a invatat cele mai multe lucruri despre in~ela torii.
ce inseamna sa ai rabdare.
Ellis a vazut-o pe Dorothy timp de doi ani atat in cadrul
terapiei de grup cat :;;ial celei individuale. Chiar ~i a~a, ea
simtea ca nu are destule oportunitati pentru a-~i elibera
, ANV
ASN, ANC si mania, astfel ca a inceput sa mearga in paralel ~i la aU te-
rapeut doar pentru a putea lua in bataie doua tinte dintr-o
Descriind cel mai memorabil caz pe care I-a avut ~i care a data.
aparut intr-un grup de terapie pe care il conducea, Ellis ne-a - Nu am vazut niciodata pe cineva atat de inver~unat irn-
familiarizat rapid cu limbajul unic de diagnosticare pe care il
potriva oamenilor. Nu trebuia decat sa pomene~ti pe cineva ~i
utiliza pentru a califica diferitele modalitati in care oamenii imediat i~i dezlantuia furia impotriva lui. Poti sa spui ca era
ajung sa se supere pe ei in~i~i.
un geniu in privinta asta.
.1

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din. sufragerie 179

, dezUintuita
Furia controlaHi si , - Cazullui Dorothy este similar Cll muIte alte cazuri de
tulburari foarte severe de personalitate, a explicat Ellis. Aproa-
In timpul unei ~edinje de grup, Ellis a spus ceva care a pe intotdeauna atat ereditatea cat ~i mediul ambiant duc la
scos-o din minji pe Dorothy. El i-a atras atenjia di fiind tot aceste tulburari. Din cate mi-am dat seama, mama ~i toate ru-
timpul nervoasa ~icu capsa pusa nu va objine niciodata ce do- dele ei pe linie materna au avut tulburari de personalitate foar-
re~te. Din contra! te severe. Cred ca Dorothy ar fi putut sa fie diagnosticata cu
- Nu am auzit niciodata ceva care sa semene cu tirada o tulburare asemanatoare. Cazul ei era totu~i mult mai com-
care a urmat, ~i-a amintit Ellis. Ea s-a dezlanjuit impotriva plicat deoarece prezenta numeroase ~i variate sirnptome. De
mea, a institujiei noastre, a lumii intregi ~i a tot ceea ce-i tre- lavarsta de doi sau trei ani, ea suferea de 0 depresie puterni-
cea prin minte in acel moment. A inceput sa urle la mine ~i sa ca ;;i adeseori avea ganduri sau dorinje sinuciga~e. Bineinje-
ma ameninje ca ma va da in judecata ~i ma va pedepsi. Mi-a les, aceste simp tome se datorau in buna masura unor factori
spus ca nu sunt bun de nimic ~i ca nu 0 ajut deloc. ambientali importanji cum ar fi faptul ca mama ei era extrem
Ceilalti membri ai grupului au incremenit. Ei ~tiau ca daca de intoleranta ~i 0 critica foarte aspru.
se apuca sa vorbeasca cu Dorothy cand era intr-una din faze- - Dorothy nu se aecepta pe sine decEitocazional d\.nd per-
Ie astea, ea 0 sa-~i direcjioneze furia asupra lor. Prin urmare, formanjele ei erau exeesiv de bune. Dar daca facea cea mai
ei 0 evitau iar lucrul acesta nu 0 ajuta deloc ci 0 starnea ~imai mica gre~eala - sau daca altcineva din jurul ei se face a vino-
mult impotriva lor. Din punctul ei de vedere, nu aveau decEit vat de 0 eroare, oricat de mica - ea declan~a un adevarat po-
sa se duca cu toji la dracu' pentru ca nu erau in stare sa 0 aju- top de acuzajii la adresa ei. $i vreau sa spun potop cu P mare!
te cu nirnic.
Ellis s-a straduit foarte mult pentru a 0 face pe Dorothy sa
In privinja relajiilor sale interpersonale exista un aspect injeleaga conceptul de acceptare de sine neeondijionata. Aces-
de-a dreptul straniu. La locul de munca - lucra ca secretara ta presupune ea, indiferent de ceea ce faci ~i de cat de lamen-
- era foarte eficienta. Intr-un fel ea reu~ea sa se abjina sa vor- tabil te porji, sa te aecepF totu~i ~i sa te apreciezi ca persoana
beasca in timpul orelor de lucru, evitand astfel sa intre in con- in continuare. Accepji pacaiosul, a subliniat el, dar nu paca-
tact cu colegii ei atat de straini de eeea ce 0 framanta pe ea. tul. Pur ~i simplu recuno~ti ca ai facut mai pujin decat ji-ai
Asta nu insernna ca ei ii placea cineva de la serviciu - de fapt propus ;;i apoi sa treci mai departe. Trebuie sa inveji din gre-
ea avea un disprej universal faja de ei - dar, intr-un fel, ga- ~eli1etale, nu sa-ji pierzi timpul gandindu-te obsesiv la ele ~i
sise 0 cale de a-~i jine sub control voce a sa critica cel pujin blamandu-te la nesfar~it.
pana ie;;ea de la munca. In repetate randuri, Ellis a pus in discujie aceste lucruri.
De asemenea, elle-a cerut celorlalji membri ai grupului sa ar-
gumenteze ~i sa intareasca aceste idei, iar lui Dorothy i-a fixat
Cum a ajuns ea a~a anumite teme pentru acasa. Cu toate acestea ea a refuzat sa se
supuna ?i a continuat sa fie extrem de critic a ~i de negativis-
L-am intrebat pe Ellis cum poate cineva sa ajunga sa-i uras- ta. Ellis a subliniat in repetate randuri ca Dorothy ca persoa-
ca ataJ de muIt pe ceilalji semeni ~i sa fie atat de critic la adre- na nu era aceea;;i cu eeea ce jacea sau nu jacea.
sa lor. Pentru cei care sunt familiari eu teoria lui despre pute- "Nu e cu putinja ca tu sa te define~ti prin ceea ce faci"
rea gandirii in formarea comportamentului, raspunsullui con- i-a spus Ellis, "pentru ca dad te porji bine ~i prin urmare
stituie 0 excepjie de la regula obi~nuita. e~ti 0 persoana buna, in viitor va trebui sa te porti mereu
180 181
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie

in acest fel. Daca., din anumite motive, te porti rau atunci Cand Ellis ~i ceilalti membri ai grupului i-au sugerat ca
vei deveni din nou 0 persoana rea. Mai mult, daca devii 0 "oroarea" de a sta un timp in picioare intr-un metrou cu greu
persoana rea asta inseamna ca de aici inainte te vei purta poate sa justifice mania ei extrema, Dorothy nici macar nu a
intotdeauna rau." vrut sa admita ca era posibil sa fi reactionat oarecum exage-
Uneori, Dorothy parea ca intelegea ~ica accepta aceasta 10- rat. De fapt, ea credea ca toti ceilalti membri ai grupului sunt
gica a iertarii, dar nu a reu~it sa 0 aplice niciodata in mod con- ni~te ticalo~i, la fel de nedemni de luat in seama ca ~i cei din
secvent. De fiecare data eand e~ua intr-un fel sau altul sau metrou.
eand constata ca cei din jurul ei nu actioneaza perfect, ea lua
acest lucru drept un pacat ingrozitor, de neiertat ~i care nu pu-
tea fi rectificat. Fata care mesteca gum a

Pentru orice terapeut, unul dintre cele mai placute momen-


, extrem de scazuta. fata, de frustrare
Toleranh'i te apare atunci cand intalne~te un caz care este atat de provo-
cator, atat de de parte de orice situatie cu care a avut de a face
De~i Ellis este specialist in tratarea clientilor cu 0 toleran- pana atunci, ineat il obliga sa gaseasca 0 noua modalitate de
ta scazuta a frustrarii, el a marturisit ca nu a mai inUUnit nici- a-I aborda. Ellis a intalnit exact 0 asemenea situatie in momen-
odata pe cineva care sa aiba aceasta problema intr-un mod atat tul in care tehnicile lui cele mai simple ~i mai eficiente, testa-
de serios cum era cazul cu Dorothy. Un exemplu tipic: ca sa te de-a lungul timpului, s-au dovedit incapabile de a strapun-
ajunga la serviciu din Brooklyn unde locuia, ea lua intotdea- ge armura defensiva a lui Dorothy ~i de a pune capat furiei ei.
una autobuzul pentru ca metroul era prea aglomerat ~i ar fi Intr-o seara, ea a ajuns la ~edinta de terapie de grup intr-o
putut sa nu gaseasca nici un loc liber. Se trezea cu 0 ora mai stare de furie salbatica. (Dad Dorothy era suparata, tot mapa-
devreme decat era necesar, ca sa fie absolut sigura ca va sta pe mondul era la curent cu ce se intamplase.) La ora 7.30 diminea-
scaun pana va ajunge la destinatie. ta, in drumul ei catre serviciu, ea s-a trezit (statea jos!) intr-un
Dorothy se intorcea de la serviciu la 0 ora de maxima aglo- metrou foarte aglomerat in care aproape d nu putea sa respi-
meratie astfel ca era imposibil sa gaseasca un loc liber ~i era re. In vagon se afla 0 fetita de vreo zece ani care mesteca guma
nevoita sa stea in picioare. Ce credeti ca facea? Ea incepea sa ~i facea baloane pe care Ie spargea cu muIt zgomot. Din cauza
planga pentru ca era foarte furioasa pe toti acei oameni care aglomeratiei Dorothy nu putuse sa scape de ea. Douasprezece
stateau pe scaune ~i care "nu aveau absolut nici un drept sa ma ore mai tarziu, cand povestea grupului despre acest incident,
lipseasca de un loc pe care eram complet indreptatita sa-l am!" Dorothy era inca extrem de furioasa din cauza "lipsei incredi-
Prin urmare, aproape in fiecare seara din cursul saptamanii, de bile de respect ~i a egoismului ingrozitor" de care dad use do-
indata ce intra intr-un metrou aglomerat ea izbucnea intr-o cas- vada fetita. "Am simtit nevoia acuta sa 0 omor pe fata aceea
cada de lacrimi ~i de bocete aprinse. Ceilalti calatori incepeau care mesteca guma!" a strigat ea in fata grupului.
imediat sa se alarmeze gandindu-se ca este bolnava ~i, in mod "A~ omori-o chiar acum, a~ taia-o intr-un milion de bucati
inevitabil, cineva renunta la locul sau in favoarea femeii inne- ~ia~ distruge-o complet! Nu! A~ taia-o in dOlll'i milioane de bu-
bunite. Dar nici asta nu 0 lini~tea: inca vreo douazeci de minu- cati ~i i-a~ arata ce jigodie a fost pentru ca m-a tinut cu cruzi-
te continua sa planga ~i sa tipe, urandu-i de moarte pe toti cei me in trenul acela aglomerat. Mi-ar placea atat de muIt sa 0
care se aflau in tren, inclusiv pe cel care-i oferise locul. spintec in bucati! Merita asta!"
182 Mumia de la masa din sufragerie
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Ellis a vazut 0 gramada de lucruri la viata lui, dar explo- Ellis s-a uitat din nou la cei din grup ~i a intrebat:
zia asta intrecea orice. Oare Dorothy exagera cand spunea ca ,,$i ce altceva credeti ca.mai face Dorothy?"
i~i dore~te cu disperare sa 0 omoare pe fetita de zece ani? "Ea «ingrozitore~te»", a strigat Dan, un alt membru al
Dorothy a confirmat cele mai negre temeri ale grupului grupului, iar cc'l.tivaau inceput sa ritda aprobator. Celor din
continuand in acela~i stil: grup Ie placea sa 0 infrunte pe Dorothy pentru ca aceasta obi~-
"Chiar daca a~ fi arestata ~i condamnata pentru uciderea nuia sa se amestece in problemele tuturor.
fetei tot ar merita! Fiarele egoiste ca ea ar trebui exterminate _ "Bine", I-a incurajat Ellis. "Dan, explica-i lui Dorothy ce ai
~i a~ fi extrem de fericita sa fiu trimisa pe scaunul electric pen- vrut sa spui. Noi am discutat despre lucrurile astea de nenu-
tru di am spintecat-o in bucati mici ~i am scuipat apoi pe €Ie!" marate ori, dar lui Dorothy i-a fost foarte greu sa inteleaga ca,
"Nu inteleg ce a fost atat de ingrozitor, a abordat-o preca- de~i unele lucruri pot fi incomode, numindu-le ingrozitoare,
ut 0 membra a grupului, ca a trebuit sa cedezi in fata unui noi nu Ie schimbam ci mai degraba Ie facem sa apara ~i mai
plescait de gum a din metrou. Am vazut lucruri ..." rele decat sunt in realitate."
"Tu nu ai fost acolo!", a tip at Dorothy la ea. "Nu ~tii cat de "Doar prin faptul ca i~i spune incontinuu ca zgomotul ba-
tare se auzea! A fost unul dintre cele mai ingrozitoare lucruri loanelor sparte de catre fetita este catastrofal ~i de nesuportat,
pe care Ie-am auzit vreodata. Nu numai pu~toaica aia ingro- Dorothy nu face decat sa se supuna unei forme cumplite de
zitoare ~inepoliticoasa ar trebui sa fie trimisa intr-un lagar de tortura. Ea sustine ca acesta este cel mai rau lucru care i s-a in-
concentrare, dar ~i parintii ei ar trebui bagati la inchisoare ~i tamplat vreodata ~i ca nimic nu poate fi mai rau."
pedepsiti aspru pentru ca au educat-o in felul acesta. Da, in- "Dan, spune-i asta lui Dorothy", I-a indemnat Ellis in mo-
chi~i ~i pedepsiti!" mentul in care a observat ca acesta se uita la el atunci cand
"Stai putin", a intrerupt-o Ellis. "Uita-te la tine ~i la lucru- vorbea. "Eu ~tiu destul de bine lucrurile astea."
rile pe care Ie spui." Intorcandu-se cafre membrii grupului, el Membrii grupului au ras nervos, nu atat din cauza glumei
a intrebat: "Poate cineva sa 0 ajute pe Dorothy sa-~i dea sea- ci pentru ca a~teptau din moment in moment ca Dorothy sa
ma ca lucrurile pe care Ie spune cu atata convingere sunt ira- explodeze din nou.
tionale, de-a dreptul nebune~ti? Am discutat de ati'Heaori de- Dan a incercat sa se uite la Dorothy. Se vedea ca ii era tea-
ma sa 0 infrunte.
spre asHel de situatii incat ~titi foarte bine ca de fapt fetita
aceea nu are nimic de-a face cu furia lui Dorothy. De fiecare "Spuneam ca ea ... Adica, spuneam ca tu, Dorothy, exage-
data, ea ~i-o provoaca singura iar voi puteti sa-i ariHati cum rezi ~i faci din incidentul acesta mic 0 adevarata catastrofa. Ai
sa inceteze sa mai reactioneze asHe!." fi putut mai degraba sa-ti spui: «Da, zgomotul pe care il face
"Dorothy are probleme serioase cu folosirea verbului «a copilul asta mestecand guma este suparator dar in nici un caz
trebui»", a strigat 0 femeie din grup, apoi s-a li'isat cat mai in nu este ingrozitor sau terifiant»"
jos pe scaunul ei. A urmat tacere deplina. Inainte sa continue discutia, cei din
Altul a sugerat: grup voiau sa vada daca cele spuse de Dan ~i-au atins tinta.
"Ea i~i spune ca fetita nu ar trebui sa se poarte a~a - ca Dorothy nu scotea nid un cuvant. Ellis nu-~i dadea seama
trebuie sa fie mai atenta." daca ea se gandea la cele ce i se spusesera acolo sau daca era
"Asta a~a e", a incuviintat Ellis. "Dorothy, tu «trebuie~ti» pur ~i simplu bosumflata.
peste tot. Pretinzi ~i ordoni ca aceasta fetita sa fie altfel de cum - Pentru un timp, ~i-a amintit Ellis, am continuat dialogul,
este doar pentru ca te deranjeaza mestecatul ei de guma." iar Dorothy ne-a uimit prin calmul de care a dat dovada. Ea da-
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 185

~ea din cap in semn ca injelegea ceea ce Ii spuneau cei din grnp. cauza fetijei. Ea a admis (de~i nu-i facea pHicere) ca fetija avea
In cele din urma, ~i-a dat seama ca ceea ce se petrecuse in me- tot dreptul sa mestece guma~i sa sparga baloanele pe care Ie
trou nu era deloc ingrozitor. Oar tot a ramas furioasa. facea ~i, cu toate ca acest comportament este nepoliticos, nu
reprezinta sH\r~itullumii. Dar inainte ca Ellis sa apuce sa 0 fe-
licite pentru acest pas, Dorothy a inceput sa peroreze pe 0 alta
Tema pentru acasa tema, indreptandu-~i de data aceasta mania impotriva lui pen-
tru ca,spunea ea, ii luase al naibii de mult sa 0 ajute.
Ellis i-a dat lui Dorothy 0 tema pentru acasa - ea trebuia "Dite", i s-a adresat Ellis, "chiar acum; in momentul aces-
sa-~i combata cu multa forja ~i hotarare convingerea ei irajio- ta, cand e~ti ata! de pomita impotriva mea, ce iti spui in sinea
nala ca fetija din metrou gre~ise ~i ca trebuia sa fie pedepsita ta care te face atat de furioasa?"
~i incartirnita pentru ca fusese "ingrozitor de egoista.". Doro- "Ca e~ti un idiot", a ripostat Dorothy. "Ce zici de asta pen-
thy a acceptat aceasta sarcina ~i a fost de acord sa se intoarca tru inceput?"
saptamana urmatoare ~i sa spuna ce a facut. "Bine", a raspuns calm Ellis. 0 ~tia pe Dorothy de atMa
"Ti-ai facut tema?" a fost intrebata Dorothy la urmatoarea vreme inca! acum era mai degraba amuzat de stilul ei. "Asta
~edinja. e tot ce poW"
"Mda", a raspuns ea sfidi'itor. ,,~i ce?" "Ma intreb daca ai reu~it vreodata sa ajuti pe cineva cu ra-
"Ei bine", a incurajat-o Ellis sa continue, "cum te simji hatul asta. REBT are cu siguranta partile ei bune dar nu in fe-
acum?" lul in care 0 faci tu. ~i chestia asta pe care tu 0 nume~ti insti-
"Cum ma simt?" a tipat Dorothy, "vrei sa ~tii cum ma simt tut. .. nu-mi vine sa cred ca cineva e in stare sa lucreze aid
acum?" Pe masura ce se ambala vocea ei devenea din ce in ce pentru mai mult timp. Eo tampenie ce ne inveti tu aici! Tu nu-
mai ascutita. "A~ vrea sa 0 strang de gat pe fetija aia pana se me~ti asta terapie?"
ineaca cu gum a ei de mestecat cu tot. Merita sa lloara pentru "Sa presupunem ca tot ce spui tu este adevarat", a accep-
comportamentul ei necioplit." tat Ellis. "Sa presupunem ca mi-am facut absolut ingrozitor
Ceilalti membri ai grupului erau din ce in ce mai ingrijo- treaba cu tine ~i ca toata lumea este de acord ca sunt al naibii
rati ~i mai speriati. ~tiau ca Dorothy nu 0 va urmari pe fetita de prost ca terapeut. Sa presupunem ca terapia pe care 0 fa-
ca sa 0 omoare, dar nu mai vazusera niciodata pe cineva care cern noi aici la institut este cea mai rea din cate au existat vre-
sa fie ata! de suparat pentru un lucru de-a dreptul insignifianl:. odata. La ce bun sa te infurii pe mine? In felul asta nu-ti faci
Ellis a insistat ca ea sa-~i termine tema pe care i-o dad use cu decat rau ~i cu siguranja ca furia ta nu te va ajuta sa ma
o saptamana in urma. schimbi."
Dorothy s-a intors saptamana urmatoare ~i a dec1arat ca a Oridit de ciudat ar parea, Dorothy a continuat sa vina la
continuat sa se gandeasca la fetita ~i la faptul di voia sa se raz- terapie, de~i sustinea ca lucrul asta 0 ajuta foarte putin. Ce-i
bune pe ea. Perseverent ca intotdeauna, Ellis i-a cernt pentru drept, nu prea avea de ales. Avea treizeci ~i cinci de ani ~i 0
a treia oara lui Dorothy sa-~i puna in discutie pretentiile ei ira- buna parte din viata ei ~i-o petrecuse la ~edinjele de terapie.
tionale fata de ceilalji pana in momentul in care va inceta sa In momentele in care renunja sa mai ceara ajutor, anxietatea
mai fie furioasa. ~i depresia ei se accentuau.
Se pare ca a treia oara cerinja lui a fost indeplinita. In cele Mai tarziu, Dorothy a inceput sa aiba probleme medicale
din urma, Dorothy a spus ca a incetat sa mai fie furioasa din serioase. Ea a consultat mai multi doctori, dar pentru ca era 0
186 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie
persoana atat de dificila ;:;ide refractara la recomandarile doc-
tulburari grave de personalitate sunt aproape alergici la acest
torilor, ea nu a reu;:;itsa se ingrijeasca de sanatatea ei mai mult fel de iertare profunda ;:;icel mai adesea raman illtepeniti la
decat de celelalte aspecte ale vietii ei.I s-a spus ca are 0 forma un nivella care nu contenesc sa se condamne pe ei in;:;i;:;i;:;ipe
serioasa de cancer ;:;ica trebuie sa se opereze urgent pentru ea cei din jur. Din nefericire, ei sunt nascuti ;:;icrescuti in spiritul
altfel risca sa moara. In cele din urma s-a dus sa se programe-
prejudicierii oamenilor, inclusiv a lor in;:;i;:;i.Lor Ie place sa fie
ze pentru operatie, dar boala ei avansase deja foarte mult ;:;i
implicatiin relatii terapeutice de lunga durata, dar cel mai
nu mai putea fi controlata. Dorothy a murit singura, fara rude .adesea nu iau in seama indicatiile terapeutilor. La randullor,
sau prieteni. Dar in ultimele sale zile ea s-a impacat cu gan-
iterapeutii au adesea dificultati in a ajunge la 0 acceptare ne-
dul ca va muri ;:;ia folosit ceea ce a invatat la terapie pentru a iconditionata a lor in;:;i;:;i;:;ia clientilor lor. Acest lucru este va-
ajunge la pace cu ea insa;:;i;:;icu lumea. labil mai ales atunci cand au de-a face cu clientii neobi;:;nuit
.de dificili cum era de exemplu Dorothy; adeseori ei sunt ten-
Ce a invatat tati sa-i condamne pentru "rezistenta" lor - ;:;i,bineinteles, ei
, Ellis se condamna frecvent ;:;ipe ei in;:;i;:;i pentru ea nu au fost in sta-
. re sa obtina rezultate deosebite in tratarea aeestor "rezistori".
La fel ca in cele mai multe din cazurile memorabile relata-
..Prin urmare, daca 0 tehnica de terapie se dovede;:;te a nu fi
te in aceasta carte, acem:;tapacienta neobi;:;nuita a avut un im-
prea eficienta, ei pot sa incerce ;:;ialte metode, sperand ea in
pact semnificativ asupra a ceea ce Ellis a avut de invatat atM , cele din urma una dintre ele va avea, in mod miraeulos, suc-
despre terapie cat ;:;idespre el insu;:;i ;:;idespre limitele meto- ees. Ei refuza sa admita ca, in multe cazuri, nu exista nici 0
dei sale. Eli;:;i aminte;:;te ca in anii '50, cand a inceput sa dez- tehnica de terapie care sa fie foarte efieienta in tratarea indi-
volte REBT, oamenii despre care se spune astazi ca au tulbu- vizilor care sunt complet intepeniti in comportamentele lor
rari de personalitate erau diagnosticati la ace a data ca fiind la mareate de tulburarile de personalitate.
limita psihotici. Cand totul a luat sfar;:;it,Ellis ;:;i-adat seama ca Dorothy fu-
- De fapt, ei pot fi considerati un fel de psihotici la limi- sese 0 pacienta deosebit de interesanta. Cazul ei I-a supus unor
ta, a spus Ellis, pentru ca, pe langa sentimentele ;:;iconvinge- incercari eare-i fusesera complet straine pana atunci. In felul
rile lor distructive, ei au deficiente cognitive, emotionale ;:;i aeesta, el a fost stimulat sa dezvolte noi modalitati de a intra
comportamentale grave sau handicapuri biosociale. Atat fac- lneontact eu oamenii la care terapia cognitiva traditionala nu
torii genetici cat ;:;icei ambientali joaca un rol important in for-
putea sa ajunga.
marea acestor personalWlti toxice ;:;iIi fac ingrozitor de dificili - Dorothy era 0 adevarata paeoste, a constatat Ellis ell
pentru cei din jur. Chiar ;:;icei mai buni terapeuti au probleme simpatie, dar m-a ajutat foarte multo Daca am putut sa lucrez
serioase in a-i aborda.
eu ea inseamna ca pot sa lucrez eu oricine.
Ellis crede ca, intr-un fel, ace;:;tiindivizi sunt ;:;imai greu de
tratat decat psihoticii propriu~zi;:;ipentru ca ei au mari dificul-
tati ill acceptarea neconditionata a lor in;:;i;:;i;:;ia celor care au
acela;:;itip de disfunetii.
Ellis a eontinuat:
- In vreme ce "nevroticii normali" pot sa invete destul de
u~>orin cursul terapiei acceptarea neconditionata, pacientii cu
Mumia de la masa din sufragerie

In ultimul timp, Keeney a studiat pi a scris despre practicile


CAPITOLUL TREISPREZECE de vindecare din Japonia (Ikuko Osumi, maestru japonez in
Seiki Jutsu), Africa (Vracii bo~imani din Kalahari), America
Bradford Keeney de Nord (Gary Taurul Stant, Omul Lakota Yuwipi), Insulele
Caraibe (Shakerii din St. Vincent) pi din multe alte regiuni ale
lumii.
Brad este viceprepedinte al Funda!iei Pietrele Rasunatoare, din
Vraci ul care Philadelphia, organiza!ie a carei men ire este sa faca cunoscute prac-
ticile alternative de vindecare din diverse culturi. De asemenea, el
nu a avut niciodaHi 0 viziune este profesor de consiliere psihologica la Fullerton, Universitatea de
Stat din California, pi antropolog culturalla Institutul de cercetare
a proceselor mentale din Palo Alto, California. Locuiepte In Tucson,
Arizona.

*
* *
cea mai eclectica colec!ie de carli semnate pi de preocu-
~ radford
pari Keeney artrebui
in domeniul sa primeasca
cercetarii. premiul pentru
Profesor universitar pi te-
rapeut in trecut, iar arum antropolog cultural pi critic social - ca- Inainte de a trece la relatarea cazului sau, Keeney a tinut
riera lui Keeney se imparte astfel in etape diferite, fiecare dintre ele sa ne precizeze ca inca de la inceputul carierei a avut 0 ati-
cautand sa integreze munca sa de dinainte. tudine sceptica fata de diversele ~coli de psihoterapie care
EI a scris carpi clasice In domeniul terapiei, cum ar fi: Improvi- existau la acea data. In opinia lui, cele mai reu~ite terapii la
sational Therapy (Terapie improvizata), Aesthetics of Change care a asistat sau la care a participat au fost acelea in care se
(Estetica schimbarii) pi Mind in Therapy (Procesele mentale in
lucra independent de sistemele terapeutice formale ~i in care
terapie). De asemenea este autorul unor lucrari populare despre fe-
oamenii intrau pur ~i simplu in contact unii cu altii intr-un
nomenele culturale: Crazy Wisdom Tales for Dead Heads: A mod creativ.
Shamanic Companion to the Grateful Dead (Pove~ti de inte-
- Am fost un cinic. radical, a spus Keeney, foarte impre-
lepciune nebuna pentru capete moarte: Un ghid ~amanic de-
sionat de mi~carea antipsihiatrica precum ~i de abordarile mai
spre mortul recunoscator) pi The Lunatic Guide to the David
exotice. Am pastrat intotdeauna acest spirit ~i el m-a facut sa
Letterman Show (Ghidullunatic al spectacolului lui David
fortez limitele in munca mea. Cred ca propria mea evolutie ca
Letterman). ;>inu in ultimul rand el a oferit publicului larg 0 se-
rie de carpi printre care se numara: Everyday Soul: Awakening
antipsiholog are prea putin de-a face cu vreo tehnica terape-
the Spirit in Everyday Life (Sufletul de zi cu zi: Mobilizarea utica sau cu vreo ~coala de gandire. In timp, am devenit din
spiritului in viata de zi cu zi) pi The Energy Break (Upsa de ce in ce mai interesat sa Ie ofer oamenilor 0 serie de sugestii
energie). In Shaking Out the Spirits (Izgonirea spiritelor), Ke- care sa Ie fie utile in viata.
eney povestepte cum a ajuns sa renun!e la cercetarea universitara Este bine sa aveti in minte aceste remarce introductive ale
clasica pentru a investiga metodele de 'oindecare indigene pi pama- lui Brad atunci cand yeti urmari povestea unui caz foarte ne-
nice. obi~nuit condus de un terapeut foarte neobi~nuit.
190 Mumia de la mas a din sufragerie 191
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Primele impresii Traditii


,

Nate era un individ cu 0 infati~are izbitoare. Greutatile prin Brad i-a primit pe cei trei I:nsufragerie. Nate statea la mij-
care trecuse I:ilasasera 0 serie de cicatrice pe nas ~i pe frw1te. loc, intre soFa sa Melanie ~i prietenul sau Ken. Ei au palavra-
Inca mai pastra alura specifica meseriei de carmaci pe care 0 git 0 vreme despre cuno~tintele lor comune ~i despre locurile
avusese candva: corpolent, musculos ~i nemi~cat ca 0 stanca. in care fusesera I:mpreuna. Keeney a a~teptat rabdator fara sa
aduca yorba vreodata de motivul vizitei lor. Cei trei nu aveau
Parull:i era prins intr-o coada care-i atarna mult pe spate.
decat sa abordeze acest subiect I:nmomentull:n care se sim-
Nate avea 0 voce blanda, expresiva, care contrasta puter-
nic cu prezenta lui impunZitoare. Nu vorbea prea mult, dar teau pregatiti.
atunci cand 0 facea, cuvintele lui erau calde, profunde. In tre- "E adevarat ca acest lucru nu prea este luat in serios", a in-
cut, fusese un fel de vraci al poporului sioux, iar acum ajun- ceput Nate povestea sa, "dar trebuie sa spun ca sunt un maes-
sese conducatorul acestor oameni. Cu mult timp in urma I:nsa, tru al practicilor traditionale. Eu I:iajut pe oameni sa faca lu-
Nate facuse 0 serie de gre~eli din cauza carora a avut proble- crurile care sunt cu adevarat importante in cultura noastra. Ii
me serioase. ajut sa I:nvete cum sa aiba grija de ei. Ii I:ndrum catre acele
- Avea mersul unui american original care a trecut prin sweat lodges unde ne rugam ~i comunicam cu Creatorul. Ii ajut
viata cu bautura, relatiile ~i cu tot soiul de lucruri care te de- sa se pregZiteasca sa mearga sa stea singuri pe un deal pentru
barca in cele din urma in inchisoarea federala, ne-a spus Kee- a posti ~i a avea viziuni."
ney. Acum, Nate avea ca unic tel in viata sa-i ajute pe cei care Dupa fiecare dintre aceste declaratii, Melanie dadea solemn
erau dependenti de droguri. din cap, pentru a confirma ca ceea ce spunea sotul ei nu nu-
Nate I-a contactat pe Keeney la sugestia unui membru al mai ca era adevarat dar reprezenta in acela~i timp Adevarata
tribului care auzise ca Brad lucrase cu americanii ~i cu alte po- Natura a Lucrurilor. Spre deosebire de sotia Iui Nate, Ken pa-
pulatii indigene. I se spusese ca, spre deosebire de ceilalti albi, rea cam plictisit de toata aceasta poveste, ca ~i cum batuse un
Keeney era 0 persoana care avea rabdare sa te asculte. drum prea lung doar ca sa auda a~a Ceva.
Nate s-a dus sa-l intalneasca pe Keeney la el acasa. A venit "Potrivit traditiei mele", a spus Nate cu vocea lui blanda,
insotit de un barbat ~i 0 femeie. Aceasta din urma era sotia lui, "pentru a afla adevarata cale a vietii noastre trebuie sa stam 0
Melanie. Era 0 femeie a~ezata ~i foarte serioasa. Arareori zam- vreme izolati de ceilalti, postind ~i spunand rugaciuni. A~tep-
bea. Keeney a putut observa ca avea un respect deosebit fata tam in acest fel 0 viziune care va da vieW noastre 0 semnifi-
de traditiile indigene. Avea ni~te ochi iscoditori carora nu Ie catie aparte ~i ne va indica totodata ce trebuie sa facem."
scapa nimic. "Da", I-a incurajat Keeney. ,,$tiu lucrurile acestea."
Omul care venise cu Nate era Ken, prietenullui, care ara- Nate a tacut cateva momente ca 9i cum ar fi incercat sa se
ta mai degraba a om de afaceri decat a indian. Avea un par decida cat de departe sa mearga cu toata povestea asta. El s-a
tuns foarte scurt ~i purta pantaloni kaki ~i 0 cama$a albastra. uitat la sotia lui cautand incurajare, dar Keeney nu a observat
Aceasta era intr-un contrast evident cu Nate, care purta blugi, nici 0 reactie vizibila din partea acesteia. Melanie statea pur ~i
cizme de cowboy ~i un tricou care avea imprimat un slogan simplu nemi~cata, uitandu-se la sotul ei cu 0 expresie de de-
activist american. Ken era administratorul centrului de trata- votament total.
ment din rezervatie. "A?adar, Nate", I-a indernnat Keeney, "care e problema?"
Mumia de la mas a din sufragerie 193
192 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

"Hm", a ezitat el, "mi-e ru~ine sa va spun de ce am venit. Brad 9i Nate i-au lasat singuri pe Melanie ~i pe Ken ~i au
Nu vreau ca oamenii mei sa afle despre asta." coborat scarile la subsol. Keeney avea acolo 0 dimaruta m care
"Inteleg." fostul proprietar obi9nuia sa depoziteze vinul. Era solid con-
"Dupa cum ~titi, eu ii ajut pe oameni sa aiba viziuni m le- struita, aproape izolata din punct de vedere fonic ~i complet
mtunecata.
gatura cu viata lor. Ma supun tuturor ritualurilor ~i actionez
potrivit culturii mele, iar oamenii ma ~tiu drept 0 persoana Ei au intrat in camaruta, au stins lumina ~i s-au a~ezat pe
spirituala. Dar ..." podea fata in fata ~i cu pieioarele ineruci~ate. De altfel, trebuie
Nate s-a intrerupt din nou, gandindu-se, a~teptand, stra- sa mentionam ca eele mai multe ritualuri ale amerieanilor in-
duindu-se poate sa ia 0 hotarare. Era un lucru extrem de ne- digeni se desfa~oara pe mtuneric. Keeney intentionase sa ara-
obi~nuit ca un vraci de statura lui sa se decida sa aiba mcre- te respect fata de cuItura lui Nate, mergand mtr-un loe special
dere mtr-un alb ~imai ales sa vorbeasca cu el despre chestiuni care era separat de spatiul destinat preocuparilor de zi eu zi.
legate de cele mai sacre ceremonii ale poporului sau. Vechea pivnita de vinuri era loeul perfect pentru aeest seop.
"Dar", a repetat Nate, cu capul m pamant, "eu nu am avut "Nate", a meeput Keeney de indata ee s-au a~ezat, "mcear-
niciodata 0 viziune ... eu personal nu am avut niciodata 0 vi- ca sa-ti la~i mintea libera. Lasa-te purtat oriunde simti ca iti
ziune ... nu ~tiu de ceoAm vorbit cu cei mai m varsta. Ei m-au va face placere. Haide sa stam lini~titi."
dus pe deal sa tin post ~i sa ma rog. Am facut toate aceste lu- "Ho", a raspuns Nate, euvantul sioux pentru afirmatie.
cruri, ~i Ie-am facut cu sinceritate, dar nu am avut niciodata 0 "S-ar putea sa simti nevoia sa vorbe~ti, sa canti, sa te rogi
sau sa faci alteeva."
viziune." Nate ~i-a ridicat apoi capul, s-a uitat drept m ochii
lui Keeney ~i i-a spus: "Vreau sa ma ajutati sa am 0 viziune." Pentru diteva minute au stat intr-o taeere deplina, dupa
care Nate a meeput sa cante un cantee traditional sioux pe care
Keeney nu-l ~tia. La ineeput a cantat incet, iar dupa aeeea din
Camera intunecata. ce m ee mai tare ~i eu mai muIta pasiune. 0 data ee Keeney a
prins ritmul ~i sunetele, i s-a alaturat lui Nate ~i amandoi au
Este important sa ~tim ca la acea data Keeney era pe punc- cantat 0 vreme impreuna. Cantau eu insufletire. Cantau eu un
tul de a renunta la tot ceea ce invatase despre psihoterapie. devotament absolut fata de sunete. Keeney nu avea nici eea
Cu cativa ani mainte el caHitorise in regiuni indepartate ale mai mica idee ce insemnau aeestea, cu toate aces tea il pe
lumii - ajungand pana la bo~imanii din Africa ~i la aborige- aeompania pe Nate.
nii din Australia - 9i lucrase cu triburile de americani indi- Dupa cateva minute, Keeney s-a simlit transportat mtr-o aIta
geni, msu~indu-~i 0 buna parte din metodele de vindecare in- stare. Cei doi stateau m spatiul acela mie, mtr-un mtunerie de-
digene. Aceste experiente I-au mzestrat cu 0 cunoa9tere care savar~it, 9i eantau din rasputeri. La un moment dat, in mintea
are foarte putin de-a face cu ceea ce noi numim terapie tradi- lui Keeney a meoltit 0 idee. Nu ~tia de unde a aparut sau cu ee
tionala. Daca ar fi tratat cazullui Nate a~a cum ar fi facut-o seop, dar ideea a meeput sa se dezvolte ~i sa eapete 0 forma.
un terapeut, reactia lui ar fi fost foarte diferita de cea care a
urmat.
"Hai sa mergem jos, Nate", a spus Keeney, ,,9i sa facem Tratamentul celor douasprezece crengi
ceea ce 9tii tu ca trebuie facut in asemenea situatii: hai sa ne
rugam impreuna." "Nate, mi-a venit 0 idee ~i a~ vrea sa ti-o imparta~esc."
194 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 195

"DaN, a raspuns el incerd\nd sa-~i ascunda nerabdarea. Era "Vreau ca ramurile sa fie a~ezate astfel incat, atund cand
disperat sa gaseasca 0 ie~ire din situatia stanjenitoare in care stai intins in pat, centrul cercului sa se aHe chiar in dreptul ini-
se aHa. Nu putea fi nimic mai ru~inos ~i mai umilitor pentru mii tale. Chiar in centrul cercului trebuie sa pui 0 ofranda, ni~-
un vraci decM sa admita ca.nu a avut niciodata 0 viziune. Se te tutun de exemplu."
simtea ca un impostor, indrumand oamenii catre 0 ca.latorie Cei doi barbati s-au ridicat, s-au imbrati~at ~i au inceput sa
spirituala in care el nu fusese niciodata. Aceasta era cea mai urce scarile inapoi in sufragerie.
teribila criza existentiala prin care putea sa treaca cineva aHat Jnainte sa ne intoarcem", I-a instruit Keeney, "a~ vrea ca
in pozitia lui. toate aces tea sa ramana doar intre noi doi. Nu trebuie sa spui
"Te vad ducandu-te intr-o padure", a continuat Keeney. nimanui ce fad ~i din ce motiv."
"Aceasta este aproape de rezervatia in care locuie~ti tu. ~i uite "Nici lui Melanie?"
ce vreau sa faci. Odata ajuns in ace a padure culege douaspre- "Nu, asta este doar intre tine ~i Creator."
zece crengi. Ramurile astea nu trebuie sa fie mai lungi de ju- Justificarea aceasta i s-a parut perfecta lui Nate, pentru ca.
matate de metru. Taie 0 ramura care este indreptata spre sud, la urma urmei a~a se face au lucrurile intre membrii tribului
lui.
cea catre care te conduce Spiritul. Apoi 0 alta, din nord. Cule-
ge apoi una din est ~i alta din vest. Celelalte trebuie sa provi- Cand au ajuns sus, Melanie ~i Ken discutau despre ex-
na din diferite puncte cuprinse in spatiul desemnat de punc- cursiile in care mergeau pentru a aduna pietre din care se
tele cardinale." faceau pipe pentru tineri. Ei erau curio~i sa afle ceea ce se
Lui Keeney i s-a parut ca.-Ivede pe Nate incuviintand din petrecuse jos, dar ~i-au dat seama di e mai bine sa nu in-
cap in intuneric. trebe. In cele din urma, ~i-au strans lucrurile ~i au plecat.
"Insemneaza cu atentie fiecare creanga astfel indit sa ~tii Keeney a ramas in pridvor intrebandu-se ce va face Nate.
de unde provine fiecare." Dar era inca ~i mai curios sa afle de unde venise propria
"Ce trebuie sa fac cu ele?" a intrebat Nate. lui viziune referitoare la tratamentul cu cele douasprezece
"Vreau ca in timp ce aduni aceste ramuri sa te gfll1de~tidi crengi.
e~ti in ca.utarea unei viziuni. Trebuie sa-i marturise~ti Mamei In timp ce se indreptau catre ma~ina, Keeney I-a auzit pe
Natura dorinta ta sincera ~i ca e~ti decis sa 0 aduci la indepli- Nate spunandu-i sotiei lui: "A fost bine acolo, jos."
nire. Arata-i ca nu te abtii in vreun fel."
"Cum sa fac asta?" a intrebat Nate.
"Te vei duce in padure ~i vei cere permisiunea sa fii con- o sapHimana mai tarziu
dus la fiecare dintre crengile astea ... Fiecare creanga trebuie sa
fie speciala." "Brad, sunt Nate."
"Am inteles." "Nate! Ce mai faci?" Keeney fusese ingrijorat 0 vreme pen-
tru ca.Nate nu dadea nici un semn. La un moment dat insa s-a
"Apoi te vei duce cu crengile acasa ~i Ie vei a~eza sub pa-
tul tau in forma de cerc. Fiecare creanga trebuie sa fie in- gandit ca. lucrurile i~i urmau cursullor firesc ~i ca trebuia sa
aiM rabdare.
dreptata in directia sa initiala, cea care a fost luata din sud
trebuie sa fie indreptata inspre sud ~i a~a mai departe. Ai in- "Omule, simt ca explodez. Nu ~tiu ce ai facut sau despre
teles?" ce a fost yorba, dar eu am facut ce mi-ai spus."
"Ho." "Uuuh!"
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 197

"M-am dus m padure exact cum mi-ai spus. Am gasit cren- Cateva luni mai tarziu, Keeney a aflat intr-adevar ce se in-
gile pe care Spiritul mi le-a aratat. Le-am pus sub pat a;;a cum tamplase cu Nate. Pornind de la viziunea pe care a avut-o, in
m-ai mvatat." care i;;i lua zborul din corp ;;i se vedea pe el insu;;i copil, Nate
"Cu tutunul drept ofrand a?" a pornit intr-o cautare vizionara incerdnd sa rezolve 0 serie
"Binemteles. ~i dupa aceea m-am dus ;;i m-am culcat. Am de probleme din copilaria lui, lucru care, credea el, l-ar fi aju-
avut un vis. Oar dnd m-am trezit visam m continuare." tat sa devina un vraci mai bun. El ;;i Melanie au calatorit pe
Keeney ;;i-a dat seama ca Nate vorbea despre ceea ce noi continent in locuri unde puteau sa continue sa munceasca lm-
numim vis lucid sau treaz. Oar pentru Nate el fusese 0 viziu- preuna. Keeney a fost incantat sa auda cu dta emotie vorbea
ne, 0 adevarata viziune. Nate despre ceea ce invatase ;;i despre lucrurile la care lucra.
"Imi luasem zborul din corpul meu", a spus Nate cu emo- ~i totul incepuse cu prima lui viziune.
tie ;;i teama in glas. "Am zburat mapoi in timp, la vremea cand
eram un baietel ;;i mi-am vazut tatal ;;i intreaga mea familie.
Apoi mi-am dat seama ca zburam ;;i ca eram complet treaz, Capitolul doi
iar acest lucru mi-a dat fiori. In cele din urma, m-am trezit."
"Ei bine, cred ca de data aceasta ai avut tu ins uti 0 viziu- La scurta vreme dupa ce s-au intors din calatoria lor, Me-
ne.u lanie a sunat pentru a-;;i face a programare.
"Brad, omule, a fost prea mult pentru mine. Sunt inspai- "Am fast pur ;;i simplu uluiti de felul in care l-ai tratat pe
man tat. Nu sunt sigur daca mai vreau sa pun din nou crengi- Nate ;;i de impactul pe care I-a avut asupra lui. Vreau sa te
Ie alea sub pat." vad."
"Fugi de aici! Ia zi, cat tutun ai pus sub pat?" "Foarte bine", i-a spus Keeney. "Vina pana aici."
Au izbucnit amandoi in ras. De data aceasta au sosit patru persaane: Melanie ;;i Nate,
Keeney a fost surprins de ceea ce auzise, dar el nu mai gan- Ken ;;i sotia lui. Ei au venit din rezervatie in jurul pranzului
dea ca un terapeut ;;i prin urmare nu a incercat sa determine a;;a ca au luat masa impreuna ;;i au sporovait despre vietile lor.
;;i sa analizeze cauzele acelei experiente. La un moment dat, Melanie a anuntat ca vrea sa stea de
"Nate, este de-a dreptul uimitor cat de u;;or poti sa obtii yorba cu Keeney in camaruta de la subsol. Ea i-a marturisit ca
ceea ce-ti dore;;ti dnd te arati sincer ;;i hotarat in fata Creato- un prieten de al ei murise de curand ;;i ca de atunci ea nu mai
rului."
putuse sa doarma. Pur ;;i simplu nu intelegea ce se intampla.
"Cred di ;;tiu ce trebuie sa fac acum", a spus Nate. Ii aparuse ;;i 0 iritatie foarte urata pe piele pe care i-a aratat-o
In vreme ce un terapeut ar fi incercat sa afle despre ce era lui Keeney pentru a 0 examina.
yorba, Keeney a preferat sa nu se amestece; era suficient ca Dupa ce s-au instalat in camera intunecata ~i au inceput sa
clientul sau avea raspunsurile pe care Ie cautase. cante impreuna, a;;a cum facuse el ;;icu soted ei, Melanie a scos
- Oar nu erai curios? I-am intrebat noi pe Keeney. Pusese un Fpat. Oe;;i era intuneric bezna, ea sustinea ca vede un pa-
la cale acel minunat ritual terapeutic, iar acum nici macar nu ianjen uria;; ;;i luminos in camera.
era prea sigur de ce se intamplase. "Asta e bine", a raspuns Keeney cu blandete. "Paianjenii
- Mai degraba a;; fi aruncat inca un lemn pe foc, a expli- \ au substante tamaduitoare."
cat Keeney, decat sa scot unul de acolo, sa-l examinez ;;i sa-l Melanie s-a calmat imediat. Printre ai ei, paianjenii erau
privesc cum se race~te. consideraF 0 sursa sacra pentru leacuri.
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 199

"Baide sa ramanem lini~titi aici." acea interaqiune care m-a schimbat atilt de radical. Ea mi-a
~i din nou, Ke~ney a fost strafulgerat de 0 idee venita nu permis sa arunc pe fereastra tot ceea invatasem, ~tiind ca daca
se ~tie de unde. In afara de momentul in care Melanie I-a zabovesc un timp in intunericul de acolo pot sa accesez ceva
anuntat brusc ca a vazut un paianjen, ei nu au mai avut aIta din imaginatie. A fost 0 metafora incredibila.
conversatie. Dupa ce Melanie ~i Brad s-au alaturat celorlalti, cu totii au
"Melanie, nu ~tiu despre ce este yorba ~i daca ce am sa-ti simtit ca ceva profund se intamplase.
spun eu poate sa aiba vreo semnificatie pentru tine. Oar acest "Vreau sa va spun ceva", a sarit Ken cuprins de entuziasm.
tip, despre care ai zis ca a murit, prietenul tau ... il vad cum "Mi-am tot batut capul daca sa ma intorc la vechile traditii ~i
incearca sa iti dea un inel." sa ma duc ~i eu in lodge, dar educatia mea catolica ma imp ie-
lmediat Keeney a auzit-o pe Melanie cum incepe sa plan- dica in continuare. M-am tot gandit la asta. Am aflat ce s-a in-
ga. tamplat cu Nate, iar acum vad ce ai facut cu Melanie."
"Ce se intampla?" a intrebat-o el cu blandete. Keeney a zambit cu modestie. El ar fi vrut sa Ie explice ca
"Era bijutier", a raspuns ea printre sughituri. "lnelul de de fapt nu a facut prea muIte, dar ~i-a dat seama imediat ca
care vorbe~ti este probabil eel despre care imi spunea mereu era mai bine sa-~i tina gura.
ca ar vrea sa mi-l daruiasca. Eu tot ii spuneam ca vreau acel "Dupa ce am aflat despre vreascurile de sub pat", a conti-
inel iar el imi raspundea ca 0 sa mi-l ofere intr-o buna zi. Era nuat Ken, "am avut cea mai ciudata experienta din viata mea.
un fel de joc intre noi doi." Nu am idee ce poate sa insemne."
"Cei din familia lui ~tiu ceva despre lucrul asta? ~tiu ca ine- "Poveste~te mai departe, omule", I-a incurajat Nate. "Spu-
lul iti era destinat?" ne-i ~i lui."
"Nu", a spus ea. "Nu am vrut sa Ie pomenesc despre asta." Ken s-a uitat la sotia lui care state a pe marginea eanapelei.
"Nu ~tiu exact de ce, dar cred ca ar trebui sa vorbe~ti cu ei. Era 0 femeie lini~tita care nu vorbea prea mult. Ea a incuviin-
Poate ca ei a~teapta ca tu sa Ie spui ceva." tat din cap, dandu-i voie sa-~i continue povestea.
In cele din urma, Melanie s-a dus sa vorbeasca cu familia "Ei bine, am visat ca eram in lodge. Coliba era facuta din
prietenului ei ~i le-a povestit despre inel. Cuprin~i de emotie, pari ~i impletitura de crengi. Erau acolo vraci ~i un foe mare
ei au fost absolut incantati sa-i ofere inelul care insemna atilt ~i piei care acopereau crengile. Era 0 coliba indiana imensa.
de muH pentru ea. Curand dupa aceea iritatia i-a disparut ~i Cum stateam eu acolo, I-am vazut pe bunicul meu. Avea cu el
a putut din nou sa doarma. o scoica ~i vopsea ro~ie. El ~i-a bagat degetul aratator in vop-
sea ~i mi-a trasat 0 linie pe frunte. M-am inspaimantat pentru
ca atunci cand m~am intors am vazut ca toti oamenii de aco-
Confirmarea 10 aveau capete de animale. Nu ~tiu daca erau ma~ti, dar ori-
cum pareau foarte reale."
Cand Brad ~i Melanie au ie~it din pivnita, amandoi erau Ken s-a oprit ~i s-a uitat la cei din jur ca ~i cand ar fi vrut
infiorati de ceea ce se petrecuse acolo. Cu siguranta ca acesta sa se asigure ca erau pregi'ititi pentru ce avea sa urmeze. A pri-
nu era stilul obi~nuit de lucru allui Keeney. vit din nou spre sotia lui care a incuviintat din nou din cap.
- Eram acolo, ne-a spus el, intr-un intuneric desavar~it ~i "Cand m-am trezit eram complet inmarmurit. Transpira-
dintr-o data am simtit ca ma inalt de pe locul in care stateam. sem ~i strigasem in somn reu~ind astfel sa 0 scol pe sotia mea."
Ceva care nu are nimic de-a face cu psil10terapia a pus la cale In timp ce spunea aceste lucruri, soFa lui a cascat adanc, ca ~i
200 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 201

dind ar fi vrut sa-~i umple plamanii cu aer inainte de a se scu- Privind inapoi la acea experienta, Keeney este convins ca
funda in apa. exact acest lucru s-a intamplat - Nate, Melanie ~i indirect Ken
"Ea a sarit din pat ~i a aprins lumina. Apoi a inceput sa au fost invitati sa ceara ceea ce ei i~i doreau cu adevarat, dar
tipe." eu 0 voce atat de pasionata incat facea imposibil refuzul.
Toti s-au uitat la sotia lui Ken care arata foarte speriata. Keeney spune ca orice terapeut a trecut prin momente ase-
"Ceea ce a vazut sotia mea era 0 dunga ro~ie pe fruntea manatoare celor de care a avut el parte in intuneric. Singura
mea." intrebare este daca ei iau in seama aceste viziuni ~iinvata ceva
Keeney ne-a precizat ca ace~tia nu erau genul de oameni din ele.
care sa fie inclinati sa inventeze lucruri. Oaca ei au spus ca a~a
s-au petrecut lucrurile, atunci inseamna ca a~a a ~i fost.

Punctul de cotitura

Acesta a fost un punet de cotitura in viata ~i in cariera lui


Keeney. EI a decis ca e timpul sa acorde ~amanilor mai multa
atentie. Era timpul sa se dezbare de terapie ~i sa inceapa pro-
pria sa calatorie in scopul de a invata cat mai multe despre
vindecare.
- Fiecare traditie, a spus Keeney, sustine ca undeva in ori-
care dintre noi se aHa raspunsurile la toate intrebarile noastre.
Fie ca este yorba de 0 solutie la 0 anumita problema sau de in-
tregul sens al existentei noastre, ele sunt cu siguranta acolo,
in adancul nostru. De multe ori lucrul acesta nu ne este prea
clar, motiv pentru care uneori simtim nevoia sa ape lam la alt-
cineva pentru a-I pune in lumina.
- Felul in care se roaga oamenii pe care i-am vazut in ca-
latoriile mele prin lume este foarte diferit de simpla impreu-
nare a mainilor la mas a pentru a spune rugaciunea de multu-
mire. EI presupune transformarea cuvintelor in emotie pura.
EI inseamna sa dai voie sunetelor sa iasa, iar apoi acestea se
transforma de la sine in cantec ~imuzica ce vin direct din ini-
ma. Intreaga putere se aHa in felul in care cerem lucrurile pe
care ni Ie dorim. Acesta este un lucru pe care cred ca cultura
noastra I-a pierdut. Noi ne limitam sa solicitam plini de umi-
linta ajutorul.
Mumia de la masa din sufragerie 203

Johnson este profesor de psihologie la Universitatea Ottawa din


CAPITOLUL PAISPREZECE Canada. Ea este de asemenea directorul Institutului pentru Familii
~i Cupluri din Ottawa.
Susan Johnson *
* *

AscuWind-o pe Sue Johnson, inca mai poti deslu~i urmele


Femeia care s-a spanzurat accentului ei Cockney, in ciuda eforturilor serioase depuse de
mama ei pentru a ~terge orice dovada a originii sale modeste.
pentru a vedea Sue ~i familia ei au crescut deasupra unei carciumi - locul
de cat timp are nevoie so~ul ei perfect spre a i se trezi interesul pentru oameni ~i pentru felul
pentru a reac~iona in care ei intra in relatii unii cu altii.
Tredind in revista cele mai ciudate cazuri pe care le-a in-
tiUnit in cariera ei, Johnson a ajuns repede la concluzia ca cei
mai interesanti clienti pe care i-a avut au fost ni~te colegi de
ai sai, terapeuti. Jar dintre ace?tia, unul i-a atras atentia in mod
deosebit.

due Centrate pe Elllotie (EFT-TCE),


puneJohnson
accentuleste
pe unul
0 abordare care
dintre~i teoreticienii
ata~ame11t Terapiei
care este destinata ce-
Terapeutii sunt cei mai ciudati c1ienti
lor care lucreazif cu cuplurile. Acest gen de tempie are un carac-
tel' ~tiintific ~i umanist In acela~i timp, prin i111portanta pe care
o acorda expri11larii e11lotionale constructive. Scopul ei este sa Florence a intrat in birou trasa de mana de sotul ei. Tinea
ajute partenerii sii-~i acceseze senti11lentele lor profil11de, Inde-
in brate 0 carte mare. Johnson a observat ca era yorba de Ma-
obste
I nerecunoscute, ,si sa L~aaseasca diferite
) 1 11l0dalitiiti
I de cO/nu- nualul statistic pi de diagnostic al boli/or mintale sau MSO
nicare care sa contribuie la sporirea inti11litiitii ~i a Intelegerii (=OSM), care este folosit de toti profesioni~tii din domeniu ca
reciproce. o lucrare standard de referinta ?i sursa pentru diagnosticarea
Ointre car/ill' scrise de Sue Johnson 0 buna parte sunt dedi- problemelor de sanatate mentala.
cate TCE: Emotionally Focused Therapy for Couples (Tera- - Am citit toate cartile dumneavoastra, a inceput Floren-
pia centratc'i. pe emotie destinata cuplurilor); The Practice ce, a~a ca ?tiu exact ce?i cum 0 sa faceti. Nu-mi ramane decat
of Emotionally Focused Marital Therapy (Practica terapiei sa sper ca sunteti la fel de buna pe cat pretindeti.
maritale centrate pe emotie); Heart of the Matter: Perspec- Inainte ca Johnson sa aiba vreo ~ansa sa reactione~e la acest
tives on Emotion in Marital Therapy (Centrul problemei: debut cam neobi?nuit al relatiei lor, Florence a continuat sa
Perspective asupra emotiei in terapia maritala) ~i Emotio- vorbeasca aducandu-i la cuno~tinta pretentiile ei cu privire la
nally Focused Couple Therapy for Trauma Survivors (Te- munca pe care urman sa 0 faca. impreuna. Ea a cerut punctu-
rapia de cuplu centrata pe emotie pentru supravietuitorii alitate absoluta. A enuntat cerintele ei specifice de plata. Apoi
traumelor). a enumerat calificarile ~i specializarile pe care Ie avea ca tera-
204 Mumia de la mas a din sufragerie 205
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

peut. Pe tot parcursul acestei IHanii, sotul ei, Ted, s-a uitat ru- aparat de filmat in mana. Oar nu a fost a?a. Florence ?i-a con-
gator la Johnson, cu 0 privire care pardi ii spunea "Ajuta-ma, tinuat monologul, punand in evidenta trasaturile patologice
ajuta-ma!". pe care ea Ie identificase la sotul ei. Vorbea cu Johnson ca ?i
- Vad ca ai adus cu tine un MSO, a remarcat Johnson, in cum ele ar fi fost doua colege care consultau un pacient pe
timp ce Florence rasfoia in graba paginile acestuia ca ?i cand care urmau sa-l trateze impreuna.
ar fi diu tat 0 chestiune anume. Sue a respirat adanc.
- 1hi, a adaugat Florence fara sa se intrerupa din treaba ei. - Pana acum ai vorbit foarte mult despre felul in care il
Aha, aici este! Ea a indicat cu degetul pasajul pe care-l cauta- vezi pe sotul tau ?i despre ce crezi tu ca este in neregula cu el.
se. Jar el a spus doua sau trei cuvinte despre cum considera el ca
- Pot sa te intreb ce faci? a abordat-o mai direct Sue. stau lucrurile. Acum a? vrea sa aflu care crezi ca este rolul tau
- Ei bine, a spus Florence, cum am putea sa discutam de- in aceasta relatie ?i cum au evoluat lucrurile intre voi doi.
spre problema sotului meu fara sa facem referire la MSO? - Ce Dumnezeu vrei sa spui?
-- Crezi ca sotul tau are 0 "problema"? - Ti-am pus aceasta intrebare pentru ca am constat at ca
- Oa, bineinteles. E clar ca are tulburari de personalitate, te-ai gandit foartemult la aceasta situatie ?i ai depus multa
de?i nu sunt prea sigUl'a daca este schizoid sau un dependent energie pentru a 0 analiza. Este evident ca e?ti, la randul tau,
mai pasiv. Ar putea fi yorba eventual de ni?te trasaturi de tip o experta in materie. Prin urmare m-ar interesa sa aflu de la
Avis I? tine ce rol crezi ca ai in aceste probleme care au aparut in re-
In timpul acestei discutii Ted se uita cand la una cand la latia dintre voi doi.
cealalta, ca la un meci de ping-pong. - 0, a exclamat Florence, nu sunt aici ca sa vorbesc de-
Johnson parea cople?ita. spre mine. Nu e nevoie; nu trebuie sa vorbim deloc des pre
- Hm, s-a aventurat ea cu prudenta, poate ca inainte sa mIne.
trecem la diagnosticul sotului tau ar fi bine sa discutam de- -Nu?
spre problemele care v-au adus aici pe voi doi ?i cum a? pu- - Nu. Cu siguranta ca nu. La urma urmei, nu eu sunt pro-
tea sa va ajut. blema. In aceasta casnicie eu am avut un comportament abso-
- SoFa mea crede ... Inainte ca el sa termine ce avea de zis, lut splendid. Am fost calda, incantatoare, sexy, blanda, ferma
Florence I-a intrerupt precizand ca va vorbi ea pentru aman- ?i pretentioasa, dar ?i intelegatoare. $i, dupa cum vedeti, am
doi. foarte multa grija de sotu1 meu.
- L-am trimis deja la un analist pentru terapie, a spus Flo- In acest moment Ted ?i-a inchis pur ~i simplu ochii.
rence aratand catre sotul ei. $i ii merge destul de bine. Lui Johnson i-a venit sa rada, dar apoi a simtit cum i se in-
Ted a incuviintat viguros din cap. La acea vreme el nu nu- cle?teaza maxilarele pe masura ce Florence facea enumerarea
mai ca se adancise in psihanaliza cu un terapeut pe care i-I ga- celor mai elevate calitati ale ei - dintre care, bineinteles, mul-
sise sotia lui; dar i se "ceruse" sa consulte ?i un specialist in te nu erau apreciate.
terapia sexuala. Intr-un final, Johnson a intrerupt-o.
Pentru un moment Johnson s-a uitat nedumerita in jur in- - Imi pare nespus de rau. $tiu ca tu crezi ca ai muncit din
trebandu-se daca nu cumva era victima unei glume. Se sim- greu pentru aceasta relatie ~i ca te-ai purtat aproape perfect,
tea de parca juca intr-o satira umoristica, a?teptand ca din mo- ~i poate ca a~a a fost, dar eu nu am nici cea mai mica idee de-
ment in moment sa sara cinev3 din spatele canapelei cu un spre cum sa fac terapie de cuplu in conditiile in care intregul
207
206 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie

proces este centrat asupra unei singure persoane iar cealalUi Florence a insistat sa Ii se faca 0 noua programare. Sue a
TIU face dedit sa asiste. Daca mi-ai citit cartile, inseamna ca ~tii acceptat, dar s-a hotarat sa-i cherne separat, sperand ca in acest
dit de importante sunt pentm mine discutiile despre rolurile fel va putea sa ajunga la 0 comunicare mai buna cu fiecare din-
pe care ambii parteneri Ie au in dansul pe care-l desfa~oara tre ei. Cel putin va putea sa afle punctul de vedere allui Ted.
impreuna. Din pac ate, aceasta strategie s-a dovedit pur ~i simplu inefi-
- Vrei sa spui di este vina mea, d am avut vreo vina pen- cienta. Florence era in continuare refractara ~i furioasa din ca-
tm toata mizeria din casnicia asta? uza ca Johnson nu urma planul de tratament pe care ea il in-
- Nu, Florence, nu vreau sa spun acest lucru. dicase - bineinteles, era yorba de un tratament care il avea
- $i auzisem atatea lucmri bune despre tine. Se vede ciar in vedere exclusiv pe Ted.
ca nu sunt toate adevarate. Dintre toti clientii sai, acesta a fost primul pe care Johnson
Florence se uita sfidator la Johnson a~teptand sa vada cum a refuzat sa-l mai vada in continuare. Facuse at at de putine
raspunde la aceasta provocare. progrese ~i era atat de frustrata ineat a simtit nevoia sa-i spu-
- Vite ce e, Florence, eu nu vreau sa te supar. Pur ~i sim- na lui Florence:
plu nu ~tiu sa fac terapie in felul in care vrei tu. Dupa cum ai _ Imi pare foarte rau, dar nu pot sa fac terapie in terme-
spus, l-ai "pus" deja la terapie pe sotul tau. Jar tu, Ted, ai fost nii pe care mi i-ai indicat. Nu ~tiu cum sa fac acest lucru ~i ma
de acord sa te duci la terapie. $i amandoi ati deciarat ca mer- simt foarte inconfortabil sa vorbesc despre Ted ca ~i cum nu
ge destul de bine. ar fi prezent.
Auzind aces tea, Ted ~i-a deschis ochii ~i a incuviintat din Florence a acceptat cu greu sa puna capat terapiei, susti-
cap de mai multe ori. Parea ca vrea sa spuna ceva, dar s-a raz- nand in continuare ca nu e deloc nevoie sa vorbeasca despre
gandit ~i ~i-a inchis din nou ochii. Johnson a incercat sa-l in- atitudinea ~i reactiile ei ~i ca terapia de cuplu l-ar putea ajuta
curajeze sa vorbeasca, dar el s-a abtinut in continuare. in schimb pe Ted.
- A~adar, a continuat Johnson, nu prea inteleg de ce ai ne- Cateva luni mai tarziu, cand Johnson facea 0 prezentare
voie de mine - mai ales dad nu vrei sa vorbe~ti decat despre publica a terapiei de cuplu centrata pe emotie, ea a,constatat
rolul pe care 11are Ted in relatia voastra. cu stupoare ca Florence se afla in randul din fata. In pauza,
Constatarea aceasta nu a facut decat sa 0 infurie ~imai tare Johnson a intrebat-o cum se mai simte ..Florence a ~optit pe un
pe Florence. ton conspirativ ca era mai bine. Se hotarase sa-~i paraseasca
- Ce ... am ... sperat, a spus ea pronuntand apasat cuvin- sotul care era ,,0 cauza pierduta", iar acum i~i punea mari spe-
tele ~i cu pauza intre ele, este di l-ai putea invata cum sa se rante intr-o noua relatie.
mai invioreze. Dupa cum vezi, are un drum lung de parcurs Johnson s-a tot gandit daca. ar fi putut totu~i sa fadi ceva
pana acolo. pentru a-i ajuta pe Ted ~i Florence. In cele din urma ea a recu-
- Dar nu-l ajuta terapeutul pe care-l are? a intrebat John- noscut ca, in ce 0 prive~te, procesul de terapie trebuie sa fie ~i
son. Apoi, intorcandu-de catre Ted: Crezi ca ai nevoie sa vii la sa-i ramana un teren familiar, dar termenii lui Florence ~i
mine la terapie? DSM-ul folosit in felul acela negativ au facut ca terapia sa-i
El a scuturat din cap. Chiar daca acest terapeut nou parea apara ca un proces strain, ciudat ~i prin urmare nefunctional.
ca simpatizeaza cu situatia lui grea, el se abtinea sa-i raspun- Acest caz i-a reamintit cat de greu este sa fii un terapeut care
da pentru ca nu voia sa ri~te inca 0 admonestare din partea ,,~tie" ~i sa-ti scoti palaria terapeutica ~i sa fie pur ~i simplu 0
sotiei lui. persoana care uneori se mai "pierde" in propria sa existenta.
208 Mumia de la mas a din sufragerie 209
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

E1 nu era in ape1e 1ui deja se intreba cum ar putea sa ajute 0 persoana care parea atat
de capricioasa.
Acest eaz al terapeutei autoritare care a incercat sa-~i tra- Helga a meeput apoi sa relateze urmatoarea poveste.
teze propriul sot i-a real11intit lui Johnson de un pattern simi-
lar care a avut 0 eonfiguratie relational a ~i mai neobi~nuita.
In prineipiu, Johnson evita sa foloseasca termenii MSD pen-
tru a ineadra pacientii in diferite eategorii, dar uneori se in-
tampla sa intalneasea situatii atat de eiudate ineat este nevoi- Helga a trait in Europa de Est, undeva in Balcani. Dupa ee
ta sa se abata de la propriile reguli. In aeest caz, ea nu a avut I-a cunoseut pe Adam pe vasul de croaziera, ea s-a mutat in
ee sa faea deeat sa apliee termenii standard de etichetare psi- America de Nord, a~a ineat sa se poata easatori. Ea sustinea
hiatriea. ca anumite lueruri nu mergeau intre ei ~i ca sotul ei se dove-
Femeia care a intrat era extrem de agitata - striga ~i ges- dise a nu fi cel care eredea ea ea este.
tieula teatral folosind expresii de nereprodus. Helga practic a - Ce vrei sa spui eu asta? a mtrebat Johnson.
explodat in mOl11entulin care a ineeput sa-~i spuna povestea. _ Am sacrificat totul pentru aeest om, s-a smioreait ea tea-
La un moment dat ea s-a apueat sa bata eu pumnul in l11asa tral. Mi-am parasit tara, familia, prietenii. Am lasat totul in
lui Johnson, zdrobind obiectele care se aflau acolo. urma doar ca sa fiu eu el. ~i el nu mi-a oferit nimie in sehimb.
Spre deosebire de ea, sotul ei, Adam, semana foarte mult Nimic!
eu sotul din euplul mentionat mai inainte. El statea lini~tit pe Spunand aeestea ea i~i tinea mana in dreptul fruntii intr-o
un seaun, iar din dind in eand i~i frangea mainile. Parea foar- atitudine seoasa parea direct dintr-un film veehi.
te necajit insa nu a scos nici 0 yorba pana dind nu i s-a cerut _ Nu ai putea sa-i spui lui aeest lueru? i-a indicat Johnson.
aeest lueru. Ajuta-l sa inteleaga.
Cei doi se apropiau de ~aizeei de ani. Se eunoseusera pe un Ineerea sa-i faea pe eei doi sa eomunice intr-un mod mai
vas de eroaziera. El fusese un celibatar convins, eoleetionar de direct renuntand doar sa se planga terapeutului.
timbre ~i petreearet. Dupa dite se parea, cu Helga nu se sim- _ I-am spus luerurile acestea de osuta de ori, a zis Helga,
tea in apele lui. eontinuand sa se adreseze lui Johnson. Apoi s-a mtors manioa-
- E~ti al optulea terapeut pe care-l vedem, a anuntat Hel- sa catre Adam. ~i tu! Nu e~ti un sot adevarat! E~ti... e~ti.. e~ti
ga. Pana acum nici unul nu a fost bun de nimic. un papa-Iapte! Daea a~ fi pe moarte sunt sigura ca nu ai ridi-
- Vreti sa spuneti ea terapia nu v-a ajutat eu nimie pana ea nid un deget ea sa ma salvezi ..
acum? a intrebat eu precautie Jolmson. Adam parea ca sufera cu adevarat, dar nu a faeut alteeva
Era cam ingrijorata. Daca femeia asta ar fi explodat din decat sa continue sa-~i franga mi'linile.
nou, risea sa ramana fara fotografiile de pe birou. _ Vrei sa spui ea simti ca el nu este alaturi de tine? s-a
- Da, a~a e. Ei nu au Hkut alteeva deeat sa-mi preserie me- aventurat din nou Helga cu grija.
dicamente. _ Pur ~i simplu nu-i pasa de mine, s-a tanguit Helga. Nu-i
Pe moment, Johnson a incuviintat din cap, simpatizand cu pasa daca traiese sau mol'.
plfmgerea lor, dar apoi s-a gandit ca era posibil ea tratamen- Avand in vedere ca Helga i~i dovedise deja inclinatia eatre
tul medieamentos sa fie mai potrivit in cazul Helgai. Nu tre- exagerare, Johnson nu a luat in serios ultima ei afirmatie. Pur
eusera nici zece minute de eand discuta eu femeia aeeasta ~i ~i simplu nu putea sa fie adevarata.
211
210 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie

Mai departe, Johnson a aflat ca la inceputul acelei sapta- , 0 baie calda


Gin si
manii, Helga se hohirase sa puna la incercare devotamentul
sotului ei. Ea i-a spus lui Adam di avea de gand sa se sinu- Dupa toate cele auzite, Johnson nu ?tia pur ?i simplu
cida. Nu mai suporta sa vada ca lui nu-i rasa de ea, cu atat urn sa procedeze cu acest cuplu. In ziua aceea, ea a condus
mai mult cu cat ea renuntase la tot pentm el. De fapt, I-a tot dmmul pana acasa vorbind de una singura. Incerca sa-?i
anuntat ea, 0 sa se duca in pivnita chiar in acel moment?i 0 aduca aminte cine i-a trimis la ea pe cei doi, pentru a se pu-
sa se spi'mzure. Adam a rihnas nemi?cat, fara sa spuna un tea rilzbuna intr-o buna zi. Femeia aceasta avea de gand sa
cuvant. o innebuneasca, cu atat mai mult cu cat Johnson nu intele-
Helga a trecut la fapte. Ea s-a dus ?i a luat 0 franghie gea nimic din ce se petrecea. In mintea ei se apucase sa des-
din garaj ?i, in mod intention at, a trecut pe langa sotul ei hida MSD-ul, incercand sa vada ce diagnostic i s-ar potrivi
cu franghia in mana. S-a oprit in fata lui ?i a inceput sa-l elgai.
acuze ca este totallipsit de omenie pentm ca nu facea ni- ~ M-am dus acasa, ne-a spus Johnson, ?i am facut un lu-
mic ca sa 0 opreasca. Apoi a coborat la subsol ?i a trantit eru pe care m-a? abtine sa-l menFonez in cartile mele sau in
u?a in urma ei. workshop-uri. Dar am deseoperit ea este cel mai potrivit lu-
Adam s-a uitat nervos in direcFa u?ii, dar nu prea ?tia ce em in astfel de situaFi. Am stat in cada ?i am baut 0 gura sau
sa faea sau macar ce voia soFa lui de la el. De fapt, el nu pri- !loua de gin. Nimic alteeva. Mi se pare de-a dreptul uimitor,
cepuse niciodata ce voiau femeile ?i in special aceasta femeie dar trebuie sa reeunosc ea merge. Nu ?tiu exact de ee, dar mer-
vulcaniea din Estul Europei. ge. Cred ea in astfel de situatii iese la iveala 0 alta parte din
Intre timp, Helga reu?ise sa se urce pe un scaun pentm a mine, 0 parte pe care 0 pot aeeesa numai in aeest fel.
prinde franghia de una dintre grinzi. Apoi a inceput sa faea Cum state a in baie, Johnson a ineeput sa vorbeasea de una
zgomot, ca?i cum s-ar fi spanzurat. Inrealitate ea nu facea de- singura: liCe naiba faei? Credeam ea e?ti un terapeut experi-
cat sa-?i priveasea ceasul in lumina slaM din pivnita. mental. Terapeutii experimentali iau oamenii a?a cum sunt. Ei
- $ase minute, a spus Helga. Iti vine sa crezi? Ticalosului pornese de la ideea ea oamenii au motive foarte intemeiate
i-a luat ?ase minute ca sa coboare ?i sa vada ce fac. Puteam sa pentm a fi eeea ce sunt. Ei incearca sa nu aplice etiehete ?i l?i
fiu moarta ?i el abia se mi?ca. folosese imaginaFa pentm a se pune in locul celorlalti, simpa-
- Am incercat..., a inceput Adam, dar Helga i-a taiat-o tizand eu situatia lor. lar in eazul de fataeste yorba de un ata-
imediat. ~flment dramatic - care seamana intotdeauna eu 0 problema
- Te-am ascult"t destul pana acum, a spus Helga. deviata?i de moarte -, prin urmare ee pot sa insemne toate
- Stati putin, i-a oprit Johnson ca un arbitru. Dati-mi aeestea?"
voie sa inteleg. Vrei sa spui ea te-ai dus in pivnita pretin- Printre sorbiturile de gin, Johnson a eontinuat sa monolo-
zand ca te vei spanzura, cand de fapt nu voiai decat sa cro- gheze ajungand ineet-ineet sa faea progrese.
nometrezi cat timp ii ia sotului tau pentru a incerca sa te - Luerurile au ineeput sa-mi apara diferit. Ma simteam ea
salveze? ~i eum a? fi ajuns intr-un loc nou, in eare puteam sa eomunie
- Exact! A? fi putut sa fiu moarta! a repetat Helga, ?i el nu cu Helga ?i sa 0 inteleg.
a ridicat un deget ca sa ma salveze. Cum sa triliesc cu un ase- La urmatoarea ?edinta Johnson a abordat 0 atitudine dife-
meneaom? rita fata de Helga.
212 Mumia de la masa din sufragerie 213
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

- Imi pare atat de rau, s-a scuzat ea fata de Helga, dar la


ultima noastra ~edinta eram foarte obosita. Tu erai suparata ~i
mi-am dat seama dupa aceea ca eu nici macar nu am fost 'in - Toata lumea spune ca sunt nebuna, a suspinat Helga
stare sa te ascult cu mai multa atentie. rintre lacrimi.
Helga a fost foarte surprinsa de aceasta marturisire care Johnson a respirat adanc pentru ca la randul ei fusese pe
a avut darul sa 0 lini~teasca aproape instantaneu. Din mo- unctul de a face acela~i lucru.
mentul acela a 'inceput sa 0 ascuIte pe Johnson cu mai mul- - Toti ceilalti doctori m-au considerat sarita de pe fix. Am
ta atentie. evoie de cineva care sa-mi spuna ca nu sunt nebuna, ca nu
- La prima noastra ~edinta, a continuat Johnson, tu ste drept sa fiu numita a~a. ~tiu ca sotul meu nu este un om
mi-ai relatat 0 poveste care la acea data m-a surprins. Mi s-a au. EI pur ~i simplu nu poate sa fie langa mine in felul'in care
parut cam ciudata. Dar gandindu-ma mai bine mi-am dat i doresc eu. In buna masura este vina mea pentru ca a~tept
seama ea de fapt tu ai facut un lucru uimitor ~i curajos tot- ela ellucruri pe care nu este m stare sa Ie faca.
odata. De fapt, tu crezi ca omul acesta, sotul tau, nu este m Johnson a fost complet luata prin surprindere de profun-
stare sa aiba grija de tine a~a cum ti-ai dori. Tu simti ea nu :timea de care dadea dovada Helga. Se pare ca 0 data ce sim-
te poti baza pe el - ~i cel mai bun exemplu este ca daca ai tea ca este acceptata ~i ca i se da dreptate, ea putea sa discute
fi pe moarte e foarte probabil ca el sa nu fie langa tine a~a incer despre situatia ei, dand dovada de 0 maturitate deose-
cum ar trebui sa fie un adevarat sot. Ai mari 'indoieli 'in pri- ita. Nu mai era nici urma de manierisme histrionice ~i de exa-
vinta asta, care te macina necontenit. Gare, daca ai muri, el gerari dramatice. Parca era 0 aIta persoana.
ar fi acolo ca sa te tina 'in brate? Fie ca recunoa~tem sau nu La urmatoarea ~edinta, Helga a depH1.nssfar~itul mariaju-
acest lucru, toti avem acest tip de fantezie, 'in care ne imagi- lui ei, dar tara sa dea vina pe sotul ei sau pe ea insa~i pentru
nam ca persoana iubita va fi 'intotdeauna langa noi 'in mo- acest lucru. Ei hotarasera sa se separe declarandu-~i m acela~i
mentele grele. In cele din urma tu nu ai facut decM sa pui timp intentia de a ramane in continuare prieteni apropiati·
la 'incercare aceasta convingere a ta. Eu nu a~ avea nicioda- Cand Helga a 'incercat sa-i multumeasea lui Johnson pentru
ta curajul sa fac acest lucru. ajutor, aceasta s-a simtit jenata sa-i accepte gratitudinea.
Helga aizbucnit 'in lacrimi ~i timp de vreo douazeci de - Dar tu ai facut totul, a protestat Johnson.
minute a plans 'inceti~or. In tot timpul acesta, Johnson a sim- S-a abtinut insa sa admita ca la mceput fusese pe punctul
tit ea, pe langa satisfactia oferita de aceasta noua abordare de a 0 abandona.
a cazului, se simtea totodata ru~inata de faptul ca la mceput - Nu, a insistat Helga, ceea ce ai facut tu a fost foarte im-
o judecase pe aceasta femeie, atribuindu-i tot felul de etiche- portant pentru mine. Tu ai acceptat ceea ce am spus eu. Mi-ai
te. Incercase sa 0 includa 'intr-o anumita patologie 'in loc sa spus ca nu sunt nebuna. M-ai facut sa inteleg singura anumi-
faea eforturi pentru a 'intelege prin ce trecea Helga - aces- te lucruri. Nimeni nu a mai facut a~a ceva pentru mine.
ta fiind de altfel unul dintre cele mai importante principii Acest caz, probabil mai mult decat oricare altul, i-a confir-
ale metodei sale. mat mea 0 data lui Johnson cat de important este sa-i accepti
In continuare Helga a povestit despre traumele pe care le-a pe oameni a~a cum se prezinta ei cand vin sa-ti ceara ajutorul.
suferit cu ceva timp m urma ~i despre pierderea teribila ~istre- De obicei, la prima mtah1ire, oamenii sunt foarte disperati ~i
sullegat de imigrarea 'in Canada. rar acest lucru a facut-o pe vulnerabili. In aceasta situatie de multe ori este greu sa intre-
Johnson sa se 'incline ~i mai mult in fata acestei femei. zare$ti potentialullor de a se corecta ~i maturiza. Atunci cand
214 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

accepF felulill care ei vad lucrurile ~i Ie dai impresia ca sunt


illtele~i, acest potenFal iese la iveala, a~a cum s-a intamplat in CAPITOLUL CINCISPREZECE
acest dramatic caz.
Johnson ne-a intrebat daca ne putem imagina cum s-a sim- Ernest Rossi
tit Helga stand pe scaun in pivnita ~i a~teptand sa vada daca
sotul ei va veni sa 0 salveze. Aceasta este imaginea pe care a
avut-o despre ea cand statea in baie sorbind din paharul cu
gin. $i acest lucru i-a venit in minte cand a pus capat vocii te-
rapeutului care ii sugera un diagnostic ~i a illcercat sa-~i ima- Doctorul hip-nas
gineze ce ar simF daca ar fi ill situatia ei. Iat-o pe aceasta mi-
cuta femeie, disperata, stand pe scaun ~i facand zgomote ca ~i gase~te biletele pentru
cum ar fi pe moarte, vrand sa verifice cat timp ii va lua sotu- concertullui Michael Jackson
lui ei pentru a ajunge la ea. Cateodata alegem moduri ciuda-
te, disperate chial~ de a vedea daca cineva tine la noi, ill felul
acela foarte special. Iar uneori terapeuFi invata sa intrezareas-
ca dorintele ~i temerile noastre comune in aceste reacFi foar-
te aparte .

.-£ carfi despre hipnoza, care cuprind studii de caz, I1mnu-


aall.')!iculegeri
inceputul carierei sale, Rossi
de articole. In aniis-acare
dedicat scrierii
au ur11lat
borat 0 abordare terapeutica ce se axa pI.'interactiunile dintre proce-
unoI'
1.'1 a ela-

sell.'mentale )!icell.'corporalI.'in procesul de vindecare. In acest sens


el a publicat: The Psychobiology of Mind-Body Healing (Psi-
hobiologia vindecarii psihosomatice); Mind-Body Therapy (Te-
rapia psiho-somatica); The February Man: Ideodynamic Hea-
ling in Hypnotherapy (Omullunii februarie: 0 vindecare ideo-
dinamica in hipnoterapie); Ultradian Rhythms in Life Proces-
ses (Ritmuri ultradiene ill procesele vitale); The Symptom Path
to Enlightenment (Calea simptomatologiei ci:'itreiluminare);
Dream, Consciousness, and Spirit (Visele, con~tiinta ~i spiri-
tul) )!i cea mai recenta, The Psychobiology of Gene Expression
(Psihobiologia expresiei genetice). In aceastii ultima lucrare, Rossi
descrie cercetarea pI.'care a intreprins-o )!i teoria aferenta referitoare
la optimizarea creati7.litafii )!i a dezvoltarii mentale printr-o aborda-
1'1.'
integrativa care combina hipnoza, medicina alternativa ?i psiho-
imunologia. Aceasta prezentare a ideilor sale reprezinta punctul cul-
minant almuncii sale de a viafa dedicata cercetarii conexiunilor psi-
ho-somatice a)!acwn apar ell.'in experienta omnenilor.
2]6 Mumia de la masa din sufragerie 217
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Rossi activeaza Intr-o clinica privata din Los 0505, California. De~i era foarte domie sa cunoasea ~i alt fel de persoane deeat
eele pe care Ie intalnise in copilaria sa, acest lueru nu s-a in-
*
tamplat practie deeat in momentul in care ~i-a parasit eartie-
* *
rul aventurandu-se in lumea larga.

Inainte de a se lansa in deserierea unuia dintre eele mai


eontroversate cazuri pe care le-a avut in eariera sa ~i despre Doctorul hip-nas
care nu a pomenit prea muIte lueruri pana aeum, Rossi a tinut
sa faea precizarea ea respectiva clienta avea un mod de expri- Rossi faeea terapie de foarte mult timp, eand intr-o zi a pri-
mare stereotip pe care se va stradui sa-l redea cat mai exact eu mit un telefon la birou.
putinta. Aeeasta deoarece dialectul specific al acestei c1iente a - E~ti doctorul hip-nas? a intrebat femeia.
dat na~tere la numeroase neintelegeri. Dupa voce, parea sa fie yorba de 0 persoana de euloare,
eeva mai in varsta.
- Poftim?
Fundalul contextual - Ziceam, e~ti doetorul hip-nas? E~ti doctorul de memo-
rie?
In primul rand, pentru a intelege semnifieatia pe care a Rossi a taeut un moment ineereand sa-~i dea seama ee spu-
avut-o aeest eaz pentru viata ~i munea lui Rossi, este impor- nea femeia aeeea. Apoi s-a luminat.
tant sa eunoa~tem eateva lucruri despre istoria lui personala. - Ma intrebi daea fae hipnoza?
Tatallui Rossi a imigrat din Italia ajungand intr-un cartier sa- - A~a e. Am nevoie de un doctor hip-nas pentru memo-
rac de muncitori din Bridgeport, Connecticut. Nici un mem- ria mea. Tu faei asta?
bru al familiei lui Rossi nu a reu~it sa faea mai muIt de opt c1a- Brusc, Rossi a devenit interesat. La vremea aeeea era ex-
se. trem de nerabdator sa-~i Hirgeasca experienta destul de li-
Cartierul in care a creseut Rossi, predominant italian, a in- mitata de altfel ~i sa luereze cu oameni din eele mai diverse
ceput la un moment dat sa se populeze eu afro-amerieani ~i medii. Femeia aeeasta ar fi putut sa fie prima persoana de
eu aIte grupari etniee. culoare din eariera sa - daca reu~ea sa 0 eonvinga sa vina
Muneitorii italieni se temeau foarte mult de negri. De fapt, la el.
parintii din eartierullui obi~nuiau sa-~i sperie eopiii spunan- Rossi nu prea a inteles ee spunea femeia aeeea, dar i-a fa-
du-le "Daca nu e~ti cuminte, vine Omul Negru ~i te ia". Ne- cut totu~i 0 programare ~i i-a explieat cum sa ajunga la biroul
grii erau porediti in felul aeesta. lui. Vorbirea ei era atat de nec1ara ~i de greu de inteles ineat
Rossi a devenit eea mai educata persoana din familia sa. El era aproape sigurea avea de a face eu 0 persoana al earei ere-
era deosebit de mandru ca reu~ise sa depa~easea prejudeeati- ier er.a serios afectat. Poate aeesta era cauza lipsei ei de memo-
Ie ~i rasismul care erau parte integranta a eulturii familiei ~i a rie, s-a gandit el.
eartierului in care fusese creseut. Cu toate acestea, 0 buna par- Abia dupa ce a inchis telefonul, ~i-a dat seama ea din eau-
te din eonvingerile sale "revolutionare" - eel putin dupa stan- za vorbirii ei inealcite nu a putut sa-i ia eorect numele sau nu-
dardele eartierului sau - erau in mare masura teoretiee, in- marul de telefon. Dar asta nu eonta prea mult, s-a gandit el,
true at el nu prea avea contacte cu eei din afara euIturii sale. de vreme ee ea urma sa vina la birou.
218 Mumia de la masa din sufragerie 219
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Spre marea lui uimire, Marya ajuns la birou la ora fixata. sfabilita. Se pare ca intreaga familie ar fi putut sa foloseasdi
Era bine imbracata ~i atragatoare. Singurullucru cam ciudat aceste bilete pentru a merge la concert - cu conditia ca bile-
in infati~area ei era parul care arata cam dezordonat. tele sa fie recuperate intr-un fel sau altul.
- A)ladar, a mceput Rossi, spuneai la telefon ca ai proble- Rossi era foarte impresionat de aceasta femeie ~i de situa-
me cu memoria ~i ca ai avea nevoie de hipnoza. Fa ei care emanau ceva exotic ~i misterios, motiv pentru care
Marya incuviintat din cap cu hotarare, lucru care a facut a acceptat sa se multumeasca cu acea descriere confuza a si-
sa-i cada parul pe pod ea. Era de fapt 0 peruca. In acel mo- tuatiei. La urma urmei problema ei era foarte clara: ea ascun-
ment Rossi a vazut ca femeia avea 0 cicatrice lunga ce por- sese biletele intr-un loc sigur, iar acum nU-)limai putea aduce
nea dintr-o parte a capului pana spre frunte. Fara sa se sim- aminte unde este acelloc. Din aceasta cauza, ea voia ca Rossi
ta catu~i de putin stanjenita, ea )li-a ridicat de jos peruca )li sa 0 hipnotizeze pentru a-)li aminti unde Ie pusese.
)li-a pus-o inapoi pe cap. Apoi i-a explicat lui Rossi ca avu- Pentru inceput, Rossi a intrebat-o ce s-a intamplat dupa ce
sese un accident de ma~ina in urma caruia memoria ei a avut individul i-a dat biletele.
de suferit. $i tot de atunci nu a mai fost in stare sa vorbeas- - Era cineva in casa cand a venit acel barbat?
ca claro - Nu. Doa' eu.
Rossi era incantat ~i fascinat de aceasta femeie de)li nu m- - $i iti aduci aminte m ce camera te aflai cand ai vazut ul-
telegea aproape nimic din ceea ce spunea ea. Acest lucru se tima data biletele?
datora nu numai vorbirii ei deformate de la accident ci )lifap- - Nu. Nu po' sa mi-amintesc.
tului ca el nu era obi)lnuit cu cadenta ~i ritmullimbajului ne- Au continuat sa incerce sa refadi pa)lii ei, dar era clar ca
grilor. amintirile ei despre ceea ce se intamplase erau foarte vagi. Era
sup arata, fiind convinsa, a)la cum erau de fapt ~i toti ceilalti
din familia ei, ca pierduse una dintre cele mai valoroase oca-
Biletele la concert zii din viata ei. Intreaga familie dedicase ore intregi cautarii
comorii, intorcand practic casa cu fundul in sus. A merge la
Cazul acesta a avut loc in anii '70, cand Michael Jackson concertullui Michael Jackson era unul dintre cele mai bune
era in culmea gloriei. In mtreaga lume concedele sale se des- lucruri care ti se putea intampla intr-un an, a~a ca toata lurnea
fa)lurau cu casa mchisa. Era aproape imposibil sa faci rost de era mai mult decat suparata.
un bilet la vreunul din spectacolele lui. De fapt, Rossi nu putea decat sa fie de acord cu clienta sa.
eu toate acestea, cu 0 luna inainte, un individ a venit aca- EI insu~i era un fan Michael Jackson ~i credea sincer ca pier-
sa la Mary )lii-a dat un pachet de bilete pentru concertullui derea biletelor este 0 tragediecumplita. Era hotarat sa 0 ajute
Michael Jackson care urma sa aiba loc in curand. Erau locuri sa Ie gaseasca.
dintre cele mai bune, foarte scumpe )liexclusive, pretullor m-
sumand sute de dolari.
Rossi a incercat sa afle de ce barbatul acela i-a dat biletele Timpul zboara
)lide ce i-a cerut sa Ie pastreze, dar nu a inteles nimic din ce-i
spunea ea. In cele din urma el a trebuit sa se multumeasca pur Cel mai semnificativ lucru care a reie~it din aceasta prima
)lisimplu cu ideea ca biletele ii fusesera date ei dintr-un anu- conversatie a fost ca Mary era foarte convinsa ca ascunsese bi-
mit motiv )lica ea avea responsabilitatea sa Ie tina pana la data letele intr-un loc unde nimeni nu putea sa Ie gaseasdi.
221
220 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie

Rossi a deyenit atat de interesat de povestea ei ;;i, incantat persoane pot sa intre intr-o stare de transa adanca reprezinta
sa lucreze cu cineva care era foarte diferit de toti ceilalti cu o provocare pentru majoritatea terapeutilor. Unii profesioni;;ti
care venise in contact pana atunci, nu a simtit cum zboara sustin ca numai 10 la suta dintre oameni sunt cu adevarat hip-
timpul. notizabili. Dar Rossi voia sa aiba succes cu ceilaIti 90 la suta,
Rossi era foarte multumit de sine. Era un tanar terape- ceea ce insemna ca el trebuia sa inventeze 0 metoda care sa in-
ut, foarte educat ;;i care lucra intr-o clad ire de peste un mi- vinga rezistenta lor obi;;nuita.
lion de dolari. Nu veneau prea multi negri in aceasta parte o procedura standard pentru a verifica susceptibilitatea
a ora;;ului iar in afara de aceasta clienta nu-;;i aducea amin- oamenilor la hipnoza consta in a Ie cere sa-;;i tina mainile la 0
te sa se mai fi aratat vreunulla u;;a biroului sau. Se petre- distanta de opt inch una fata de cealalta. Apoi terapeutii Ie su-
ceau in el contratransferuri uria;;e - era atat de bucuros sa gereaza ca mainile se magnetizeaza, apropiindu-se singure
lucreze cu cineva ca Marya carei origine modesta se ase- una de cealalta. Aproape toata lumea shnte 0 oarecare mi;;ca-
mana atat de mult cu a lui. A sfar;;it prin a se identifica foar- re, motiv pentru care acest test nu este foarte apreciat de cer-
te mult cu ea. cetatori deoarece nu distinge foarte bine intre subiectii potri-
Rossi se straduia atat de mult sa rezolve situatia cat mai viti ;;i cei nepotriviti. Cu toate acestea, Rossi s-a gandit ca suc-
bine cu putinta incat a pierdut notiunea timpului. Asaltata de cesul obtinut atat de u;;or cu aceasta experienta neobi;;nuita a
o multime de intrebari despre familia ;;i despre viata ei, la un mi;;carii aparent involuntare a mainilor unei persoane poate
moment dat Mary s-a lasat pe spate ;;ia inceput sa dea din cap fi folosit ca 0 noua metoda pentru facilitarea starilor de tran-
cu tristete. sa. Pentru ca aceasta tehnica reu;;e;;te cu aproape oricine, ea ar
- Tu nu doctor hip-nas? a intrebat ea plina de suspiciune. incuraja ;;i ar intari convingerea oamenilor ca pot sa aiba suc-
- Ba da. Bineinteles. Eu fac hipnoza, a raspuns Rossi in- ces cu orice tip de experienta pe care 0 presupune inductia
trigat de faptul ca ea devenise brusc ingrijorata. hipnotica. Rossi a dezvoltat mai multe variante ale acestei
Marry I-a cercetat cu atentie. abordari inovatoare care reprezinta un fel de placebo terape-
- Tunu aoctor hip-nas adevarat? utic pentru a centra atentia oamenilor asupra descoperirii unor
Rossi s-a uitat la ceas ;;i a vazut ca mai ramasesera zece mi- solutii creative la probl.emele lor intr-un mod care Ie este pro-
nute pana la sfar;;itul ;;edintei. Fusese atat de prins de poves- priu ;;i prin activarea puterilor ;;i resurselor lor interioare as-
tea lui Mary incat uitase sa treaca la hipnoza pe care aceasta cunse de care cel mai adesea nu sunt con;;tienti.
o solicitase. Rossi i-a cerut lui Mary sa-;;i ridice mainile, cu palmele fata
Rossi i-a explicat ca inainte ca ei sa poata trece la hipnoza in fata. EI i-a sugerat ca in curand s-ar putea sa observe ca una
este necesar sa fie lamurite 0 serie de informatii de baza. Apoi dintre mainile ei este mai rece sau mai calda decat cealalta.
a intrebat-o daca este gata sa inceapa. Sau ca 0 mana este mai grea decat cealalta, ceea ce inseamna
ca 0 parte din ea ;;tie unde sunt ascunse biletele. Incet-incet ;;i
cu ezitari, una dintre mainile ei a inceput sa se lase in jos.
Maini magnetice - Da, Mary, in timp ce mana ta continua sa se mi;;te in jos,
mai mult sau mai putin de una singura, a;; vrea sa observi cat
La acea data, cu toate ca se aHa la inceputul carierei sale, de multe lucruri incepi sa-ti aminte;;ti.
Rossi incepuse sa experimenteze 0 serie de metode alternati- In timp cecontinua sa faca observatii de incurajare, Rossi
ve de inducere a hipnozei terapeutice. Faptulca foarte putine aconstatat ca Mary era foarte concentrata asupra ei. Ochii i se
222
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 223

lnchisesera spontan fara sa fie nevoie de nici 0 sugestie m acest matatea drumului. Era inca intr-o transa adanea. Ea s-a uitat
sens. Zambea ca ~i cand ar fi fost multumitade calatoria pe fix inoehii lui Rossi.
care 0 facea. in timp ce mana ei cobora foarte meet, el a obser- - Acum e~ti pregatita sa-mi spui ~i mie unde sunt bilete-
vat ca ochii ei se mi~cau in spatele orbitelor ~i ca expresia fe- Ie?
tei a mceput sa i se schimbe - semn ca era pe drumul cel bun Marya incuviintat din cap.
in ce prive~te recuperarea memoriei. - Bine, a spus Rossi, tinandu-~i respiratia in a~teptarea
In timp ce se petreceau aceste lucruri, Rossi a sustinut-o momentului adevarului. Unde sunt biletele?
pe Mary in cautarile ei, in~tiintand-o ca pe masura ce mana
ei cobora ea devenea din ce in ce mai capabila sa-~i amin-
teasca. Exact in momentul in care mana ajunsese la jumata- Misterul este rezolvat
tea drumului spre poala ei, Marya intepenit. Gura ei s-a
deschis ca ~i cum ar fi vrut sa spuna ceva, dar parea ca se In acel moment Rossi s-a uitat la ceas ~i a observat ca
afla in conflict cu ea insa~i, luptandu-se sa-~i Fna buzele timpul alocat ~edintei expirase. II a~tepta un alt client ~i nu
stranse de parca nu ar fi vrut sa tulbure concentrarea ~i aten- voia sa intarzie. Intotdeauna fusese punctual. Trebuia sa in-
Fa ei interioara. theie imediat ~edinta pentru ca avea nevoie de eel putin eate-
- Ti-ai amintit deja ce trebuie, nu-i a~a? a intrebat-o Rossi. va minute pentru a 0 scoate pe Mary din transa.
Marya incuviintat din cap cu 0 mi~care abia perceptibila, De indata ce Ernie a ineeput sa dea mapoi procesul, a au-
nevrand sa tulbure nirnie din ceea ce se petrecea cu ea. zit-o pe Mary ~optind ceva.
- a sa continui sa-ti aminte~ti, nu-i a~a? a indemnat-o - Duuap, a murmurat ea indistinct.
Rossi apoi. - Ce ? Ce ai spus? a mtrebat Rossi ineereand sa-~i contro-
Marya mcuviintat din nou din cap. leze nerabdarea.
- Acum poti sa vezi exact unde ai pus biletele acelea. lata ca ea ii ofere a raspunsul dar el nu intelegea. Chiar ~i
a alta incuviitare din cap. in conditii optime ii era foarte greu sa inteleaga ce spunea ea,
- Bine. Asta e minunat. Ce se va mtampla peste cateva mi- iar sub hipnoza era )iimai dificil pentru ca vorbea in )ioapta.
nute, dupa ce vei fi absolut sigura ca ~tii unde sunt biletele ~i - Duuap, a repetat ea eeva mai tare ca inainte. Este in
imi vei spune ~i mie? duuapul de le~erie.
Gtteva dipe Rossi nu a spus nirnie, lasand mtrebarea m aer. - Duuapul de le~erie?
Tehniea lui obi~nuita era sa nu solicite ~i sa nu directioneze Rossi nu putea decat sa repete sunetelepe care Ie auzise.
ceva in acest proces, lasandu-~i dientul sa decida singur ce - Da, bine'nteles, sunt in acel duuap.
vrea sa faca. EI sugereaza intotdeauna mai multe 0pFuni, ast- Duuap, s-a gandit Rossi. Duuap de le~erie. Dintr-o data s-a
fel ineat orice alege dientul sa faca va merge la fel de bine, iar luminat. Acum intelegea ee voia ea sa spuna: biletele erau in
procesul se va desfa~ura fara sa apari'i vreo rezistenta din par- dulapul cu lenjerie!
tea acestuia.
Biletele nu au putut fi gasite pana atunci pentru ca nici
- Ochii tai se vor deschide sau vor ramfme inchi~i atunci unul dintre membrii familiei nu avea acees la dulapul eu len-
eand imi vei spune ~i mie ce ai vazut? jerie. In aeest dulap erau pastrate lucrurile eele mai de pret ~i
Marya inceput sa-~i deschida incet ochii. Aveau 0 expre- numai bunica Mary putea sa umble in el. Nimeni nu ar fi in-
sie fixa. Corpul nu s-a mi\,cat. Mana se afla m eontinuare la ju- dri'iznit sa se apropie de acest loc saeru chiar daca ar fi avut
Mumia de la masa din sufragerie 225
224 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

cheile. Rudele lui Mary intorsesera toata casa pe dos, dar nici acestuia. L-a luat ;:;ia vazut ca pe spatele lui era scris ceva de
uneia dintre ele nu-i dad use prin cap sa caute in dulapul cu mana: IICauta in dulapul cu lenjerie!".
lenjerie al bunicii. Era ca ~i cum locul interzis ar fi fost invizi- Uimit, el 9i-a dat seama ca la gedinta cu Mary fusese atat
bil. de grabit incat uitase sa-i mai dea cartea de vizita pe care no-
Mary avea un zambet enorm pe chipul ei. Acum ~tia unde tase acele cuvinte. Se pare ca, in ciuda afectiunilor sale cranie-
pusese biletele. ne, ea reu9ise cumva sa-;:;iaduca aminte de ceea ce descoperi-
Rossi era ~i el multumit pentru ca misterul fusese rezolvat se in timpul hipnozei.
in cele din urma. In momentul urmator insa, el a inceput sa se Abia acum, dupa treizeci de ani, cercetarile neurologice au
ingrijoreze gandindu-se ca, din cauza leziunilor pe care Mary stabilit ca creierul se poate vindeca chiar 9i la 0 varsta adulta.
Ie avea pe creier, era posibil ca ea sa nu-;:;imai aduca aminte Ca urmare a unor anumite exercitii ;;i a unor experiente noi ;:;i
ceea ce tocmai descoperise. La acea vreme, exista convingerea complexe, pot sa apara noi neuroni. ;>ipoate ca a;;a functio-
ca hipnoza efectuata in scopul recuperarii memoriei nu era efi- neaza hipnoza terapeutica - reprezentand 0 experienta de
cienta in conditiile in care existau leziuni pe creier. In conse- viata complet noua ;:;icomplexa care ne antreneaza cele mai
cinta, Rossi a decis sa scrie pe una din cartile lui de vizita: IICa- creative facultati pentru a facilita vindecarea.
uta in dulapul cu lenjerie!" El intention a sa-i dea lui Mary
aceasta carte de vizita. Cu siguranta ca ea ar fi aratat-o fami-
liei ;:;iastfel biletele ajungeau sa fie recuperate.
La sfar;:;itul ~edintei Rossi era foarte grabit a~a ca cei doi
;:;i-au spus repede la revedere. Dupa ce Marya plecat, el ~i-a
adus aminte ca uitase sa-i ceara numele, adresa ;:;inumarul de
telefon.
A doua zi, Rossi a gasit pe robotul telefonului un mesaj de
la una din rudele lui Mary care ii adresa mii de multumiri
pentru ca 0 ajutase pe bunica lor sa-~i aduca aminte unde pu-
sese biletele. Din pacate nici aceasta persoana nu lasase vreun
numar de telefon sau vreo adresa la care Rossi ar fi putut sa
trimita nota de plata pentru ~edintele bunicii. Oar asta conta
foarte putin pentru ca Rossi se simtea rasplatit din plin prin
simplul fapt ca avusese ocazia sa ia parte la un tratament atat
de neobi;:;nuit ~i care fusese incununat de succes.

Postscriptum

Cativa ani mai tarziu, Rossi era pe punctul de a se muta in-


tr-un birou nou. In timp ce i~i desfacea in bucati biroul sau
modular, el a observat un cartona;; prins intr-una din laturile
Mumia de la mas a din sufragerie 227

Freeman este ~eful departamentului de psihologie de la Colegiul


Philadelphia pentru Medicina Osteopata.
CAPITOLUL ,
SAISPREZECE

*
Arthur Freeman * *

Cand Percival ?i-a facut aparitia pentru prima data In bi-


rou, lui Freeman nu i-a venit sa-?i creada ochilor. In fata lui
,
Avocatul de cosmar statea, intr-o atitudine impecabila, un barbat imbracat cu un
stralucitor costum tartan din stofa ro?ie. Tesatura era de genul
celei care poate fi observata la cei care frecventeaza cluburile
folclorice - numai ca la ace?tia din urma pantalonii sunt asor-
tati la un jerseu albastru. Oar acest individ purta un costum
din trei piese care iti sarea in ochi. Cu greu te puteai uita la el

dltt rapiei cognitive a avut un impact semnificativ


asupra publicului general
ll11Cadesfif~urat£'fde Art Freeman in domeniul EIte-a
~i de specialitate.
scris 0 serie de carli de specialitate care aplica met odele cognitive
tara sa-ti fere?ti imediat privirea.
Primullucru pe care i I-a adus la cuno~tinta lui Freeman a
fost educatia lui excelenta. Absolvent al Colegiului Yale. Fa-
- care i~i propll11 sif l1wd!fice procesele interne de gandire ale oa- cultatea de Drept, la Universitatea Harvard. Apoi un an la Ox-
mmi/or in scopul de a schimba percepliile pi comportamentullor ford. De?i petrecuse doar un an studiind in Anglia, el adapta-
- la persoanele ce sufera de tulburari severe. EI ~i-a petrecut 0 lnma se expresiile ?i accentul unui avocat britanic, adica exact ceea
parte din cariera lucrand Cl/ pacienfi foarte dificili de care cei mai ce l?i imagina el ca este.
mulfi dintre tempel/Ii fug inspifil11antali - cei care au tullntrari de - Ei bine, onorate domn, s-a adresat el noului sau terape-
personalitate cronice ~i netratabile ~i care ii fac sa fie foarte mani- ut de parca ar fi fost in fata instantei, haideti sa incepem.
pulanfi pi vic1cni, punand in perl1ul11enlala incercare rabdarea ce-
10rlalPi.
Printre cele mai cunoscute carfi de specialitate ale lui Freeman
Istoria familiei
se numifra: Cognitive Therapy of Personality Disorders (Tera-
pia cognitiva a tulburarilor de personalitate), Clinical Appli- Freeman a descoperit in curand ca pacientul sau cu accent
cations of Cognitive Therapy (Aplicatii clinice ale terapiei cog- britanic fals ~i cu costum din stofa ro?ie, de?i avea 0 educatie
nitive) ~iThe Comprehensive Casebook of Cognitive Therapy de prima mana, nu parea totu?i sa aiba vreo slujba permanen-
(Repertoarul terapiei cognitive). De asemenea, el a popula1'izat ta. El i~i schimbase in repetate randuri locul de munca. Pur ~i
aceste concepte intr-o serie de carPiprecum Woulda, Coulda, 5ho-
simplu nu era in stare sa stea mai mult de cateva luni intr-un
serviciu.
ulda: Overcoming Mistakes and Missed Opportunities (Min-
Inainte sa cerceteze situatia curenta a clientului sau, Free-
tea de pe urma: Cum sa eviti sa faci gre?eli ?i sa ratezi ocazi-
man a vrut sa afle dHeva lucruri despre familia sa. Astfet el a
ile care ti se ivesc) ~i The Ten Dumbest Mistakes That People
aflat ca in copilarie Percival a avut parte de 0 serie de eveni-
Make and How to Overcome Them (Cele mai proste?ti zece
mente traumatizante. Intr-o zi, cand a venit de la ~coala, I-a
gre?eli pe care Ie fac oamenii ?i cum pot fi ele evitate).
228
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 229

gasit pe tatal sau zadmd in dulap. El a vazut 0 balta de sange constate dupa cateva ore de a~teptare ca completase ni~te har-
care se scurgea pe sub u~a dulapului. Tatal sau se sinucisese tii gre~ite.
taindu-~i carotida. Din anumite motive, el a vrut ca fiullui sa - Completeaza Formularul 99-7, i-a spus functionarul cu
descopere aceasta scena. o voce plictisita, ~i apoi treci inapoi la rand.
Mama lui Percival a murit in urma unei supradoze de me- - Cum indrazne~ti sa tratezi in felul acesta pe cineva de
dicamente; nu s-a putut stabili daea a fast yorba de un acci- valoarea mea! a spus Percival cu un accent britanic plin de aro-
dent sau de 0 sinucidere. ganta. Trebuie sa-ti aduc la cuno~tinta ca sunt membru al ba-
Intr-o zi foarte geroasa, unul dintre fratii mai mici ai lui roului din acest stat. Pot ocupa postul tau.
Percival s-a dus pana la un lac inghetat. Acolo ~i-a dat jos toa- Functionarul ~i-a ridicat nasul din hartiile de pe birou ~i
te hainele de pe el ~i s-a a~ezat in zapada. In dimineata urma- fara sa scoata un cuvant i-a aruncat 0 privire plina de ura.
toare a fost gasit mort. Oamenii din spatele lui Percival au inceput sa faca glume
Aceste evenimente ingrozitoare nu puteau sa explice pe de- pe seama lui, dar el a continuat sa-l fixeze pe functionar fara
plin infati~area ciudata a lui Percival ~i istoria pendularilor lui sa-i bage in seama.
intre diferite locuri de mundi. Cu toate aces tea, ele furnizau - Vreau sa vorbesc imediat cu ~eful tau, a spus el uitan-
un oarecare context al excentricitatii lui. du-se la ceas ca ~icand ar fi fost prea ocupat ca sa-~i bata capul
cu asemenea oameni de rand.
- Nu am ~ef, i-a spus functionarul cu 0 voce de-a dreptul
Percival face fost de primul sau client amenintatoare. Daca te dai mare ca e~ti un avocat atat de gro-
zav, cum se face ea nu ~tii ce formular trebuie sa completezi?
In continuare, Freeman I-a indemnat pe Percival sa poves- $i acum du-te ~i stai din nou la coada.
teasca mai amanuntit despre slujbele pe care le-a avut ~i de- Cei de la rand au ras plini de satisfactie. Dupa atatea ore
spre modulin care a reu~it sa Ie piarda. Art era extrem de cu- de a~teptare in care se plictisisera, incidentul acesta Ii se pa-
rios sa afle cum un judecator educat la Ivy League a putut sa rea un divertisment placut.
e~ueze atat de lamentabil in cele mai multe din lucrurile pe Percival a ramas pe loc ne~tiind ce sa faca. Suferise deja
care incercase sa Ie faea. destule umilinte pe ziua aceea, dar in nici un caz nu avea de
Percival a relatat istoria angajarilor sale, trecand in revista gand sa dea inapoi in fata amaratului acela de functionar idiot.
o serie de ghinioane pe care le-a avut, unele dupa altele. Apoi El a cercetat cu atentie in jur ~i a vazut 0 u~a pe care scria In-
IIIII
1]1

a inceput sa povesteasca despre incidentul care I-a infuriat cel trarea interzisa, numai pentru angajati. Prin urmare, aici se as-
'I'I

mai mult. La vremea aceea el tocmai lucrase ca judecMor de cundea supervizorul.


Iii stat reu~ind performanta rar intalnita de a fi eliberat involun- Percival ~i-a strans formularele pe care le-a facut ghemo-
tar din serviciul civil.
'111,111,'1
,I,'i
toc intr-o mana, dupa care ~i-a luat servieta 9i s-a indreptat ca-
"i'I'I,"'1

De~i lucrul acesta il facea sa se simta ingrozitor, el a decis tre acea u~a. Ca unnare a agitatiei provocate de schimbul de
'I" II

1"11
sa depuna 0 cerere pentru ajutor de ~omaj. Ajuns la biroul de replici cu functionarul, paza era in alert a astfel ca ea I-a imo-
H
~omaj, el a constatat nu numai ca era singura persoana alba bilizat imediat pe Percival care ll,cerca sa intre cu forta in zona
dintre cele prezente acolo dar cu siguranta ~i singura imbra- i.nterzisa.
cata intr-un costum din trei piese ~i care purta 0 valiza diplo- - Cum indrazne~ti! a strigat Percival spre deliciul audien-
mat din piele. S-a a~ezat la rand cu sute de alti oameni ca sa tei. Da-mi drumul imediat. Asta e brutalitate politieneasca! Ati
230 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 231

vazut, oameni buni, cum ma agreseaza acest om din Nean- Percival a fost imediat escortat afara din birou de catre cei
derthal? care asigurau paza. Nu i s-a dat voie nici macar sa-~i recupe-
in cele din urma a fost chemata politia pentru a pune ca- reze geanta diplomat care i-a fost inmanata numai dupa ce a
pat disputei. in felul acesta Percival a fost acuzat de infractiu- ajuns afara din cladire.
nea de intrare intr-o zona interzisa ~i de alte mcalcari ale legii
referitoare la amenintarile la adresa ill1gajatilor de stat.
Percival incercase 0 vreme sa practice avocatura in parti- eu permisiunea cardinalului
cular, dar nu a gasit pe nimeni pe care sa-l reprezinte. Acum,
vestea buna era ca avea primul sau caz: trebuia sa se apere pe Freeman ~i-a dat seama ca intreaga existenta a lui Percival
sine in instill1ta de acuzatiile care ii fusesera aduse. fusese marcata de asemenea crize care se succedau permanent.
Acest lucru se intampla fie pentru ca nu era apreciat de catre
ceilalti, fie pentru ca oamenii nu realizau pe deplin de ce ca-
Sugestii pentru partenerul managerial pacitati dispunea el. Lucrul acesta era valabil nu numai in ca-
zullocurilor de munca pe care Ie pierduse, dar ~i in alte do-
Lucrurile s-au calmat. AcuzaFile au fost retrase, de~i acest menii ale vietii lui.
lucru nu a fost nici pe departe rezultatul apararii judiciare pre- - Haide sa facern un program pentru astazi, i-a propus
zentate de Percival. in cele din urma, un prieten I-a ajutat sa
Freeman lui Percivalla inceputul ~edintei. Ti s-a intamplat
se angajeze la 0 firma mare unde trebuia sa presteze 0 munca ceva in ultima saptamana despre care crezi ca ar trebui sa ~tiu
mai degraba potrivita pentru un student m anul doi la Drept. ~i eu?
Ei I-au instalat intr-un birou unde se aflau mormane peste
monnane de cazuri neterminate care mai aveau nevoie de 0 Freeman nu a putut sa nu observe ca Percival avea fata
umflata ~i ochii invinetiti. Ramele ochelarilor sai erau prinse
simpla hartie sau de un telefon inainte de a fi clasate. cu banda adeziva.
Constatand ce sarcina marunta i se repartizase, Percival a
- Ei, m-am simtit earn demolat in ultimul timp.
fost cuprins de indignare. Cum indrazneau sa-l trateze cu ata-
- Vad. Dar ce s-a intamplat cu fata tal
ta lipsa de respect! $i s-a hotarat sa-i dea de indata 0 lectie par-
tenerului managerial. Trecand ca 0 furtuna pe langa secreta- Percival a spus ca in timp ce se plimba pe strada gandin-
ra, el a intrat in cabinet unde a inceput sa tipe la un domn mai du-se la ale sale a fost abordat de 0 persoana fara adapost.
in varsta care a ramas foarte uimit. - Hei, amice, i-a spus individul, poti sa-mi dai 0 tigara?
- Cu siguranta ca nu-p dai seama ca sarcinile acestea umi- - in primul rand, creatura demna de dispret ce e~ti, i-a
Ie care mi-au fost repartizate sunt total necorespunzatoare cu raspuns Percival intorcandu-se catre el, eu nu sunt amicul tau.
educatia ~i statutul meu profesional, a proclamat Percival. in in al doilea rand, dupa cate vad, ai nevoie mai degraba de 0
loc sa fac munca asta stupida de scrib ar trebui sa ma ocup de slujba bine platita decat de 0 Fgara.
cele mai dificile cazuri pe care Ie ai. La Harvard ni se spunea Freeman s-a mirat gandindu-se ca Percival insu~i nu avea
mereu ca lipsa de apreciere a talentelor este una dintre cele oslujba mai buna decat acest om al strazii ~i totu~i avea tupe-
mai frecvente erori care se fac in astfel de locuri. De fapt, toc- ul sa se ia de ceilalti.
mai v-am pregatit 0 lista cu ceea ce ar trebui sa faceti pentru - $i ce s-a intamplat dupa aceea? I-a intrebat Freeman pe
ca lucrurile sa mearga mai bine in firma asta de doi bani. Percival.
232 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 233

- Ei, creatura m-a lovit. Mi-a dat un pumn in fata fara nici Chiar in acea saptamfma, Percival a sunat la arhidioceza
un motiv. Am incercat sa dau de un politist, dar nu era nici pentru a face 0 programare la cardinal. Acesta nu era un car-
unul prin preajma. dinal oarecare ci un biHran foarte conservator care ar fi putut
- Dar bine, Percival, de ce Dumnezeu nu ti-a trecut pur ~i sta foarte bine la dreapta lui Attila, capetenia hunilor. Monse-
simplu prin minte sa-i dai tipului 0 tigara sau sa-l ignori? niorull-a invitat la el ~i i-a explicat ca din pacate cardinalul
- De ce sa fi facut asta? era foarte ocupat, dar ar fi bucuros dadi ar putea sa preia el
- Ca sa eviti sa prime~ti un pumn in fata. mesajullui.
- Ei bine, dUa vreme asemenea creaturi populeaza urbea - De fapt, a spus Percival, ceea ce aveam in minte era un
noastra cinstita, este de datoria mea sa Ie aduc la cuno~tinta dialog rational intre doi oameni inteligenti. Am 0 problema cu
ca viata lor nu are nici un rost daca nu-~i gasesc 0 slujba bine biserica ~i cred ca dumnealui ar putea sa 0 Iamureasea.
platita. - Ei bine, a spus monseniorul, cred ca ati putea sa-mi spu-
Freeman a facut tot posibilul sa-i explice ca exista ~i alte neti mie despre ce este yorba.
modalitati cu mult mai practice ~i mai avantajoase de a intra - Desigur, domnul meu. Vedeti, eu ma intalnesc eu 0 ta-
in contact cu oamenii, dar Percival sustinea ca nu a fost inte- nara femeie care este membra a organizatiei dumneavoastra
les. Acest incident i-a adus aminte de 0 alta poveste sau mai sau, a~ putea spune, a confesiunii dunuleavoastra.
bine zis de 0 alta criza din care abia scapase. - Inteleg.
De curand fusese la 0 biblioteca de drept de la 0 universi- - $i tinem foarte mult unulla eelalalt.
tate locala cu intentia de a se documenta in vederea procesu- - Foarte bine.
lui pe care il deschisese impotriva statului pentru felul in care - Ei bine, e simplu, ~i-a dat el drumulla gura, noi vrem
fusese tratat la oficiul de ~omaj. Spre surprinderea lui, de data sa facem sex, dar ea sustine ea nu poate pentru ca este catoli-
aceasta el a avut putin noroc ~i a dat peste 0 bibliotecara care ca. Nu am auzit in viata mea eeva mai ridieol!
I-a ajutat foarte multo Cei doi au inceput sa se intalneasca ~i Monseniorul a taeut pentru un moment, foarte ineurcat de
au infiripat 0 relatie, prima de care Percival se bucura dupa 0 situatia respeetiva.
perioada foarte lunga de timp. - Sunteti casatoriti? a intrebat el.
Noua iubita a lui Percival era 0 catolica foarte credincioa- -- eu siguranta ca nul
sa. Cum trecuse atat de multa vreme de la ultima sa relatie se- - Ei bine, sunteti logoditi?
xuala ca aproape nu-~i mai aducea aminte de ea, Percival a de- - Nu. Dar ee legatura au toate aeestea eu problema mea?
venit foarte insistent in timpul imbrati~arilor lor. Dar, cu toa- - Atunci, imi pare rau, dar potrivit obiceiurilor noastre,
te ca ii placea foarte muIt Percival, femeia sustinea ca nu va un asemenea comportament este inaeeeptabii.
avea relatii sexuale pana dupa casatorie. Putea doar sa 0 man- - Prin urmare, vreti sa spuneti ea sexul este in afara ori-
gaie fara ca sa-~i dea jos hainele de pe ea. carei discutii?
Percival a pledat cazullui inaintea femeii - sustinand ca - Da, domnule, exact asta vreau sa spun. Cardinalul nu
ei se plac unul pe ceUllalt, ca amandoi VOl'sa faca sex -, dar poat~ fi deranjat eu asemenea probleme.
ea a ramas ferma in privinta limite lor pe care Ie stabilise. Era - Ei bine, atunci, s-a inver~Ullat Percival, ce spuneti de-
de-a dreptul impotriva convingerilor sale religioase sa faca sex spre sanii ei?
in afara casaioriei ~i fara binecuvantarea bisericii. - Despre ee?
234 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 235

-- Oespre sanii ei. Sanii ei! $titi, chestiile acelea pe care AHa data, Freeman i-a cerut lui Percival sa completeze un
doamnele Ie au pe piept. chestionar care Ii cerea sa faca 0 lista cu cele mai disfunctio-
- Ce-i cu ei? a spus monseniorul, din ce in ce mai tulbu- nale ganduri ale sale, cum ar fi "Nu e sfar~itullumii doar pen-
rat de turnura pe care 0 luase conversatia. tru ca oamenii nu se comporta a~a cum a~ dori eu" sau "Nu e
- Ei bine, voiam sa ~tiu daca am voie sa-i ating sau tre- deloc realist din partea mea sa ma a~tept sa primesc permisiu-
buie sa cer permisiunea cardinalului ~i pentru asta? nea cardinalului pentru a ma culca cu una dintre enoria~ele
- Ceea ce va sugerez, a spus monseniorul cu 0 voce incor- sale". Asemenea teme pentru acasa ocupa un loc important in
data, este sa-i spuneti prietenei dumneavoastra sa mearga cat metoda pe care 0 folose~te Freeman. In felul acesta oamenii
mai curand posibilla biserica ~i sa se confeseze. sunt ajutati sa-~i identifice diferitele maniere in care ei exage-
- Prin urmare, raspunsul este nul reaza ~i distorsioneaza lucrurile care se intampla in viata lor,
exacerbandu-~i astfel propria lor suferinta.
Cand chestionarul i-a fost returnat, Freeman a observat ca
Vorbind pe limba lui raspunsurile nu erau scrise in engleza.
- Percival, imi pare rau, dar nu pot sa fac altceva decat sa
Cu cativa ani inainte de a ajunge la Freeman, Percival trecu- observ ca ai scris tema pentru acasa in franceza.
se printr-o terapie de lunga durata, incercand sa asimileze tre- - Mais alii! a spus Percival.
cutul sau traumatic, sa-~i stabilizeze situatia profesionala ~i de - ~i pot sa te intreb de ce?
asemenea sa se refaca dupa mariajullui cu 0 avocata care ab- - Oa, bineinteles! Pentru ca limba franceza mi s-a parut
solvise 0 ~coala "mai putin importanta" decM a lui. Ei aveau un mult mai expresiva.
fiu linpreuna, dar linpotriva lui Percival fusese emis un ordin - Frumos. Oar cum crezi tu ca a~ putea sa citesc asta?
de restrictie care 11linpiedica sa se apropie de fosta lui sotie ~i - Vrei sa spui ca lU1om ca tine, despre care se presuplU1e ca
de copil. Se pare ea in trecut elii agresase verbal pe cei doi. este educat, nu poate sa citeasca in franceza? Quelle dOl11mage!
$tiind ca toate eforturile terapeutice anterioare se dovedi- - Vite ce e, Percival, nu sunt decM un biet evreu din
sera ineficiente, Freeman ~i-a propus sa porneasca cu 0 agen- Bronx. In cartierul meu nimeni nu ~i-a pus vreodata proble-
da modesta. Priori tate a sa majora era sa-l ajute pe Percival sa ma sa invete franceza. ~i poate ca presupunerea ta di sunt sau
identifice acele aspecte ale vietii sale pe care ar trebui sa Ie re- ca ar trebui sa fiu in stare sa vorbesc limba ta nu este decM un
ajusteze. Acest lucru presupunea, de exemplu, anumite mo- exemplu al felului in care te raportezi la cei din jurul tau.
dificari ale stilului sau interpersonal ~i, bineinteles, renunta-
rea la a~teptarile sale nerealiste pe care Ie avea fata de ceilalti.
Din cauza depresiilor pe care le-a avut in trecut ~i a istoriei si- Percival ameninta ca da in judecata
nuciderilor din familia sa, Freeman i-a administrat ~i un test
pentru masurarea stabilitatii sale emotionale curente. TestuJ Percival avea atat trasaturi narcisiste cat ~ihistrionice, a ex-
presupunea ca Percival sa evalueze fiecate item pe 0 scara de plicat Freeman. Manifesta frecvent tendinte suicidale ~i, avand
la Ila 5. Oar cand Freeman s-a uitat la rezultate, a observat ca in vedere istoria familiei lui, acest lucru 11ingrijora foarte multo
Percival notase anumiti itemi cu 2.5 sau chiar cu 3.65, refu- Lua medicamente pentru somn, pentru ca, spune el, nu reu-
zand sa se rezume la variantele oferite cu intentia de a fi mult ~ea sa se relaxeze in pat, gandindu-se mai tot timpulla diver-
mai precis in raspunsurile sale. se lucruri.
236 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 237

In timpul perioadelor de stres, care erau din ce 'in ce mai dea. S-a spart din cauza lipsei tale de atentie. Ma a9tept sa 0
frecvente 'in momentele de criza, Percival 11 suna pe Free- plate;;ti pentru ca a fost vina ta.
man pentru a-i cere ajutorul. In cursul unei asemenea con- - Percival, a spus Freeman cu 0 voce controlata nevrand
vorbiri telefonice care a avut loc la 0 ora tarzie din noapte, sa mu;;te momeala, dupa cum ti-am mai spus, putem vorbi
Art a simFt ca situatia 'incepuse sa-i scape de sub control. despre asta la urmatoarea noastra ;;edinta. La revedere.
Oe;;i era foarte preocupat de pacientullui, el a considerat La urmatoarea lor intalnire, Freeman a constatat ca 0 alta
ca e cazul sa introduca ni;;te limite mai stricte 'in relaFa cu criza se declan;;ase 'intre timp.
acesta. - M-ai ad us m pragul sinuciderii, a inceput Percival con-
- Percival, ti-am atras atentia de nenumarate ori ca noi doi versatia.
am stabilit 0 mtelegere. - Ce am facut?
- Sunt foarte con;;tient de acest lucru, doctore. La urma - M-ai auzit bine. Prima data m-ai facut sa sparg vasul,
urmei, sunt membru al baroului ;;i un expert 'in contracte. Nu iar apoi m-ai enervat atilt de mult ca am avut un alt incident.
trebuie sa fii condescendent. Freeman s-a straduit din greu sa nu se mcrunte indignat.
- Oaca a?a stau lucrurile, a spus Freelnan rabdator, atunci El a invatat din experienta pe care a avut-o cu Percival ;;i cu
poate 1ti vei aminti ca noi ne-am inteles sa ma suni doar m caz altH ca el care manifest a asemenea tendinte manipulative ;;i
de urgenta. egocentriste ca este esential sa ramai cat mai calm posibil.
- Binemteles ca 'imi aduc aminte de acest lucru. Oar aceas- - A;;adal~cum se face ca te-ai simtit atat de neajutorat sap-
ta este 0 urgenta. Am ajuns sa fumez trei pachete de tigari pe taman a asta?
zi. Nivelul meu de stres este atat de ridicat ca abia reu;;esc sa De fapt, Freeman nu-l mai vazuse niciodata pe Percival atat
mai fac fata. de agitat.
- Percival, putem sa vorbim despre toate acestea la ?edin- - Am crezut ca totul va fi mai bine, a mceput Percival. Am
tele pe care unneaza sa Ie avem. au zit de slujba asta nemaipomenita.
- Oar, doctore, ceea ce vreau sa spun este ca tu nu ma - Inteleg.
ajuti. - Ei cauta un partener senior la aceasta firma mare.
- IF multumesc ca 'imparta;;e;;ti aceasta parere. $i iti pro- - Continua, I-a 'indemnat Freeman, stapanindu-se sa nu
mit ca vom vorbi data viitoare despre acest lucru, dar acum dea din cap m semn de nemcredere.
nu este cazul. Acum am sa inchid. Freeman banuia ca 0 sa urmeze 0 aHa poveste amuzanta ;;i
- Ooctore, daca mchizi, sunt aproape sigur ca am sa ma nu s-a in;;elat. Percival fusese la un centru de copiat din car-
sinucid. tierul sau pentru a-9i imp rima CV-ulm vederea cererii pe care
- Oaca a;;a stau lucrurile, atwl.ci trebuie sa te ducem la ur- urma sa 0 faca pentru postul de partener senior. Cel care lu-
genta. Am sa sun politia chiar acum 9i ei VOL .. cra la copiator a mdoit una din paginile lui in timp ce 0 intro-
Percival a 'inchis. ducea in ma9ina.
Treizeci de minute mai tarziu, telefonul a sunat din nou. - Uite ce ai facut, i-a spus Percival individului. Mi-ai dis-
- Ooctore, vreau doar sa-ti spun ca slmt atat de suparat trus complet documentul. Este pur ;;i simplu inacceptabil.
din cauza felului in care mi-ai vorbit mai devreme ca am luat - Lini;;te;;te-te, i-a spus individul, nu este decat 0 pagina.
un vas foarte preFos ?i I-am aruncat pe podea. Era 0 piesa chi- Oaca te deranjeaza, 0 pot introduce din nou m copiator fara
nezeasca foarte valoroasa, iar acum zace 'impra;;tiata pe po- nici 0 problema.
238 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 239

- Daea ma deranjeaza? Dadf mii deranjeazii? Cred d'i glu- membrilor ~colii medicale care administra spitalul in care el se
me~ti. In felul asta mi-ai ruinat orice ~ansa de a mai obtine 0 aHa. Avand langa el impresionantul sau diplomat ~i 0 grama-
slujba importanta. Trebuie sa-ti SPW1 ea sunt avocat. Iar acum da de foi impra~tiate in tot patul, Percival a inceput sa-i sune
sunt atat de suparat ea nu am sa mai fiu in stare nici macar sa pe cei care se aflau pe lista. Ell-a sunat pe decanul ~colii me-
ma duc la interviu. dicale. L-a sunat pe ~eful departamentului de psihiatrie. I-a su-
Percival a smuls apoi hartiile mototolindu-le ~i mai multo nat chiar ~i pe pre~edintele universitatii ~i pe membrii consi-
Foarte nervos, el ~i-a pus geanta diplomat pe tejghea, a des- liului administrativ. De fiecare data, el ii ameninta ea ii da in
chis-o ~i a pus CV-ul inauntru. judecata pentru malpraxis, ca urmare a tratamentului incom-
- Iti aduc la cuno~tinta in calitate de avocat di imi va face petent care ii fusese administrat.
o deosebita placere sa va dau in judecata pe tine ~i pe aceasta Au fost organizate diverse comisii pentru a investiga aceste
institutie mizerabila. acuzatii. Percival aleatuise un dosar uria~ in care relata despre
- A, da? a spus individul de la tejghea. Ei bine, atunci afla tratamentul inadecvat care i se acordase, iar una sau doua pa-
ca sunt student in anul trei la Drept. Am 0 copie a CV-ului tau. gini erau dedicate modului in care Freeman se ocupase de el.
Cu adresa ~i cu numarul tau de telefon. ;;tiu unde locuie~ti. ;;i Art a observat ca pe langa alte revendieari pe care Ie formula-
mai ~tiu ea nu poti sa ameninti oamenii ca ii dai in judecata se in proces, Percival voia ca el sa-i plateasea vasul spart.
pentru lucruri frivole. Am de gand sa te reclam la Asociatia Cand a fost chemat sa se apere, Freeman a venit inarmat cu
Baroului de Stat. teancul de insemnari. Comisiei de investigatie nu i-a luat prea
Acum Percival credea ea i~i va pierde licenta de practicare mult timp sa renunte la acuzatiile impotriva lui ~i a celorlalti
a avocaturii. membri ai personalului care figurau in pH\ngere. La urma ur-
- Ei bine, I-a intrebat Freeman, pur ~i simplu nu inteleg mei, Percival i~i petrecuse 0 buna parte din viata amenintan-
de ce iti este atat de greu sa-ti tii gura? du-i ca-i da in judecata pe toti cei care nu se ridicau la inalti-
Percival s-a multumit sa raspunda ca din nou a fost inte- mea pretentiilor lui.
les gre~it ~i ea in nici un caz nu era vina lui. Lumea era plina Cateva Ilmi mai tarziu, Percival I-a sunat din nou pe Free-
de idioti, cretini ~i de aIte asemenea creaturi. Pur ~i simplu man pentru a reincepe ~edintele. Art s-a gandit insa ea cel mai
avusese din nou ghinion. bine ar fi ca ei doi sa nu mai continue aceste intalniri ~i I-a reco-
mandat unui psihiatru care era mai in masura sa-i administre-
ze un tratament medicamentos. In felul acesta Percival a ajuns
Spitalul sa fie tratat cu diferite medicamente care insa nu au reu~it sa aiba
vreo influenta decisiva asupra comportamentului lui. El a ramas
In cele din urma situatia lui Percival s-a inrautatit pana in in continuare avocatul de co~mar cu inclinatii autodistructive ~i
punctul in care a devenit extrem de depresiv ~i cu tendinte sui- incapabil de a avea 0 comunicare buna cu cei din jur.
cidale. Freeman i-a sugerat ca ar fi timpul sa ia in considerare
posibilitatea internarii intr-un spital pentru un timp ~i, spre
surprinderea lui, Percival a acceptat imediat. Ce a invatat
, Freeman
Din nefericire, camera lui Percival era dotata cu telefon. Nu
se ~tie cum, a reu~it sa convinga pe cineva din personalul spi- Freeman este renumit pentru faptul ca a lucrat cu oameni
talului sa-i aduca 0 copie a listei cu numerele de telefon ale care manifestau tulburari grave de personalitate. De~i este ex-
240 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

pert in narcisismul terapeutic, el a avut dificuWtti foarte se-


rioase cu pacientullui incercand sa modifice un pattern intra- CAPITOLUL IjiAPTESPREZECE
tabil, cronic, aflat in plina desfa~urare ~i foarte rezistent la
schimbare.
Robert A. Neimeyer
- Problemele lui Percival erau intr-adevar netratabile, ne-a
explicat Freeman, in buna masura pentru ca el nu ~i-a dat sea-
ma niciodata de ce are nevoie. Grandomania sa era incredibi-
la. Instabilitatea sa in ce prive~te autocontrolul era cea mai rea
din dHe am intalnit. El ~i-a petre cut intreaga viata scriind do- Reconstruind puzzle-ul
sare ~i dandu-i in judecata pe cei care il suparau sau 11deza-
mageau.
memoriei unui metrolog
Tehnologia noastra terapeutica nu este suficient de sofisti-
cata pentru a asigura reu~ita tratamentului lui. Probabil ca
exista factori biogenetici pe care nici nu poti macar sa-i abor-
dezi. Incercarea de a fi rezonabil nu a fost rezonabila in acest
caz. In cazullui Percival, eel mai bine a functionat magia. Ii
place a magia gene rata de medicamente. Probabil ca ar fi reac-
tionat foarte bine la acupunctura sau la ceva similar. Dar ideea
unei abordari mult mai directe a comportamentului, de natu-
c:R cieni ai terapiei constructiviste,
pune In euidenlaeste
obert Neimeyer manierele unice
llnul dintre
0 abordare care
In care oamenii
principalii teoreti-
creeaza senSUrl In situaliile problematice ~i In general In uiala lor de
zi cu zi. El s-a specializat In a utiliza aceasta abordare pentru a-i
ra cognitiva, nu a mers prea bine. El voia magie, iar Freeman ajuta pe cei care au necazuri ~i sunt dezorientali. Neimeyer a publi-
nu i-a oferit-o.
cat ~aptesprezece carli In acest domeniu, printre care se numara:
De~i multe din cazurile relatate in aceasta carte vorbesc de- Constructivism in Psychotherapy (Constructivism in psihote-
spre progrese dramatice ale tratamentului sau chiar despre rapie); Advances in Personal Construct Theory (Progrese in
vindecari complete, Percival este un exemplu graitor in ce pri- teoria constructiei personale); Meaning Reconstruction and the
ve~te limitele terapiei. Medicatia, la randul ei, nu ajuta intot- Experience of Loss (Reconstructia sensului ~i experienta dez-
deauna in cazul unor tulburari de personalitate severe de ge- orientarii) ?i Lessons of Loss: A Guide to Coping (Lectiile dez-
nul celei descrise in cazullui Freeman. In situatii de acest fel, orientarii: Un ghid pentru a face fata unar astfel de situatii).
scopul urmarit nu consta numai in eliminarea completa a pat- El este de ase111eneaeditor al publicaliilor Death Studies (Studii
tem-urilor de autoaparare, ci mai ales in a ajuta persoana res- despre moarte) ~i Journal of Constructivist Psychology (Revis-
pectiva sa devina mai adaptabila ~i mai eficienta in satisface- ta psihologiei constructiviste).
rea nevoilor sale, far a ca prin aceasta sa fie 0 sursa de iritare Neimeyer este profesor de psihologie la Universitatea Memphis.
permanenta pentru cei din jurul sau.
*
* *

Din cauza caracterului dramatic al acestei povestiri, rela-


tarea ei este un pic diferita de a celorlalte din aceasta carte. Pa-
242 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 243

cientul, Bill, i-a fost recomandat lui Neimeyer de catre un me- putut vedea cu singurul ochi pe care-l putea tine deschis era
dic, ca urmare a faptului ca nici psihologii, nici medicii care cizma de cowboy a individului care avea arma.
au lucrat cu Bill nu au avut prea mare succes in a-I ajuta sa-)'i - 0 singura mi)'care, jigodie, ~i e)'ti un om mort. Ai auzit
refad viata dupa 0 experienta traumatizanta. jigodie de metrolog?
Bill se simtea ametit ~i dezorientat. Nu-i era prea clar ce se
intamplase. Cu 0 secunda inainte el mergea pe alee, iar acum
Cizmele de cowboy era trantit la pamant. Sprijinindu-se intr-o mana, a incercat sa
se ridice.
Bill era in intarziere, a)'a d a grabit pasul in timp ce se in- - Am spus, a tipat individul cu cizme, sa stai naibii jos!
drepta dHre una din aleile casei. Din fericire se aHa intr-un In timp ce-i vorbea illovea cu cizma in stomac vrand sa se
cartier in care aproape toate locuintele fusesera construite fad astfel inteles.
cam in acela)'i timp, astfel d nu trebuia sa piarda tim pul du- Bill a simtit din nou arma impinsa eu putel'e in ceafa lui
tand contoarele; cel mai rau lucru care i se putea intampla pana cand fata i-a devenit una cu asfaltul.
era sa fie nevoit sa dea la 0 parte tufi)'urile care crescusera - La naiba, ai face bine sa asculti cand iti spun ce sa facio
peste aparate. Ai au zit?
Era pe autopilot, verificand contoarele a)'a cum facuse de $i din nou el ~i-a intarit spusele lovindu-l cu piciorul. Bill
sute de ori pana atunci. El inregistra cu gl'ija numel'ele, dupa a simtit cum ii pocnesc coastele.
care se grabea mai departe la urmatoarea casa. Daca ar tine-o Lovitura asta brusca in coaste I-a Hisat fara l'espiratie. S-a
tot a)'a, se gandea el, ar putea sa se intoarca acasa ceva mai de- chinuit din nou sa se l'idice incercand sa ia 0 gura de ael',
vreme. cand, din senin, cei patru indivizi s-au pornit sa-Iloveasca
- Hei, io-te ce avem aici! Un metrolog. Ei, maestre metro- salbatic eu picioarele. Unul dintre ei a inceput sa-l calce cu
log. Care-i treaba? cizmele peste maini, rupandu-i degetele. Altul illovea cu
Ridicandu-~i privirea din tabelul pe care nota citirile, Bill sete in stomac ~i in coaste. In eele din urma, oasele fractu-
s-a trezit in fata a patru tineri. Fiecare dintre ei era imbracat in rate i-au intepat pHimanii care s-au umplut cu lichid. Cel
ceea ce parea a fi uniforma unei bande locale - tricouri rup- mai violent a fost individul cu cizmele de cowboy, La un
te, blugi, cizme, iar pe cap aveau legate basmale cu buline. moment dat, el s-a dat un pas inapoi pentru a-)'i lua avant
- Te intrebai, maestl'e, ce invarti p'acilea! Ai ni)'te parale? .~i a inceput sa dea cu piciorul in capullui Bill ca intr-o min-
- Ce crezi ca fac? a spus Bill dupa care a trecut pe langa ge de fotbal.
ei dtre urmatoarea casa. In timpul acestui asalt nemilos, Bill a incercat in repetate
La naiba, se gandea el, iar pierd timpul. randuri sa se ridice. I)'i spunea in sinea lui ca. ar merit a daca
- Te intrebai dad ai ni)'te bani. Acuma, tine-ti labele din ar reu)'i sa riposteze macar 0 data. Nu i-a trecut deloc prin
calea mea )'i da portofelul. minte ca in starea in care era nu avea nici 0 )'al1Sasa-~i love as-
Bill s-a uitat uimit la individ. Pur )'i simplu nu )'tia de ce i ca atacatorii chiar daca reu)'ea sa se ridice in picioare. Maini-
se intampla lui una ca asta. Tot ceea ce voia sa faca era sa-)'i Ie lui erau complet strivite, iar ochii ii inotau in sange. Cu toa-
termine traseul )'i sa se intoarca acasa. te acestea, a continuat sa incerce sa se l'idice in timp ce indivi-
In secunda urmatoare, s-a trezit trantit la pamant )'i cu un zii il dlcau in picioare. Daca ar putea cumva sa se ridice, se
pistol care-i impungea obrazul pana la durere. Tot ceea ce a gandea el, totul ar fi sub control.
242 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 243

dentul, Bill, i-a fost recomandat lui Neimeyer de ditre un me- putut vedea cu singurul ochi pe care-l putea tine deschis era
dic, ca urmare a faptului ca nid psihologii, nici medicii care cizma de cowboy a individului care avea arma.
au lucrat cu Bill nu au avut prea mare succes in a-I ajuta sa-~i - 0 singura mi~care, jigodie, ~i e~ti un om mort. Ai auzit
refaca viata dupa 0 experienta traumatizanta. jigodie de metrolog?
Bill se simtea ametit ~i dezorientat. Nu-i era prea clar ce se
intamplase. Cu 0 secunda inainte el mergea pe alee, iar acum
Cizmele de cowboy era trantit la pamant. Sprijinindu-se intr-o mana, a incercat sa
se rid ice.
Bill era in int<'irziere, a~a ca a grabit pasul in timp ce se in- - Am spus, a tipat individul cu cizme, sa stai naibii jos!
drepta catre una din aleile casel.. Din feridre se aHa intr-un In timp ce-i vorbea illovea cu cizma in stomac vrand sa se
cartier in care aproape toate locuintele fusesera construite faca asHel inteles.
cam in acela~i timp, asHel ca nu trebuia sa piarda timpul cau- Bill a simtit din nou ann a impinsa cu putere in ceafa lui
Hind contoarele; cel mai rau lucru care i se putea intampla pana cand fata i-a devenit una cu asfaltul.
era sa fie nevoit sa dea la 0 parte tufi~urile care crescusera - La naiba, ai face bine sa asculti cand iti spun ce sa facio
peste aparate. Ai auzit?
Era pe autopilot, verificand contoarele a~a cum facuse de $i din nou el ~i-a intarit spusele lovindu-l cu pidorul. Bill
sute de ori pmla atunci. El inregistra ell grija numerele, dupa a simtit cum ii pocnesc coastele.
care se grabea mai departe la urmatoarea casa. Daca ar tine-o Lovitura asta brusca in coaste I-a lasat fara respiratie. S-a
tot a~a, se gandea el, ar putea sa se intoarca acasa ceva mai de- chinuit din nou sa se ridice incercand sa ia 0 gura de aer,
vrenle. cand, din senin, cei patru indivizi s-au pomit sa-lloveasca
- Hei, io-te ce avem aid! Un metrolog. Ei, maestre metro- salbatic cu pidoarele. Unul dintre ei a inceput sa-l calce cu
log. Care-i treaba? <;izmele peste maini, rupandu-i degetele. Altul illovea cu
Ridicandu-~i privirea din tabelul pe care nota citirile, Bill sete in stomac ~i in coaste. In cele din urma, oasele fractu-
s-a trezit in fata a patru tineri. Fiecare dintre ei era imbracat in rate i-au intepat plamanii care s-au umplut cu lichid. Cel
ceea ce parea a fi uniform a unei bande locale - tricouri rup- 1l,'laiviolent a fost individul cu cizmele de cowboy. La un
te, blugi, dzme, iar pe cap aveau legate basmale cu buline. moment dat, el s-a dat un pas inapoi pentru a-~i lua avant
- Te intrebai, maestre, ce invarti p'adlea! Ai ni~te parale? ~i a inceput sa dea cu piciorul in capullui Bill ca intr-o min-
- Ce crezi ca fac? a spus Bill dupa care a trecut pe langa ge de fotbal.
ei catre urmatoarea casa. In timpul acestui asalt nemilos, Bill a incercat in repetate
La naiba, se gandea el, iar pierd timpul. randuri sa se ridice. I~i spunea in sinea lui ca ar merita daca
- Te intrebai daca ai ni~te bani. Acuma, tine-ti labele din ar reu~i sa riposteze macar 0 data. Nu i-a trecut deloc prin
calea mea ~i da portofelul. minte ca in starea in care era nu avea nici 0 ~ansa sa-~i loveas-
Bill s-a uitat uimit la individ. Pur ~i simplu nu ~tia de ce i ca atacatorii chiar daca reu~ea sa se ridice in picioare. Maini-
se intampla lui una ca asta. Tot ceea ce voia sa faca era sa-~i Ie lui erau complet strivite, iar ochii ii inotau in sange. Cu to a-
termine traseul ~i sa se intoarca acasa. te acestea, a continuat sa incerce sa se ridice in timp ce indivi-
In secunda urmatoare, s-a trezit trantit la pamant ~i cu un zii il calcau in picioare. Daca ar putea cumva sa se ridice, se
pistol care-i impungea obrdzul pana la durere. Tot ceea ce a gandea el, totul ar fi sub control.
244 Mumia de la mas a din sufragerie 245
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

In timp ce tovara~ii lui lucrau la extremita}i, Cizme de care nu reu~ise sa termine liceul. Ce-i drept, era yorba de acea
Cowboy continua sa loveasca cu putere fata lui Bill, spargan- inteligenta care se na~te mai degraba din experienta de viata
du-i nasul, maxilarul ~i toti dintii cu exceptia molarilor. El i-a decat din invatatura.
fracturat oasele facia Ie din jurul ochilor ~i cele din obraji. El ~i Bill fusese diagnostic at cu tulburari de stres posttraumati-
prietenii lui I-au batut pe Bill pana aproape di I-au omorat. Ul- cel precum ~i cu 0 serie de deficiente cognitive care interferau
timul gand care i-a venit in minte lui Bill inainte sa le~ine a cu memoria sa ~i cu controlul actiunilor impulsive. Din cauza
fost ca nu va uita dH 0 sa traiasca imagine a atat de pregnan- ca era vazut ca 0 autoritate in ce prive~te tratarea pacientilor
ta a acelor cizme de cowboy. care suferisera pierderi traumatizantel Neimeyer a fost rugat
sa-l consulte ~i sa-l trateze pe Bilt in speranta ca acest om dis-
trus din punct de vedere fizic ~i emotional va ajunge in stare
Un an mai tarziu sa func}ioneze mai bine.
Fe langa teama pe care 0 avea ca ceilalti 11pandesc ca sa-i
Cand I-a vazut prima data pe noul sau client, Neimeyer faca rau - ~i Neimeyer se intreba daca acest lucru putea fi nu-
~i-a dat seama ca acesta fusese supus unor operatii de chirur- mit paranoia intrucat experienta ii demonstrase lui Bill ca oa-
gie plastica. Mai tarziu el a aflat di a fost nevoie de ~apte in- menii il urmaresc ca sa-l inhate - Bill era foarte deprimat ~i
terven}ii chirurgicale pentru a reface fata lui Bill. Avea cicatri- avea inclina}ii sinuciga~e. Statea toata ziua inchis in casal sin-
ce vizibile pe frunte, pe obraji ~i la buze, iar dintii lui erau ne- gur ~i izolat, fara un loc de munca ~i aparent dependent de 0
firesc de albi. Nu era resping<ltor, dar uitandu-te la el nu pu- serie de "programe despre realitatea vietii de zi cu zi" care nu
teai sa nu te intrebi ce i s-a intamplat. faceau altceva decat sa-l traumatizeze din nou. In cea mai
Bill era imbracat foarte modest: blugi ~i 0 cama~a flanela- mare parte a timpului el se simtea neajutorat ~i disperat. $i cel
ta. In ciuda hainelor obi~nuite pe care Ie purta, era ceva foar- mai rau lucru era ca nu avea 0 memorie coerenta a ceea ce se
te ciudat in atitudinea lui. De indata ce a intrat in birou, el a intamplase cu el; in permanenta ii veneau in minte fragmen-
inconjurat foarte atent camera alegand scaunul cel mai apro- te izolate de imagini care 11torturau. Cea mai vie dintre aces-
piat de perete. Dupa ce s-a a~ezat a tras scaunul ~imai aproa- tea era imaginea cizmei de cowboy care ii strivea fata.
pe de zid vrand parca sa se asigure ca nu este nimic intre el ~i
perete. Neimeyer ~i-a dat seama imediat ca avea de-a face cu
o persoana atat de vulnerabila ~i de hipervigilenta incat cau- Construind sensuri din nimic
ta cu orice chip sa se simta cat mai in siguranta.
Lui Neimeyer i-a luat ceva vreme sa inteleaga povestea Neimeyer ~i-a dat seama ca Bill avea nevoie de ajutor nu
clientului sau din cauza ca multe din lucrurile pe care Ie spu- numai in ce prive~te memoria lui dar ~i pentru a gasi un
nea acesta nu se legau intre ele. In plus, din cauza danturii sens nou, care sa faca suportabila viata sa de acum radical
prost fixate, Bill vorbea neclar. Mai tarziu, cand s-a obi~nuit diferita. In cadrul abordarii constructiviste pe care 0 aplical
cu terapeutul, i~i scotea dantura falsa de fiecare data cand ve- Neimeyer se straduia sa-i ajute pe oameni sa inteleaga con-
nea la ~edinte. De~i ii modifica radical forma fetei, acest lucru textul experientelor lor traumatice, sa gaseasca un nou sens
ii permitea lui Bill sa vorbeasca intr-un fel pe care el il resim- ~i sa capete control asupra vietii lor dezagregate. In cazul
tea mult mai direct ~i cum va mai real. Avea 0 minte sclipitoa- lui Bill, Neimeyer avea de-a face cu 0 situatie care a dus la
re ~i 0 elocventa a discursului surprinzatoare pentru cineva distrugerea nu numai a fetei ~i a corpului dientului sau, dar
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 247

~i a identitaFi lui personale. Cu siguranta ca infati~area lui lndividul nu a mai apucat sa-~i termine peroratia, pentru
era profund schimbata, dar la fel stateau lucrurile ~i cu sen- ca, in secunda aceea, Bill s-a repezit la gMullui. A fost nevoie
suI identitatii, cu istoria ~i cu capacitatea lui de a-~i recon- de trei oameni ca sa-l desparta de el.
strui viata pe care 0 avusese inainte. Era foarte trist ca Bill - Chiar ca nu ~tiu ce se intampla cu mine uneori, i-a ex-
nu era in stare nici macar sa spuna 0 poveste coerenta a ceea plicat Bill terapeutului. Nu mai am nici un fel de control. E
ce i se intamplase, a~a de descompusa ~i de fragmentata era ca ~i cum a~ lua foc pe dinauntru ~i pur ~i simplu explodez.
memoria lui. Nici macar nu-mi dau seama de ce am sarit la individul ace-
- Dom'le doctor, a spus el cu 0 voce disperata, nici macar la de la magazin. Nu pot sa spun decM d am simtit ci'ieram
nu ma mai recunosc. E ca ~icum m-a~ uita dimineata in oglin- in pericol.
da ~i a~ constata ca individul care ma prive~te de acolo nu Sarcina lui Neimeyer era sa-l ajute pe Bill sa-~i refaca me-
aduce deloc cu cel care eram dmdva. $i bineinteles ca el se moria ~i sa construiasca 0 semnificatie pentru acel incident
comporta cu totul ~i cu totul altfel decM ma comportam eu. sub a ci'irui stapanire inca se mai afIa. Acesta era un lucru
Intr-adevar, de~i inainte se lasa foarte rar prada agresivi- foarte dificil pentru ca Bill nu era in stare sa-~i aminteasci'i ce
tatii sau maniei, Bill devenise atat de capricios ~i de impre- s-a intamplat ~i cu atat mai putin sa ordoneze intreaga in-
vizibil incat, dupa ~aptesprezece ani de casnicie, sotia lui "nu tamplare intr-o povestire coerenta. Pornind de la acest prim
a mai suportat" ~i I-a paras it. De curand el fusese la un apro- pas, scopul sau era sa depa~easca trecutul, pentru a se con-
zar unde facuse cumparaturi in stilullui obi~nuit - stand centra asupra prezentului ~i mai departe, asupra unui vii tor
mereu cu spatele cat mai aproape de 0 suprafata solida ast- mai optimist.
fel ca nimeni sa nu se poata furi~a in spatele lui. In felul aces-
ta a putut sa ajunga destul de u~or la legumele dintr-un ca-
pat al magazinului ~i la produsele lactate din celalalt capat, Franturi de memorie
dar rafturile cu conserve din mijloc s-au dovedit inaccesibi-
Ie pentru el. El a trebuit sa a~tepte cateva minute pana cand - Nu ~tiu de ce sunt tot timpul atM de nervos, a spus Bill.
culoarul de trecere dintre rafturile din mijloc s-a eliberat com- Inainte nu eram a~a.
plet, pentru ca apoi sa se aventureze intr-acolo, sa apuce ca- - Spui "inainte", a observat Neimeyer. Poveste~te-mi de-
teva conserve ~i sa se retraga in siguranta catre peretele cu spre cum era "inainte", despre ce s-a intamplat cu tine ~i care
alimente congelate. Se comporta de pard ar fi fost in jungla, a schimbat totul.
vanat mereu de inamic. - Pur ~i simplu nu ~tiu! Nici mikar nu pot sa-mi aduc
In timp ce incerca sa se strecoare catre coada de la casa de aminte de tot ce s-a intamplat. Ce ~tiu este ca indivizii aceia
marcat, Bill a surprins 0 conversatie purtata cu voce tare. au incercat sa ma jefuiasca ~im-au bi'itut atM de rau ci'ima mir
- Cum adica, nu aveti branza Brie? striga un client la ca- ci'iinca mai sunt in viata. Dar mai mult nu pot sa-mi amintesc.
sier. Am nevoie de branza asta ~i vreau sa 0 cum par chiar E ca ~i cum mintea mea ar fi complet invaluita in ceata. Pur ~i
acum.
simplu nu mai fac fata.
- Imi pare rau, domnule, a spus tanarul, daca doriti pu- Spunand aces tea, Bill a inceput sa planga.
tern sa sunam la manager ~i sa-l intrebam cand ... Pentru ca pacientul sau nu era in stare sa povesteasca tot
- Las-o balta, a sarit clientul. N-am mai pomenit a~a ce i se intamplase, Neimeyer a decis sa aplice 0 tehnica ce ar
ceva ...
fi putut sa-i fie de ajutor.
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 249

- Bill, ~tiu ca mi-ai spus 0 serie de lucruri despre atacul Pentru a-I ajuta sa inceapa, Neimeyer i-a spus sa inchida
ingrozitor prin care ai trecut. Ma intreb ins a daca nu cumva ochii un moment ~i sa se concentreze asupra uneia dintre pri-
ne-ar fi de folos acum sa incercam doar sa revizuim mai in me Ie imagini vizuale pe care poate sa Ie acceseze ~i care are
amanunt aceasta experienta. Poate ca asta te-ar ajuta sa-mi legatura cu atacul.
spui unele dintre lucrurile pe care tu ai grija sa Ie omiti atunci Dupa un minut, Bill a deschis ochii ~i a scris cu litere stan-
dlnd poveste~ti altora ce ti s-a intamplat. gace, ca cineva care nu este obi~nuit sa scrie prea mult: La Se1'-
- Ti-am spus ca nu-mi aduc aminte nimic. Pur ~i simplu viciu. Sunt abordat de patm oameni. Apoi a ~ters cuvantul oameni
nu pot sa-mi aduc aminte. ~i I-a inlocuit cu hoJj. Sernnificativ, dintre instrumentele de scris
- Uneori, cand incepem sa povestim ceva, constatam ca care i-au fost oferite, Bill a ales un stilou care era incarcat cu 0
ne vin in minte din ce in ce mai multe detalii. Prin urmare, cerneala de un ro~u aprins.
ceea ce vreau eu sa facem este sa incepem eu acele parti care Dupa ce a terminat, el i-a inmanat lui Neimeyer cartona-
in momentul acesta iti sunt cu adevarat clare ~i vii in minte, ~ul. Acesta I-a eitit, s-a uitat sa vada daca Bill este dispus sa
iar apoi, pe masura ce iti vin ~i altele in minte, presupunand continue ~i apoi I-a incurajat sa mai scrie unul.
ca se intampla a~a, sa facem 0 lista cu ele. Bill s-a gandit un moment. Limba i se itea din gura lui tara
- Vrei sa spui, ea ~i cum am alcMui un puzzle? dinti. Apoi, fara sa se lase indemnat prea mult, el a inceput sa
- Exact. E ca ~i cum am pune impreuna piesele unui puz- completeze cartona~ele, unul dupa altul, noti'md fiecare sen-
zle. De cele mai multe ori, experientele nefericite din viata zatie vie, fiecare sentiment sau imagine a~a cum ii veneau in
noastra pe care Ie suportam cu greu sunt asemenea pieselor minte fara nici a ordine anume - imaginea fulger a eizmei
unui puzzle care ne-au scapat pe podea. Lipsindu-ne 0 parte care ii lovea fata, scanteierea armei, furia lui -, to ate se iveau
din piese, nu mai putem sa intelegem nimic. $i astfel, daca re- haotic din spasmele aducerii aminte. Cand Bill a ajuns la vreo
u~im sa punem din nou impreuna piesele, ajungem sa refa- zece eartona~e, Neimeyer i-a spus:
cem intreaga imagine a vietii tale. - Ma intreb daca ai putea sa faei acest lucru in continua-
- Cand eram copil imi placea sa ma joc cu puzzle-ul. re; sa pui pe hartie in zilele care urmeaza. pana la viitoarea
- Atunci sa incercam sa facem acest lucru acum. A~ vrea noastra intalnire tot ce iti vine in minte in legatura cu ceea ce
sa scrii pe aceste cartona~e tot ce iti aduci aminte in legatura ti s-a intamplat. Memoria ta in legatura cu asaltul este aseme-
cu atacul. nea unui joc de puzzle iar acum tu vii cu piesele, astfel di yom
Spunand aces tea, el i-a inmanat lui Bill un teanc cu vreo putea sa incepem sa Ie punem impreuna ~i sa vedem cum se
trei, patru sau cinci cartona~e. potrivesc in povestea mai larga a vietii tale.
-Acum? Bill era intrigat ~i tulburat de toata aceasta poveste. Se ve-
- Da, daca te simti in stare, haide sa completam cateva dea clar ca era foarte vulnerabil ~i ca avea nevoie sa-~i ia ma-
dintre ele acum, doar ca sa-ti arM des pre ee este yorba. Pe ce- suri de protectie atunci cand situatia il depa~ea. Lucrand cu
lelalte poti sa Ie completezi mai incolo, de fiecare data cand W el, Neimeyer a aflat ca Bill putea sa fadi fata stresului intr-un
aduci aminte de ceva. Nu trebuie sa te preocupe sa scrii aceste mod creativ, ascultand muzica clasica, plimbandu-se sau fa-
lucruri in ordinea in care au avut loc - Ie yom aranja dupa cand bai prelungite. Neimeyer i-a recomandat sa continue sa
aceea. A~adar, incepe cu primullucru care iti vine in minte de- facii aceste lucruri ca parte a terapiei lui in vederea eliberarii
spre acea intamplare. de trecutul traumatizant.
250 Jeffrey A. Kottlel~ Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie

Cand Bill a venit la urmatoarea ?edinta cu mai multe car- Reconstruind trecutul
tona?e, Neimeyer I-a indemnat sa Ie aranjeze in ordinea in care
s-au petrecut evenimentele ?i sa construiasca legaturi intre ace- - Asta ma face sa ma simt ceva mai bine, i-a spus Billlui
Ie fragmente. Continuand prima parte a povestirii mentionata Neimeyer la a treia lor ?edinta. Vreau sa spun, sa fiu ajutat sa
mai devreme, in final intreaga naratiune suna in felul urmator: inteleg lucrurile ?i nu doar sa fiu calmat ?i sa mi se dea pasti-
Ie pentru somn. Dar nu vreau numai sa reu?esc sa-mi aduc
01nd am ajuns la stalp, ei au venit in fuga spre mine ~i aminte ce s-a intamplat. A? vrea sa inteleg de ce mi s-au intam-
m-au inconjurat astfe] ca nu aveam cum sa scap. Mi-au pus plat mie toate astea.
in ceafa un pistol automat Ruger de 9 milimetri. Au spus: Ce A?a cum s-a dovedit, nu era prima data cand Bill fusese
ai la tine? Am ridicat mi'Hnile. victima hartuielilor sau pe punctul de a fi agresat. In viata lui
Au spus: la-I. Dupa ce au luat ce au vrut, m-au lovit in cap exista un pattern recurent pe care el voia sa-l inteleaga.
cu arma ~i am cazut la pamfmt. Inainte sa ma loveasca el a Neimeyer ?i-a dat seama ca era timpul sa extinda discu-
spus, tu, nenorocitule. tia ?i sa se concentreze nu numai asupra traumei care dura
Imi aduc aminte flashuri de lumina stralucitoare. Erau de un an ci?i asupra pove?tii uneivieti care dura de patl'll-
atilt de stralucitoare. Nu puteam sa vad nimic. Toti indivizii zeci ?i doi de ani, ?i din care aceasta facea parte. Alcatuind
a~tia ma loveau cu picioarele in cap. Unul dintre ei care avea un fel de biografie a lui Bill, cei doi au identificat cateva ca-
cizme de cowboy ;;i-a luat avant ~i a sarit pe fata mea. Imi pitole importante din viata trecuta a acestuia. Pentru fieca-
aduc aminte ca am simtit 0 furie imensa in special fata de eel re dintre aceste perioade, Bill avea amintiri foarte clare. De
care sarea cu picioarele pe mine. Ma gandeam ca a~ putea sa-l exemplu, el i?i amintea ca intr-o zi, pe eand avea trei ani, ve-
lovesc foarte u;;or daca a;; fi putut sa ma ridic. Am decis ca nea aeasa eu tricicleta de la 0 balta din apropiere. Parintii lui
ar merita sa fiu lovit numai ca sa reu~esc sa-i dau un dos de erau foarte speriati pentru ca. il cautasera peste tot. Dar Bill
palma in nas. M-am hotarat sa fac asta indiferent de urmari. i?i adueea de asemenea aminte ci'i, dincolo de asta, s-a sim-
De cate ori ma ridicam, \oviturile ma puneau din nou la pa- tit foarte mandl'll de curajul ?i de independenta de care da-
manto Am incercat de mai multe ori - cred ca de vreo doua- duse dovada.
zeci de ori. AHa data, cand Bill avea ?apte ani, tatallui a fost electro-
eutat intr-un accident de munca. Fiind inca inviata, el a fost
Aceasta metoda a "franturilor de memorie" se dovedise dus undeva departe pentru a fi tratat iar sotia lui I-a insotit.
utila celor care sufereau de dezorientare ?i de pierderi grave Pentl'll ca parintii lui urmau sa lipseasca aproape un an, Bill a
ale identitatii ca urmare a uno I' traume. Neimeyer spera sa-l fost dat in custodia unui unehi ?i a unei mEitu?i pe care abia ii
ajute pe Bill sa recreeze 0 anumita ordine din acest haos, sa euno?tea. I?i adueea aminte ca in perioada aceea s-a simtit
lege amintirile traumei pe care 0 suferise intr-un fel de stl'llc- !oarte singur. Nu intelegea de ee parintii lui il abandonasera.
tura care sa dea obscurului incident 0 anumita semnificatie. Ii era foarte teama pentl'll ca nu ?tia ce se va intampla eu el.
Cercetarile lui Neimeyer ?i experienta pe care 0 avea cu multi Neimeyer ?i Bill au trecut mai departe inapoi in timp ajun-
alti pacienti care se luptau cu pierderea identitatii il invatase- gand la perioada cand aeesta din urma era in clasa a ?asea. Pe
ra ca 0 asemenea procedura reprezenta un prim pas in a inte- atunci Bill era un tinta? musculos ?i talentat care juca in Liga
lege trecutul, a-I control a ?i a trece mai departe catre un pre- Mica. "Dand banda inainte" din nou, ei au ajuns sa discute
zent mult mai echilibrat ?i un viitor plin de speranta. despre anii tumuHuo?i de liceu. Bill i?i aducea aminte ca fu-
Mumia de la masa din sufragerie 253
252 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

sese un licean foarte rebel. Era ingrozitor de timid. Majorita- Ca urmare a traumei suferite, Bill a ajuns sa asimileze eve-
tea colegilor 11considerau un nebun singuratic. nimentul respectiv ~i sentimentul identitatii sale din acel mo-
- Ripostam impotriva tuturor celor care imi stateau in ment cu imaginea baietelului de ~apte ani, abandonat, speriat
cale, a spus Bill. Nu conta cu cine ma puneam. Incercam sa ~ifuries. Dupa ce a descoperit acest lucru, Bill a inceput sa in-
dau pe masura a ceea ce primeam. Dupa un timp oamenii au teleaga ca nu era singura modalitate de a raspunde situatiei
preferat sa ma lase in pace. critice generate de atac. .
Bill era foarte mandru de inver~unarea lui, de felul in care Aceste conversatii au avut darul sa-l determine pe Bill sa
se impotrivea la tot ce-i statea in cale. Initial, el nu ~i-a amin- abandoneze imaginea pe care 0 avea des pre viata sa ca fiind
tit ca in timpul bataii incercase in permanenta sa se ridice. una a complotului general in care el juca rolul de victima, in
Abia dupa ce a completat cartona~ele el ~i-a ad us aminte ca favoarea unei imagini mult mai cuprinzatoare in care temele
incercase sa riposteze chiar ~i atunci cand se aHa complet imo- majore ale existentei sale erau mult mai complexe ~i mai va-
bilizat sub ploaia de lovituri. Aceasta descoperire a fost ex- riate. In cele din urma, el a inteles ca atacul traumatizant nu
trem de importanta pentru el: avusese curajul ~i indrazneala reflecta decat 0 singura tema recurenta, chiar daca era yorba
sa se opuna chiar ~i intr-o situatie fara scapare. de cea mai intunecata.
Trecand in revista episoadele semnificative ale vietii sale,
Bill a descoperit curand un pattern - multe din aspectele vie-
tii lui din trecut se repetau in prezent - e yorba de faptul de Finalul pove~tii
a fi victimizat ~i de sentimentul abandonului.
Neimeyer a descris situatia in termeni constructivi~ti: - Doctore, azi ma simt tare. Am dat lovitura.
- Bill a incorporat experienta atacului intr-un sistem com- - A~a? Ce vrei sa spui? a intrebat Neimeyer curios, obser-
prehensiv pe care el a inceput sa-l construiasca de la varsta de vand zambetul subtil allui Bill ~i buna dispozitie din vocea
~apte ani. Experientele victimizarii sale pe care le-a avut in sa.
timpulliceului au contribuit maideparte la dezvoltarea acestui _ Ei bine, am jucat primul meu meci de baseball dupa
sistem. Acesta a fost scenariul predominant al vietii sale, "par- aproape cincisprezece ani. Pur ~i simplu m-am dus ~i m-am
tea intunecata a Fortei" care s-a reactualizat in momentul in care alaturat unor tipi care jucau pe un teren din apropiere.
a fost atacat. Dar acesta nuacopera intreaga poveste a identita- Neimeyer a fost de-a dreptul uluit de aceasta marturisire
tii lui Bill. Sa ne uitam la felul in care el ~i-a organizat episoa- nea~teptata. Experienta asta reprezenta 0 exceptie semnifica-
dele viepi in functie de 0 serie de teme importante. Ceea ce yom tiva in viata de pana atunci a lui Bill; in termenii terapiei na-
constata este ca el avea tendinta sa-~iimparta evenimentele exis- rative aceasta reprezenta un "rezultat unic". Era un moment
tentiale potrivit unei dihotomii alb-negru, foarte stricte: fieca- inaltator in existenta sa, care reactualiza perioada in care, co-
re lucru era complet bun sau complet rau. Acest fapt era aso- pil fiind, el juca baseball in Liga Mica, aproape singura in care
ciat cu alte cateva teme care se impuneau la un moment dat - el se simtise cu adevarat bun la ceva. Fusese intotdeauna un
cum ar fi: a avea 0 parere buna despre sine in opozitie cu a avea jucator exceptional. Neimeyer a avut grija sa-i atraga atentia
o parere proasta, a fi relaxat versus a fi agitat, a pierde contro- asupra faptului ca acesta era un pas important in a restabili
lul versus a avea control, a putea sa-ti pastrezi integritatea ver- legatura cu cei din jur ~i a pune capat exilului de la speda
sus a fi atacat, a fi in stare sa rationezi versus a te lasa prada fu- umana pe care Bill ~i-l impusese. Pentru a face acest lucru el
riei, a avea incredere versus a nu avea incredere in ceilalti. nu s-a multumit sa-i ofere lui Bill interpretarea evenimentu-
254 Mumia de la masa din sufragerie 255
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

lui, ci i-a solicitat acestuia detalii despre felul in care gasise cu- tatiH lui, folosind motocicleta ca pe un mod de a se aventura
rajul necesar pentru a se expune in public, permitand celui din nou m lume.
care prinde mingea sa stea in spatele lui ~i in general sa se _ M-am gandit, a continuat Bill, sa iau nenorocita asta de
puna intr-o situape m care trebuia sa alerge, sa strige ~i sa faca motocicleHl. ~i sa ma duc sa vizitez cat mai mUlte locuri din
efort fizic. El se intreba cu voce tare ceanume putea sa indice tara.
acest eveniment cu privire la viitorul posibil allui Bill: acum, Bill nu citise cartea Zen ~i arta fntretinerii spirituale eu aju-
dat fiind ca ajunsese la "prima pozitie" in meciul sau cu pa- taml matacidetei, dar cu siguranta ca acesta era exact genul
ranoia, era oare posibil "sa smulga 0 aWl.pozitie" ~i sa mear- de calatorie spirituala la care se angajase. El a umblat prin
ga mai departe? Cine din "echipa" era cel mai convins ca este tara, dintr-un loc in altul, infruntand multe dificultati ~i
m stare sa "ajunga acasa"? Punand 1ntr-o maniera metaforica avand 0 serie de aventuri inainte de a se intoarce acasa cu
problema continuarii acestor progrese, Neimeyer a reu~it sa-l un sentiment reinnoit almcrederii ?i sperantei. Nu numai ca
coopteze pe Billmtr-o discupe pe cat de amuzanta pe atat de a inceput sa se cunoasca dar ~i-a dat seama ca ii placea noul
serioasa despre istoria dominanta a vietii acestuia, legata de sau mod de a fi.
frica, izolare ~i slabiciune, punand-o in balanta cu alternativa In cele cateva lungi ~edinte pe care Ie-au avut dupa mtoar-
unei istorii a sperantei, reintegrarii ~i alegerii. cerea sa, Bill i-a vorbit lui Neimeyer despre cat de mult ii pla-
Curand dupa aceea, Bill a mceput sa se intalneasca la 0 ca- ce sa se ocupe de motocicleta sa. I~i dorea chiar sa lucreze ca
fea cu ni~te indivizi din cartier. Neimeyer a observat de ase- mecanic. De?i a continuat sa lucreze cu tati:Hsau, el a conside-
menea un alt indiciu semnificativ al progresului lui continuu: rat ca pentru ceea ce voia el sa faca in. vii tor avea nevoie de
in timpul ~edintei Billi~i tragea scaunul din ce m ce mai de- mai multa pregatire, a?a ca s-a inscris la un program de in-
parte de perete ~i mai aproape de terapeut. In felul acesta, nu struire profesionala pentru mecanici de locomotiva.
numai ca reducea distanta dintre ei, dar, a~a cum spunea el,
simtea ca nu mai are nevoie sa-~i pazeasca spatele.
Totu?i Neimeyer nu a fost atat de mult impresionat de Concluzii
aceste progrese pe cat a fost de faptul ca la a unsprezecea ~e-
dinta Bill I-a anuntat ca 0 sa lipseasca un timp. Rezultatele terapiei lui Bill au fost amestecate, a?a cum se
- Nu 0 sa crezi, doctore, dar m-am impacat cu tatal meu. intampla de cele mai multe ori in cazul unor traume severe de
Nu-l mai vazusem de douazeci de ani. o asemenea amploare. In cele din urma, cei patruindivizi care
- Oh, dar asta e ceva! Spune-mi mai multe despre acest I-au atacat au fost adu?i m fata instantei, iar Bill a fost obligat
lucru. sa depuna marturie. A?a cum era de a?teptat, trebuind sa-?i
Bill a zambit mfmdru, adl.tandu-?i dantura pe care acum 0 infrunte atacatorii, 0 buna parte din furia lui a fost reactivata.
purta fara sa-i mai pese. Totodata, avocatul apaxarii a incercat sa-l atace, punand la m-
- Mda, a spus Bill, m-am intalnit cu el de cateva ori. Am doiala credibilitatea sa ca martor, dar, cu ajutorul a doi prie-
mcercat sa reparam amandoi vechea mea motocicleta Harley. teni, Bill a reu~it sa fad fata acestei acuzatii.
Nu am mai mers cu ea de vreo douazeci ~i cinci de ani. Poate Liderul bandei, individul cu cizme de cowboy ?i singurul
chiar de mai mult timp. pe care Bill apucase sa-l vada bine la fata, a fost condamnat la
Metafora motocicletei parea profund semnificativa. Nei- treizeci de ani de il1chisoare, din care a executat doar zece. Cei-
meyer ~i-a dat seama di Billl~i reconstruia viata impreuna cu 1a1tiindivizi s-au ales cu "lovituri peste degete".
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 257

Bill a fost foarte indignat de decizia tribunalului care nu - Ei, a spus Bill scuturand din cap. Adevarul este ca eu
facea dedit sa puna inca 0 data in evidenta nedreptatea din cred ca merit cancerul pentru ca nu am reu~it sa duc 0 viata
lume. mai buna. Nu Durnnezeu m-a adus in situatia asta, ci el doar
- Sunt atat de exasperat, i-a spus Billlui Neimeyer intr-u- a permis sa mi se intample pentru a-mi indrepta atentia catre
na dintre ultimele lor ~edinte, de toata lumea asta nebuna. Ni- el. La fel a fost ~i cand m-a lasat sa fiu bi'itut de acei indivizi.
meni nu mai are nici un fel de respect pentru viata umana. Pur Iar acum, cancerul. Acesta este un mod de a ma readuce in sa-
~i simplu nu reu~esc sa-mi potolesc furia care m-a cuprins. nul bisericii ~i de a acorda atentie lucrurilor care sunt cu ade-
De parca nu ar fi trecut prin destule nenorociri in viata, Bill varat importante. Ma simt de parca intr-un fel a~ fi atras raul
a fost diagnostic at la putin timp dupa aceea cu melanom ma- asupra mea. Povestea asta cu cancerul este de fapt cea care
lign, cea mai grava forma de cancer de piele. A fost nevoie de m-a facut sa gandesc in felul acesta. Noi nu ne aflam pe acest
dl.teva interventii chirurgicale pentru a indeparta tesutul can- pamant doar ca sa murim, iar universul mtreg nu a fost creat
ceros, iar acest lucru i-a readus in memorie cele mai negre amin- doar pentru a fi aruncat in aer ~i a fi transformat asHel intr-o
tiri despre durerea ~isuferinta la care fusese supus doar cu d'iti- gramada de pietre. Trebuie sa existe un scop in. toate acestea
va ani in urma dind trebuise sa-~i opereze fata ~i mainile. pe care simt nevoia sa-l aflu.
- Eu ~tiu ci'imelanomul 0 sa reapara, a spus Bill. Trei din- Neimeyer a fost cuprins de 0 mare admiratie fata de acest
tre prietenii ~i rudele mele au murit din cauza acestei boli ~i om care nu-~i terminase studiile liceale ~i care nici nu citise
nici unul dintre ei nu a avut vreo ~ansa. prea mult la viata lui. Pus m fata unor situatii de-a dreptul m-
- $i asta te sperie pe tine? I-a intrebat Neimeyer. Perspec- grozitoare, el a reu~it sa Ie infrunte dand dovada de 0 demni-
tiva ca ai putea muri de cancer? tate rar intalnita. Bill nu a putut sa schimbe ceea ce i se intam-
- Ei bine, doctore, nu ar fi prima data cand trebuie sa in- plase, dar, cu ajutorullui Neimeyel~ el a rescris textul istoriei
frunt ceva care ma sperie. Moartea nu este un lucru pe care 11 sale, astfel incat in cele din urms. s-a comportat ca un erou lup-
a~tept, dar nu este nici ceva inspaimantator. tator aflat intr-o misiune nobila ~i nu ca 0 victima pasiva a ca-
- Ce crezi ca se intampla dupa moarte? rui soarta a fost hotarata de altii.
- Sufletul tau se duce intr-unul din cele doua locuri posi-
bile. Candva ma gandeam ca 0 sa ajung in rai, dar acum nu
mai sunt atat de sigur. Am ura asta in mine care a revenit ~i
nu 0 sa mai pIece. Incerc sa ma duc la biserica de dUe ori pot
~i am oarecare sperante ca asta va schimba putin situatia,
dar ... ~i voeea lui Bill a meeput sa se piarda.
- Dar nu e~ti sigur daca asta este de ajuns, a dus Neime-
yer pana la capat gandullui Bill.
- A~a e. Vezi, exista atatea religii diferite. Cine ar putea sa
spuna care este cea buna, eea pe care trebuie sa 0 urmezi?
- A~adar, s-a aventurat Neimeyer, e~ti furios pe Durnne-
zeu pentru ca te-a supus la atata durere in viata ~i chiar in mo-
mentul in care ai mceput sa-ti revii ~i sa-ti recapeti controlul
ai fost lovit de cancer. Pare nedrept.
Mumia de la masa din sufragerie 259

- Doamna doctor Love?


CAPITOLUL OPTSPREZECE -Da.
- Doamna doctor Pat Love?
Pat Love - Da. Cu ce va pot fi de folos?
- va sun de la Centrul de Consiliere al universitatii. Avem
un caz urgent de hipnoza ~i ma gfutdeam daca ati putea sa ne
ajutati·

o hipnoza
de urgenta
- Hipnoza de urgenta? a intrebat Love.
lmaginatia ei 0 lua razna. Fusese cineva introdus in transa
pentru a rezolva infractiunea iar acum nu mai putea sa iasa? Sau poate ca i se spusese unei
persoane extrem de sugestionabile ca se aHa intr-un loc frigu-
de la Burger Joint ros iar acum era inghetat bocna. Oare ei se a~teptau ca ea sa-l
dezghete?
- Da, aveam un caz care necesita atentie imediata. Dum-
neavoastra va ocupati de asemenea lucruri, nu-i a~a? a intre-
bat innebunita vocea. Mi s-a spus ca faceti hipnoza.
Pat era membra a departamentului de consiliere al facul-
~ i
Ie, acesta este Pat Love. Ea se prezintil drept consilier
aca exista cineva camia se potrivepte pelfeet nume-
in proble11le de cuplu susfinfind ca pi-a pierdut de
tatii care ofere a studentilor dHeva cursuri de hipnoza elinica.
De cm·and ea urmase un program de pregatire avansata in do-
l1lult rabdarea pentru terapia continua. Love este autoarea pi coau- meniul hipnozei util pentru practica de elinica dar ~i pentru
toarea unoI' carfi foarte populare, CU11lar fi: The Truth About Love activitatea didactica.
(Adevarul despre iubire), a carte in care ea discuta despre faptele - Mda, fir-ar sa fie, sigur ca da, a spus Love cuprinsa de
pi ficpiunile pe care Ie presupun re/afiile stabile, fericite pi de lunga entuziasm. Era incfuttata ca i se ofere a ocazia sa aplice ceea ce
durata; Hot Monogamy (Monogamia pasionala), un program invatase. $i, mai ales, era foarte curio as a sa afle despre ce era
pentru menfinerea pasiunii in relafiile de lunga durata; Emotional yorba. Cand ar vrea persoana respectiva sa se programeze?
Incest Syndrome: What to Do When a Parent' Love Rules Your - Ne intrebam dadi nu am putea sa-l trimitem chiar acum.
Life (Sindromul incestului emotional: Ce sa faci d\.nd dragos- - Acum? a zis Love. Mda, sigur, avfutd in vedere ca este
tea unui parinte iti domina viata), 0 carte care ii ajuti'i pe oameni yorba de 0 urgenta puteti sa-l trimiteti.
si'i-?i aline suferinfa provocati'i de dominafia afeetiva a unui pi'irinte - Este deja pe drum.
piHow to Ruin a Perfectly Good Relationship (Cum sa ruinezi Love era nenl.bdatoare sa vada despre cine era vorba. Un
o relatie perfecta), al ci'irei titlu vorbe?te de la sine. Love este renu- eaz urgent de hipnoza. Ce putea sa insemne asta? Ce putea fi
miti'i I1UnU11laipentru carfile sale ci pi pentru prezenfa ei carisma- atat de presant? De ce ar fi avut nevoie cineva sa inh·e imediat
tica din media pi conferinfele in circuit. Ea este nonconformisM, pro-
in transa?
vocatoare ?i creativa. Din fericire nu a avut de a~teptat prea mult. Cinci minute
mai tarziu in biroul ei a intrat un tfmar insotit de doua femei.
,.
Barbatul era mie de statura, eu 0 constitutie firava ~i im-
* * bracat cu eeea ce pihea fi un fel de uniforma - pantaloni kaki
260
Mumia de la masa din sufragerie 261
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

~i 0 cama~a galbuie cu maneci scurte. Era foarte nerabdator ~i - Mda. ~i eu ~tiu ca nu am luat banii.
agitat, ca ~i cand s-ar fi aflat pe punctul de a exploda. Spre de- Carl era pe punctul de a izbucni in lacrimi. Femeia mai chi-
osebire de el, cele doua femei erau deosebit de calme iar mi~- pe~a a intins mana catre el ~i I-a apucat u~or peste brat, dar el
carile lor erau foarte lente. Una dintre ele era bine facuta ~i nu a parut sa 0 remarce.
purta 0 bluza de stofulita, fusta lunga ~ipantofi de tenis. De~i - Nu ai luat banii ~i cu to ate astea te-au concediat.
era mai in varsta arata de parca ar fi fost la ~coala parohiala. - Va vine sa credeti a~a ceva? Nu mi-au dat nici macar 0
Cealalta femeie era mai plinuta ~i foarte inalta. II domina pe ~ansa. Pur ~i simplu ne-au spus sa plecam.
tanar cu statura ei impunatoare. Cele doua femei nu au scos Zicand acestea, el s-a intors catre insotitoarele lui care se
nici 0 yorba lasandu-l pe tanar sa vorbeasca in numele tutu- incruntasera in semn de simpatie.
ror. - Cand au sunat cei de la Centrul de Consiliere, a spus
- Probabil va intrebati de ce sunt aici, a inceput el. Love incerdl.nd sa treaca la subiect, mi-au spus ceva despre 0
- De fapt, a spus bland Love, ma intreb de ce sunteti cu hipnoza urgenta. Despre ce este vorba?
totii aici. - Ei; a spus el, cu 0 figura de-a dreptul nefericita, proba-
- Vedeti, a spus el nervos, numele meu este Carl ~i lucrez bil ca e prea tarziu pentru a-mi recapata slujba, dar trei dintre
la un restaurant din ora~. Imi place munca asta. Sau, mai bine noi au avut 0 idee.
zis, imi placea. - Spune mai departe.
- Ah, a spus Love, nu mai lucrezi acolo? - Chiar daca nu am sa ma mai intorc acolo, vreau sa-mi
El a dat din cap cu tristete. Cele doua femei s-au uitat la el restabilesc reputatia. Nu a~ lua niciodata bani in felul acesta.
ingrijorate. Erau iubitele lui, surorile sau, poate, garzile lui de Chiar daca abia il intalnise, Love il credea pe acel tanar.
corp? Pareau foarte protectoare. De fiecare data cand el vor- Durerea lui era atat de reala ca nu era nici un chip sa se pre-
bea, ele incuviintau din cap la unison. faca. Pe fata lui nu se intrezarea nici 0 umbra de vinovatie sau
- Vedeti, in timp ce eram de serviciu au fost furati ni~te regrete. Era ceva in infati~area lui care il facea sa apara foarte
bani. inocent ~i vulnerabil. Nu era de mirare ca cele doua femei 11
- Au fost furati ni~te bani? a repetat Love. urmau de parca el ar fi fost in custodia lor.
- Mda. Dar nu i-am luat eu. - Erai pe punctul de a-mi spune cum crezi ca a~ putea sa
- Bine, ~i cu ce a~ putea sa te ajut eu? te ajut, i-a reamintit Love.
Love se intreba ce avea asta de a face cu hipnoza de urgen- - Dupa cum v-am mai spus, nu eu sunt cel care a luat ba-
ta. ~i ce cautau femeile acelea acolo? nii. ~i daca nu sunt eu acela atunci trebuie sa fie vorba de unul
- Compania are 0 anumita politica, a spus ellasand sa se dintre colegii mei pentru ca numai angajatii au acces la casa
inteleaga cat de stupida i se parea lui acea politica: atunci dnd de marcat.
se constata di lipsesc bani, sunt concediati toti cei care au lu- - Pare logic, a fost de acord Love.
crat in tura respectiva. - Banii erau acolo. Apoi au disparut.
-ToW -Exact.
- Exact. Toti. Nu conteaza cine a facut acest lucru. Daca - Problema este ca eu am fost la casa tot timpul. Eu sunt
lipsesc bani, toti sunt considerati responsabili. Ei nici macar cel care raspunde de bani pe tura mea, a~a ca nu aveau cum
nu incearca sa afle cine este vinovatul. sa dispara banii aceia. Pur ~i simplu nu-mi amintesc ce s-a in-
- A~adar, te-au concediat? tamplat sau cine ar fi putut sa-i ia.
262
Jeffrey A. Kottlel~ Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie

- Bine, a spus Love. Cu ce crezi dl a~ putea sa te ajut? _ Oh! Parasesc pamfmtul ~i intru in proiectie astrala. $titi
Nu se adresase tuturor celor prezenti, dar s-a gandit apoi ce inseamna asta?
Cel poate unul dintre ei ii va raspunde in cele din urma. Pat a incuviintat din cap uluita. Ea ~i-a adus aminte de 0
- Ma intrebam daca ati putea sa ma hipnotizati - ~titi prezentare pe care 0 facuse cu putin timp in urma, in estul in-
dumneavoastra, sa ma duceti inapoi la fiecare moment al tu- departat al Texasului, acolo unde se incheie Bible Belt. La
rei mele de la inceput pana la sfar~it. Poate ca in felul acesta aceasta prezentare ea folosise tehnica imaginatiei dirijate. Doi
mi-a~ aduce aminte de ceva, un indiciu, un incident care ar dintre spectatorii prezenti s-au ridicat mormaind indignati in
putea sa ma ajute sa aflu cine a facut asta. Ma supara foarte timp ce se indreptau spre ie~ire: "Probabil ca in continuare 0
mult faptul ca cineva ar putea sa creada despre mine ca am sa 0 vedeti cum fumeaza marihuana ~i face ~edinte de spiri-
furat. N-a~ face niciodata una ca asta. tism." Pat putea sa-~i imagineze care ar fi fost reactia locala
Cele doua femei au incuviintat solemn din cap. Erau ali- dad s-ar fi aflat ca ea lua parte la proiectii astrale. Oamenii
biurile lui sau poate ca se aflau acolo pentru a garanta probi- din acea regiune nu-i priveau cu ochi buni pe cei din afara co-
tatea lui morala? munitatii lor care veneau cu obiceiuri straine. De fapt, intr-o
De~i parea cam ciudat, cererea lui i se parea intemeiata. noapte, unul dintre studentii ei doctorali interni a fost trezit
Poate ca ea ar fi reu~it sa-l introduca intr-o stare de transa care de ni~te bubuituri puternice in u~a ei de la intrare. Individul
sa-l ajute sa-~i aminteasca un mic detaliu sau un indiciu care furios de la u~a nu era nimeni altul decat ~eriful din comita-
ar fi putut sa rezolve misterul. Cu putin timp in urma ea hip- tul vecin care venise sa 0 ameninte: "Daca vrei sa nu ai pro-
notizase 0 femeie pentru a 0 ajuta sa-~i aduca aminte unde pu- bleme, ar fi bine sa pui capat ~edintelor alara de consiliere cu
sese un inel foarte pretios, mo~tenire de familie. De ce nu ar fi sotia mea!" $tiind care sunt obiceiurile locale, Pat s-a hotarat
putut sa-l ajute ~i pe acest individ sa afle cine ar fi fost in sta- sa 0 lase mai moale ~i sa actioneze cu mai multa precautie.
re sa ia banii? _ A~adar, cand intri in trans a, parase~ti pamantul ~i intri
- Poate ca a~ putea sa te ajut cu acest lucru, a sugerat in proiectie astrala. Corect? I-a intrebat Love pe Carl.
Love. _ A~a e, a admis el. Iar Martha ~i Mary sunt aici ca sa ma
Love trata foarte serios ~edintele de hipnoza c1inica ~i nu ghideze.
suporta sa Ie transforme intr-un fel de spectacol; tara un mo- El ~i-a in tins mainile ~i Ie-a luat pe amfmdoua de dupa
tiv c1ar nu avea nici un rost sa ingaduie prezenta a doi obser- umeri.
vatori. In plus, prezenta lor ar fi putut sa puna in pericol ca- _ Ele sunt ghizii tai? a intrebat Love din ce in ce mai cu-
pacitatea clientului de a se concentra ~i relaxa. Inainte de a se rioasa.
ocupa de hipnoza, trebuia sa lamureasca problema celor doua _ Exact, a spus el, incantat ca ea parea sa-l inteleaga. Ele
insotitoare. sunt aici pentru a ma aduce inapoi pe pamant.
- Ei bine, cu ce a~ putea sa va ajut pe voi? a intrebat Love Love s-a uitat la cele doua femei ~i a observat ca amandoua
dand din cap inspre cele doua femei. dadeau din cap in semn de incuviintare. Ele pareau sa fie ne-
- A, ele au venit aici ca sa ma ajute, a intervenit Carl. Pro- rabdatoare sa-~i indeplineasca misiunea. Aveau 0 privire foar-
blema e ca de cate ori intru in transa, parasesc lumea asta. te increzatoare, care parca spunea: "Da. Asta facem noi. Sar-
- Parase~ti lumea asta? cina noastraeste sa-l aducem inapoi pe pamant."
Aceasta afirmatie a surprins-o aUHde mult inca! nu a fost Mda, s-a gandit Love, pot sa lucrez chiar ~i a~a. De fapt,
in stare decal sa repete ceea ce spusese el. unnl dintre principiile care stau la baza unei hipnoze solide
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie

este utilizarea - cu alte cuvinte, sa folose~ti tot ceea ce iti ofe- Pat ;>iCarl au mers pas cu pas de-a lungul acelei dupa-a-
ra clientul. In cazul acesta, pacientul venea cu 0 conceptie foar- mieze, iar el a continuat sa descrie tura, aducandu-;>i aminte
te aparte despre ceea ce l-ar putea ajuta sa se simta m siguran- de fiecare client ;>ide fiecare comanda pe care 0 luase. De-a lun-
ta pe pal'cursul acestei calatorii. Daca el credea ca are nevoie gul acestei relatari, cele doua femei au stat fara sa scoata nici
de doi ghizi pentru a-I aduce inapoi pe pam ant, cine era ea un cuvant, incuviintand din cap de fiecare data cand erau de
sa-l contrazidi? acord cu el.
- Foarte bine, a spus Love. Haideti sa mcepem. - Haide sa ne intoarcem la Elvis pentru un moment, a su-
Ea le-a cerut tuturor sa se relaxeze ~i sa mchida ochii chiar gerat Pat. I se parea ca acest incident trebuia exploatat m de-
dad in continuare urma sa se concentreze mai mult asupra taliu. Poveste;>te-mi mea 0 data ce se intampla.
lui Carl. Pentru di nu era sigura cum aveau sa evolueze lucru- - Gunoiul este dus afara.
rile, Love s-a hotarat sa foloseasca 0 inductie generala care era - Cine duce afara gunoiul?
posibil sa functioneze pentru toti trei. - Eu duc afara gunoiul.
Dupa ce Carl a intrat intr-o trans a adanca, Love i-a cerut - Spune-mi exact ce se mtampla.
sa se intoarca in timp, la clipa m care mcepuse tura lui. Ea I-a - Ies afara, a continuat Carl, cu trei, nu, patru saci foarte
purtat in fiecare moment al acelei dupa-amieze intrebandu-l
grei. Dintr-unul picura, 0 bautura, Coca-Cola - nu, Dr. Pep-
unde era, ce vedea, ce facea, cine era prin prejma, ce comenzi
a luat. A fost uimita de cat de detaliate erau relatarile lui. El a per - se scurge ;>i... El a clipit din ochi ca ;>icum ar fi vrut sa
vada mai bine.
putut sa-~i aminteasca tot ce s-a mtamplat pana la cel mai mic
- Em regula. Este foarte bine. Nu te grabi. Ie~i afara cu
amanunt. De asemenea, Carl a fost m stare sa indice locul pe
patru saci, iar dintr-unul se scurge Dr. Pepper. Descrie ce faci
care-l ocupase fiecare persoana din restaurant. afara.
- E m regula acum, I-a lini~tit ea indemnandu-l sa conti-
nue relatarea. In momentul acesta serve~ti un client. - Pun sacii m tomberon. Dr. Pepper a facut multa mize-
- Oh. Numarul cinci. Ketchup ~imuraturi. Fara salata ver- rie. Trebuie sa cUI'at...
- E minunat. Te descurci foarte bine. Acum, de la tombe-
de. 0 portie mare de cartofi prajiti. Coca-Cola fara gheata.
- Foarte bine. Altceva? ron, vreau sa te uiti catre restaurant ~i sa-mi spui ee vezi.
- Uite-l pe Elvis. - Suzette luereaza la ghi;>eul pentru servit clientii la ma-
- Spune-mi despre Elvis, a zis Love pe un ton neutru. Era ;>ina.Ea are probleme eu d'i;>tile.
- Bine. Ce alteeva mai vezi?
yorba despre 0 alta expozitie cu Elvis? In momentul acela ni-
mic nu putea sa 0 mai surprinda. Dar lucrurile mersesera bine - Doar pe Marvin.
pana atunci, a;>aca s-a straduit sa nu-;>ipiarda calmul. - Bine, Ce face Marvin?
- Nu, nu e adevaratul Elvis. Seamana cu el. Par negru. - Sta langa casa de marcat. Pur ~i simplu sta acolo.
Haina de mu;>ama. Blugi stramti. Marvin II serve;>te pentru ca Dintr-o data Carl ;>i-asehimbat atitudinea. Acum arata in-
eu trebuie sa incalzesc ni;>techifle. spaimantat.
- Cine este Marvin? a mtrebat Pat. Lucreaza cu tine? - Ce se intampla acum? I-a mtrebat Love. Era surprinsa
- Mda, este unul dintre baietii din tura. Elll ajuta pe El- sa eons tate d el nu era deloc incantat de revelatia pe care 0
vis. Imi aduc aminte ca dupa aceea am facut tot felul de glu- avusese m legatura cu rezolvarea misterului. In mod evident,
me despre asta. Marvin fusese vinovatul, fiind singurul care avusese aeces la
266
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie

cas a de marcat in timp ce Carl fusese plecat. Oar in loc sa ara- lepciunea clientilor sai. De fapt aceasta a fost una dintre regu-
te u~urat el era foarte speriat. lile sale terapeutiee principale. Atunci dind porne?ti de la
- Incep sa plutesc, a spus el incet, iar vocea lui parea sa ideea ca doar tu ~tii ee este mai bine pentru cei care vin sa-ti
se estompeze. Parasesc acest pamant. Acum sunt in spatiu. ceara ajutorul, intampini dificultati sau eel putin nu reu?e~ti
Sunt una cu universul. sa-ti fad bine treaba.
Love a inceput sa se impacienteze dar ~i-a adus aminte ea Ceea ee ii place eel mai muIt in munca de terapeut, spunea
el 0 avertizase ca se va intampla lucrul aeesta. Doar din cau- Love, este ea e~ti ?i student ?i profesor totodata. E-adevarat ca
za asta el venise insotit de ghizi. unii ar putea sa sustina ca acest individ avea halucinatii, dar
- E timpul sa vina ghizii tai? I-a intrebat ea. la urma urmei el venise la ea pentru a-i cere un lueru simplu
El a incuviintat din cap. Acum era degajat ~i chiar zambea. pe care ea putuse sa-l faca. Atunei cand cineva vine la ea, in-
- Nu trebuie deeM sa te relaxezi ~i sa te simti confortabil cearca sa fie foarte atenta la eeea ee-i solicita ~i sa trateze aeest
~i in siguranta; ghizii tai.sunt in apropiere. lueru cu maxima seriozitate.
Apoi s-a adresat celor doua femei: Cand tipul acesta a venit la ea, nu a facut caz de ceea ce-i
- Am sa va rog, in calitate de ghizi interstelari ai lui Carl, cerea. A respectat modul in care el vedea lucrurile. $i I-a ad-
sa puneti fiecare cate 0 mana pe umerii lui ... u~or dar ferm. mirat pentru ca ~tia ce voia ~i de ce avea nevoie. A fost foarte
Foarte bine ... Acum vreau sa-l ghidati inapoi catre pamant. atenta sa actioneze intocmai cum dorea el.
Nu trebuie deeM sa dati din cap in momentul in care va yeti
afla toti trei inapoi pe pamant, in camera eu doctorul Love.
Dupa aproape patruzeci ~i cinci de seeunde Carl ~i cele
doua femei au dat din cap unul dupa aItul.
- A~ vrea sa-mi indici printr-o seuturare de cap, i-a spus
Love lui Carl, eand e~ti sigur ca te-ai llLtors eu adevarat pe pa-
manto
Zeee seeunde. Cincisprezece. Douazeci. Apoi 0 u~oara scu-
turare din cap.
Love a respirat adanc. Aceasta calatorie in spatiu fusese ex-
tenuanta.
Cei trei au fost seo?i din transa. Ea a executat 0 sugestie
posthipnotica pentru ca el sa-?i aduea aminte de tot ce au vor-
bit, in special de faptul ca I-a identificat pe Marvin ca fiind po-
tentialul hot. Toti trei au pIe cat extrem de multumiti de rezul-
tat, iar mai Hhziu, Love a auzit din surse neoficiale ca eei din
conducerea restaurantului au reu~it sa-l identifice pe fapta~ eu
ajutorullui Carl. Ea nu a aflat insa dadi tanarul proaspat in-
tors din spatiu ~i-a reluat munca.
Love a avut multe de invatat din acest caz, ?i nu in ultimul
rand cat de important a fost pentru ea sa se increada in inte-
Mumia de la masa din sufragerie

re, Gladding a presupus ca nu putea fi vorba decat de ni~te


CAPITOLUL NouAsPREZECE probleme conjugale minore, cum ar fi, cine are prioritate la fo-
losirea aparatelor de aerobic sau a gelului de par. Privindu-i
Samuel Gladding doar, nu i-ar fi dat niciodata prin cap ca se afla in fata a ceea
ce avea sa fie cel mai memorabil caz al sau. Acum, cand au
trecut atatia ani, Gladding inca Ie mai poarta 0 vie amintire. E
ca ~i cu cuplurile fictive din romane care, chiar ~i dupa ce ai

, bestia
Frumoasa si terminat de citit cartea, continua sa-ti ramana muIt timp in
minte.
Sam i-a salutat pe cei doi care se aflau la u~a biroului sau.
Ce-i drept, stateau impreuna dar la 0 distanta suficienta pen-

d
tru a permite unei camionete sa treaca printre ei. Nu era pri-
ma data cand observa acest pattern de pozitionare, dar nu se
a~teptase sa-l intiUneasca la un cuplu care putea sa aiba difi-
. scris 11lanualein domeniul consilierii psihologice. Mul- cuItati minore de acomodare. In acel moment ~i-a dat seama
a11luelGladding este destinate
te dintre ele au fost unul dintre pri11lii autori
cursurilor care au
de pregatire ca dincolo de frumusetea acelor chipuri care se aflau inaintea
universitarii, cum ar fi: Community and Agency Counseling lui ar fi putut sa se ascunda 0 bestie de problema. Pentru a-~i
(Consiliere comunitara ~i privata); Becoming a Counselor: The testa noua ipoteza, Gladding a lansat 0 intrebare deschisa ~i
Light, the Bright, and the Serious (Cum sa ajungi consilier: benigna, ~tiind ca ea va atrage dupa sine un raspuns in masu-
u~or, interesant ~i serios); Counseling: A Comprehensive Pro- ra sa-l informeze cu privire la gravitate a situatiei.
fession (Consilierea: 0 meserie complexa); Family Therapy: - A~adar, ce va aduce aici? i-a chestionat el.
History, Theory and Practice (Terapia de familie: lstorie, teo- Aproape instantaneu, Joe, sotul, un fan al golfului ~iun im-
rie ~i practica); Group Work: A Counseling Specialty (Terapia patimit al sportului, a raspuns cu 0 voce putemica ce I-a facut
de grup: 0 specialitate a consilierii) ~i Ethical, Legal, Profes- pe Sam sa tresara ~i care trebuie sa fi speriat pe oricine se afla
sional Issues in the Practice of Marriage and Family Therapy pe 0 raza de cativa zeci de metri:
(Probleme €lice, juridice ~iprofesionale in practica terapiei ma- - Ea nu se poarta cum trebuie, a mugit el.
ritale ~i de familie). Sam este de ase11leneaspecialist In utilizarea - Nu se poarta cum trebuie? a intrebat Gladding cat mai
strategiilor creative In 11lunca de consi/iere. 1n acest sens, el a scris bland cu putinta. Spune-mi mai exact despre ce este vorba.
o carte destinatii profesioni~tilor, Consilierea ca arta. Joe, fost sergent de instructie, rumen, cu parul blond tuns
Gladding este profesor de consiliere la Universitatea Wake Fo- regulamentar, se uita la Sam de parca acesta nu ar fi fost in
rest. toate mintile. Joe era obi~nuit ca el sa dea ordine iar ceilalti
sa-l ascuIte; la fel cum fusese cazul cu noii recruti pe care ii in-
*
struise candva sau cu jucatorii de golf pe care ii antrena acum
* *
la unul din cIuburile regionale din apropiere.
- Nu se poarta cum trebuie, a repetat el cu sarcasm, arun-
Era vorba de un cuplu care arata nemaipomenit ~i in care candu-i 0 privire incruntata. Adica sa faca ce i se spune. Acum
cei doi protagoni~ti abia depa~isera treizeci de ani. Prin urma- ai inteles?
270 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 271

Inainte de a raspunde, Gladding s-a uitat la Mona, so- - Uite ce e, cand am cunoscut-o pe Mona era saraca, slaba
tia lui Joe. Aceasta ?i-a ferit privirea. Parea speriata. Oar ?i sfioasa. Nu avea cIasa. Nu era in nid un caz 0 femeie sofisti-
chiar ?i intr-un asemenea moment tension at era imposibil cata. Era un fel de Eliza Oolittle, dar tara accent britanic. Eu am
sa nu observi ca Mona era 0 femeie foarte frumoasa. Avea facut-o ceea ce este azi. Am scos-o din mizeria aia pe care ea 0
un par blond care-i cadea cu multa grajie pe umeri, de par- nu~ea familie ?i am invatat-o sa se poarte ca 0 femeie stilata.
ca Hecare ?uvita in parte ar fi fost aranjata. Ochii alba?tri In timp ce Joe spunea aceste lucruri, Mona ?i-a incrud?at
?i corpul ei zvelt erau absolut remarcabili. Oar ea prezen- bratele ?i a scos limba la sotul ei, 0 dovada graitoare, se gan-
ta imaginea perfecjiunii ?i dincolo de calitatiIe fizice cu dea Gladding, a maturitatii cuplului ?i a respectului pe care
care 0 inzestrase natura. Machiajul ei era fara nici un cu- Mona il avea fata de Joe. Oar de indata ce sotul ei a privit-o
sur iar hainele pe care Ie purta pareau alese de un expert mtr-un anume fel, ea s-a imbato?at precum un soldat care ia
dintr-un magazin de lux din New York in vederea unei pre- pozijie de drepti, incetand sa se mai comporte ca 0 papu?a.
zentari de moda. - Ma mtreb, Mona, daca tu ...
- A?adar, Mona, a spus Gladding, crezi ca motivul pen- Inainte ca Gladding sa apuce sa 0 invite pe Mona sa vor-
tru ati venit la terapie este faptul ca nu te porti cum trebuie? beasca, Joe I-a mtrerupt din nou.
Inainte ca ea sa apuce sa raspunda, Joe a intervenit. El s-a - Nu am terminat, a spus Joe. Vreau sa-ti mai spun ceva.
mi?cat amenintator in direcjia lui Sam?i a latrat vizibil nemul- Uite care sunt principalele mele plangeri. Noi nu mai facem
tumit: sex! Ei nu-i place sa iasa in ora? sau sa faca ceva. Nici macar
- Ce faci? Eu sunt cel care te-a sunat. Eu sunt sursa de in- nu mai este preocupata de felul cum arata! Mie imi place ca
formatii aid. Nu mai pot sa ajung pana la ea. Pur ?i simplu nu sojia mea sa arate bine atunci cand ies in lume cu ea, iar ea
asculta. E cIar ca nu-i mai pasa. Uita-te la ea. Nu e nevoie sa trebuie sa vrea la randul ei acest lucru atat pentru mine cat ?i
o intrebi ceva. Se vede cIaI' totulla fel ca nasul de pe fata mea. pentru ea msa?i. Am relatii cu 0 serie de oameni importanji
Gladding s-a abtinut sa nu se zgaiasca la nasul lui Joe, de?i din acest ora?, iar sojia mea trebuie sa arate bine cand e cu
era tentat sa faca a?a. Joe il invitase sa examineze aceasta pa- mine.
pu?a de porte Ian numita Mona, urmand ca apoi sa se intoar- - Bine, multumesc, Joe, a incercat Gladding sa-l tempere-
ca la Joe cu revelatia ca a inteles ceea ce acesta incerca sa-i spu- ze. Apreciez faptul ca ai venit sa ceri ajutor in problemele le-
na. Oar in timp ce se uita la Mona, care arata ca 0 jucarie pre- gate de casnicia ta ?i ca ti-ai expus punctul de vedere in leg a-
ferata pastrata in dulap ?i scoasa numai la ocazii speciale, s-a tura cu ceea ce se petrece intre voi. Oar trebuie neaparat sa
simjit mcurcat pentru ca nu reu?ea sa-?i dea seama m ce con- aud lucrurile astea ?i de la sotia ta. Mona, poti sa-mi spui ce
sta problema pe care Joe 0 invocase ?i care ar putea fi rolul crezi tu ca se intampl<\ in mariajul vostru?
Monei in aceasta relatie. In tacerea care s-a lasat, Mona a mceput sa vorbeasca mcet
- Nu cred ca am inteles prea bine ce ai spus, i-a spus el dar ferm:
prudent lui Joe. - El vrea pur ?i simplu totul dar nu oferi!.nimic m schimb.
- E nevoie sa-ji spun pe litere? s-a rastit Joe. Stau toata ziua singura acasa. Nici macaI' nu ma lasa sa-mi iau
Avea 0 voce autoritara care ii aducea aminte lui Gladding o pisica sau un caine. Sunt 0 persoana, nu un obiect!
de vremea cand i~i facea armata la Fort Bragg, m Carolina de - lubito, a intervenit Joe, neluand in seama ultima ei afir-
Nord, unde a avut parte de 0 astfel de atmosfera tensionata?i majie, ;>tiica animalele fac mizerie. Oaca ne luam 0 pisica sau
inhibatoare. un caine 0 sa se umple casa se par, mai ales daca ...
272 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 273

- Imi cer scuze Joe, I-a intrerupt Gladding, dar cred ca Gladding a crezut ca 0 sa explodeze. Dar in cele din urma Joe
Mona spunea ceva important, ~i acest lucru nu avea legatura a reu~it sa se mentina in limite rezonabile, cu exceptia momen-
cu creaturile cu blana. telor in care mormaielile lui dezaprobatoare se auzeau precum
- Vezi, a izbucnit Mona intrezarind in discutia eu Sam 0 rafalele de gloante menite sa reduca la tacere forta ce se dez-
oportunitate de a-~i ca~tiga un aliat. Vezi cum ma trateaza? li'mtuise impotriva lui.
- Continua, a indemnat-o Sam. Nu voia sa-i ia parte a ci - Nu ai terminat inca? s-a adresat el vehement Monei,
doar sa 0 asigure ca este ascultata. Spuneai ca te simti singu- dand de inteles ca acum era randullui.
ra ~i ca e~ti apreciata doar pentru felul in care arati ~i te porti Mona ~i-a ineruci~at bratele, s-a uitat fix inainte, dupa care,
in anumite ocazii. asigurandu-se ca Joe 0 vede, a scos din nou limba la el.
- Da! aproape ca a strigat ea, facand ca discutia sa devi- - Nu mai am nimic de spus, a replicat ea bosumflata.
na ~i mai aprinsa. Ai auzit ce vrea el. Ei bine, da-mi voie sa-ti - Nu e deloc drept, a zis Joe dand din cap dezgustat, ca 0
spun dupa el, nu numai eu trebuie sa fiu frumoasa ~i stralu- femeie sa se poarte in felul acesta. Este sotia mea. M-am casa-
citoare ca 0 moneda nou-nouta ci ~i casa in care loeuim. Joe torit cu ea. Este proprietatea mea. Imi apartine. Fiecare parte
inspecteaza casa in fiecare zi, daca poti sa crezi a~a ceva. I~i a fiintei ei este a mea, iar ea trebuie sa inteleaga acest lucru ~i
pune manu~i albe la fel ca cei din armata ~i verifica daca este sa se supuna. Am salvat-o din eel mai ingrozitor loc pe care
praf pe rafturi ~i prin alte locuri. Se duee sa vada daca patu- ti-1 poti imagina ~i am facut din ea 0 fiinta adorabila. Am m-
rile sunt facute cum trebuie. Ma trateaza ea pe un reerut pe vatat-o cum sa tina casa curata ?i sa gi'iteasca bine. Femeia asta
care crede ca trebuie sa-l tina la respect pentru ca este mai ar trebui sa fie recunoscatoare pentru tot ce am facut pentru
mare in grad. El e convins ca are dreptul sa faca asta pentru ea. Dar crezi ca imi multume?te? Nu! Ea doar ...
ca, printre altele, m-a transformat in ceea ce el nume~te 0 "fi- - Ar trebui sa fiu recunoscatoare? Ar trebui sa fiu recu-
inta admirabila". noscatoare pentru ca m-ai tratat ca pe un obiect? Ar trebui sa
- Iubito, iubito, a spus Joe, ~tii ca fac asta doar pentru ca fiu recunoscatoare pentru faptul ca imi alegi pana ?i hainele
tin la tine. Vreau sa arati cat se poate de bine. Vreau ca locuin- cu care ma imbrac ~i imi verifici machiajul in fiecare zi? Pen-
ta noastra sa fie ... tru felul in care ma urmare?ti ?i te uiti la mine in fiecare se-
- Inteleg ca iti este greu sL., a inceput Gladding. cunda? Pentru modul in care mi-ai organizat viata pana la cel
- Stai putin, a spus Mona. Asta nu este tot. Mai mult de- mai mic detaliu? Nu cred, soldatule! Mona se dezlantuise.
cat orice altceva, trebuie sa-i pregatesc manearurile lui dupa Joe a dat din cap dezamagit, dupa care s-a uitat la Glad-
planul pe care il afi~eaza in fiecare saptamana: 0 portie de car- ding cu 0 figura aproape disperata.
ne, doua de legume (nu numai una), paine, desert - ~i toate - Acum intelegi despre ce vorbeam?
astea trebuie sa fie pe masa in fiecare seara la ora 6.35. Nu la
6.30. Nu la 6.40. Exact la 6.35. ~i mancarea trebuie sa fie fier-
binte ~i gustoasa. Ai idee cata mancare am aruncat la gunoi Spiritele se infierbanta
numai pentru ca nu era pe placul acestui sergent?
Mona a continuat sa enumere cu inver~unare ordinele pe In primele ?edinte, Gladding a strans mai multe informa-
care trebuia sa Ie execute. $i cu fiecare plangere pe care ea 0 tii despre relatia lor. El a aflat ca Joe ~i Mona erau casatoriti de
avansa, Joe se agita din ce in ce mai nervos pe scaun. Fata lui ~ase ani ~i ca, in ultimul timp, certurile dintre ei erau din ce in
rotofeie devenea din ce in ce mai ro~iatica. La un moment dat ce mai aprinse. Mona nu mai voia sa fie supusa. Ea era deci-
274 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 275

sa sa-~i infrunte sotul. Avea convingerea ca merita mai multa se. La randul ei, Mona avea un rol important in acest proces.
libertate ~i respect, iar acest lucru il scotea din minti pe Joe. El Ea putea sa-~i directioneze constructiv furia care 0 cup rinse-
sustinea ca ea a devenit indisciplinata ~i ca nu-i mai recunoa~- se sau sa 0 lase sa erupa pur ~i simplu, generand un sfar~it ex-
te superioritatea in rang. ploziv al mariajului ei.
Aceste probleme se adanceau pe zi ce trecea. Viata lui Joe
fusese intotdeauna animata de dorinta de a ca~tiga. De-a lun-
gul carierei sale militare obtinuse 0 serie de distinctii ~i, de ca- ,
Hartuiala
teva ori, chiar fusese citat ca cel mai bun sergent de instructie
din batalion. Acum, cand era suporter de golf, nu se multu- Raspunsulla aceasta dilema a venit brusc ~iintr-un mod ne-
mea doar sa-i invete pe altii acest joc; la sfar~itul saptamanii a~teptat in intervalul dintre cea de a ~asea ~i cea de-a ~aptea ~e-
pleca in turneu. Era manat de dorinta de a acumula cat mai dinta. Intr-o sambiHa dimineata. Mona i-a dat telefon lui Glad-
multe victorii. Acasa, pe ~emineu, se aflau expuse trofeele pe ding. Deoarece ii sfatuise pe cei doi soti sa-l sune numai in caz
care Ie obtinuse, dovezi ale talentului sau de jucator. Pentru el de urgenta, el s-a gandit imediat ca se intamplase ceva gray.
barbatia consta in a fi cel mai bun in tot ceea ce facioAceasta Oare Joe iti pierduse cumpatul ~i i~i biituse sotia neascultatoa-
presupunea printre altele sa te casatore~ti cu cea mai frumoa- re? Oare Mona pusese otrava pentru ~oareci in mancarea lui
sa femeie. Joe? Dar in timp ce 0 asculta pe Mona, el a constatat ca nu era
Mona era cel mai valoros dintre trofeele sale. El 0 etala de nimic din toate acestea. Mona nu facea decat sa sporovaiasca
cate ori avea ocazia. Frumusetea ~i ~armul ei il faceau sa se despre tot felul de lucruri banale, aparent fara nici un scop.
simta important. Originea lui modesta il facuse sa aiba pro- - ~i totu~i, de ce m-ai sunat acasa? a intrebat-o in cele din
bleme cu respectul de sine, motiv pentru care avea nevoie de urma Gladding dupa ce 0 ascultase vreo zece minute. Te in-
Mona a~a cum un alcoolic are nevoie de bautura. Ea nu era treb asta pentru ca mi-ai vorbit despre 0 gramada de lucruri
numai proprietatea dar ~i obsesia lui. Primii ani de casnicie i-a dar nu ~i despre motivul telefonului tau.
dedicat infati~arii Monei, care trebuia sa atinga perfectiunea - Ah, imi eer scuze pentru asta. Pur ~i simplu am simtit
imaginata de el. Apoi Joe a inceput sa-~i petreaca ore intregi nevoia sa. vorbesc cu cineva ~i eram sigura ca tu 0 sa ma as-
pentru a se asigura ca 9i casa pe care 0 intretinea ea ~imanca- culti. Oricum, ne vedem spre sfar~itul saptamanii.
rurile pe care Ie gatea erau tot atat de perfecte ca ~i ea. Era ex- Dupa asta Mona a inchis brusc.
trem de preocupat de hainele pe care ea trebuia sa Ie poarte. Despre ce naiba putea sa fie yorba? s-a intrebat Gladding;
Inspecta casa inainte sa pIece, iar 0 data pe saptamana i~i can- Gestul ei fusese complet neobi~nuit. Nu avea nici un sens. Sa
tarea sotia pentru a se asigura ca-~i men tine greutatea ideala. fi fost vreun motiv ascuns? In timp ce se intorcea la treburile
Pentru Gladding, Mona era acum ca un vulcan care tocmai lui de sfar~it de saptamana, Gladding era din ce in ce mai ne-
a erupt. Pur ~i simplu ea nu mai voia sa accepte aceasta situa- lamurit. In curand avea sa descopre ca telefonul Monei fuse-
tie ~i, intr-un fel, Gladding 0 admira pentru faptul ca se hota- se de fapt 0 IIchemare la arme" .
rase sa-l infrunte pe acest individ extrem de pretentios ~i de Revelatia s-a ivit la urmatoarea ~edinta, imediat ce Mona
autoritar. Pe de alta parte, el i~i dadea seama ca Joe ~i Mona ~i Joe s-au instalat in biroullui Gladding. De obicei Gladding
aveau 0 viata impreuna care merita sa fie salvata. Aceasta nu- era cel care dadea tonul ~edintelor cu cei doi, punand 0 intre-
mai dadi Joe ar fi ajuns sa admita ca acum era tot atat de ne- bare sau facand un comentariu. De data aceasta insa, Mona a
ajutorat pe cat fusese ~i Mona in momentul in care 0 cunoscu- inceput imediat sa vorbeasca.
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 277

-In primul rand, a zis ea, vreau sa-ti multumesc, domnu- tul se intamplase atat de repede ?i cu atata inver\,unare. Glad-
Ie doctor Gladding, pentru ca ai acceptat sa disc uti cu mine ding incepuse sa se intrebe serios daca nu cumva Joe 0 sa se
despre Joe. intoarca fizic impotriva lui, a?a cum procedase ?i Mona, dar
"Am discutat despre Joe? La ce se referea?" s-a gandit la modul verbal. Joe parea sa nu dea nici un semn ca ar avea
Gladding. Tot ce a putut sa-\,i aduca aminte a fost ca ea se lan- o asemenea intentie ?i, mai mult decat orice, se aHa intr-o sta-
sase la telefon intr-o tirada nesfar\,ita despre cat de mult tre- re de stupoare absoluta. Cu toate acestea, Gladding s-a uitat
buia sa munceasca pentru a pune casa la punct in vederea ur- precaut in jur pentru a gasi 0 cale de a ajunge mai repede la
matoarei inspectii. telefon sau la u?a.
- L-ai sunat fara sa-mi ceri voie? a interagat-o Joe pe so- - t,)imai vrei sa ?tii ceva? a tipat Mona Ia Joe. Ieri am man-
tia lui. cat 0 cutie intreaga de eiocolata ?i m-am ingra?at cu un kilo-
- Exact! L-am sunat! a replicat ea. t,)iel a fost de acord cu gram! Cand 0 sa ajung acasa azi, am de gand sa mananc inca 0
mine ca e\'ti 0 persoana foarte autoritara, nesigura \,i demna cutie de ciocolata. t,)inu 0 sa poti sa ma impiediei in niei un fel!
de mila. La fel ca \,i mine, a ajuns foarte repede sa-\,i dea sea- - Cum indrazne?ti! a izbucnit Joe, simtindu-se ca \,i cum
ma ce Jel de persoana e\'ti. Se pare ca toate astea au legatura ar fi pierdut controlul asupra Monei ?i a lui insu\,i.
cu sentimentele tale de inferioritate. Era inmarmurit \,i speriat, precum eineva care se retragea
- Despre ce vorbe?ti? a urlat el. Apoi s-a intors acuzator din mijlocul unei batalii pentru care nu era pregatit. Hartuia-
catre Gladding. Tu ai pus-o sa faca asta? Tu m-ai tradat in fe- la lui Mona reu\,ise. Autoritatea lui Joe fusese atacata \,i Invin-
Iul asta? Ai facut un lucru imoraI, ilegaI, dezonorant, lipsit de sa.
respect ?i de-a dreptul dezgustator! Mona a simtit gustul dulce al victoriei pe care 0 ca~tigase
- Nu, nu, a incercat Sam sa explice pentru a pune capat in urma atacului sau prin surprindere. Fara prea multa valva,
ace lei situatii. E adevarat ca am vorbit cu Mona. Apoi, intor- ea s-a ridicat de pe scaun, ~i-a netezit cutele fustei ~ifonate \,i
candu-se catre Mona: Noi doi am vorbit saptamana trecuta, s-a Indreptat incet dar ferm catre u\,a. In felul acesta ea ~i-a
dar, daca iti mai aminte?ti, eu nu am facut altceva decat sa te luat ramas-bun de la cei doi. Joe \,i Sam au ramas amandoi cu
as cult. De fapt tu nu ai spus nimic. Am avut impresia ca nu gura cascata.
vrei decat sa reciti plangerile pe care de altfelle-ai mentionat - Cum ai putut sa-mi faei una ca asta? I-a acuzat Joe pe
la ?edintele trecute. In cele din urma am pus capat con versa- Sam. Cum ai putut sa 0 intorei in halul asta impotriva mea?
tiei cu tine pentru ca nu era nimic urgent. Inainte sa raspunda, Sam ~i-a dat seama ca Mona I-a tras
- Of, domnule doctor, a spus ea pe un ton mieras, e?ti pe sfoara. Ea i~i obtinuse independenta transformand conver-
prea modest. Sincer, m-ai ajutat mai mult decat orieine. In pri- satia inocenta pe care ei doi 0 avusesera la telefon intr-un ade-
vinta asta, a spus ea uitandu-se cu inteles catre sotul ei. t,)iin varat atac. Inainte ca el sa poata replica, ea a acaparat intrea-
plus, a continuat ea adresandu-se de data aceasta direct sotu- ga scena ~i ~i-a declarat victoria parasind campul de lupta.
lui ei, el a fost de acord cu mine ca tu e\,ti eel care are proble- Frumoasa s-a transformat intr-o bestie, dand in vileag maria-
me. Daca nu te-ai simti atat de nelalocul tau ca om, daca ... jullor a\,a cum era: 0 capcana cu peretii exteriori bine contu-
- Ce? a mugit Joe. E ridieol! Mona, ai innebunit? rati \,i care nu lasau sa se vada ce se af1a inauntru.
Ei bine, Mona chiar ca era nebuna, iar acum nebunia ei se Revenindu-~i cu greu dupa aceasta agresiune verbala,
transformase in ticalo\,ie de vreme ce i?i hartuia atat sotul cat Gladding a fost nevoit sa-l asculte pe Joe care se lansase intr-o
?i terapeutul. Era 0 experienta foarte dureraasa, mai ales ca to- serie de amenintari ~i injuraturi care mai de care mai picante,
Mumia de la masa din sufragerie 279
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

pe care Ie adunase probabil de-a lungul carierei lui de sergent grad de sofisticare. De fapt, s-ar putea spune ca, a?a cum se
de instructie. In timp ce injura de mama focului, venele de pe mtamplase ?i in cazul Monei, Joe reu?ea sa scoata bestia din
gat ?i frunte i se mgro?asera ?i pulsau cu rapiditate. Dar cu- fiecare dintre frumusetile lui.
vintele erau in van. La un moment dat, Joe a ramas cu gura Gladding a aflat de asemenea ca Joe nu s-a mai dus nicio-
deschisa, fara sa mai spuna nimic, de parca se scursese din el data la consiliere maritala ?i nici una din sotiile lui nu ?i-a re-
toata energia. EI s-a ridicat ?i s-a indreptat catre aceea?i u?a pe ca?tigat libertatea in urma vreunei hartuieli terapeutice. Ba-
care ie?ise satia lui cu cateva minute mai devreme. Mobilizan- tranul sold at Joe nu a mvatat niciodata sa foloseasca noi mo-
du-?i ultimele rama?ite de energie, Joe a ie?it trantind cu ata- dalitati de a-?i controla consoartele ?i pe sine insu?i. Se pare
ta putere u?a in urma lui incat peretii au mceput sa vibreze. ca in timp el a devenit ceva mai tolerant ?i chiar a renuntat la
pattern-urile lui de interactiune. El spunea ca golful a de venit
pentru ella fel de important ca ?i femeile. De?i a continuat
Dupa cearHi sa-?i etaleze cu mandrie realizarile lui, el nu a mers niciodata
pana la radacina pattern-urilor lui de interactiune.
Gladding nu a mai revazut niciadata acel cuplu, cel putin In ce-l prive?te pe Gladding, se pare ca 0 singura hartuia-
nu in biroullui. Mai tarziu el a aflat ca mca mainte de ultima la i-a fost de ajuns. El a avut grija sa intareasca regula telefoa-
?edinta de terapie, Mona i?i dusese toate hainele de acasa. Ast- nelar de urgenta. De asemenea, ofere a cuplurilor pe care Ie
fel a putut sa cons tate inca 0 data ce strateg talentat se dove- avea la terapie numerele de telefon de la cateva linii de urgen-
dise acea femeie. Ea reu?ise sa faca minuni din acea convor- ta. In plus, a devenit un cititor pasionat al istoriei Razboiului
bire telefonica /Ide nimic". Sub pretextul ca avea nevoie de aju- Civil. Lectura aceasta I-a ajutat sa inteleaga mai bine strategi-
tor, ea a inceput un nou stil de viata, parasindu-l pe Joe iar mai ile implicate in razboiul purtat impotriva unui opresor real
tarziu divortand. sau care este doarperceput in acest fel. Se pare ca acest lucru
In timp, Mona s-a recasatorit. Gladding a intalnit-o cativa i-a imbogatit strategiile ?i perceptiile terapeutice intr-un mod
ani mai tarziu, intr-un magazin. Era cu baietelul ei de varsta nea?teptat.
pre?colara caruia tocmai ii cumpara 0 jucarie GI Joe. Gladding
a fost foarte surprins de cat de mult se schimbase. Inca mai
era 0 femeie atragatoare, dar era nemachiata iar imbracamin-
tea ei era obi~nuita. ~i se ingra?ase destul de multo Cu toate
aces tea, parea fericita. De?i nu ?i-au spus nid un cuvant, Mona
a zambit cand I-a vazut pe Gladding.
Cat despre Joe, el s-a apucat sa colectioneze neveste la fel
cum procedase cu trofeele de golf. Ultima data cand a facut
numaratoarea, Gladding a constatat ca Joe se casatorise de trei
ori ~i divortase de tot atatea. Fiecare persoana recrutata pen-
tru mariaj era tfmara ?i draguta dar nesofisticata. ~i toate pro-
veneau dintr-o zona rurala ?i nu aveau prea multa ?coala. Re-
cordul divorturilor lui Joe dovedea ca ii era destul de greu
sa-?i pastreze recrutii 0 data ce ace?tia dobandeau un anumit
Mumia de la masa din sufragerie 281

*
CAPITOLUL DouAzECI * *

Gay Hendricks Hendricks a dorit sa vorbeasca despre doua cazuri, am-


beIe fiind axate pe problemele increderii ~i fidelitatii in cas-
nicie. EI ~i sotia lui lucreaza adesea cu cupluri care din dind
in cand iau avionul pana la ei pentru a experimenta vreme
Minciuna care se ascundea de cateva zile terapia intensiva oferita de cei doi soti. Ei pre-
fera acest mod de lucru pentru ca.,pe de 0 parte se intam-
in spatele lui pIa foarte rar ca ei sa stea in ora~ 0 perioada mai lunga de
timp, iar pe de aHa parte, au constatat ca aceste ~edinte con-
centrate sunt eficiente. Gay a descoperit ca in doar cateva

§
zile poate sa faca mai multe progrese decat pot sa faca altii
intr-un an. Uneori, cand timpul este limitat sau cand se ive~-
te vreo criza, ei pot sa lucreze impreuna chiar ~idouazeci ~i
rado, consilier asociat, practica terapia re/afii/or de cu- patru de ore neintrerupte, terminand de multe ori spre di-
ay Hendricks este profesor la Uni1'ersitatea din Colo-
plu ?i este autorul unor best-seller-uri despre dragos- mineata.
te pi relaliile de cuplu. In 11lunca sa terapeuticii el combinii concen-
trarea spiritualii, aptitudinile comunicalionale ?i utilizarea con?ti-
inlei corporale, a respiraliei ?i a mi?carii. Aceastii inseamnii ca e/ ii Care este acea minciuna pe care
ajutii pe oameni sii-?i conecteze experienla somaticii la dezvoltarea ai pastrat-o in corpu! tau?
personalitiilii ?i a relaliilor cu ceilalli. De asemenea, el practicii te-
rapia intensivil, care presupune douii panii la trei ?edinle pe saptii- Primul dintre cazuri a aparut cand un barbat care facea
manii in loc de obisnuita sedintii siiptiimanalii. parte dintr-un grup de oameni de afaceri a venit sa lucreze ca-
In carlile sale,' Concious Loving (Dragostea con~tienHi)pi teva zile cu Hendricks la alcatuirea unei echipe. Tommy era
The Conscious Heart (Inima con~tienta), el ajutii cuplurile sii-?i casatorit de douazeci de ani cu cea de a doua sotie a sa, care
dezvolte re/aliile intime, indiciindu-le sii ia in considerare 0 serie de 11insotea in acea excursie. Era un antreprenor plin de succes
probleme, cum arfi: Care sunt calitiilile pe care Ie ad11lircell11ai inuit ~ifoarte bogat, a~aca cei doi soti stateau foarte bine din pund
la partenerulmeu? Cum a? putea sii apreciez mai bine aceste cali- de vedere financiar; de fapt, erau pe cale de a-~iconstrui casa
tiili? Ce pot sii fac ca sa fiu apreciat mai mult ?i ca relalia mea sii visurilor lor.
prospere? - La prima vedere, a spus Hendricks, se parea ca lucruri-
Hendricks lucreaza impreuna cu solia lui, Kathlyn. Ei ciiliito- Ie merg bine intre ei.
resc foarte mult organiziind workshop-uri despre ceea ce trebuie sa Dar in cursul interviului pe care I-a avut cu acel domn, a
facem pentru a triii intr-un mod mult mai responsabil. De fapt, reie~itfoarte limpede ca acesta era nefericit, avand unele pro-
Gay este aproape tot timpul in mipcare, astfel cii acest interviu i-a bleme atat la serviciu cat ~i cu sanatatea. Avea dureri cronice
fost luat prin telefonulmobil, in timp ce traversa l11unlii spre San- de spat~ care se agravasera atat de mult incat i se recomanda-
ta Barbara.
se sa se opereze.
282 Jeffrey A. Kottler,Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie

Gay ~i Kathlyn obi~nuiau sa lucreze eu cuplurile intr-o ma- tul revelator, spunand foarte multe despre personalitatea lor.
niera foarte simpla. Dupa ce i-au poftit in birou pe Tommy ~i Cu alte cuvinte, oarnenii vor raspunde la aceasta intrebare prin
pe sotia lui, Caitlan, pentru 0 ~edinta mai lunga, ei au inceput acela~i mecanism pe care I-au folosit de-a lungul vietii lor pen-
cu 0 intrebare pe care obi~nuiau sa 0 puna pentru a afla gra- tru a-~i satisface nevoile ~i pentru a se apara de durere.
dul de angajare al pacientului: In cazul acesta, Tommy s-a infuriat pentru ca Hendricks in-
"E~ti hotarat sa-ti tratezi durerea de spate?" draznise sa-i aduca 0 asemenea acuzatie.
"Ei", a raspuns lent Tommy, "de fapt, nu pentru asta am - Aceasta reactie mi-a dat de ~tire imediat di ma aflu pe
venit aici, dar, la naiba, mda, am sa fac tot ce trebuie pentru a drumul cel bun, a spus Hendricks. Daca putem sa obtinem 0
scapa de nenorocita asta de durere. Abia pot sa ma mai mi~c." reactie aUit de puternica punand 0 intrebare de genul acesta,
- Aveam in fata un om care era obi~nuit sa aiba un con- atunci ~tim ca ne aflam pe calea cea buna. Eu Ie spun mereu
trol absolut asupra afacerilor ~i a vietii sale, iar acum era pur studentilor mei ea acesta este momentul pentru care terapeu-
~i simplu exasperat ca trupul sau il trada in felul acesta. Era tii i~i primesc plata. Intr-un fel situatia este asemanatoare cu
intr-o agonie ingrozitoare, atilt din pund de vedere fizic dH ~i aceea a vanzatorilor care sunt platiti pentru momentul in care
psihic. cumparatorul spune: "Nu, nu vreau sa cum par asta!" Ei bine,
Hendricks era convins ca intre problemele psihologice ~i in terapie momentul pentru care suntem platiti este atunci
simptomele fizice exista 0 conexiune foarte stransa. Totodata, cand clientul se incapataneaza sa spuna: "Nu, aici te afli pe un
credea ca 0 singura intrebare importanta ar fi fost suficienta drum gre~it". Acesta este un moment pe care il savurez pen-
pentru a dezvalui originile durerii de spate a lui Tommy. Exis- tru ca ~tiu ca tocmai mi s-a ivit 0 cale de acces.
ta totu~i riscul ca aceasta chestionare sa fie luata drept inopor-
tuna ~i amenintatoare.
"Ma intrebam", a inceput Hendricks cu grija, "ce minciu- Confesiunea
na ai tinut in tine in ultimii ani din moment ce ai ineeput sa
simti durerea de spate?" In urmatoarea ora, Hendricks a continuat sa-l preseze pe
"Cum?" a spus Tommy, luat prin surprindere. Incepuse sa Tommy pe aceasta tema. I-a explicat ca ceea ce facea el, orice ar
se inro~easca u~or la fata. "Vrei sa spui ca sunt un mincinos?" fi fost aceasta, nu numai ca nu ducea la nimic bun dar parea
"Nici vorba", a zis Hendricks. chiar sa inrautateasca Iucrurile. In cele din urma, clientul sau a
E! i-a explicat apoi ipoteza lul. Potrivit aeesteia, Tommy ar inceput sa cedeze ~i a marturisit - ce-i drept, fara tragere de
fi putut "sa fi dat ceva la spate" candva, iar acest lucru sala- inima - ca minciuna pe care 0 purta cu sine era ca avea 0 re-
~luia de atunci in spatele lui. Hendricks crede di a~a cum pi- latie cu 0 aHa femeie. Interesant era ca el a inceput sa aiba du-
sicilor ~icainilor li se ridica blana de pe spate atunci cand sunt reride spate din momentul in care a debutat aceasta aventura.
intaratati, ~i oamenii, la randullor, pot sa resimta durerea psi- - 0 data ce a fost dispus sa admita ca minte ~i sa-i mar-
hica in spate. turiseasca sotiei lui adevarul, a explicat Hendricks, probleme
Deocamdata, Hendricks nu sea~tepta ea Tommy sa ras- ca a lui puteau fi rezolvate in nu mai mult de zece secunde.
punda. Bineinteles, cu conditia ca in acest interval sa fie deschis ~i sa
- Cand pui 0 intrebare dura ca aceasta, nouazeci ~i noua comunice ceea ce este esential. Oar, cu toate ca marturisise ca
la suta din cei intrebati refuzasa-~i deschida sufletul ~i sa ras- avea 0 relatie cu 0 aHa femeie, lui i-a fost frica sa vorbeasca
punda la ea. Oar felul in care reactioneaza ei este de-a drep- despre aeest lucru pentru ca ~tia ca sotia lui se va supa.ra. ~i,
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie

binemteles, ea s-a suparat. Au urmat cateva ore m care ne-am acesta of ere a un exemplu mai degraba neobi;muit de pat-
straduit din rasputeri sa-i ajutam pe cei doi soti sa depa;;eas- tern-uri ereditare recurente - 0 situatie in care istoria familiei
ca aceasta situatie. trece de la 0 generatie la alta, adesea fara ca participantii sa
Cuplul a parasit ~edinta decis sa mcerce m continuare sa-;;i aiba cuno~tinta despre scenariile repetitive ;;i mo~tenite pe care
refaca relatia. Tommy a fost de acord sa fie mult mai sincer, ei Ie interpreteaza.
iar Caitlan sa mcerce sa-l ierte. Durerea lui de spate a inceput Era yorba de un cuplu care venise pentru trei zile de ~edin-
sa se diminueze. In cele din urma, Tommy nu a mai fost ne- te intensive cu scopul de a-;;i rezolva 0 serie de dificultati pe
voit sa se opereze, simtindu-se mai bine ca oricand. care Ie aveau In casnicie. Erau casatoriti de cincisprezece ani.
Ca ;;icum acest aspect al pove~tii nu ar fi fost un exemplu des- Cu un an m urma, intre ei a intervenit 0 problema peste care
tul de graitor al modalitatilor m care corpul poate sa IIpastreze" nu au putut sa treaca. Acum ajunsesera m punctulm care se
durerea psihica, Caitlan a mceput sa observe, dupa ce cuplul s-a gandeau serios la divort·
mtors acasa, ca se petreceau ni;;te schimbari dramatice m corpul - Trent era un individ masiv, I-a descris Hendricks pe sot·
ei. Una dintre problemele constante ale relatiei lor era legata de Avea 1,83 metri maltime ;;i cantarea peste 0 suta de kilogra-
faptul ea ea era supraponderala. In anii In care sotul ei avusese me. Era un barbat foarte musculos, cu 0 voce puterniea ;;i ra-
acea aventura, ea mcercase, fara nici un rezultat, sa scape de cele sunatoare -In facultate fusese fotbalist ;;i atlet. Spre deosebi-
aproape cincisprezece kilograme pe care Ie avea m plus. re de el, sotia lui, Jane, era ehiar subtirica. Era 0 femeie cu pi-
- Cateva luni mai tarziu, Caitlan mi-a trimis 0 scrisoare, cioarele pe pamant, foarte directa ~i cu 0 fata care plesnea de
ne-a spus Hendricks. Ea spunea ca slabea vazand cu ochii. sanatate - parea sa fi trait toata viata la 0 ferma sau ceva de
Nici macar nu a fost nevoie sa faea 0 cura de slabire - kilo- genul asta. Pe Trent ti-l imaginai mai degraba la Clubul Kiwa-
gramele m plus disparusera de la sine. Ceva se schimbase in nis tinand cuvantari. Cei doi soti trecusera de patruzeci de ani
ea, ~i ca rezultat al acestui moment al adevarului, ea avea ;;i nu aveau copii, a;;a mcat pentru ei, profesia era principala
acum 0 relatie mult mai sanatoasa cu corpul ei. preocupare din viata lor. $i amandoi erau foarte realizati In
Ceea ce I-a surprins cel mai mult pe Hendricks a fost rapidi- domeniile lor de activitate.
tatea acestor reactii. El mai vazuse pana ahmci ;;i alte cazuri m Lui Hendricks nu i-a trebuit prea mult pentru a afla ce anu-
care oamenii faceau aceste tipuri de legaturi, dar nu mai intal- me Ii adusese pe cei doi Intr-o asemenea situatie nefericita:
nise niciodata 0 situatie m care reactiile sa fie atat de dramatice Jane avusese 0 relatie sexuala cu un alt barbat.
;;i instantanee. Tommy s-a simtit in stare sa infrunte repro;;urile - Era vorba de 0 relatie eareia Jane Ii pusese capat la putin
;;i furia sotiei lui numai in momentul in care s-a decis sa se eli- timp dupa ce debutase. Cu toate acestea, ea a marturisit ca a fost
bereze de durerea lui de spate. La randul ei, Caitlan a seapat de yorba de 0 pasiune nebuneasca, spontana, plina de intensitate
kilogramele in plus numai m momentul in care suspiciunile ei ;;i care s-a stins la fel de rapid precum incepuse. Chiar dad\.
s-au eonfirmat ~i ea s-a aratat dispusa sa-;;i ierte sotul. aceasta aventura se sfar;;ise cu mult timp in urma, Trent era ob-
sedat de ea. Pur ~isimplu nu era m stare sa se deta~eze de ea ;;i
sa a dea uitarii. $i nici nu era dispus sa-;;i ierte sotia. De;;i Jane
Uisand furia sa vorbeasca I;;i ceruse in repetate randuri iertare, sustinand ca Ii pare rau ;;i
ea nu 0 sa mai faea a;;a ceva, Trent era din ce in ce mai nervos ;;i
Hendricks ne-a relatat un alt caz care, ea ~i cel de mai ma- mai agresiv. Jane se temea foarte mult de aceasta violenta emo-
inte, trata problema mcrederii ~ia fidelitatii in easnicie. In plus, tionala pe care nu 0 mai observase pana atunci la sotul ei.
286 Mumia de la masa din sufragerie
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

- Oeoarece Trent nu voia sa 0 ierte, iar furia lui se ad an- se teme sa nu-~i piarda sotia ~i ca se simte profund ranit -
cea pe zi ce trecea, Jane a simtit ca nu mai poate indura aceas- oricum, va face altceva decat sa se lase in continuare prada fu-
ta situatie. Mai incercasera ~i inainte sa faca terapie. Fusesera riei. Oar in acest caz, nu s-a intamplat nimic din toate acestea.
la biserica sa se roage. Oar nimic nu a putut sa-i ajute sa de- Nu s-a intamplat nici 0 minune. Nici 0 catharsis. Nici 0 schim-
pa~easca aceasta situatie dificila in care ramasesera blocati. bare de situatie. Fe masura ce trecea timpul, Trent nu facea de-
- In familia lui Jane, daca fikeai ceva rau iti cereai iertare cat sa devina din ce in ce mai furios. Apoi el ~i-a indreptat ma-
~i se depa~ea momentul. Oar, de~i a incercat in repetate ran- nia impotriva terapeutilor.
duri sa procedeze astfel cu Trent, nu a mers; din contra, po-
cainta ei parea sa-l infurie ~i mai multo Aceasta era situatia lor
in momentul in care au venit la mine. Mi-e frica de tine
Gay ~i Kathlyn au incercat absolut orice pentru a-i ajuta pe
cei doi sa depa~easca acest impas. Ei au incercat sa-i invete a "Vrei sa spui", i-a zis Trent lui Hendricks pe un ton ame-
procedura numita ascultareactiva, prin care fiecare partener ninti'itor, "ca de~i am batut atata drum pana aici ~i am cheltuit
este obligat sa-l asculte atent pe celalalt ~i sa raspunda intr-o al dracului de multi bani asta e tot ce puteti sa faceti pentru
maniera care dovedea ca celalalt a fast auzit ~i inteles. noi?"
"Ei bine, Trent", a inceput Gay, "vreau sa-i spui sotiei tale "Lini?te?te-te", a incercat Hendricks sa-l calmeze.
cum te simti in momentul de fata. Stai. A~teapta a clipa ina- "Nu-mi spune mie sa ma lini~tesc! Nu eu sunt acela care
inte sa incepi. Jane, a~ vrea sa asculti cat mai neutru cu putin- ?i-a facut de cap in spatele altcuiva. $i de ce naiba ii tineti me-
ta ce are Trent sa-ti spuna." reu partea?" Spunand aceasta, el a aratat-o cu degetul pe so-
Amfmdoi au dat din cap in sensul ca au inteles instructiu- tia lui a?a cum fac martorii la proces ca sa identifice fapta~ii
nile, numai ca Ie era greu sa leurmeze. pentru cei din juriu.
"E limpede de data aceasta?" i-a intrebat din nou Gay, pen- "Noi nu tinem partea nimanui. Nu facem decat sa va aju-
tru a se asigura ca nu vor e~ua la fel de dezastruos ca data tre- tam pe fiecare dintre voi sa va spuneti punctul de vedere. Va
cuta, cand lucrurile au seapat de sub control. ajutam sa va ascultati reciproc."
"Sunt foarte furios", a inceput Trent pe un ton masurat. Trent ~i-a incruci~at bratele ~i s-a incruntat. Hendricks ?i-a
"Uita-te la Jane in timp ce-i vorbe~ti", I-a atentionat Gay. dat seam a ca pacientullui era pe punctul de a a zbughi din
"Am spus ca sunt foarte, foarte furios." De data aceasta el camera.
a ridicat putinvocea. Gay ?i Kathlyn erau acum siguri ca exercitiul de ascultare
"Bine, Trent. Acum e randul tau, Jane." activae?uase complet. De Hecare data cand incercau sa aplice
"E in regulLAm auzit asta. Am auzit ca e~ti furios." a procedura u?or diferita pentru a aduce lucrurile la un nivel
Inainte ca Gay sa poata sa intervina, Trent a sarit nervos. mai profund, se loveau de rezistenta celor doi ca de un zid de
"La naiba, ai dreptate, sigur ca sunt furios. $i tu ~tii al nai- piatra.
bii de bine ca am tot dreptul sa fiu a~a!" - Unul dintre principiile filosofiei noastre, pentru care
Hendricksne-a explicat ca din experienta pe care 0 avea suntem cunoscuti, este ca noi Ie cerem oamenilor sa-~i asume
~tia ca, dupa cateva runde ca acestea, oamenii se inmoaie, nu responsabilitatea totala pentru ceea ce Ii se intampla in viata
mai sunt atat de sensibili ~i devin mult mai intelegi'itori. EI era lor. Chiar daca uneori pare ca ar fi vina altcuiva, noi insistam
sigur ca Trent va ajunge intr-un punct in care va recunoa~te ca ca ei sa-~i asume in intregimeresponsabilitatea.
288 Mumia de la mas a din sufragerie
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Gay ~i Kathlyn s-au uitat unulla ceUilalt fadlndu-~i un fie incepand sa tipe ~i ea; nici una din aceste strategii nu ser-
sernn discret cum il pot avea numai terapeutii care lucreaza ~i vise la ceva. Faptul ca am fost in stare sa ma uitcalm in ochii
traiesc impreuna de foarte mult timp. Kathlyn a pus la bataie lui ~i sa-i spun ca imi este frica a fost luat de el drept un exem-
urmatoarea interventie, calmfmdu-l pe Trent ~i indemnand-o plu al modului in care 0 alta persoana la fel de putemica ca ?i
pe Jane sa-~i continue eforturile. Apoi i-a dat lui Gay sernna- el poate sa devina vulnerabila. ~i cred ca acesta a fost un
lul sa inceapa. exemplu bun pentru ca dupa aceea atitudinea lui s-a schim-
"Tocmai ma intrebam ceva", i s-a adresat Hendricks lui bat.
Trent. Trent statea pur ~i simplu fara sa spuna 0 yorba, incercand
"Despre ce este vorba?" a spus el suspicios. Avea in conti- sa asimileze cele spuse de Hendricks. Respiratia i s-a domo-
nuare aceea~i atitudine, cu bratele incruci~ate la piept, refu- lit. Incheieturile degetelor ~i obrajii ~i-au revenit la culoarea
zand sa se uite la oricare dintre cei prezenti. lor naturala. Timp de zece minute s-a lasat 0 lini~te absoluta.
"Ma intrebam: De ce crezi ca a fost absolut necesar sa dai Apoi Jane a gangurit.
na~tere unui asemenea eveniment in viata ta?" -- $tii, nu s-a intamplat la fel ~i cu prima ta sotie?
Pe obrajii ~ifruntea lui Trent au inceput sa apara pete tran-
dafirii. Incheieturile degetelor de la mana dreapta, cea care se
aHa incruci~ata pe piept peste cealalta mana, s-au albit. Arata , eu alti, barbati,
Nevestele lui au avut relatii
de parca era gata sa explodeze.
"Cum indrazne~ti sa-mi vorbe~ti in felul acesta? Vrei sa Gay ~i Kathlyn au fost ~ocati de aceasta noua informatie.
spui ca eu am facut-o pe Jane sa aiba aventura asta? Vrei sa Una e cand un lucru se intampla 0 data, dar atunci cand se re-
spui ca eu am facut-o sa se duca ~i sa agate cine ~tie ce indi- peta trebuie ca exista un pattern in acest sens.
vid ... " lICe vrei sa spui?" a intrebat Trent, ~tiind de fapt la ce se
"Dar nu a fost a~a", a protestat Jane. ,,~i tu ~tii. Nu am ... " referea soFa lui.
"Nu ai decat sa spui asta cui ii pasa", a mormait Trent fara "Exact ce am spus. Acela~i lucru s-a intamplat ~i cu Michel-
sa se uite la ea. Era iara~i foarte suparat. le, prima ta sotie, daca ma gandesc mai bine. Pana acum nu
"VedeW" a spus Jane, bucuroasa ca reu~ise sa puna in evi- am facut legatura asta."
denta cateva lucruri. "A~a face ~i acasa. Ma sperie." Dupa momentul acesta ~edinta a luat 0 tumura noua.
Hendricks a fost nevoit sa admita ca Trent era infrico~ator "Mda", a recunoscut Trent. "Cred di a~a e. Dar ce are de-a
in acele momente. Dar a refuzat sa dea inapoi. face asta cu situatia de fata?"
"Vezi", i s-a adresat Hendricks cu 0 voce afectata,,,daca te "Ei bine, tu ar trebui sa ne spui", I-a invitat Kathlyn pe
porti in felul asta, ridicand vocea ~iluand 0 atitudine amenin- Trent.
tatoare, ma sperii. Simt cum imi intepene~te gatul ~i mi se "Eu ... eu nu ~tiu. Chiar ca nu ~tiu."
strange stomacul iar inima incepe sa bata mai repede. In mo- Chiar daca acest lucru era adevarat sau nu, Hendricks s-a
mentul asta chiar ca imi este frica de tine." hotarat sa-l ajute. Trent arata de parca ar fi fost luat la pumni.
lmediat dupa asta, Trent a inceput sa dea inapoi. A inceput "Trent, Jane vrea sa spuna ca atunci cand in doua casnicii
sa se inmoaie. diferite se intampla lucruri similare, eel mai bine este sa in-
- Nu cred ca i-a mai vorbit cineva in felul asta pana la cerci sa-ti dai seama ce ar putea sa insemne asta. De unde vine
mine, ne spuse Hendricks. Jane reactiona fie luand-o la fuga, un asemenea pattern?"
290 Mumia de la mas a din sufragerie 291
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

"De unde sa ~tiu eu?" a spus Trent cuprins din nou de fu- el iF spune "Care apa ?" Acesta a fost exact genul de raspuns
rie - oboseala il impiediea insa sa-i mai dea amploarea obi~- pe care Trent ni I-a oferit.
nuita. De~i, mai intotdeauna, intelegerea ~i aprofundarea unei si-
Toti eeilalti nu au faeut decat sa a~tepte. tuatii nu atrag dupa sine schimbari majore, in cazul de fata,
"Stai putin. Vrei sa spui ca este vina mea? Nu eu sunt cel dupa ce Trent a realizat pattern-ul dupa care traia, totul in ju-
care a avut 0 aventura. Nu eu sunt acela care a tradat aceasta rullui a parut ca se schimba. El nu se mai simtea invinovatit;
casnicie. Nu eu sunt cel care ... " se simtea ca pus in fata unei situatii in care nu avusese de ales.
"Am inteles, Trent. Nu-ti face griji in privinta asta", a spus "Nu e de mirare ca nu am putut sa te iert", i-a spus el in-
Hendricks. "Dar hai sa ne intoareem la ceea ce spunea Jane. durerat sotiei.
Michelle, fosta ta sotie, a avut ~i ea 0 aventura? Daca nu ma Pentru prima data dupa cele doua zile pe care Ie petrecu-
in~el, avem de-a face cu doua relatii, la distanta de paispreze- sera impreuna, el trilia un sentiment nou, altul decat furia obi~-
ce ani, ~i cu toate acestea, acela~i lucru s-a intamplat cu ambe- nuita.
Ie. Interesant, nu?" Aceasta poveste, ca ~i cealalta pe care Hendricks ne-a im-
Trent s-a multumit sa dea din umeri. Dar ei erau siguri ea parta~it-o, a avut un final fericit. Descoperirea pe care au fa-
se gandea la aeela~i lucru ca ~i ei. cut-o le-a permis celor doi soti sa examineze mai indeaproa-
"Vite", a eontinuat Hendricks, "da-mi voie sa te intreb alt- pe pattern-urile lor ?i sa incerce sa Ie schimbe in a~a fel incat
ceva. Ai eunoscut vreodata pe cineva caruia sa i se fi intam- sa fie mult mai conforme cu modul in care doreau sa-?i traias-
plat ceva de genul acesta?" ca viata. Cativa ani mai tarziu cand s-a interesat de ei, Hen-
In felul acesta ei au aflat ea Trent facea parte dintr-o fami- dricks a aflat ca reu~isera sa se inteleaga mult mai bine. Trent
lie numeroasa, cu opt copii. Cand era foarte mie, mama lui a nu-~i mai urmarea sotia sa vada daca nu cumva il in~ala, iar
fugit cu un alt barbat. Drept urmare, a fost nevoit sa creasca Jane nu mai era terifiata de furia lui.
in compania unui tata inveninat ~i singur care se plangea tot
timpul ca femeile sunt necredincioase ~i te parasesc cand te
a~tepti mai putin, fara macar sa se mai uite in urma.
- De atunci, in familia lor nu a mai aparut nici 0 femeie
de treaba, a explicat Hendricks.
Era foarte impresionat de claritatea cu care aceasta tema se
reprodusese pe parcursul mai multor generatii fara macar ca
protagoni~tii ei sa-~i dea seama de ea. Ei traiau un scenariu
care fusese scris pentru ei de catre altii.
- Acest lucru era absolut uluitor, a spus Hendricks. I~ace
parte din categoria lucrurilor despre care am crezut mereu ca
au 0 influenta puternica asupra no astra, dar pana atunci nu-I
mai intalnisem niciodata in viata reala. Am constatat cu aceas-
ta ocazie cat de constrangator poate sa devina modelul dupa
care am fost crescuti de mici. Este precum apa pentru pe~te.
Dupa un timp, ii ceri pe~telui sa-ti explice cum este cu apa, iar
Mumia de la masa din sufragerie 293

Kirschenbaum este ;;eful departamentului de consiliere tJidezvol-


CAPITOLUL DouAzECI $1 UNU tare de la Warner Graduate School of Education, Universitatea Ro-
chester.
Howard Kirschenbaum
*
* *

Clientul care voia AfH\.nd ca Howard Kirschenbaum s-a ocupat de biografia


lui Carl Rogers, Billy s-a decis sa-l caute pentru a-i cere sa-l
ca terapeutullui sa fie altcineva primeasca la terapie. Vreme de mai mulji ani el fusese un fan
al terapiei centrate pe pacient, reu~ind sa intre la multi din-
tre cei mai importanji practicanji ai abordarii umaniste.
Aeeasta metoda folose~te tehnica ascultarii empatiee ~i a sta-
bilirii unei relajii autentice cu pacientul pentru ca aeesta sa
ajunga la un nivel mult mai profund alilljelegerii de sine. EI
deplinirii a doua misiuni extre11lde diferite dar ega- eitise cartea lui Kirschenbaum "Despre Carl Rogers" ~i se ho-
dfoward Kirschenbaum aInceputul
Ie ca i11lportanta. devenit fai1110sIn
La urma.Kir-
carierei sale, In- tarase sa-l testeze pe aeest presupus expert in terapia centra-
schenbaum era cunoscut In principal ca biograf allui Carl Rogers, ta pe client.
renumitul fonda tor al psihologiei umaniste. 1n cartea sa, On Beco-
ming Carl Rogers (Despre Carl Rogers), Kirschenbaum poves-
te;;te despre viata ;;i munca lui Rogers ;;i despre cum s-au influentat Clientul i~i prescrie singur tratamentul
ele reciproc. Mai Uirziu el a editat 1111preunaeu altii The Carl Ro-
gers Reader (Antologia Carl Rogers) ;;i Carls Rogers: Dialogue - Dupa cate am illjeles e~ti un expert in Rogers, a inceput
(Carl Rogers: Dialoguri). Billy eonversatia din biroullui Kirschenbaum de la universi-
De drept, Kirschenbaum este lideml mi;;ciirii de clarificare a valo- tate.
ri/or In eonsiliere ;;i educatie. Best-seller-ul Values Clarification: A - Mda, am avut ~ansa sa lucrez cu el cajiva ani, a raspuns
Handbook of Practical Strategies for Teachers and Students (Cla- Howie cu modestie.
rificarea valorilor: Un ghid al strategiilor practice pentru profe- In realitate, nu mai cunosc pe nimeni care sa fie mai reeu-
sori ~i studenji), se11lnat de Simon, Howe tJiKirschenbaum, a fost noscut decat el ca fiind 0 autoritate in materie de Carl Rogers.
considerat de generatii fntregi de educatori ca sursa primarii de infor- - Am citit biografia pe eare ai seris-o, a continuat Billy, ~i
mare despre realizarea ·valorilor. Aceastii carte a fost urmata de mu/te trebuie sa admit ca ai faeut 0 treaba serioasa.
a/tele, cum ar fi: Advanced Value Clarification (Ghidul avansat - Mda, muljumesc, a raspuns Kirschenbaum preeaut.
al clarificarii valorilor), One Hundred Ways to Enhance Values Acesta era un mod destul de aparte de a discuta despre 0 po-
and Morality in Schools and Youths Setiings (0 suta de moda- sibila relatie de consiliere. A~adar, a spus Howie, eu ce pot sa
litati de a promova valorile ~il11.oralitateain ~coli ~iill randul ti- te ajut?
nerilor), ;;i Wad - Ya Get? The Grading Game in American Edu- - Eu consider intalnirea aceasta ca pe 0 buna oportunita-
cation (Te-ai prins? Jocul sortarii in educajia americana). te de a lamuri cateva probleme eare ma preocupa. Simt ca
294 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 295

m-am bloc at ~i ca viata mea nu se ridica la nivelul potentialu- acestea erau metode puternice, dar aveau ele sa se dovedeas-
lui de care dispun. Mi-ar pHlcea sa am 0 pozitie ca a ta. Cred ca suficiente?
ca daca a~ reu~i sa depa~esc unele probleme legate de trecu-
tul meu, a~ putea sa fiu liber sa merg mai departe. ;:>i,a?a cum
am mai spus, ma intereseaza foarte mult opera lui Rogers. Prima sedinta
, ,
De-a lungul anilor, am lucrat cu cativa terapeuti faimo?i ale
caror nume cu siguranta ca-j:i spun ceva. Zicand aces tea, Bill Kirschenbaum a aranjat sa foloseasca unul dintre birouri-
parea foarte mfmdru de sine, lucru care I-a facut pe Kirschen- Ie unui prieten terapeut care dispunea de mai mult spatiu. Lo-
baum sa aiM presimtiri rele. caj:ia era de-a dreptul spectaculoasa. Era yorba de 0 casa con-
- Se pare ea acest lucru te preocupa in mod constant. struita in stil victorian ~icare avea toate dotarile necesare. Ime-
- Exact. A~adar, vei lucra cu mine? diat ce clientul sau a terminat de completat un formular de
Adevarul era ca Howie nu avea clienti la acea data fiind consimtamant, ei au inceput prima ~edinj:a.
absorbit cu totul in munca academica. De fapt, nici nu avea Dupa ce au discutat ceva timp despre istoria lui persona-
un birou pentru practica privata. Cu toate aces tea, Kirschen- la ~i despre proiectele lui, a devenit evident ca Bill era tara
baum era interesat sa-9i reia practica de clinica, a~a ca s-a de- doar ~i poate un client rogerian foarte bine pregatit ~i coope-
cis sa se ocupe de acest client nou ~i sa faca tot ce-i sta in pu- rant. Intr-un timp record, el i-a descris lui Kirschenbaum pro-
tinta pentru a-I ajuta. Dar mai intai, el a simtit nevoia sa-i ex- blemele pe care Ie avea ~i a raspuns cu promptitudine la in-
plice potentialului sau client ca nu este pe de-a-ntregul "roge- demnurile ~i reflectiile acestuia.
rian". - Ma simt de parca a9 fi intr-o cutie. Nu pot sa ma mi~c
- Ei bine, da, sunt dispus sa lucrez cu tine dar, inainte nici inainte, nici inapoi.
sa trecem la treaba, trebuie sa ~tii ca de fapt eu nu practic in - E ca ~icum ai fi intr-o inchisoare, un loc din care nu poj:i
exclusivitate terapia centrata pe pacient. Folosesc 0 comb i- ie9i.
natie de metode in functie de ceea ce eu consider ca este ne- - Exact! Parintii mei nu m-au ajutat prea mult. Toata via-
cesar. j:a a trebuit sa suport atacurile lor. Erau ni~te sadici.
- Hmmm, a spus Billy, manifestfmdu-~i dezacordul. - Mult timp te-ai simj:it singur, neavand cu cine sa imparj:i
Poate pentru ca nu a vrut sa-~i piarda unicul sau client sau greutatile.
poate pentru ca ii placeau provocarile, fapt este ca Kirschen- Billy a plans un timp in tacere, dupa care ~i-a ~ters lacrimi-
baum a acceptat, ~i asta in ciuda presimj:irilor sale, sa lucreze Ie ~i s-a uitat la terapeut.
cu Billy intr-o maniera centrata pe pacient. La urma urmei, - Se pare ca tu ma intelegi foarte bine de~i abia ne-am cu-
chiar daca depa9ise aceasta abordare trecand ~i la alte forme noscut. Ma ajuti intr-un mod in care parinj:ii mei nu au facut-o
de consiliere, Kirschenbaum avea inca un respect imens pen- niciodata.
tru puterea ascultarii empatice, ca instrument pentru a-i aju- Spunand aceasta, Billy a zambit, iar Kirschenbaum nu a
ta pe oameni sa faea fata problemelor lor nerezolvate. Se in- putut decat sa se simta multumit vazand ca lucrurile mergeau
treba insa daca chiar trebuia sa-l lase pe acest pacient sa-?i pre- bine. El observase in repetate randuri ca oamenii i?i exprima
scrie singur tratamentul, mai ales dadi aceasta insemna restric- mult mai u~or sentimentele ~i conflictele interioare atunci cand
tionarea interventiilor sale referitoare 1a ascultarea reflectiva se simt intele~i ?i acceptaj:i. Reactiile lui Billy erau 0 dovada in
~i atingerea unui nivel avansat de empatie. Cu siguranta ca plus a acestui fapt.
Jeffrey A. Kottlel~ Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 297

-- Pari mai impckat acum, a continuat Howie sa reflecte- Ie nutrea fata de parintii lui. Apoi, el ~i-a intors mania impo-
ze, te simti mai liber, mai u~or. triva terapeutului.
- E adevarat, ma simt cumva mai liber. Oar acest lucru - Va urasc pe voi, nenorocitii a~tia de experti. Oaca a~ fi
ma sperie totodata. putut sa am 0 singura conversatie decenta cu oameni ca tine
- E~ti speriat de responsabilitatea care vine 0 data cu care se cred importanti, poate a~ fi reu~it sa ajung cineva. A~
aceasta eliberare. fi putut face ~i simti lucruri.
-- Ma simt ca ~i cum m-a~ dizolva. Dar e bine. Spiritul de Nevrand sa mu~te momeala, Kirschenbaum ~i-a pastrat in
aparare este cel care se dizolva. continuare rolul pe care ~i-l asumase de persoana intelegatoa-
- Apararile tale sunt cele care se dizolva, a clarificat Kir- re ~i de sprijin.
schenbaum. - E~ti furios pe oameni atunci dnd simti ca e~ti tinut sub
- Oa! Cand ma simt liber ca acum pot sa spun orice vreau. control ~i ca nu poti sa faci nimic.
De exemplu, a~ putea sa spun "Te urasc, Howie!" A inceput - Parintii mei m-au facut sa ma simt a~a, a spus Billy ri-
apoi sa rada nervos. Kirschenbaum a zambit in semn de inte- didndu-~i vocea. $i voi, expertii nenorociti ce sunteti, incer-
legere ~i acceptare. Billy a continuat: Simt ca am redevenit eu cati sa faceti acela~i lucru. Ma tineti imobilizat.
insumi. Multumesc. Multumesc pentru ca m-ai ajutat in felul Kirschenbaum a dat din cap, incurajandu-l sa continue.
acesta. - Oar dnd spun "Du-te naibii!" unei autoritati, simt ca
Petrecusera mai putin de 0 ora impreuna, dar se aflau deja persoana care are putere asupra mea dispare.
destul de departe. Lui Howie ii placea acest tip de legatura - Acum tu simti acest lucru in legatura cu mine. Puterea
profunda care rezultase in urma practicarii consilierii centra- pe care 0 am asupra ta se reduce.
te pe pacient, intr-o maniera pe care nu 0 mai abordase de ani - Oa, ~i asta imi da sperante.
de zile. - Eu sper ca intr-o zi, a~a cum ai spus, sa fii in stare sa ie~i
din cutia ta, din inchisoarea ta, ~isa faci mai multe lucruri pen-
tru tine.
, , doi si, trei
Sedintele Kirschenbaum a aflat ca, de~i era 0 persoana inteligenta,
Billy avea un serviciu foarte modest. El sustinea ca nu avea
- Cu parintii mei am fost sortit uitarii. Ma simt de parca a~ destula incredere in el pentru a cauta ceva mai bun. Era plin
fi fost rupt pe dinauntru. Imi este teama ca am sa ma simt me- de invidie la adresa celor realizati profesional, oameni precum
reu inchis in cu~ca asta ~i am sa trec prin viata fara sa mai fiu terapeutii, care ajunsesera ce ~i-au dorit.
vreodata in stare sa fiu eu insumi. E ca ~i cum un par imens ar Catre sfar~itul acestei inti'ilniri, Howie ~i-a dat seama ca ii
fi fost trecut prin mine, tintuindu-ma la pamant ~ilasandu-ma place Billy. Se simtea legat de el. Aprecia sinceritatea de care
fara putere. Sunt furios pentru ca am fost tratat in felul asta. Oar acesta dadea dovada straduindu-se sa lucreze cu el insu~i. $i,
furia mea e undeva adanc in mine, nu iese la suprafata. de asemenea, era multumit de felul in care mersesera lucruri-
Kirschenbaum nu mai intalnise pana atunci un client care Ie pana atunci. Oesigur, recuno~tea el, nu facea decat sa-~i joa-
sa stapaneasca atat de bine limbajul sentimentelor. $i nicioda- ce rolul pe care 11acceptase de la inceput, rezumandu-se la a
ta nu se simtise in stare sa intre in lumea clientilor sai cu ata- se centra numai pe raspunsurile clientului. Oar era un rol pe
ta compasiune ~i intelegere. Billy a continuat, descriind in care putea sa-l joace sincer ~i, pentru ca dadea rezultate, nu
amanunt profunzimea durerii sale ~ia resentimentelor pe care avea nici un rost sa schimbe planul.
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 299

La a treia ?edinta, Billy a continuat sa vorbeasca despre re- legatura cu acest lucru, cand acesta a inceput brusc sa critice
sentimentele pe care Ie nutrea la adresa expertilor ?i a persoa- tehnica terapeutului lui.
nelor autoritare, iar Kirschenbaum, la randullui, a continuat - Ar merge mult mai bine daca ai fi mult mai direct ?i mai
sa dezvaluie sentimentele mai profunde care se aflau in spa- coneis. Vreau sa avem 0 relatie mult mai simpla. Vreau sa shut
tele acestor relatari. El a facut tot posibilul pentru a-I incredin- ca ma intelegi. Dar uneori cuvintele tale ma dezorienteaza.
ta pe Billy ca urmare?te cu mare atenFe ?iintelege tot ceea ce Acttm Billy incepuse sa directioneze ?i mai tare comporta-
acesta ii spune. mentullui Kirschenbaum. Ii dadea indicatii exacte cu privire
- Acesta este un lucru foarte bun, a spus Billy recunosca- la modul in care el voia ca Howie sa fie. Se pare ca Billy con-
tor. Ma simt mult mai real. Tu imi validezi experientele ?i sen- struise un soi de imagine perfecta a terapeutului ?i incerca sa-l
timentele, iar acest lucru ma face sa ma simt mult mai aproa- modeleze pe Kirschenbaum dupa ea. Acesta a simtit nevoia
pe de ceea ce sunt eu cu adevarat. Eu vad ca tie chiar iti pasa sa-i atraga atenfia lui Billy asupra acestui lucru ?i sa-l faca de-
?i nu cred ca gre?esc in aceasta apreeiere. Ma simt mai puter- Hcat sa se confrunte cu ceea ce facea. Dar in felul acesta s-ar fi
nic din cauza asta. abatut de la terapia "centrata pe paeient". Howie ?i-a dat sea-
- Te simF mult mai puternic, mult mai real. Crezi ca mie ma ca era prea tarziu sa modifice acordul tacit cu pacientul sau.
chiar imi pasa de tine iar asta te face sa te simti mai puternic. - Acesta este ?i scopul meu, a spus Kirschenbaum, sa te
- Da, dar in acela?i timp ma face sa ma shut dependent. inteleg ?i sa te ajut ca, la randul tau, sa te intelegi mai bine pe
A?a ca te urasc pentru ca ai ajuns din nou sa ma domini ?i sa tine insufi.
ma faei sa ma simt obligat sa fac ceea ce trebuie, ceea ce se a?- - Asta e bine, a raspuns Billy.
teapta de la mine in astfel de situatii. - Bine?
La sfih?itul ?edintei, Kirschenbaum a ajuns la concluzia ca - Da, este bine ca tu nu ma. ataci. Am fost intotdealma ata-
atinsesera ni?te probleme foarte profunde. De asemenea, el a cat pentru ca am critic at sau am pus sub semnul intrebarii au-
constatat ca se produceau ni?te transferuri puternice. Billy spu- toritatea.
sese destul de dar ca se simtea foarte apropiat de terapeut ?i Era acesta un test? s-a gandit Kirschenbaum. Apoi a ince-
ca detesta aceasta apropiere care de altfel il inspaimanta. Kir- put sa nu se mai simta atilt de increzator in reflectiile lui. Pro-
schenbaum a reflectat la acest lucru asigurandu-l ca il intele- babil ca ar trebui sa ia aminte la feedback-ul clientului lui ?i
ge foarte bine. El era incantat de felul in care mergeau ?edin- sa-?i scurteze raspunsurile daca acest lucru il ajuta mai multo
tele. Se gandea chiar, amuzat de aroganta lui, ca Rogers insu?i Astfel, el a incercat sa faca tot posibilul sa tina pasul cu Billy.
nu ar fi putut sa fie mai empatic ?i mai aprobator decat el. - Simt ca peretii de gheata intre care eram prh1s au ince-
put sa se topeasca putin cate puth1, a recunoscut Billy.
In timp ce spunea acestea, se tot foia in scaun, neputand sa
~edinta a patra indure ceea ce simtea. Apoi au inceput sa-i curga lacrimile.
Kirschenbaum s-a aplecat catre el, in semn de simpatie.
- Ar fi foarte bine daca nu ai folosi atat de multe cuvinte Voia sa intinda mana ?i sa-l atinga pe Billy pentru a-i alina du-
ca.nd reformulezi sentimentele mele. rerea, dar a simfit ca gestullui nu va fi primit bine. De fapt,
~ Nu cred ca inteleg ce vrei sa spui, a raspuns Howie. chiar?i aceasta mi?care simpla a provocat 0 reactie puternica.
Tocmai erau in mijlocul unei discutii despre modul in care - Ai putea, te rog, sa te dai inapoi? a cerut Billy. Da-te ina-
Billy fusese oprimat de parintii lui ?i despre ceea ce simtea in poi!
Mumia de la masa din sufragerie 301
300 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson
_ E adevarat ca imi refledezi sentimentele, I-a cicalit Bil-
Kirschenbaum a fost ?ocat de aceasta reactie brusca. Oin-
tr-o data Billy a inceput sa respire greu ?i sa se inro?easca la ly, dar nu am sentimentul di tie iti pasa de mine cu adevarat.
fata. Mi-e teama ca nu ma intelegi prea bine.
- Acum nu ma simt in siguranta cu tine. Din nou, Howie a fost luat prin surprin.dere de turnura pe
- Nu te simti in siguranta? a repetat Kirschenbaum, vizi- care 0 luasera lucrurile. La ?edintele anterioare se parea ca fa-
bil incurcat de aceasta intorsatura nea?teptata. cusera 0 treaba destul de buna. Relatia lor fusese solida. Oes-
Cu un minut inainte erau pe punctul de a face progrese, coperisera 0 multime de lucruri bune. Billy spusese in repeta-
iar acum Billy arata de parea fusese atacat. ~i asta doar pen- te randuri ea Kirschenbaum 11ajuta foarte mult ?i ca.simtea ca
tru ca Kirschenbaum se aplecase cu dltiva centimetri in direc- este pe maini bune. lar acum facea tot posibilul sa rupa lega-
Fa lui. In continuare, el a ramas totu?i empatic, incercand sa turile care se creasera intre ei.
fie cat mai concis in reflectiile lui, iar lucrul acesta se pare ca. ~i din nou Kirschenbaum a regretat targul pe care-l inche-
I-a ajutat pe Billy sa se relaxeze ?i sa-?i exploreze din nou sen- iase ?i care il priva de multe din optiunile sale terapeutice.
timentele. "A.sta nu sunt eu", ?i-a spus in sine a lui. "Ma simt la fel ca ?i
La sfar?itul ?edintei, Billy a remarcat: el, de parca a? fi intr-o cutie, diferenta este ca eu sunt obligat
- Simt ea peretele incepe din nou sa se topeasea. sa joc un rol. Nu e deloc rezonabil ce se intampla. El vrea un
terapeut centrat pe client, dar mai presus de toate, 0 aseme-
nea persoana trebuie sa fie ea insa?i, reala ?i autentica, in
Sedinta
, , a cincea aceasta relatie. Trebuie sa fac ce cred eu ca este cored in situ a-
tia de fata."
Kirschenbaum s-a uitat la clientul sau.
Kirschenbaum ?i-a dat acum seama cat de mult gre?ise
cand acceptase ca la terapie sa fie dona lui Carl Rogers ?i nu _ Apreciez ce spui tu, dar nu cred ca asta va duce la 0 re-
el insu?i. Era bloc at in incercarea de a se ridica la nivelul unei latie mult mai empatica. Eu cred ca tu ai a?teptari nerealiste
imagini, al unei icoane pe care nu era cu putinta sa 0 ajunga pe care nici eu - ?i nici altcineva - nu e cu putinta sa Ie im-
niciodata. Daca ar fi incercat sa se poarte mult mai natural, plineasca.
Kirschenbaum a crezut ca aceasta incercare a lui de a face
?i-ar fi infruntat clientul sau l-ar fi invitat sa accepte ?i alte me-
tode. Din pacate, contractul cu care fusese de acord nu-i per- ca situatia sa fie mult mai autentica, de a se confrunta cu Bil-
mitea sa actioneze altfel de cat un "rogerian". De fapt, Billy ly, va schimba lucrurile in bine, dar a fost dezamagit in a?tep-
spusese foarte dar ca el fusese la cei mai buni terapeuti cen- tarile lui. Billy s-a simtit atacat pentru ca avea a?teptari nere-
trati pe client pe care i-a putut gasi, a?a ca Kirschenbaum tre- aliste ?i pretentii excesive pe care nimeni nu putea sa Ie satis-
buia sa faea bine sa se dovedeasca cel putin la fel de bun ca faca.
_ Acum chiar ca nu ma mai shut in siguranta cu tine, a
ace?tia. ~tia ca nu are altceva de facut decat sa urmeze planul
cu care fusesera de acord. Cand Billy s-a intors, a continuat sa spus Billy, dandu-se cu scaunul mai in spate. In loc sa fi ac-
critice interventiile pe care terapeutullui Ie-a avut de-a lun- ceptat ceea ce ti-am spus, ai ales defensiva. Nu pot sa mai am
incredere in tine.
gul ?edintei. Lui Kirschenbaum, asta ii aducea aminte de pro-
cesul de supervizare a consilierii, dar cu siguranta ea nici un Kirschenbaum a avut insa destula prezenta de spirit (?i de
supervizor competent nu putea sa fie atat de aspru precum suflet) ca sa-?i dea seama ce se petrecea. In nici un caz nu se
era dientul sau. afla in defensiva. Oar a realizat de asemenea ca orice ar fi fa-
302 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 303

cut sau ar fi spus in continuare, nu ar fi reu~it decat sa inrau- - Ce se intampla? a spus Billy cuprins de paniea. E ceva
tateasca ~i mai mult situatia. Dadi continua sa fie autentic ~i in neregula? Ti-am spus ca trebuie sa plec. Trebuie sa plec in
direct, Billy ar fi luat acest lucru drept 0 atitudine defensiva, momentul acesta!
necentrata pe pacient ~i 0 violare a increderii. Daca s-ar fi in- Kirschenbaum incerca sa-~i aduca aminte care era codul
tors insa la raspunsurile empatice, ar fi fost critieat in conti- cored. Inversase numerele? Poate ca nu apasase suficient de
nuare pentru ca nu reu~ea sa fie destul de empatic ~i de atent. tare pe taste. A format din nou codul. Acela~i rezultat. Lumi-
La un moment dat s-a gandit sa-i spuna aceste lucruri lui Bil- na ro~ie indica faptul ca alarma era inca activata. Daca ar fi in-
ly, dar in cele din urma a ramas fidel scenariului initial, refor- cercat sa deschida u~a, alarma ar fi trezit intregul cartier. In
muland ceea ce intelegea. Nu a fost de ajuns. plus, ce ar fi putut sa spuna politiei? Ca era un prieten care in-
- Imi pare rau, a spus Billy dand din cap dezaprobator, chiriase casa? (Exact de asta avea nevoie Billy - 0 excursie la
dar asta nu 0 sa mearga. Ma simt foarte, foarte inconfortabil o inchisoare adevi'irati'i.) ~i de ce naiba nu mergea codul?
cu tine. A~a cum ti-am mai spus, nu ma simt in siguranta. Simt - Ti-am spus doar, a auzit vag Kirschenbaum in timp ce
nevoia sa ma opresc aici. incerca sa se concentreze, pi-am spus ca trebuie sa plec naibii
- Prill. urmare, spui ca nu vrei sa continuam ~edinta de de aiei. ~i asta imediat!
consiliere. ~i consideri asta drept 0 renuntare? Exasperat, Howie ~i-a dat seama ca au dimas blocati in
- Da, exact asta am spus. Chiar ca simt nevoia sa ma casa.
opresc aiei. Ma simt claustrofobic, a~a di trebuie sa plec de in- - Uite ce e, a incercat el sa spuna cu 0 voce cat mai lini~-
data! titoare, sper ca ai simtul umorului pentru ca., nu 0 sa-ti vina
- Imi pare sincer rau ca lucrurile nu au mers bine. ~i bi- sa crezi, dar am ramas inchi~i aiei.
neinteles, am toata intelegerea pentru nevoia ta de a te retra- - Nu gasesc nimie amuzant in asta, a spus Billy cu race a-
ge. la.
Cu aceasta, Billy s-a ridicat sa pIece. Kirschenbaum i-a spus - Sa-ti spun drept, ~tiam ca nu 0 sa te amuze, a spus Kir-
sa-l sune in caz ca vrea sa se programeze pentru 0 alta ~edin- schenbaum incercand sa schiteze un zambet cat mai optimist
ta, dupa care au parasit impreuna biroul. cu putin.ta. Totu~i trebuie sa sunam sa cerem ajutor pentru ca
nu 0 sa putem sa ie~im de aici pana nu vine cineva sa dezac-
tiveze alarma.
Inapoi la inchisoare De~i era aproape sigur ca nu aveau niei 0 ~ansa sa gaseas-
ca 0 alta ie~ire din cas a, Howie I-a luat pe clientul sau sa ex-
Biroul se afla in partea de sus a cladirii. Nu mai era nimeni ploreze impreuna casa, gandindu-se ca-i va distrage astfel
la acea ora deoarece prietenul terapeut allui Kirschenbaum atentia. De fapt, el ~tia ca nu avea cum sa scape de acolo pana
era plecat din ora~. In timp ce coborau scarile, indreptandu-se la venirea fiicei prietenului lui. Prin urmare, ei au ramas m-
catre ie~ire, Billy a evitat sa se uite la Howie sau sa scoata vreo chi~i in casa mai bine de 0 ora. Tot timpul acesta Billy nu a fa-
yorba. cut altceva decat sa bombane nemultumit, sustinand ca aceas-
Cand au ajuns la u~a de la intrare, Kirschenbaum a acce- ta era cea mai neagra experienta din viata lui.
sat codul instalatiei de securitate pentru a dezactiva alarma. In final cei doi ce au fost eliberati. La putin timp dupa
Din nu se ~tie ce motive, de fiecare data cand apasa pe taste aceea, dandu-~i seama ca Billy nu avea de gand sa-l mai con-
semnalul arata ca alarma era inca activata. tacteze, Kirschenbaum i-a trimis 0 scrisoare in care i~i expri-
304 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie

ma regretul ca lucrurile nu au mers a~a cum sperasera aman- ale lui Carl Rogers este di terapeutul trebuie sa fie in armonie
doi. El a trecut in revista principalele probleme pe care ei Ie cu el insu~i. Kirschenbaum a fost prins intr-o situatie in care,
abordasera, iar la sfar~it i-a urat succes in indeplinirea planu- prin definipe, nu era in acord cu sentimentele sale din acel mo-
rilor lui de viitor. De asemenea, i-a returnat ultimul cec. 0 sap- ment ~i nici cu propriile sale metode de abordare a terapiei.
tamana mai tarziu, a primit urmatorul raspuns: Chiar daca ~i-a jucat rolul foarte bine, acest lucru nu a fost de
ajuns. Nu a avut destul de multa incredere in el pentru a face,
Draga Howie, impreuna cu clientul sau, 0 intelegere care sa mearga atat pen-
Iti multumesc pentru scrisoarea amabila ~i Incurajatoare tru unul cat ~i pentru celalalt.
pe care mi-ai trimis-o ~i pentru di mi-ai Inapoiat cecu!. Eu cred In mod cert, Billy avea 0 atitudine ambivalenta fata de ne-
di tu e~ti empatic, dar nu am simtit acest lucru In reflectiile cesitatea unor schimbari majore in viata lui. E adevarat ca el
tale (~i nici In felulln care dirijai ceea ce reflectai). Oare pre- spera sa se produca 0 schimbare radicala, dar in acela~i timp
tind eu prea mult? Nu cred, pentru cii au existat alti doi tera- voia ca terapia sa e~ueze astfelindH sa nu fie nevoit sa-~i asu-
peuti care au reu~it sa se ridice la nivelul pretentiilor mele. $i me sarcina dificila de a invata ~i de a se adapta la ceva nou.
crede-ma, nu spun asta ca sa te fac sa te simti prost. Tu e~ti un Ca multi alti oameni, el se obi~nuise cu situatia lui nefericita
tip de treaba. Pornind de la experientele pe care Ie-am avut In ~i se adaptase la ea. Voia sa fie diferit, dar ii era frica de con-
trecut, a fast Intelept din partea ta sa te Intrebi daca nu cum- secinte in caz ca reu~ea. Astfel ca el a aranjat lucrurile de a~a
va te consider doar un alt terapeut nedemn de Incredere. Eu natura ca nici unul dintre terapeutii lui sa nu se poata ridica
nu te vad a~a. Pur ~i simplu, uitandu-ma la tine, mi-am rea- vreodata la nivelul a~teptarilor lui ~i sa nu reu~easca sa-l in-
mintit de felulln care era Rogers inainte de a intra in criza pe truchipeze perfect pe Carl Rogers.
care ai descris-o In cartea ta. Pari blocat din punct de vedere Retrospectiv, a recunoscut Kirschenbaum, ar fi fost mult
emotional ~i, a~a cum a descoperit ~i Rogers, cred ca genu I de mai bine daca ~i-ar fi dat seama de acest lucru inca de la ince-
terapie pe care 11practici se va adanci ~i fara acest blocaj. Ma put, in loc sa intre in capcana in care a intrat. E pacat, pentru
bucur foarte mult cii m-ai contactat ~i ca mi-ai scris acele lu- ca acesta a fost unul dintre cele mai interesante cazuri pe care
cruri. le-a avut.
eu sinceritate,
Al tau,
Shalom, Billy

Privind Inapoi
Ar fi trebuit sa se a~tepte la a~a ceva, a observat Kirschen-
baum. Pentru el, cazul acesta a fost 0 dovada graitoare a fap-
tului ca, in relapa cu clientul, terapeutul trebuie sa fie ~i sa ra-
mana elinsu~i, refuzand sa joace rolul vreunui alt personaj.
Pur ~i simplu nu merge sa pretinzi ca e~ti altcineva sau sa fii
tu insuti doar pe jumatate. De altfel una dintre regulile de baza
Mumia de la masa din sufragerie 307

Acest interviu s-a desfa~urat mtr-o maniera oarecum dife-


CAPITOLUL DouAzECI ~I DOl rita de celelalte din aceasta carte. Optand pentru unul dintre
cele mai memorabile cazuri din cariera sa, Bergman ne-a ex-
Joel Bergman plicat ca alegerea lui s-a datorat in buna masura dialogului
spiritual pe care I-a avut cu clientul sau, drept care se va stra-
dui sa-l redea cat mai exact cu putinta. Ca urmare, prima par-
te a acestui capitol este scrisa la persoana mtai.
Bergman a inceput descrierea acestui caz spunandu-ne ca,
Mireasa purta frac, initial, pacientullui, James, fusese destul de nemcrezator in
iar mirele trena faptul ca terapia l-ar putea ajuta. Dar era atat de lovit de pa-
nica meat la un moment dat s-a decis sa-~i face 0 programare
la terapie. Bergman a mceput ~edinta cu mtrebarea lui favori-
ta: "De ce te afli aici ~i cum crezi ca a~ putea sa te ajut?"
"Pai", a raspuns James, lIma aflu aid din mai multe moti-
ve. Ceea ce ma sperie cel mai mult este posibilitatea ca prie-

:J rea abordiirilor succinte ale tempiei de familie, s-a dove-


dit
oel in ultimii treizeci
Bergman, de ani deosebit
una dintrefigurile de eficaceinfndezvolta-
importante
rea tempeufilor. EI este 0 persoana antrenantii ~ifoarte glu11leafa.
instrui-
tena mea sa ma paraseasca. Mi-e teama ca mtr-o zi ea 0 sa vina
acasa pe nea~teptate ~i 0 sa fie atat de dezgustata de ceea ce
vede ca ma va parasi."
Totodata se remarcii printr-un stil de abordare foarte direct ~i provo- ,,$i ce 0 sa vada?" am intrebat, curios sa aflu ce avea in
calor, care lasa sa se fntrevadii radiicinile sale newyorkeze. Astfel, de minte.
fiecare data el I~i fntCi11lpinaclienfii cu Intrebarea"De ce vii aflafi "Mi-e ru~ine sa-ti spun", a mormait James coborandu-~i
aici?". Dupa ce ace~tia fncep sa explice care sunt proble11lele lor, privirea. "Mi-e teama ca 0 sa razi."
Bergman continuii sa Ie adreseze aceastli fntrebare din nou ~i din "Nu rad decat daca este yorba de cevafoarte nostim."
nou, pand cand ei fncep sa infeleaga ca exista numeroase modalitafi "Pai nu este nostim deloc. De fapt, lucrul asta este mai de-
de a privi situafia lor ~i de a con cepe ceea ce nu este In regula. graM dezgustator ~i nu-l inteleg." James ~i-a ridicat privirea
1n cartea sa, devenita clasicii, Fishing for Barracuda (Pescuind ~i s-a uitat la mine sincer mdurerat, apoi a adaugat: "Dar nu
baracuda), Bergman define~te 11lanierelesistematice, strategice In pot sa ma abtin."
care terapeufii pot produce schimbari de durata In perioade relativ "Pune-ma la mcercare."
scurte. 1n ultimii zece ani, el s-a oeupat de realizarea unoI' Inregis- James a mcuviintat din cap, ~tiind ca nu avea mcotro.
trari video destinate instruirii tempeufilor ~i care ilustreaza diferi- "In dulapul din dormitorul meu, pe raftul de sus, tin as-
te modalitafi creative, evoeatoare de a-i ajuta pe oameni. cunsa 0 cutie cu haine femeie~ti. Uneori, cand prietena mea
Bergman este psiholog la 0 clinica privata din Manhattan. nu este acasa, ma imbrac cu ele. Ma machiez, imi dau cu par-
fum, imi pun chiloti de femeie, sutien, bluza, fusta, pantofi cu
*
toc, cercei - tot ce trebuie."
* *
,,?i dupa aceea ce faci?"
,,Imi inchipui ca sunt 0 bucatica nostima ~i ma fatai de
colo-colo prin dormitor, admirandu-ma m oglinda."
308 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 309

Am dat din cap fara nici 0 noima ~i I-am indemnat sa con- o data ce am aflat mai multe despre copilaria lui James,
tinue. am putut sa-mi explic intr-o oarecare masura comportamen-
"Vezi, problema este ca pentru a ma excita ~i mai mult, tullui. James era un violonist foarte dotat, de exceptie a? pu-
merg pana acolo ineat ma leg strans de un scaun." tea spune. Cu ajutorul talentului sau natural, al muncii asidue
Am incercat din rasputeri sa ma abtin sa nu zambesc. ?i al ambitioasei sale marne el ajunsese sa imbrati~eze 0 carie-
Aproape in Hecare zi am ocazia sa aud pove~ti absolut uimi- ra muzicala deosebWi.
toare, dar a~a ceva nu mai auzisem pana atunci. Bineinteles ca "De cand ma ?tiu", mi-a explicat James, "am fost singura
eram curios. Incercam sa-mi imaginez cum reu~ea James sa se preocupare a mamei mele. Ea a vrut ca eu sa ajung un mare
lege singur de scaun, ~i inca strans. violonist. In copilarie am fost trimis la cele mai bune ?coli de
"Ei bine", I-am indemnat eu cu 0 mina sincera, ,,~icare este muzica. Mama mi-a cumparat cele mai bune viori, a angajat
problema?" cei mai buni profesori ?i a facut tot posibilul pentru a-mi asi-
James s-a uitat indignat la mine scuturand din cap. Se in- gura 0 cariera muzicala. A fost nelipsita de la concertele mele
treba daca nu sunt cumva mai nebun decat el. Aproape ca a - chiar ?i eand am fost in turneu prin lume - ?i a ramas cel
strigat la mine: mai mare fan al meu. A fost langa mine de dHe ori am avut
"Cum care e problema? Daca Jennie intra ~i ma gase~te im- nevoie de ea. M-a rasHitat mereu cu haine scumpe, cadouri de
bracat in rochie ~i legat de scaun, 0 sa creada ca sunt cine ~tie ziua mea ?i de Craciun ?i alte lucruri care credea ea ca imi vor
ce fel de pervers. Cu siguranta ca ma va parasi pentru totdea- face placere."
una", a adaugat el pe un ton jalnic. "Se pare ca ai avut parte de 0 mama nemaipomenita", am
"Pai, am sugerat eu inocent, de ce nu lncui u~a de la dor- observat eu.
mitor atunci eand faci asta?" "Ei", a sarit imediat James, "nu a fost chiar atat de nemai-
James s-a uitat din nou la mine nemai~tiind ce sa creada. pomenita. Cand eram copil obi?nuia sa-mi vorbeasca despre
Vazand ca eram serios, a decis sa ia in considerare sugestia problemele ei ~i eu trebuia sa 0 ascult ore intregi pentru ca ni-
11lea. meni altcineva nu era dispus sa 0 faca. Ea divortase de tatal
"Dar daca fac asta", a obiectat, "atunci 0 sa ma intrebe de meu cand aveam cinci ani, iar de atunci nu mai contenea sa
ce e incuiata u~a de la dormitor." se planga de cat de rau se purtase cu ea. Am crezut tot ce imi
"Ei bine, atunci", am glumit eu sarcastic, "de ce nu ii spui spunea ea pana cand am ineeput sa ma vad din nou eu tatal
ca e~ti prins pe moment ~i ca in cel mai scurt timp 0 sa fii al meu. Aveam pe atunci vreo douazeei?i einci de ani."
el..?" Vorbind despre mama lui, James ?i-a adus aminte de felul
in care aeeasta obi?nuia sa-i controleze Heeare aspect al vietii
lui.
Telefoanele de la mama "Mama avea obiceiul sa intre brusc in dormitorul meu fara
sa bata la u?a. Cand aveam zeee ani, am pus 0 incuietoare la
James se a~tepta ca eu sa reactionez in acela~i fel in care u?a mea. A fost atat de ofens at a de aeest lueru indit a scos-o
se temea ca ar face-o Jennie - cu respingere ~i dezgust. imediat pretinzand ca altfel nu va putea sa intre la mine in eaz
Comportamentullui imi starnea mai degraba indignarea de- de urgenta. Hai sa fim serio?i! Ce putea sa i se mmmple unui
cat dezgustul. Ma intrebam de unde provine aceasta apudi- baiat de zece ani? In fiecare seara imi punea deoparte hainele
tura a lui. pentru ziua urmatoare fiindea voia sa arat intr-un anumit fel.
310 Mumia de la mas a din sufragerie 311
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Era nemultumita de prietenii mei ~i ii critica tot timpul, a~a o recomandare ,


neobisnuiHi
incat la un moment dat m-am trezit singur ~i izolat. Ani de
zile nu ne-am avut dedH unul pe celalalt." James a ezitat un James a recunoscut ca mama lui avea patru surori care 10-
moment dupa care a adaugat vizibilmcurcat: "Traiam mai de- cuiau chiar in acela~i ora~, dar - ~i asta nu era de mirare -
graba ca sot ~i sotie decat ca mama ~i fiu." se certa tot timpul cu ele. Din cand in cand mama lui lua le-
"Cand au inceput sa se schimbe lucrurile?" I-am intrebat gatura cu una dintre ele, msa asta nu dura prea multo
incercand sa-l fac sa spuna mai multe despre aceasta relaFe Am decis sa mai mcerc mea 0 datil.
sufocanta cu mama lui. "Atunci, James, data viitoare cand mai prime~ti telefoane
"Lucrurile s-au schimbat dupa ce m-am mutat la New York de la mama ta m toiul noptii, cel mai bine ar fi sa-i suni pe ta-
ca sa cant m orchestra. Mama a devenit din ce m ce mai nemul- tal tau sau pe surorile ei ~i sa Ie spui ca e~ti mgrijorat, ca-ti este
tumita ~i mai posesiva. Jar de ~ase luni incoace este de-a drep- teama ~i ca nu ~tii ce sa faci."
tul imposibila. Acum trei luni, Jennie s-a mutat cu mine. Din mo- "Nu pot sa fac asta! A~ omorJ:-o dad\. a~ face una ca asta."
mentul acela, mama mea s-a transformat m teroarea absoluta. "Mda", mi-am spus m sinea mea, "dar dad\. nu 0 faci 0 sa
Ma mgrozesc de cate ori imi spune ca nu mai are pentru ce sa te omoare ea pe tine."
traiasca. Ma suna de doua-trei ori pe saptamana, uneori m toiul La urmatoarea ~edinta, am aflat de la James ca situaFa se
noptii, plangandu-se ca este speriata ~i ca nu poate sa doarma. imautatise ~i mai mult, iar el se simtea ~i mai disperat. A~a
Daca se mtampla ca Jennie sa ridice receptorul, mama mchide cum era de a~teptat, refuzase sa urmeze sfatul meu ~i sa dea
imediat. Acum Jennie a mceput sa creada ca am 0 alta relatie." telefon matu~ilor sau tatalui luL Mama lui, simtind ca fiul ei
La fel ca ~idata trecuta, i-am oferit 0 sugestie foarte directa: are de gand sa incerce sa 0 Fna cumva la distanta, a imp ins
"De ce nu-i spui sa inceteze sa te mai sune in toiul noptii? lucrurile ~i mai mult, amenintand ca se sinucide. $tiam ca tre-
Sau ai putea sa-i sugerezi destul de discret ca ar fi cazul sa buie sa iau 0 masura foarte radicala pentru a rupe acest ciclu
consulte un psihoterapeut." care se intensifica din ce m ce mai mult, lucru care nu era be-
"Face deja terapie ~i ia Prozac." nefic pentru nici unul dintre ei.
"Bine", am mcercat eu din nou, "dar ce-ar fi sa-i spui to- "James", i-am spus eu bland, "eu cred di daca 0 sa dai te-
tu~i ca telefoanele astea te sperie?" lefon matu~ilor sau tatalui tau dupa fiecare apel noctum al
"Nu pot sa fac asta! Ar fi 0 dovada de cruzime ~iegoism din mamei tale, in cele din urma eava inceta sa te mai sperie. Pe
partea mea. Sunt singura persoana careia ii pasa de ea. Daca ii de alta parte, eu inteleg ca drag os tea ~i loialitatea fata de
intorc spatele acum, nu va mai avea pe nimeni. Mi-e teama ca mama ta te impiedica sa faci asta. Nu ai decat doua posibili-
daca nu sunt langa ea cand are nevoie de mine, 0 sa se sinuci- tati, fie sa suni la matu~i sau la tatal tau dupa fiecare telefon
da iar eu am sa ma simt vinovat pentru tot restul vietii." nocturn, fie sa te duci sa 0 vezi ~i sa faci acellucru la care te
"De ce nu ceri ajutor rudelor tale?" am avansat eu 0 alta gande~ti de ani de zile."
sugestie. "Vrei sa spui, sa ma culc cu mama mea?"
Scopul terapiei mele nu consta atat in oferirea unor sfaturi Ei bine, chiar la asta nu ma gandisem, dar am mcercat sa
cat mai degraba m cautarea unei parghii pentru a schimba acest nu ma arM surprins.
nefericit pattern. Intotdeauna m-am intrebat de ce nu aleg oa- "Da, mi-ai spus cat de apropiati sunteti tu ~i cu mama ta.
menii cea mai directa ~i mai evidenta cale pentru a-~i rezolva Din momentulin care parintii till au divortat, tu ~i cu mama
problemele. ta ati avut 0 relatie «neobi~nuit de intima», dupa cum te-ai ex-
Mumia de la masa din sufragerie 313
312 JeffreyA. Kottler,Jon Carlson

primat. Mi-aimai spus dH de frumoasa ~ide atragatoare este de autonomie, de libertate dealegere, de spatiu ~i de inti-
mama ta, a~a ca poate este timpul sa la~ila 0 parte fanteziile mitate. Rareori avea ocazia sa-~i sustina punctul de vedere,
~i sa te duci pana la ea ~i sa 0 faci!" motiv pentru care vocea lui nu s-a dezvoltat. Nu avea un
Ma a~teptam ca James sa sara din scaun, a~acum de altfel taUisau ni~te rude carora sa se planga sau cu care sa se in-
a~ face ~ieu daca un terapeut mi-ar recomanda acela~ilucru, teleaga tara ~tirea mamei lui. Travestirea il proteja de ase-
dar, spre marea mea surprindere, am constatat ca el a cazut pe menea de temerile sale incestuoase, deoarece mama lui nu
ganduri, luand astfel in serios propunerea mea. Uitandu-ma ar fi niciodata interesata sexual de cineva care poarta hai-
la el, mi-am adus aminte de Jack Benny,cand un hot i-a bagat ne de femeie.
pistolul in spate ~ii-a spus: "Banii sau viata!". Dupa mai mul- Fara 0 voce clara sau 0 identitate proprie, James a avut,
te secunde, Benny i-a raspuns: "Ma gandesc ... ma gandesc". a~a cum era de a~teptat, dificultati serioase dupa ce prietena
La doua zile dupa ce i-am propus lui James aceasta alege- lui s-a mutat la el. Pasivitatea sa, dependenta ~i teama de a
re hobsoniana, in urma unui telefon nocturn de la mama sa, fi abandonat, precum ~i incapacitatea de a-~i controla emo-
James s-a decis sa-i sune pe tatal ~i pe matu~ile lui. Bineinte- tiile, frica de intruziune ~iposesivitate care I-au terorizat de-a
les, telefoaneleei terorizante au incetat dintr-o data. De atunci, lungul copilariei sale au reaparut 0 data cu Jennie. EI a ince-
mama lui suna cel mai adesea duminica dupa-amiaza iar vo- put sa se abandoneze lui Jennie, exact a~a cum facuse cu
cea ei este intotdeauna de un calm de-a dreptul miraculos. mama lui. Daca credeti ca acestea sunt simple speculatii din
partea mea, atunci poate ar trebui sa aduc ni~te dovezi mult
mai clare in sprijinul acestei ipoteze: James a incetat sa se mai
De la mama la iubita travesteasd imediat ce s-a mutat din casa mamei lui dar a
reinceput sa fad acest lucru la 0 luna dupa ce Jennie a venit
James a inceput terapia pentru ca se temea ca-~iva pierde sa locuiasca cu el.
prietena (ca urmare a repulsiei ~i abandonului acesteia) ~i Acum, ca reu~isemsa punem capat telefoanelor mamei lui,
mama (caurmare a sinuciderii)~iva ajunge sa traiascade unul urmatorul pas era sa lucram la relatia lui cu Jennie. Intr-o zi
singur. Una dintre problemele lui era ca incercase sa se sepa- I-am intrebat ce il deranjeaza cel mai mult la prietena lui.
re de mama lui prin intermediul unui comportament compul- "Furia ei ma sperie", a marturisit ru~inat James. "Jennie se
siv.Travestirea~i,mult mai important, faptul ca acest compor- infurie dlnd nu facceea ce vrea ea. Daca eu vreau pe~tecu pai-
tament era tinut in secret reprezentau mica oaza a lui James ne alba, iar ea crede di painea integrala este mai sanatoasa,
in care acesta se simtea el insu~i ~ipe care 0 delimitase inca trebuie sa mananc paine.integrala chiar dad mi se face rau."
din copili'irie pentru a se feri sa fie complet absorbit de 0 "Ce s-ar intampla daca te-ai incapatana sa mananci paine
mama exagerat de posesiva. EI nu reu~ise sa-~idezvolte nici- alba?"
odata 0 identitate proprie, 0 personalitate autentica, sa fie el "Jenniear deveni pisaloaga."
insu~i, unie ~i diferit de mama lui. );;i ce e atat de groaznic in asta?"
Cand James era mic, nu avea voie sa-~i aleaga singur ju- "Totul.In primul rand, nu-mi plac confruntarile. In al doi-
cariile, hainele, prietenii ~inici macar mancarurile favorite. lea rand, cand Jennie se enerveaza, nu-i trece a~a u~or,iar asta
Mama lui facea totul in locul sau, bineinteles, in numele ma face sa sufar ~iin cele din urma sunt nevoit sa fac ce vrea
dragostei ce i-o purta. James a pus nevoia mamei lui de a ea. In plus, mi-e teama ca daca sta prea mult suparata 0 sa ma
simti ca cineva are nevoie de ea mai presus de nevoia lui paraseasca."
Mumia de la mas a din sufragerie 315
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

"Dadi nu reu~e~ti sa te impui in privinta unor lucruri ma- , mire


Mireasa si
runte cum ar fi painea alba, ma intreb ce vei face cand vor apa-
rea discutii legate de cariera, bani, sex, copii?" James m-a intrebat dad ar putea sa 0 adudi pe Jennie la
"Pai din cauza asta am venit aici. Vezi, eu sunt un tip foar- una din ~edinte, pentru ca certurile lor se inrautatisera ~iii era
te tolerant, a~a di nu ma deranjeaza daca Jennie este mai in- teama ca in curand 11va parasi. Am acceptat imediat, nerab-
capatanata decat mine in privinta unor lucruri. De cele mai dator sa lucrez cu amandoi, fie ~i numai pentru 0 singura ~e-
multe ori, cand avem discutii in contradictoriu, eu sunt cel dinta.
care cedeaza ~i nu-i port pidi pentru asta. Dar ea ma sperie Cand Jennie a venit la birou, am constatat, fara surprindere,
atunci cand nu obtine ce vrea." Pentru un moment, James a ca era mult mai calda?i mai prietenoasa decat spusese James.
cazut pe ganduri, apoi a ad au gat: In multe privinte, Jennie Am invitat-o sa imi spuna versiunea ei cu privire la relatia cu Ja-
seaman a cu mama mea." mes ?i care credea ea ca este cea mai mare problema a lor.
De~i un psihanalist ar fi aplaudat in acest moment, ca te- "El este prea pasiv", aspus Jennie. "Cedeaza prea u~or ~i
rapeut strategic eram mult mai interesat sa-l ajut pe James sa nu-mi spune ce vrea. Uneori imi propun sa a?tept sa aiba el
schimbe pattern-ul decat numai sa generez aceasta intelegere. initiativa. $i apoi a~tept ~i a~tept, pana nu mai pot, iar in cele
L-am pus sa se confrunte cu ideea di el nu se temea de fapt din urma, disperata, 1i sugerez eu ce sa faca."
de furia lui Jennie ci de istericalele ei dramatice. Faptul di el "Ma surprinde foarte mult sa aud asta", am spus eu, hota-
ceda in favoarea ei de fiecare data nu era decat un mod de a randu-ma sa fiu foarte direct pentru ca nu aveam prea mult
o "rasplati" pentru comportamentul ei care se dovedea astfel timp la dispozitie. ,,James imi spune ca de cele mai multe ori
un mijloc eficace de a obtine ceea ce voia. te porti autoritar ~i ca intotdeauna trebuie sa fadi a~a cum spui
James a explicat di de fapt nu era yorba di cedeaza in fa- tu. El mai spune ca atunci cand nu obtii ceea ce vrei faci crize
voarea ei ci mai degraba di ii respecta sentimentele. Dar ade- de isterie."
varul era ca se temea di dad nu cedeaza ea 11va parasi. ,,$tiu", a spus ea zambind. ,,$i mie imi spune acela?i lucru.
Ne-am invartit in jurul acestei probleme pana cand in cele din Dar nu sunt autoritara. De obicei, a?tept pana cand James se
urma el a recunoscut di i-ar placea ca uneori sa poata sa faca decide sa vina cu 0 idee. Cand nu face acest lucru ma simt
cum vrea el ~i, de asemenea, sa nu mai sufere atat de mult frustrata. Iar cand nu pot sa mai a?tept, vin eu cu 0 propune-
pentru faptul di face intotdeauna cum spune Jennie. re pentru di mi-e teama ca daca-l mai a?tept 0 sa ajungem sa
"Apoi, trebuie sa-ti sustii punctul de vedere", i-am spus eu nu faeem nimic. Reactionez mai mult din disperare deceit din
precum un antrenor care i~i incurajeaza atletul. "Trebuie sa-ti alte motive. Nici nu va inchipuiti d'tti bani cheltuim pe bilete-
pastrezi pozitia ~i sa negociezi. Exact ca la arbitrajul obligato- Ie de avion, pentru di atunci cand in sfar?it el se hotara9te ce
riu, cand cele doua parti aflate in conflict sunt obligate sa ne- vrea, biletele sunt de doua ori mai scumpe deceit ar fi fost daca
gocieze pana cand ajung la 0 intelegere convenabila pentru Ie-am fi cumparat cu doua sau trei luni mai devreme."
fiecare dintre ele." "Dar ce parere ai despre furia ta?" a intervenit James. Eram
A~a cum era de a9teptat, in urmatoarele saptamani, certu- mandru vazandu-l cum incearca sa-9i sustina punctul de ve-
rile lor s-au intetit. James avea acum 0 atitudine mult mai fer- dere.
ma, pe care Jennie nu prea 0 aprecia. Acest lucru I-a speriat Jennie s-a intors ditre el pentru a-linfrunta.
foarte mult pe James diruia ii era tot timpul teama di Jennie "Dadi sunt furioasa uneori este din cauza a ceea ce fad tu
11va parasi dad nu va face cum vrea ea. cand e?ti suparat pe mine. In loc sa-mi spui ea e9ti nervos sau
316 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 317

necajit, te retragi in tine 9i nu mai vorbe9ti. Uneori nu ma bagi - In plus, a mentionat Bergman, am simtit multa simpa-
in seama zile intregi. Atunci ma simt atiit de singura 9i de res- tie fata de pasivitatea acestui individ. La randul meu am fost
pinsa incat explodez. Ceea ce tu nume~ti istericale sunt de fapt un tip foarte pasiv ~i am avut, de asemenea, 0 mama din cale
aceste izbucniri ale mele." afara de autoritara ~i agresiva, motiv pentru care, ani la rand,
Am incheiat intalnirea noastra, negociind 0 intelegere prin nu am reu~it sa am propriile mele opinii. Drept urmare, atunci
care James a fost de acord sa-~i spuna mai des punctul de ve- cand ma uitam la acest pacient ma vedeam cumva pe mine,
dere, iar Jennie sa-i spuna mult mai explicit ceea ce simte. In a~a cum eram cu ani in urma. In felul acesta am devenit foar-
esenta, planul era ca cei doi sa nu mai fuga unul de celalalt te interesat sa-l invat sa-~i sustina propriile opinii. Eram con-
atunci cand se simteau raniti. vins ca lipsa lui de voce era principala cauza a neputintei de
Bineinteles ca relatia lor s-a schimbat rapid, 0 data ce Ja- a se impune.
mes a inceput sa vorbeasca mai mult iar Jennie a inceput sa De asemenea, Bergman a fost interesat sa lucreze cu acest
asculte. Cateva luni mai tarziu, dupa ce s-a terminat terapia, pacient pentru ca nu mai lucrase niciodata cu travestiti.
James m-a sunat sa-mi spuna care mai era situatia. Era foarte - Am preferat sa abordez comportamentullui intr-un
bucuros 9i a tinut sa-mi spuna ca s-a cas at or it de curand cu mod integrativ, evitiind sa-l iau drept 0 tulburare de identita-
Jennie. Cum era de a~teptat, mama lui refuzase sa vina la nun- te, caz in care s-ar fi dovedit foarte greu de tratat.
ta. ;>iau fost doua ceremonii: una oficiala la care Jennie a pur- Ceea ce vrea sa spuna Bergman este ca in loc sa-l conside-
tat rochie de mireasa iar James frac, ~i una privata, organiza- re pe pacientul sau drept un pervers sexual, un individ cu tul-
ta la ei in apartament 9i la care mireasa a purtat fracul iar mi- burari de identitate sexuala, el a preferat sa conceapa aceasta
rele rochia. problema drept 0 functie a relatiilor lui cu mama ~i cu priete-
na lui. Bergman ~i-a dat seama ca lucrurile stau astfel, in mo-
mentul in care a aflat ca James a inceput sa se travesteasca din
Reflectand asupra cazului nou dupa ce prietena lui s-a mutat cu el.
De asemenea, Bergman sustine di el nu i-a recomandat cu
Dupa ce Bergman ne-a spus aceasta intamplare, am fost adevarat pacientului sau sa aiba 0 relatie incestuoasa cu mama
foarte curi09i sa aflam ce anume facea ca acest pacient sa fie lui, chiar daca in acel moment parea cea mai eficienta strate-
atat de memorabil pentru el. La urma urmei, travestirea era gie de care dispunea. De fapt, la momentul acela el ~i-a dat
un lucru destul de obi~nuit in New York, 9i chiar 9i acea va- seama ca nu putea sa-l convinga pe James sa-i urmeze sfatul
ria tie incluzand legatul strans de scaun. terapeutic 9i sa-i sune pe tatal ~ipe matu9ile lui sa Ie ceara aju-
- Cred ca este yorba de faptul ca amandoi eram muzi- torul. Astfel a fost nevoit sa gaseasca 0 metoda de a-I provo-
cieni, a spus Bergman. Desigur, el era un artist talentat care ca pe acesta sa treaca la fapte.
canta in orchestra, iar eu sunt un pianist care canta jazz la - Consider ca sunt un terapeut atent ~i responsabil, a spus
nunti ~i la Bar-Mitzvah. Dar, intr-un fel, am simtit ca exista 0 Bergman. Acest caz a fost insa de 0 asemenea factura incat am
legatura muzicala intre mine 9i acest individ. fost nevoit sa concep 0 strategie mai neobi9nuita.
Bergman ne-a spus ~i ca ii place stilul direct ~i concis al Facand aluzie la cartea sa, Pescuind baracuda, Bergman a ex-
conversatiei newyorkezilor. Ii trezea imaginea a doi cantareti plicat ca din cauza ca acest pacient nu era dispus sa actione-
de jazz care se completeaza unul pe celalalt anticipand fieca- ze intr-un mod care ar fi calmat problemele din familia sa, a
re partitura celuilalt. fost nevoie de 0 interventie pe masura drarnatismului situ a-
Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

tiei prezentate de el. Era necesar sa-i faca 0 recomandare oa-


recum ~ocanta dar pe masura situatiei pentru a-I face sa reac- CAPITOLUL DouAzECI ~I TREI
tioneze. Din fericire, aceasta a functionat, iar pacientul a fast
capabil sa faca alegerea potrivita referitoare la schimbarea David Scharff
comportamentullui.
Pentru ca James s-a mutat din New York, Bergman nu I-a
mai vazut de foarte multi ani. Din cand in cand ei vorbesc la
telefon, astfel ca Bergman a aflat ca el ~i Jennie sunt ~i acum
casatoriti ~i au 0 familie.
Revenind u-si,
din amintirile regasite

!.D principalii teoreticieni ai Terapiei relafiilor obiectua-


avid Scharff, revizuire
Ie. Aceasta psihiatru contemporana
?i psihanalist, este unul dintre
a psihanalizei
pune in evidenfa ata?amentele ?i legaturile emofionale care sedez-
volta intre indivizi, in special intre cei care provin din aceea?ifami-
lie. Folosindu-se de dinamica transferului ?i contratransferului -
adica de acele aspecte autentice (ii proiectate ale relafiei terapeutice
- Scharff este interesat sa-i ajute pe oameni sa se elibereze de mo-
dalitafile disfuncfionale ad&nc inradacinate in care intra in relafii
cu ceilalfi.
David este autor, coautor ?i editor a cincisprezece carfi. Printre
acestea se numara (ii cele pe care le-a scris impreunii cu sofia lui, Jill
Savege Scharff: Object Relations Individual Therapy (Terapia
individuala a relatiilor obiectuale); Object Relations Couples
Therapy (Terapia de cuplu a relatiilor obiectuale); Object Re-
lations Family Therapy (Terapia de familie a relatiilor obiec-
tuale); The Primer of Object Relations Therapy (Abecedarul
terapiei relatiilor obiectuale) ?i, cea mai recenta, Tuning the The-
rapeutic Instrument: Affective Learning of Psychotherapy
(Acordand instrumentul terapeutic: Invatarea afectiva a psi-
hoterapiei).
Scharff este director al Institutului Internafional de Terapie a Re-
lafiilor Obiectuale, profesor clinic de psihiatrie la Universitatea Geor-
320 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 321

get awn ~i la Universitatea pentru Serviciile de Siiniitate ~i cercetii- clienti care sa-l invete mai multe lucruri despre cum se face
tor la Institutul de Psihanalizii din Washington D.C. terapia ~i despre ce anume face ca terapia sa reu~easca.
*
* *
Patru minute e prea mult

Acest caz i-a dat lui Scharff sentimentul ca I-a invatat Scharff lucra intr-un spital arondat universitatii. Aici el fa-
aproape tot ceea ce ~tie. El implica acel gen de familie care ar cea ?edinte demonstrative pentru psihiatrii rezidenti ?i pen-
putea invata pe arice terapeut mai tot ceea ce vrea sa ~tie. A~a tru alti membri ai personalului. Unul dintre cuplurile care s-au
cum se obi~nuie~te in terapia psihanalitica de durata in care oferit voluntar pentru a fi intervievati la una dintre aceste ?e-
sunt abordate atat substraturile cele mai profunde cat ~i simp- dinte erau un sot ?i 0 sotie, Lars ?i Velia.
tomele prezente, Scharff a lucrat cu aceasta familie timp de doi La prima impresie, ei pareau extrem de diferiti. Velia era
ani ~ijumatate. $i cum era de a~teptat de la un asemenea tra- emotiva, dinamica ?i expresiva. Avea un stil de a vorbi ?i de a
tament foarte lung ~i care are pretentia ca merge pana in pro- gesticula foarte teatral. Lars era mai degraba tacut ~i retras.
funzimi, cazul de fata s-a remarcat prin complexitatea ?i va- - Ei bine, a inceput Scharff interviul, de ce ati venit la ?e-
rietatea problemelor care au fost puse in discutie. dinta de astazi?
Exista cateva motive pentru care acest caz este considerat - Nu sunt sigura, a spus Velia, dupa care a chicotit. Cred
de Scharff ca fiind cel mai remarcabil din intreaga sa cariera. ca problema e ca urasc sexul.
Desigur, familia era cu probleme, dar acest lucru nu este in sine - Ura?ti sexul? a indemnat-o Scharff.
principalul motiv. Ceea ce I-a impresionat cel mai mult a fost - Da, a raspuns ea, apoi s-a adresat sotului ei. Asta e, nu-i
cat de deschi?i ~i de fermi s-au dovedit membrii acestei fami- a?a?
lii in decizia lor de a urma neabatut aceasta terapie care a du- Lars a incuviintat din cap.
rat aproape trei ani. Parintii erau deosebit de comw1icativi, dar - Asta este ?i parerea ta, ca problema voastra este ca Ve-
~i copiii erau de 0 expresivitate captivanta - atat verbala cat lia ura?te sexul? a lncercat Scharff sa clarifice lucrurile.
?i comportamentala. (Folosirea jocurilor copiilor este unul din- El voia nu numai sa obtina de la Lars punctullui de vede-
tre aspectele remarcabile ale modului in care Scharff aplica te- re cu privire la situatia lor, dar ?i sa Ie arate medicilor ~i stu-
rapia relatiilor obiectuale in cazul familiilor.) Aceasta familie dentilor prezenti dit de important este sa lucrezi cu ambii par-
avea 0 lista atat de lunga de probleme individuale ~i comune teneri.
care cu siguranta ar fi pus pe fuga pe oricine s-ar fi apucat sa - Mda, a aprobat Lars zambind ru?inat. Cam asta e. A ur-
Ie enumere ?i, cu toate acestea, era incredibil de hotarata sa faca mat 0 pauza, dupa care Lars a adaugat: Mai e ?i faptul ca su-
tot ceea ce era necesar pentru a imbunatati functionarea ei. far de ejaculare prematura.
Scharff nu a putut sa decida niciodata daca acesta a fost - Cat timp rezi?ti pana la ejaculare?
sau nu un caz dificil. De?i simptomele membrilor familiei pa- - Doua sau trei minute, a spus el.
reau netratabile iar comportamentullor era deosebit de difi- - Prin urmare, a spus Scharff, acesta este motivul pentru
cil, ei s-au straduit din rasputeri sa fie cat mai cooperanti. care Velia ura?te sexul? La urma urmei, dit de bine poate sa
Scharff era insa sigur de un lucru: in cariera lui nu au existat fie dad tu ejaculezi inainte ca ea sa aiba vreo placere?
322 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 323

- Nu, nu, a protestat Lars. E adevarat ca ma tin doar trei - Nu mteleg ce vrei sa spui, a spus Scharff.
minute dar patru minute este prea mult pentru ea. - El a fost arestat pentru seductii homosexuale. $tii, cand
Toti trei au izbucnit in ras stabilind asHel 0 relatie care le-a agati un tip la toaleta barbatilor. A stat la inchisoare cateva
permis apoi sa treaca u?or la urmatoarea parte a interviului ill luni.
care Scharff a solicitat eateva informatii despre fami1iile din - A?adar, tatal tau a fost la mchisoare?
care proveneau cei doi. - Mda, dar acesta a fost singurul incident. In rest, parin-
tii mei s-au descurcat bine. Am fost 0 familie fericita ... ma rag,
Medinl familial parintii mei s-au despartit dupa ce tatal meu s-a intors de la
mchisoare.
Velia provenea dintr-o familie disfunctionala in care pa- - Cand a ie?it, tatal tau era tot homosexual?
rintii aveau un limbaj agresiv iar copiii practicau un fel de - 0, da, a raspuns Lars m stilullui laconic. De atunci a ra-
harjoneala sexuala. Ea nu a avut retineri sa povesteasca de- mas homosexual. Acum traie?te cu un barbat.
spre atmosfera traumatizanta in care crescuse ?i despre difi- In continuare, Scharff s-a mtors la discutia de la mceputul
cultatile ?i suferintele pe care Ie avusese de mfruntat din par- ?edintei - urmand ca mai tarziu sa reia discutia despre fami-
tea unor parinti atilt de imprevizibili, neglijenti ?i abuzivi. liile lor.
Cand i-a venit randul, Lars a declarat ca nu-?i aduce amin- - In afara c;leproblemele sexuale pe care amandoi le-ati
te de nimic din copilaria lui. mentionat, mai sunt ?i altele pe care ati dori sa Ie rezolvati?
- Totul s-a intamplat cu multi ani in urma, a spus el dand - Poate cu copiii, a spus simplu Lars.
din umeri pentru a arata ca nu-i pasa. - Atunci spuneti-mi ce prob1eme aveti cu copiii.
Oricat de mult a incercat Scharff sa-l preseze, Lars sustinea Lars ?i Velia aveau trei copii, de ~apte, cinci ?i respectiv trei
ca totul era ill ceata. Fara illdoiala ca acesta era un subiect de- ani. Cel mijlociu, Sven, merge a la gradinita ?i era unul dintre
spre care nu putea sau nu voia sa vorbeasca. copiii problema de acolo. Din cele povestite de Lars ~i Velia,
- Poveste?te-mi des pre parintii tai, I-a mtrebat Scharff. Scharff ?i-a dat seama ca baiatul era probabil hiperactiv ?i cu
- S-au descurcat destul de bine, presupun. un oarecare deficit de atentie.
- A?adar, nici 0 problema? Vazand ca se apropiau de sfar~itul mtalnirii, Scharff i-a m-
- Ei... Lars ezita, gi'mdindu-se daca sa continue sau nu. trebat pe cei doi daca vor sa-?i aduca copiii la urmatoarea ?e-
Apoi, pe un ton foarte degajat, el a spus: Odata, tatal meu a dinta pentru a face 0 evaluare a mtregii familii. Ei au accep-
fost arestat.
tat, dupa care au fixat 0 data pentru urmatoarea mtalnire care
- Cati ani aveai dlnd s-a mtamplat asta? urma sa aiM loc in biroullui Scharff ?i nu m public.
- Eram la liceu. Aveam ?aptesprezece ani. Mi-am adus
aminte de asta pentru ca atunci tocmai incepusem ultimul an
de liceu. E timpul pentru joadi
- $i pentru ce a fost ares tat tatal tau? Familia s-a instalat in birou, Lars ?i Velia stateau pe cana-
- Acosta barbati. pea, iar copiii se jucau pe podea. Cei mai mari dintre copii
- Acosta barbati? Stai putin. Scharff credea ca vorbeau de- erau baieti - Sven, a?a-numitul copil problema, care avea
spre tatal lui nu despre mama. Sau poate ca el se referea 1a un cinci ani, ?i Eric, de ~apte ani, un baiat vorbaret dar cuminte
alt fel de infractiune. care a venit echipat cu tot felul de luptatori de jucarie. Cel mai
324 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 325

mic, Tiffany, era 0 fetita de trei ani, absolut adorabila, ilnbra- Scharff a aratat catre ma?ina pe care Tiffany 0 mi?ca cu ne-
cata cu 0 rochita roz, pentru ocazie. pasare de-a lungul tunelului daramfu1du-l in cele din urma ?i
In scurt timp, Scharff a constatat ca Sven avea probabil tul- a intrebat-o pe Velia:
burari de hiperactivitate ~i deficit de atentie (AOHO - THOA). - A?a arata lucrurile pentru tine? E ca ~i cum te-ar sfa.?ia?
Baiatul nu putea sa stea intr-un loc mai mult de dHeva minu- - Exact! a ras ea.
te. El i~i intrerupea m permanenta fratii - pe Tiffany, care con- Lars a ras ?i ella randullui. Copiii s-au oprit pentru un
struia lini~tita un joc lego ~i pe Eric, care se juca cu luptatorii moment apoi au mceput sa initieze jocuri noi. Sven s-a apu-
lui, impartindu-i in tabere adverse, cei buni ~i cei rai, ~i avfu1d cat sa construiasca blocuri pe care le darama apoi, impra~ti-
bineinteles grija sa ca~tige cei buni. ind piesele ~i ma~inile pe tot covorul. Eric s-a a?ezat la 0 mas a
Scharff a aflat de asemenea de la parintii lui Sven ca, pe ~i a inceput sa deseneze 0 scena dintr-un razboi intergalactic.
langa problemele legate de atentie, acesta facea pe el noaptea El i-a explicat lui Scharff ca luptatorii rai atacau nava mamei
iar uneori ei erau nevoiti sa-i schimbe pantalonii ~i in timpul lui.
zilei. - Or s-o distruga? a intrebat Scharff.
In vreme ce copiii erau ocupati cu jucariile lor favorite, pa- - Nu ~tiu deocamdata, a raspuns Eric desenand m conti-
rintii au continuat sa vorbeasca despre problemele lor. nuare.
- Ceea ce ne ingrijoreaza cel mai mult este relatia noastra Oar cel mai puternic a reactionat micuta Tiffany. In mo-
conjugala, a conchis Velia, alegandu-~i cuvintele cu grija pen- mentul in care mama ei a inceput sa rada de observatia pe
tru ca erau de fata copiii. Uneori, cand James se arata intere- care 0 facuse Scharff, Tiffany a luat din jucariile oferite de
sat, imi ies pur ~i simplu din minti ~isimt nevoia sa 0 fac ime- Scharff cea mai mare papu~a-bebelu? pe care a pus-o peste
diat. cea mai mica, aceasta intamplandu-se sa fie un tata de juca-
- Oar copiii nu vad? a intrebat Scharff. Ce inteleg ei din rie. Arata de parca 0 fata uria~a i?i turtea tatal intinzandu-se
asta? peste el.
- Ei vad doar ca ne ducem in dormitor ~i ca ie~im apoi ca Scharff s-a uitat la Lars care statea necajit cu capul in maini
furtuna, certandu-ne ingrozitor. ca ?i cum acest lucru i s-ar fi intamplat lui, ca ?i cum el ar fi
Tiffany ~i Sven se jucau impreuna in mijlocul camerei. fost cel care era turtit. In felul acesta, Lars ?i Velia au putut sa
lmediat ce Velia a pomenit de furia la care dadea na~tere re- faca imediat legatura. Ei au facut haz de felul in care joaca co-
latia lor sexuala, Tiffany s-a uitat la 0 ma~ina de pompieri piilor lor reproducea problemele lor.
de jucarie pe care a inceput sa 0 plimbe in directia unei mici Catre sfar?itul acelei ?edinte, Velia ~i Lars vorbeau despre
cladiri in forma de tunel pe care 0 construise din piese de cele mai frecvente certuri ale lor. Ei au fost intrerupti de Sven,
lego, introducand-o in ea ?i scotand-o de mai multe ori. care a inceput sa faca galagie ~i sa alerge de la un capat la al-
Scharff a fost uimit de cat de mult se asemana aceasta mi~- tul al camerei lovind scaunele in drumullui. Era fara indoia-
care cu actul sexual. El s-a uitat la camera video care inre- la foarte agitat, in ciuda faptului ca parintii lui erau calmi ?i
gistra ~edinta, rugandu-se sa fi filmat aceasta imagine im- vorbeau despre certurile lor intr-o maniera foarte civilizata.
presionanta. Nu mai vazuse pana atunci 0 reprezentare sim- Scharff a fost din nou ~ocat de cat de bine parea sa fie conec-
bolica atat de dramatica a felului in care jocul unui copil re- tat baiatulla problemele parintilor ~i de felul in care acesta
produce povestea parintilor. lar aceasta fetita nu avea decM incepuse sa Ie reproduca simbolic de parca ar fi fost menite
trei ani ?i jumatate! pentru a?a ceva.
326 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 327

Privind Inapoi parea cumva prea scurta pentru ea. Inca de cand 0 vazuse
pentru prima data Scharff a remarcat ca infati~area ~i compor-
Scharff a prescris un tratament experimental cu Ritalin, tamentul ei aveau ceva sexual in ele. Uneori parea aproape se-
care initial a parut sa-l ajute pe Sven, baietelul hiperactiv, sa-~i ducatoare, in special in felul in'care Ie raspundea fratilor, ta-
controleze intr-o oarecare masura comportamentul impulsiv, talui ei ~i lui Scharff.
dar chiar ~i dupa ce a fost dat in grija unui coleg specializat in Sven arata mai rau ca niciodata. De~i reactionase destul de
terapia copiilor, Sven nu a reacjionat bine la psihoterapia in- bine la medicamentele care ii fusesera pres crise, comporta-
dividuala. Intr-un fel, el repeta experienta tatalui lui, care nici mentullui necontrolat era ~i mai agresiv decat inainte ~i con-
el nu parea sa raspunda la terapie. In cea mai mare parte a tinua sa faca pe el. Eric, baiatul cel mare, atat de plin de ener-
timpului, Lars ramanea pasiv ~i fara grai, lasand-o pe sojia lui l?ie ultima data cand il vazuse Scharff, parea deprimat acum,
sa vorbeasca pentru amandoi. EI nu parea sa caute sa faca pro- Inainte, Eric inscena sau desena razboaie in care binele trium-
bleme, din contra, i~i dadea toata silinja sa coopereze - dar fa asupra raului. Acum Scharff a observat 0 parte mai tene-
se pare ca era pur ~i simplu incapabil sa exprime in cuvinte broasa a scenariului: tipii rai ca~tigau intotdeauna. ~i acesta
ceea ce gandea sau simtea. Probabil ca avea 0 deficienta in ce era cea mai sanatoasa persoana din familie!
prive~te capacitatea de intelegere.