BIOGRAFI'A

CANONICULUI

Joanu Fekete Negrutiu

DEDUSA
, I

DIN ACTE SI SCRISORI OII.GINALI

PRiN

V. Gr. Borgovanu
Itrofesoru'

.a._;:_.€.+._€.

Annexe:
Cuventulu funebraiu rostitu ia inmormentarea lui si scurt'a
scriere a inmormentarei'

Editun'a,,Cancelariei Negnutiu."
 I
]
I

i
,-i.

I I

ri
1

11

Ioanu f'ekete Negrutiu.

.j
l:

,l

nFerice celu ce spune candu carila se cobdre

In negreld morminte, Itai sei buni cunoscnti
Aceste vorbe sante: ferice celu-ce m6re
Crr fruntea cununata de stima ,, ,ar,u{"o'n,,oaro,;

I.

Numerulu distinsiloru barbati ai Natiunei romane scade

mereu. -- Poporulu romanu din Ard6lu, baseric'a si sc6l'a
ro,mana jelesce 6rasi ; pentru-c) unu distinsu fulcru, unu
adeveratu >preotu cu crucea'n frunte< a disparutu
din s6nulu loru !
Joanu Fekete Negrutiu, celu rnai zelosu si mai cu
vddia protopopu romAnu, ce au avutu vre-odata otasiulu
Clusiu, unulu dintre cei mai popular-i si mai desinte-
-
tesati canonici, ce au vediutu 6re-cAndu Biasiulu, infocatulu
si neintimidatulu sustiitoriu si aperator-iu alu asiediamin-
teloru basericei romAne unite, si aprigulu luptatoriu pentru
drepturile poporului lomAnu nu rnii este intre .roi ! p*-
-
rasi pam_6ntulu si acestu ,betrAnu cu v6dia,u despre care
potemu dice cu baldulu nationalu:
.Te-ai dusu pe calea sortii, pe care toti vornu merge,
Desi nu toti ca'fine cu cugetu liniscirr,
Ci-ci m6rtea alu 'l'eu nume diu inimi nu ni-lu sterge.! r)

Joanu Fekete Negrutiu se trag-e din famili'a F'ekete,

care odini6ra port6 numele de Olt6nu. V6tr'a acestei familii

r) A. Muresianu.
 -6 T-t
e satulu r-omAnescu Sucutardu in Arddlu, pe CAmpia. criticu, in rB+7, nimeni nu se afl6 mai potrivitu
Iiamili'a ac6st'a a tidnutu din vechime Satulu acel'a, pre- acelu postu de sentinela neadorrnita a baser.icei
pentru
.p1"""
cum si alte sate vecine, cu preoti. .i
totu a causei romAnesci, decAtu zelosulu pr.ofesoru j"";;
DAnsilu s'a nascutu irt'u1r, Ianuarie rBtT cA gemenu,
Fekete. Asi6 cu finea anului fi47 fi denumitu
lar' sogiulu seu Vasilie, la tr-ei septemAni dupa nascere a d. p"i.;;h;
si administratoru protopopescu oiu Cl,_rsiului, si tot,r.
gl rnoritu. Numele tatalui seu a fostu Gregor-iu, dr' alu cu datulu de z6 Novembie: oin considerare.
,tun.l
6amei s'ale Glicerina. Dintre B fratini, patru s'au fAcutu tiloru laudabile si a facnltatilo,.".pir.ituali dis- .riif;_
or.€oti, unulu dupa .4b-solvarea cAtorv'a clase a rernasu eco- tinse< de membru in comisiunea-instit,iita pr;;-;;;;-
lo'"uf ffi aIL--*jr--deffi ilii'l--mi;a;e-T:*iflJsi"1i,lt-*;1i;rate
fa-faai;-; foitu'p'eofese. " ""'*"' --"3.@,'" nulu tierei Ia Clusiu pentr.u censurarea cartiloru. ,) o
In zz Novembre rB5o este denumitu prin lonsiliulu
In etate de 7'l, ani plunculu Joanu, care er6 celu locu-tiitoriu transiivandnu 16 profesoru d. limb,a
,.pai desceptu intre toti fratii sei, ft dusu dimpr.euna cu tur'a romAna la gimnasiulu superioru romano_catolicu iit;;;:
c,e|'alalti trei fi'ati rnai n.rarisioli la sc6l.:le ungul-esci rom.
"i djn
Llusru. In 30 Octombre.tg5r, Nfetr.opolitul, de pi^
satolice djn Clusiu. Dupa absolr,area claselor.u normali, ne- m"_
moria Siulutiu ,in consider.a-.ea c) ofi'.iul,-r a. uiJ"-"r.il;_
lrot6ndu tatalu lor-u invinge cu spesele euor[le, ce i-le diaconu
c;\siun6u tuspatru in Clusiu, pe Joanu si pe Nicolau i-au .l'a portatu cu acuratetia si cu lauda,o _ ,lu p16_
mov€za la gradulu de archidiaco'u si .lu
dusu pe clasele girnnasiali la Blasir-r, unde si ddnsii, c5 toti assesoru consistoriului metr-opolitar-ru.
i..ru_e;;";;
scolarii diligenti si cu portale buna, au fostu ajutati cu I' rB6r ,1,., ,r.d.m'
figurAndu c5 membru alu reuniun.i rnu."utui
pAne, si unde ;t percursu si terrninatu clasele girnnasiali, dr' in r 862 ft innaintatu la demniiat* -a.
transilvandnu-
frrlsulu filosoficu si ceh-r teologicu QB4z),.u l"uda si tropolitanu ir-r Blasiu. -- La anulu 1864 ft
;;;;;';":
cu celu mai bunu p ogresu.r) directoru alu sc.leloru
a.nu_;iu--a.
^ir.'..,;.,
Calitatile s'ale erninent,: spirituali si fisice, o minte ai" gf ,f a"
alu sc6leloru rurali gr..'ormali "si;
cat. din archidiecesa.
descdpta, o inir-na patlunsa de celea mai nobile s6mtie- In ddue rdndur-i adeca : in r g63 dupa m6rtea epis_
11rinte, o nisuintia sirre totu ce e adeveratu, bunu si fru- copului Joanu Alexi,. si in igTo..
11()iu, o st;rtula irrpnnatdr-e cu o fmnte lata, ochi mari . fo"rtu'pr-opusu la Inal_
Cir".i.;," j.l
tulu regimu in loculu primu j.e .pis.ufu'-"r,i
..lrinteitoli cle pludentia si iubile, o facia pururea vesela in anulu r868, cu o.^"iurr.^
11 tladau la plinr a veciele: cA baiatulu devenitu june va
"t.g.i.; d!',o.t.opolitu a ob_
I
:
i tiAnutu 36 voturi.
fi uiru balbatu sltle fal'a ndrnului seu. Nu-i rnirare dar', ?
!l Ca cive alu natr.iei fir alesu in an. 1863 de
rlCcrr aceste:r calitati i-i cAscigara intr'o rnesur-a lrtare res- la diet'a tr-ansilvana din Sibiiu in I. ."..u electoraludeputatu
fcctulu si sinrpati'a cor.rscolariloru, iubirea si stin-r'a profe- Clusiului, si totu atunci de rnentbru cleiegatu alu
i,r.ilolu si-a mai rnariloru sei, asiS incAtu indata dupa ter- putatiloru L-raltului consiliu imperialu, 6ri c6
in cas,a de_
-i"
illirriLt'ert, studiilolu teologice, cu inceputulu anului scolas- :l
comitetulu de ad'rinistratiu'e .o,r-titut"iur_u
mem;;"
pctt 1842, fi denumitu irlclfesoru in prir.n a clasa gimna-
:a
Clusiu si Alb,a
inferi6ra mai adese-or.i. "
qialL si irr rB44 la ,fisicao in liceulu din Blasiu. Moi-indu
pr.otopopulu Clusiului 'leodom Balcli, in timpulu - celu mai ti
':1
:1. r) Jn originaru:
r) ,,M6rt6 tekintetbe v6tetv6n Tiszterend6s6_
,,Cunr laucle et optirno progressu ritorllutque probitate.< .- gednek dics6retis nrincis6gei'r ritt"Jlrtr"uii t"tr.tregei, nrelver.:_
1.,.stinroniu <ltto l8 I\{artic rt356 Nr. r6z, cstradatrr prin curi'a
n6l fogva itten jobboldifrof
.jl.6.lriepiscop6sca Ia nrandatr.rlu mctropolitului Siulutiu. E Regio Masn. prirrcipoiu, -;n;..dri.rnio die z6
"ia"ii"ini';ra"",".fr.....
rBqZ. Nr. r.3497. - Nov.
 -9-
8-
tiv'a pers6na. si anume: loculu unde? t6mpulu cAndu? si
alu 'Associatiunei
A fostu memblu ordinariu pe vi6tiapop.orului ."..niit. pti" cati a trebuitu sd se migce' Acestea ajuta
t.rtti;;;;-;entru literatur'a si cultur'a romAnuo rnui* ;",.t resolvirea mai nrultu ori mai puginu noroc6sa
'intemeiarea acestei'a, Precum si alu altoru so-
.'f;;;' ;.1^ a problemei acestei vieti dela care at6rna si obti6nerea cu-
-'--- culturale.
cietati .r.r'n"i, ,i ddca nu a nemulirei celu puginu a neuitarei
P....r- vedemu din schitiele premise' J' dreptate F' Negrutiu piet6se.
narte a trecutu, patte pote6 trece, - d6ca i-9e ' S. esaminamu si se dejudecamu nitielu aceste impre-
i^."a, - prin t6tl gradurile hieratchice; pl'ecum sr prln oiurati lelativu la subiectulu nostru !
ce s'a "----i.o.ul,, nascerei lui Joanu Fekete Negrutiu am. disu
e"iii.Uu"ife cele mii i"tltt posibile unui individu' Yp1s4
ffi;il;;blimei chiamari de preotu romAnescu'
- c) ..t. Sucutardulu din partea nordica a CAmpiei'. -si
;;;;i; I)omnedieu tt" ^itt pla.nuri pentru Re- Ca*t;; se estinde c5m piin mrjloculu Transilvaniei'
;;;.;dissim'a Domni'a T'a, iari p6te se se efep- este unu ti€nutu undulatoriu : d6luri mai mici cu c6ste
mai
tr-r.r. alta-data in cercustari pre mine'u i-i scri6 fericit6re' ;irt;;';"he v)i neregulate si mai multu An-
'afundimiplesiuve, (in forma de cazanuri)' ici-colo
;;;; tt suntu cele ce me ascdpta guste. concave
;;;;tl" Metropolitu si Archiepiscopu Escelenti'a S'a Dr' ?r.a.t^t" cu cAte o mociila, respective cu cAte unu lacua
Joanu Vancea. I) ' I"--t..tti.iuri estinse, si cu cArduli de paseri apatice'
" D^r' nu numai ac6sta impregiurare este' care ne lm- .ar"t"-gf..uri diferite atingu straniu urechile caletor-iloru'
oun. t sclie biografi'a canoniiulu*i Joanu Fekete Negrutiu' laJulu celu mai mare se afla la Tiag'a' care este
;;,''.i t; J.Jt'iiti'a moLala de-a aminti atinse, si consemna fap- otarisYa cu Sucutardulu. Plivita dintr'unu punctu mai inaltu
i"i. ,"re..ite cle ddnsulu pe t6te tet'enele spre_ a se
cAmpi'a, ti-se pare d vedi o -^"tintinsa, a c)rei,valuri
iral-ta u.*asii la asem"n"a Iapte: spre marirea lui Dom- f, ;tgft;etiate. Dar' atAtu c6stele ddluriloru si ale .co-
;;;;;;; spre latirea sAntei s'ale teserici, uqtt"l:1 lir,.lor,r,'.etu si siesut'ile suntu f6rte rodit6re .si bogatei de
^r;-
.tPtt. ^*-
nrului seu, pl'ecum si spre inaintarea intelectuala'
morala'
;;.itti grase. Muntenii, ma si tierile de prin pregiurulu
si sociala a acestui'a' bransilvrniei, numescu campi'a de obiceiu granariulu AId6-
Cu acdst a ne implinimu o detorintia impusa si prin lului, de-aci si numirea: cAmpi'a grAndsa
sint'a scrip'Lura, unde se dice: 'Aduceti-ve aminte pe
de Locuitorii acestui tiAnutu iuntu, potemu dice eschisivu
;;;;i. itt^trr.,iloru vostri, pomenindu-i n6osi, printre cari nici astadi,
-iilt*,
,on,A.,i prelAnga.t6te opin-
- nicY straiiri' nici obi-
;;"rti1, intariti-ve cu spiritulu, cA si voi insi- ;'il. I .'." potutu strabate
,r... ve2)faceti rnariti in amintirea urmasiloru c.irr.i str"i.,.. Acdsta iAmpia, precum rodesce si nutresce
vostr-i.o d. td.,r.i cu pAne din piisosintia .pe colonii sei tomAni'
;t ;'" ;ngiijitn pro,,.dittti'": ci se incoltidsca' se dee
T. -vi6tia, se nutidsia si se p6rte pe- cAmpurile s'ale si pre
Spre a potd apregii dupa meritu activitatea si resul- genii cei mari ai RomAniloru ardeleni'
tatele fbti6nrrt"' fi. piitt o persdna morala, fie
prin un'a
Pentru-c), d6ca muntii ni-au datu Pre unu Radu Negru'
n.;.", trebue se tiAnemu tont" d" t6te impregiurarile' sub
rrre unu Ioanu Corvinu Uniadi, pre unu Janculu' pl€ unu
i

c"ri t'o ilitu, s a desvoltatu, a traitu si a lucratu respec-

[:..;;.-tipre altii, ca|i cu spad'a in mAna au ti6nutu in res- il
romAnescu: apoi cAmpi'a ni-a
'j in ,..ir6rea dtto Ur-bea urare 3 Noemvre 1865' ca- res-
Ncgiutiu' din ocasiunea denu-
"..1u
o. dusmanii neamului
;;;-p;; unu Sincai, pre unri Pet.u Maioru' loru des- pre- unu Pa- ii
i"
t.,rnrr., glatulatiunea repausatttlui
'rnlt, i t.'. S. de .1,i.cop,t ln fillarl'a piu Iiarianu, p." unu Baritiu, cari cu capulu
') l. Carte a MacaveilorLr

,t
r

L
 -10- - 1l -
ceptu, cu p6n'a madstra in mAna au sustiAnutu si ape- dintia scolat'ia rouAndsca, u precum ciice invetiatulu aca-
,^iu drepturile neprescli' tibile ale poporului romAnu, au demicu Odobescu, acolo a aflatu abundantr-r rnatelialu sa-
versatu lumina preste originea adeverata si trecutulu acestui netosu si omog=enu sple perfectionarea mintii, consolidalea
poporu greu iniercatu, si au doveditu lumei scientifice, semtieminteloru' si for.marea car-acterului seu in dir-ectiunea
iumc) RomAnii au dreptu 1a acestu pam6ntu 'ingrasiatu curatu nationala, primita inca in cas'a patir-rtidsca, pentru-
cu sud6r'e si cu sAnge de eroi romAnesci. o c) acolo: circulS, fierbeA si clocote6 f)ra incetare o agera'
In acestu romAnescu tiAnutu s'a nascutu Joanu Fe- regulata si nesdruncinata vi|tia . sogiala lomAn6sca'
kete Negrutiu, apr6pe de Tiag'a, intr'unu t6mpu, cAndu ,In Blasiu, in 2sq51t micu opirlu, -- cum -dice
pe-acolo er6 viua memori'a marelui Sincai, care petrecusd distinsulu si -
regretatulu Papiu Ilarianu, ') 9^t-9-.a fostu
icolo, c6 docente privatu la pruncii comitelui Daniilu Vas, dela unire inc6&, este si ui fi cu t6ta probabilitatea si
siese ani de dile 1796-.18o3. ') pe viitoriu: f6ntAn'a si tari'a cea mai solida a RomAnimei
D6ca este adeveratu oli nu, ce'a-ce se spune' cumc) iuminate nu numai in Arddlu, ci prin invetiatu.ile 1ui Petru
adeca, la nascerea fie-cArui omu, genii buni se cdrta cu Maioru, G.Sincai, Miculu, Cipariu, Balitiu etc', a c)roru
cei rei asupr'a predomnirei nou-nascutului, nu scir.tu, dar' sc6la a fostu Blasiulu, f6ntAn'a si tali'a romAnismului preste
atAt'a potemu dice si aci, c) geniulu marelui istoricu ro- totu; in Blasiu, in sc6lele de-ac{ inceptt- a se.folm6
mAnu planAndu inca pe-acele iocuri, se pare a fi depusu chiar' -din t6mpulu trecerei aci a lui Joanu F' Neglutiu.prin
pre fruntea pruncului Joanu ia nascerea lui ,sarutulu inte- profesorii cei mai invetiati si mai curati r-rationalisti, in
iigentiei, alu iubirei si alu staruintiei nobile pentru.n6mulu i'runte cu Barnutiu, apostolulu si oraclulu RomAniioru
seu !o . . . Nascutu intr-e cArnpeni si in cas'a unui preotu
-
din cAmpulu libertatii. - dicu a*.se forma ace'a genera-
romAnu, a inceputu Joanu Fekete Negrutiu de micu a se tiune luminata. catea fr) gat'a a trece in cele mai grele,
desvolt6 si a cresce in spiritu curatu romAnescu si a se mai critice timpuri ptin sabie si focu: pentru limb'a, legea
otieli in sOmtiemintele s'ale'romAnesci ast'feliu, incAtu nici si natiun.a ,o-an", - pentru acestea clenodii si vistelii
promisiunile, nici momelele. nici intimidarile, nici perse- mai scumpe a ori-carui romAnu cu inim'a la locu'u
cutiunile si in celea din urma nici batjocurile brutale, CA unulu dintle cei mai descepti, mai ageri si n-rai
degenelate in batai formali si nemil6se la Clusiu (in r84B), infocati scolari, Joanu Fekete Negrutiu, ac{ 'si ascuti si
din partea antagoniloru, nu au fostu in stare necum a-lu imbogati mintea," aci 'si cultiv) ' inim'a, aci 'si consolidd
frAnge dar' nici chiar'' a-lu clatinS. car.i.rrrlu, acl 'si pregati at'mele luminei, atmele dreptatii'
PrelAnga o atare pregatire si educatiune primita in cu cari provediutu'din" crescetu pAna in dlpi prin or6n-
cas'a par-inti6sca, merge baiatulu Joanu la Clusiu, unde ob- du6la nu atAtu omendsca ci mai multu providentiala-dom-
servAndu, cu ager'a s'a minte juvenile, contrastulu pirarni- nedie6sca se strapune (tB+Z) ; 'din centrulu si inim'a mi9-
dalu dintre moravurile si deprinderile cele simple dar' fdrte caliloru si a agitaiiuniloru
.dice spr-e bine romAr-resci, cA condu-
fir'esci ale romAnului si dintre cele prefacute, nefiresci si .^tori.r, potu cA -ttii.u alu t.ansil-
si 'omAnismului
mai periculosu, in
fagiarnice ale strainiloru, mai rrrultu a trebuitu a se fi u".ru, it'postulu celu rnai greu -opuse
-
intaritu in inim'a lui : iubirea si alipirea cu tlupu si cu Clusiu, centrulu si inim'a agitatiunilolu diametralu
sufletu de cele de-AntAiu. CAndu a ttecutu la Blasiu, celoru lourAnescil . . .. Joanu F-ekete Neglutiu, iubitulu
(in anii rBzg-rB3o) ,la -cea mai bogata si rodit6re resie- si multu pretiuitulu ptoLsotu 4.t fi,sica, si invapaiatuiu
iomAnu, si smulge din ele'rer-rtulu seu data-
t) Itt Sucutardu sta si astadi si se arata gradin'a de pomi plan 'atio'aiistu
tata prin insusi Sincai. ') lstori'a Rouriniloru din Daci'a superi6r'a'
Ton' II' pag' I33'
 *L2- _73_
si pro-
pentru cata chiara dar' profunda, cu una anima simtiet6re
toriu de vi6tia, din mijloculu junimei lomAne esaltate i;;; ' ;; bunatate, dreptaie iubire si pietate' cu un'a voin-
;;;i^ j".d a ndmuliri ti, si s" arunca in valurile furi-
t6te entu-
'^1e m^ss.i furibunde ce colcai6 pe tia resoluta si energica in lucrare, si apoi pleste Prelege-
i""a. siasmatu preste mesura de caus'a tinerimei
!" "
.r.^Jat Clusiului de un'a ura neimpacata fag\a si infostu contr'a
lui -- p...,r- invetiasemu in filosofia' ci ale,lui
;;.Gi;; ;piratiuni si migcari romAnesci' A fi in rile er5u,
vorbe.puqi.n-" da^r'.multu-
in aspiratiuni si Socrate. Predare usi6ra, scurta'
Cf"'.i" i.t a,',ii 1147--1149 c6 tomAnu
ci cuplindiet6re, indreptate invetiaceiloru adunati
la 'hstcau tn
in i^pt., dar' nu numai ci tomAtto simplu' totu-odata
."..t" .i.,g,,ru in stare' cu gigan-
condu.atorirr, 9uD trebuii se fia protopopulu Joanu ;il;;l;l;ipotere, -- a ilt6rce
er'6
si
.numai
inverti masin'a - mare
cea elec-
"a
Negrutiu, nu a potutu fi, - precum usioru se p6te
crede' tic'a sra puse
._ lucru de t6te dilele . . . "
iil. iJrp,r.,surile afabile si precise date la intrebarile mare,bucutia'
-
Si dupa ce amu esaminatu pe scurtu impre- it; p.i" elevi, - una dispositia truna si,una ndue lucrurr sr
'intre cari s'a nascutu, a crescutu si des- *tl.t vede6 tineri*", '"tt6tt de a cun6sce
^.u*,
gi"t^tif., a"t' si din ochii sei cei vioi si se
acestu barbatu: it"",iaturi, i schintei6
-.. si in urma a trebuitu se lucre
iolttt.r, "2".
,.u.r.i cu imbelsiugare preste faqi'a lui pururea vesela'
t.i.*u prin ce fapte s'a facutu elu demnu de amin-
-tirea si binecuv€ntarea urmasiloru' C6 profesoru de limh'a si literatur'a romAna la
gimna
piaristi din Clusiu, -_ infl'un2 epoca f6rte
.iuf,, pt.i"iiforu
-^gitt'iu"l
III. ;;il^i^ il nationali, -- impreun6 cu prelegerile
s'ale de una natura strAnsu didactica si celea
de educa-
Joanu Fekete Negrutiu
a fos.tu, '- precumu 9'a ve- tactulu finu si una
profesoru, protopopu si .canonicu, 6r' cL c.eta- ti"". ".tio"alu-politica' Ddnsulu,-'cu
diutu": ;ra, sciil se descepte in animele tinerimei ro-
tianu a- lepresentatu' it" n"tllnea 9'a c5: deputatu in diet'a ;;;;li;
mdne studi6se: totu ace'a-si
.
iubire, acel'a-si zelu si 4celu
din Sibiiu' in senatuiu imperiale si cd' repre-sentante .alesu sacru entusiasmu pentru caus'a romAna' cum
face6u' pf9-
lr,.o-it"i.le administrative ale comitatului Clusiu si Alb'a- i"** cu junimea magiara' Deosebirea er6 numai:
lnt";J." .t". - Se-'lu insogimu dara pe t6te terenurile c) profesorulu romAnu er'6 siiguru singurelu 1a9i1;u ufia
""1"1
"acestea : falanga de profesori magiati !...Casla protopopulu:.|:gfi:t:
il C6 profesoru pe terenulu scolasticu si er6 liculu lonvenirei de predileitiune. atAtu a
lntelegrnuer
literariu.
----Caunuludintreceimaidistinsiscolari'pregatitusi si mai virtuosu a tinerimei romane din
-^i -tt,r." cAtu spune Papiu Iialianu in istori'a s'a'
urovediutu intr'una mesura mare cu t6te cunoscintiele'
ce Clusiu,
5;"p;;;; atunci in gimnasiu si facultatea teologica' si oE,stedemiraredemnu,-diceistoriculunationalu'
si cu curagiulu acestoru tineri (studenti)' cali in cuibulu
colericu' natu- un-
pr" lAnga temperimentulu seu. -_ jocu de
r.itrrto ..r, ui-oirr, n'a potutu se fie de cAtu unu profesoru
"poi orrrismuiui celui mai fanaticu, 'si bateS ungu-
il.ii".t. b,;;;; -- 'itl s2126tetis'za unulu dintre cei mai il;;'.:.;.e.tt ti,,.ti-e Ambl6 in gl6te de cAte 3o si mai
Ulr.r; inu.ti^cei de ai seir) din clas'a gimnasiale
numita *"iii it.i pre pietiele Clusiului, se .adun6 la plotopopulu
,fisicau : ' - Negrutiu er6 unu profesoru impunatortu' dar' il;;il;;..'. . ,ina. se consult6, cAnt6 versuri si legeS diur-
-atare f6rte placutu studentiloru' Dotatu cu 6t^ tt sc6la mai tiene6 profesorulu
simpaticu si c5 nalele nationale.o
-
una'fantasia viua, cu una pricepere usi6ra, cu una
jude-
itf"gt",i"' afara de cea dintre patru pareti' Si apoi si aci
c6
"si in Blasiu a fostu ddnsulu totu acel'a : plecum mar-
r) Reverendissimulu domnu Andreiu Antonu, archidiaconulu turisescu directorii gimnasiali unguri'
Gherlei.

,._"i#:
 '-15:
-11 -
.testimoniu' estraclatu Scopulu ce l'a conciusu in lucrarile s'ale literalie au
Vomu t'eprocluce aci unu atare fostr.r duplu, si anume: unulu directu pentru instrui|ea ti-
se dice : 'Sub-
la 6. Februaliu r859, '
su llr' 17' In acest'a
ner.imei, si altulu indir-ectu pentru informarea si initiafea
scrisulu adeverescu prin act!st'a, cumc)' Preaonoratul u
literatiloru straini in cun6scerea oliginei latine a limbei si
ao*n., Joane Fekettr, denumitu plin Inaltulu Consiliu ces'
a poporului romanescu.
r.g. fo.;-tiitoriu alu Transilvaniei cu datulu zz' Nov' rB5o
-
bpurile s'ale suntu urmat6rele :
Ni. ,7Agg. de prolesoru alu limbei daco-romane prelAnga ,. G.amatic'a rontAna p:ntru elevii din gim-
gi.t*iii ,up.,'ioru publicu catolicu din Clusiu' nasiulu rom. cat. din Clusiu tiparita in an' r852'
^Lomano dela inceputu' su titul'a:
i portatu oficiulu seu de. plofesoru
-- Pre. .^.. a ajunsu dq| a cinci'zr editiune,
.uitr dou.descu inforrnatiunile susternute la locurile mai -,Magl'^r-ro*6n nyelvtan'u, Acdst'a a- fostu primlS
i.Ji. pti"-antecesorii miei, si precum
-
am esperiatu si eu
carte'de feliulu acestia. Autoriulu a compus'o si publi-
acest'a'
in decursu de optu ani, -- cu lau.da' ^ Rarbatulu rnintiei' cat'o numai din curatulu cugetu : cA se se pdta indulci
Ji.,i.,t,,, pri., sciintia si prin darurile frumdse ale tinerii de pre la sc6lele unguresci si -la invetiarea limbei
si ornatu cu facultati, po.i.dt unu dat-u didacticu -practicu mat"rne, fiendu-c) t6te cel-elalte studii se prop.une6u in
si tract6za cu scolarii intr'unu modu deosebitu, adeveratu- limba straina. Cu editi'a a d6u'a, publicata in limb'a un-
parintiescu. u 1) -
gurdsca, a dolitu Negrutiu, ce'a. ce s'a disu mai in susu :
Totu asemenea marturisesce si altu testimoniu ddto 'i a ar.tZ literatiloru uneuri, cari pr-e acelu ternpu price-
ro Martie r856. pe6u cu totii limb'a latina, cumc) limb'a daco-romana este
Dar'' Joaiu F. Negrutiu nu s'a marginitu- c6 cei mai intru adeveru de origine latina si curpc) romAnii de acumu
multi dintie profesoli si invetiatoli numai la tiAnerea 6t'e- suntu intr'adeveru urmasii gloli6seloru colonii romano-
iot" p.".lti.J, i., a.,g.tstulu spatiu a . celoru patru pareti italice aduse aci de nemolitoriulu Traianu'
din sc6ta, c) convinslu despre ace'a c) : 'lurtin'a nu tre- z. Totu cu scopulu indegetatu a publicatu in anulu
buie ascunsa, ci trebui. usitdi^tt asia incAtu se lumineze fi57 in organulu ,^M^gy"t n-velvdszetn, din Pest'a: una
iotu.oro",-- cunoscintiele si esperintiele sale si-le-a adunatu es"c'elinta disertatiune despre iirnb'a romana'
'si tiparindu-le le-a impartasitu publicului celui
intr'un'a ft. .urn apregiaza insemnatatea acestei disertatiuni
mare sciutoriu de carte. episcopulu de pia memori" Vasiliu Eld6lyi de- ia Oradea
-r..'' rDisertatiunea Fr. Tale despre limb'a n6stra romana
t) In originalu latinescu: dela societatea erudita din Pest'a in filer''a dintaiu tiparita
olnirascriptus vigore praesentium testor' Adm' Rev' Dnum cu literile din ro. October a. c. o-am plimitu, s i m'a m
Ioanttem Fekete per excels"m Caes Reg' Consilir-rm Locrrmtenen-
i;;."+il'til;t.;; ;;l; zz-aeCath' Nov inni r85o Nr'- z7-'8se in bucuratu f6rte multu de dens'a vedi6ndu-o bine
('lattdiopolitano Professoretn d e cl u s a, si c) si magiria|ii irrcepu a se mai interes6
catra
*;*""ti" t".:ore publico Rom'
i;tq""" Daco-Rom"nae Jenominatum, inde a6 exordio muneris
sui'
limb'a n6stra cea dulie, dee Dornnedieu cA se o invetie
altiori loco substratae testan-
ut informationes per antecessores meos si ei. u ')
tu., .i ips. eti"- decursu octo annorum expertus sum' of6cio--se- 3. a edatu in
Pentru pruncii sc6lelor-u eiementarie
hunc in re lite-
;;i ;;i;";is-i^uJ"tiilt.t' functum fuisse' Viru'rdidactico practico rB52"si rB53: Catecl-rismulu, Istori'a biblica, Abe-
;;;"'l;;igt;m, ac facultatibus ornatum, clono paterno illustrem dintre cari mai alesu ultimele
pollentem]' rnoclo crrm discipulis agendi v re ..i"riu.ia.titmetica,
existere. d6ue suntu prelucfate pfe bas'a principialoru metodice celofu
Claudiopoli die 6-a Februarii 1859'
Pius Horvith m. P.
presbyter e scholis.Piis, r) Scris6rea are datulu Urbea tnare z4 Octob' rs57'
Director gYtrrtrastt'
1

i
i
!
r
I

fl-
 t1 -
cari nu suntu nice
si zelulu neobo- dar' mediu6se, potrivite orasianiloru'
ascult6 predice' de 6re
mai sanetdsc tle ple acelu tempu' Intelesulu
si organisarea de sc6le popu- disousi nice au tt'rrpu"at " pot6
;j;;;;; i''t p'rth catra
'edicarea recunos- lfii*: - ie*,rtit^'J* d" dt"ptatt.in trebile ofici6se base-
il i; diriri.tutu Clusiului a fostu cu multiamita ricesci si scolastrce ;; t; ttp'"tttttft
s'ale cu credintiosii
Jr,.'ri iautlut.
-veclc ven. consistoriu din Blasiu, precum
in Clusiu. si giuru' nu nu-
comunicatu con- romani au remasu proverbiali _- Dar' ce'a ce redica pe
'rinaltele din urmatoriulu
inir.
;;i1; ti ti'L tn^giuti'
""'iOi" neobosit'a staruinti a a Prea -"ta"l
"i.titi"r.',-lV;Jtmu
;;. Ir r. 'f'ale pentru luminarea tiner imei ro- ;i:i#d:i:,"r,4"**i*J'iff#n'il:,:fi .;'.1"i::;
rodu doritu aduca- iubirea, altPtrea st a
;;"; ;";; " ri ae unu pre.a a basericei romAnesci unite'
si disciplinei.culatu ""tit"i"ftdin
;;;i';-i' .i er^-ri totu acolo mai in josu:on' 'Ac6sta
Fr'
de
Tale Sin6dele avttrce "''tt'^Jt1a
usu -in organismtly b:t-:-
ain neobosit"l:'P'"-1
;;;;;!ir. nascuta tt:.;'" p.",."-tl dela episcopulu de pia memorta u1'e-
ostenele sperantia ne indatoresce' c6 pr"a convocatu alte
soriu Maioru t"t'i'lii un'ili nl""
mai
ace'a cu una.uu""itt recunoscientia se Ti-o amarise dej6 animelt^ -"i
t..pr;;*;;-imbarbatAndu-Te, ch calea odata iir,6d"' Ac6st'a impregiurare
'g':"-;-tttotici' atAtu din cleru cAtu st
ir.iit,",-se' de se u6'"tdd si mai spin6sa si ghim- multoru credintiosi tempu indelungatu'
o-. continuezi, cL se meritezi
si in- ii"it.^ ilt"i r" tot" atl"'="lo acelui- precum "Pto-
I'amu
;;;; ;ono;;t;-'ai"riur'i .N"g'oti", l'"d1:1^^"ra si inflorirea base-
coronart.( -) vecliutu jalusu. ot.
bunastarea
Fia c6 toti invetiatodi si toti profesori romani
se-si
'n"iit^"a'
ricei si a nattunet ;il;-til;u
luminatu,ti ""11"1':13,'
imnlindsca misiunea apostolatului loru de
ori sacru :
trei dt slasu convtngerl-
^regretatulu profesoru Negrutiu I istoriei, nu s'a potutu reti6n6' .q:u- cu acdsta anomalia
c6
loru s'ale p" ."tt"'itii;tJ#";'r"9ia
b) C6 preotu De terenulu basericescu' in gttto-tuiJita romAna'
baseric'a
precum dice6 dQnsulu'
C6 preotu 'lu aflamu pe Negrutiu, dela inceputulu
cq-
Asia se apuc) si t;;.c.t-J ""u
f"ft"intntu dar' justu'articlu
rierei J.'i^ro.t,t si protoptpu ii Clusiu' c6 pre unu.ade-
suntu' dorere I cei
.,I
,in caus'a 'i";;;i;t;; in -'!azet^a rra1s1t11i1i-
atAtu pentru lnsem-
r.r.tu -od.lu. - El; nu tti, precumadministratoru a ss'
1
;;ii ;;-24 din 1858' Acestu articlu
catu si pentlu fondulu, - pentru
-^i *tfti preoti romani, unu simplu r)
natatea si v6di,a
unu,luml, "rriJ.ul,ri, tempu- enocalu in baselic'a
.".ir,-itt.,'- nur elu er5 unu adevet'atu. parinte' ideile s'ale, devenindu in acelu 'consecintiele s'ale
natu invetiatoriu, unu dreptu judecatoriu sl unu
slnceru
unita, dar' toto-""IJa^i1- t;-:f*i{ in
sei' -- Trac- Negrutiu' acum cAndu acest'a
.*a;.t ,*p.r.u .i sufletescu alu credintiosiloru
a parintelui iubitoriu cu
Dcntru regretatulu canonicu
t plangeiiloru' a faciariei si a ne-
tarea lui cu poporulu er| c5 cea ;";;;;ti*" ac6sta u^it
fii sei iubiti: elu se bucur6 cAndu se bucur6' si se intrist6
cum
i,l;,'fi.;; 'il;;#; ; ;;*;" in intregu'cuprinsulu seu:
;;td-t * intrist6 d€nsii' Dlu i-i invetiA totu-de-a-un'a:de si ,Clusiu, in gtzr' Martie rB58'
;;"fi; ;;.taini adeverati? si in punctulu fortiare - .
-acest'a' apot.
p"ntro v6cea lui cam. ragusitt..tl .Ottn frel Onorata Redactiune !
rlu potei fi unu distinsu oratoriu' - totu-st a-lu pune in coldnele
ascutita, Binevoiesce *-"io11"r" articlu
;;;;i" - basericei unite romanesci din Clusiu numai in
cuprinsu' cAndu pro- ,G^rJt"i'- si inca cAtu mai ingraba' cAtu si celea diece-
;;i; ;i;'"ineci si serbatori nu er6
Sin6dele,'in tJtr piouiiti"lt'
,"p.rf*f" N.[rutiu er6 bolnavu' Predicaiiile lui er6u scurte a"rr.,".u-al vdr'a anului acestui cureetoriu se voru
"tat" con-
rnd"oi6la' Scopulu de
voc6 si ti6n6, nu incape ne^ce una clerului' precum
r) Sr:r'ilriren itt:6st'a Prirt;r clatulu Itlasiu r4 Juliu r853' Nr' 52 capetenia ui s" fit organisarea
" """tto'lu
I

lt-

-18-
si a lelatiuniloru religionare ale acestui'a catra popor.u, si
a poporului catra cleru, care far-a de nice uira- indo_
i6la v6 sd se base.Le pre asiedian-rintele si ca_
n6neie baser-icei n6stre dreptu-cr-edintidse
or-ientali cuplinse in pravili'a i6u legea cano_
ni ca, a carei'a val6re si l,otere indatoritdria -pentr.u toti
fii credintiosi cari se afla in sinulu acestei'a, nimene pAna
acum nu a adusu-o sub indoi6la; fAra in anuiu treiutu,
dupa-cum din isvoru securu sciu, din comisiune
-mai inalta s'a facutu - si cetcare, de
cu adeveratu intrebare
se afla in archivulu celu vechiu alu fostului Guberniu cev a
urma, cAndu, de unde si ce forma de pravilla s'a intro_
dusu in ti6r'a n6stra pentr-u baseric'a dreptu-credinti6sa
catolica orientala? si au afla-se vr'unu articlu s6u lege sdu
dreptu canonicu pentru baseric'a catolica orientaleT La
care, ce respunsu s'a datu, nu sciu: io din parte-mi, si
credu, cA d'irnpreuna cu mine totu- clerulu sL fie fostu
despre ace'a intrebatu, cu un'a anima si un,a gui.a ar, fi
respunsu si ar' respunde cu totu dr-eptulu cA de vreme_ce
credintiosii din s6nulu basericei n6stre pre-lAnga t6te fata_
litatile tempuriloru trecute si inainte de ce ai' fi trecutu
in sdnulu basericei catolice a Rornei vechi, prelAnga t6te
ci religiunea li-a fostu numai tolerata, s6u suferita ii tidra,
s'au lasatu nesmintiti in folosirea pravileei. disciplinei, si a
asiediaminteloru basericesci gr.-orientali, pr..u- si dupa
ace'a, m'a cAndu au trecutu la s Unire, au pusu .orrii-
tiune ,sine qua non( c5 disciplin'a, pt-ecum si t6te asie-
diamintele, t6te candr-rele si t6te obiceiurile prin sob6re
atAtu ecumenice, cAtu si provinciale, pi-ecum si prin prax'a
si traditiunea neintrerupta a baser-icei gr. orientali dela
care au trecutu la s. Unir-e, ir.rtarite, prin ut.mare si pra_
vill'a sdu legea canonica nevatemata si li se lase, si ,se se
manuti6na in liber'a acestor'a folosir-e,- cari t6te asia fiendu,
nu a fostu nice de o lipsa, c6 in dietele, s6u adunarile
antirevolutionarie de tidra se se fi adusu vre-unu articlu
de_.lege, prin care se se fia recu oscutu si intaritu pra-
vill'a basericei catolice orientali de dreptu canonicu p.nt.u
credintiosii din tienutulu ei. S'a facutu cu adeveratu d.la.
s. Unire inc<ice, mai v6rtosu prin incercarile theologiloru
19
- -
de ritulu latinu, cari er6u jesuiti pusi lAnga -Episcopulu'
diverse ir-rcolclari s" se faca schimbari in disciplin'a si asie-
Ji^rni.,t.t. baselicei n6stt'e, dar' Clerulu si sinodulu adu-
n^t", p.. lAnga t6te, c) pre t6rrpurile acelea nu se pote6
t^"aa'cu atA?a cultura sl invetiatura, cA si celu de acum'
totusi a sciutu si a avutu si cerut'a a animei taria de a-si
disciplin'a si t6te asiediamintele basericesci
"p^J
Iti t'.""t""omi'a,
originaria intregitate, ce se p6te vedd din fapte-le
^
sinodului celui mare ti6iutu in Blasiu la anulu !919' M^1u
25. in care cu plilegiulu introducerei teologului .de litulu
#i.ru Ni.olau JAnosT la nrulu 5' in acestu tipu'si inoiesce
ptot.at"Uu"ea:',Celea patru punte, cari cuprindu s' unire
ilrru..a si nelasatu cinititulu-nostru cleru le vh pazl',si
ie v6 tien6, &a la rnai rnulte cu nice unu stdmatu se-nu
se sil6sca,< si la nr. 6: canonic6sca' ce se dice
'Legea s'ar' afl6 a fr
cari
;; ;;;;;1^ ,ptavilau afara dE acelea,
inpotrir,'a s. uniri, se remAna in poterea s'a, si dupa ace'a
r.'a*ft. judecatiie,u - dorerel c) de cAndu au incetatu'
c6m de pre tdmpulu demnului de eterna p{a memoria Epis-
coDu Maioru, precum si sub predecesorii acestui'a a se
;;;; .i;J;.l. i^s.ri."sci diecesane' au cam schiop-atatu a
;; ;; si disciplin'a, catl6nele st. asiediamintele basericeisi
d..ito-.r..linti6se caiolice orientali cuprinse in pravil'a'
a. iOtr baseric'a gr.-orientala pAn' aci in sindde adunata
sanctionate, intr''atlt'a cAtu in dreptulu canonicu, ce pre
tempurile n6stre se pred6 la teologi in .seminariulu diece-
sa.rli -"i nice pomdna nu erA de pravila, flra intru- t6te
se urmari6 dr.ptul,, canonicu alu catoliciloru de ritulu la-
iinu; imped..^i-i ,tri.tt6re de casatoria inca numai celea
."fri"t" ^in dreptulu canonicu alu celoru de ritulu latinu
se luara de basa in causele matrimoniali'
In dieces'a metropolitana' ce e dreptu mai cu mare acu-
ratdtia se pazesce disiiplin'a, unele asiediaminte, si pra-cs'a
..^ "."rri^'a basericei catolice orieDtali cu privire la admi-
ristratiune hierarchica, de cAtu in diecesele celea sufragane.:
in ace'a-si forurile archidiaconali in privinti'a judecatorii-
ioru disciplinari suntu lasate in. originari'a loru-si activitate
,i pot.r.,^ numai i' celea mat'imoniali suntu sterse: dara
,rumai de unu anu inc6ce, decAndu pre temeiulu concor'
 li
I
I

-20- -21 - rl

il

datului incheiatu intre sacratissirri'a c' r' si apostolica.

Ma- despre t6te acelea, ce atir-rg.u .inaintarea lrr"ti t'iit, 1 li::- ,ii

Llr*, ,i i.ttr. Santi'a S'a Pontificele rouranu' s'a intro- ricei si aperarea autonomiei ei, precum si organtsarea preo- ll

autn un" lege matrimoniale; inse fiendu-cd acestu concor- timei d'impreuna cu a relatiunilotu leligionari ale. aces- {l
i

;;;; ;;;."; si iegea matrimoniale plin elu introdusa' tei'a catra poporu' si ale poporului .catra cleru, apoi dupa
L

I
]'..i"i^ ."rn st) in fagi'a acestei'a, in celu mai str6nsu conchiderea acestor'a .. r. i;6tr" sinodulu provinciale, .in
intielesu alu cuventului e intemeiata pe dreptulu canonicu care conferlndu-se conclusele sin6deloru diecesane, din t6te
I

,l

,,lu c"toli"iloru de ritulu lzrtinu, precum si pe decretele acestea se se intocm6sca una lege canonicdsca, indetorit6ria it

a"".lfi"f"i dela Tridentu, cari pe credintiosii basericei ca- si intr'un'a mesufa lentru toti cr.edintiosii din t

ioti..-ori.ntali nice una-data nu i-a indetoratu pAna acum, iJt" puttu diecesele.... e alta intrebare !, la care la se
^."-".r.. tem- t

.i"t"f" acestei baserici nu pricepe, cum fara invoirea in- oulu seu se va respunde,
-.o-..,t6. si, de va fi de lipsa, va
-Triden-
cu ab- - conciliului
ir.n"i Uur".i.i catolice-orieniali in sinodu obiceiuriloru
adunate' Ii De alt'mintt'elea decretele
;d;.; ;.;diaminteloru, a disciplinei, si a a i*", I cari de baseric'a n6stra, in sinodu adunata' nice
acEl.i'a.-si, in contr'a ten6rei pacteloru si contracteloru urru-a"t" nu au fostu primite cu potere indetotit6ria' pre
ir.i.i"," intre ambele baserici s'au intemplatu,.de.s'au intro- cari inse e basatu conclusulu conferintieloru din Vien'a' --
si pentru credintiosii de ritulu in-p.iul"ti'" ordinei tidnerei sin6deloru, inca nu otarira' c)
;;r;; fot"r" indetoritSria
celu provinciale, apoi celea
...rt'^ aie'a-si iege matrimoniale, incAfu dupa^curgerea de se se ti€na sinodulu
atdti'a seclii, acum- cAndu sub prealericitulu Guberniu alu ".rtli,t
diecesane.
oreabunului nostru Monatcu t6te confesiunile se manutiAnu Intlet6tealtelededoritulucrueste,c6cupfiviie
se se
i;-i"l;.i;.." drepturilor.u si asiediamintelor-u vechi a le re- la administratiunea hierarchica a dieceseloru n6stre
una uniformitate
lisiunei lot'u, preste acelea ale basericei n6stre asiediaminte introduca in t6te patru diecesele n6stle
idtog-
ri'p..i" i^ch'.iat" cu baseric'a Romei, - cudunga' prilegiulu ;; ;;" forma si sistema de ocarmuire baseric6sca'
si
a^rr,lo s'a facutu s. unire, -- sd se traga un'a m,^^p"i.i*u disciplinei, asie diaminteloru pracsei c.elei

u..tri'^ basericei ."toli.. orientali avendu de basa pravill'a'

f)dca preasAntiele s'ale DD' Episcopi la conferintiele
Episcopiloru din Vien'a, fiendu de. fagia cAndu s'a
pertrac- Spre acestu scopu ar' fi din clerurile toturoru diece-
t.iu .i'compusu legea matrimoniale pentru catolicii de ri- seloru'r" r" aldga si conv6ce una comisiune din barbati
tuiu latinu, au facutu reflessiuni, observattunt seau lemon- fr^t"i.i, cari din" pravill'a basericei n6stre catolice orien-
tJi, -^i cu sdma din paltea aplicata, precum mai si din can6-
.L"rirri cu privire la aperarea disciplinei, asiediaminteloru pAna in tdmpulu dinc6ce
ri ^ pt^.t.i iasericei n6itle, si ddca au subscrisu oriestraneu
b6 ope- .,.i" ,otu.oru sob6reloiu
(celu din urma s'a
ratul,i conferintieloru, si cu ce conditiuni ? Clerulu tiCnut. in archidieces'a metropolitana
nu,.i"nimic'a!IncAtuseti6rredeordineatianereisin6- tidnutu in r833, "J"iiu Sf tS,-si
tt' ot"si"n"^ instalatiunei Epis-
siinal-
delorubasatepearticlulul.aluconclusuluiconferintieloru ;;;;* l. * J""ij, p r...i* re scriptelele iflrperatesci'
privescu. unele
Vienese, 6re cbrespunde acei'a-si firei luclului si
pracsei i.fi-ot-ai"utiuni'guberniaii, - incAtu acestea
indeto-
..1.i ,r".hi a basericei n6stre catolice orientali? "' cL adeca: or-airr^tiu.ri, insttutiuni pentru baset'ica, si -mesuri
-c6 unu
cehr provin- ritZti" de pleotime, - s€ compuna codice basericescu'
mai antAiu sd se conv6ce si ti6na sinodulu se nu lase a lucr6 totu-
.i.t", in^i.tte de ce s'ar' tien6 celea diecesane' ' ' ' o.pinezu: ;;;;t- au si alte confesiut'ri,
c) e numai un'a apucatula dictata de impregiularile rle- i;lt ciupa capulu seu, cAndu e chiarnatu in causele judece
base-
si
tropolitane. ,i."i, ^taiu disciplinatie citu si matrimoniali se
aliquandou. d.e. arun-
Altu-feliu ar' trebui dupa datinele basericei n6stre, c6: d..ii^, c6 se fimu scut'ti 'tandem ludibtium :
carile ir-r ochi ale stlainiloru, vedi bine per
preotimea fiesce-carei'a dieCesa deosebita se fie consultata -

-22-
>Fraecd Der Ausoniae fines sine lege vagantur'< c)ci pre
d-ai.u ! 'lu prinde pe omulu bines6mtitoriu si zelosu pentru
Uur..i.^ .usi.te^ d. bbr^2r-r, cAndu fiendu intrebatu de preotii
sdu mirenii altoru confesiuni (ce nu arate-ori s'a intem-
oi^tu si cu mine), c) cu ce dreptu ne folosimu noi unitii
ir-i"a.."- tile basericesci? nu scie c) ce se respunda?p6te Ar'
Ji.l-ll cu pravill'a basericei catolice orientali, dar' nu
usalva consiientiau, c)'ce acdst'a nice una-data nu a stu-
ai^t-o Ui". u.* p.oi..rou, ffia nice nu o scie; ar' dice' ci
cu dr.ptutn c^rronic,t alu catoliciloru de ritulu latinu:
acdst'a inca nu o p6te dice fara a se espune inaintea
str^inilo.u celoru priteputi, si fara a se aret6 unu igno-
r"nl" a. conditiunile, iub cari amu trecutu la s' Unire'
si lara a vatem5: cadinti'a, reverinti'a si gratitudineal cu
."r. .,rnt.-u detori catra SS. Parinti ai basericei n6stre
i.,Sobo.u^dunati, cari in t€mpurile celea mai fatali ni-au
fastrat,, disciplin'a si asiediamintele basericei, lasAndu-le
se le c6 pre unu tesauru nepretiuitu
iosteritatii cA pazlsca
in a s'a intregitate.
Joanu Negrutiu m' P' ProtoPoPu'
PAna acilea autoriulu. La t6te acestea nu mai trebue
nece unu comentariu. Destulu c) pentru convingerile s'ale
depuse in acestu articlu a avutu, -- Precum insusi scrie,
multe de suferitu din tdte partile" " acestu
--
articlu a facutu sange reu la guberniulu poli-
ticu si la celu bas.tlcescu; guberniulu politicu
er6 pre aci se me aLesteze' dice densulu, dar'unu con-
silieriu romAnu si anumitu domnulu Vasiciu, - dupa cum
tni s'a spusu' a disu in consiliu 'Lasati-lu si nu-'lu
-
arestaii, cA de se ve arest6, mai mare sgomotu
se va face in publicu, si clerulu greco-catolicu
mai tare s.,rt interes6 de lucrulu din cestiune,
si se va atit i6, 6r' autoriului i se va face unu
renunle mafe.
Protopopulu Clusiului Neglutiu devine fara voi'a si in-
tentiunea s'a omu cu nume ma[e.
Clelulu din afala: preotii si protopopii i-i gratul6za ! . '
Guvelnulu atAtu celu politicu cAtu si celu basericescu 'lu
invinovatiescu, 'lu-tragu la respundere, 6r" apelatorii cei
adeverati ai causeloru poporului romAnu c6: redactorulu
-23-
Baritiu etc. 'lu-imbarbat6 pe caled
Jacobu Muresianu, Georgiu
lpucata. De aci se incepe apoi. una corespondintia viua
cu aci memoratii barbati fruntasi, cu metropolitulu Siulutiu
si cu nunciatur'a apostolica din Vien'a, din cari corespon-
dintie ceea-ce este de interesu pubiicu basericescu: detori
suntemu a aduce la cunoscinti'a publica, si acdst'a din d6ue
nrotive si anume: pentru c6 mai antAiu cei interesati in
asemenea afaceri se vdda si se audia: ce si cum trebue
se pastramu si se aperamu?.- si a d6u'a, pentru a jus-
tific5 aseltiunea ndstra dela inceputu: cA in decedatulu ca-
nonicu Negrutiu baseric'a lomAna unita a pierdutu unu in-
focatu si n"eintimidatu susti6netoriu si aperatoriu alu asie-
diaminteloru s'ale !. ..
r. Scris6rea relativa a redactot'ului Jacobu Muresianu
cu privire la articlulu amintitu'
B.".iouu g/4. rB5B.
Domnule si frate !
Eu fui provocatu de politia, carea prin telegrafu primi
ordine, de a sistS corespondinti'a., D.-Tale din Nr. 23.
glzr Martie, cA se-mi d6u cuventulu, c)' de ce am pu-
6licat'o ? Eu respunsei cum vei ceti in alaturatulu ,-es- .
trasu (in traducere germana). -Te insciintiezu cA se scii,
d6ca vei av6 vre-o imputare si se apesi pe ce'a ce este
de apesatu, ci d6ca ne voru tract6 cu subtieri si cu sub'
1 trageri din celea ce le avuramu c6 uniti in 4 puncte numai,
ne"peliclitamu, c)ci cei'alalti ni imputa si ridu, ci pe noi
ne iepresinta romano-catoiicii, si nu avemu din sinulu
nostru nici macaru unu consiliariu scolat'iu, 6r' mAne poi-
mAne ne voru pune vre-unu ndmtiu ori unguru de metro-
politu.. . . (aci I rupta marginea scris6rei')
' P.o,rinci'a romana unita cu Baseric'a Romei
o numesce Pap'a in bula, apoi? se fi-a numai racii ti6ga-
nului? Titul'a ar' fi bine se ni-o ficsamu: ,de legea
-
romana unitau, prin care se intielege si natiunea si
unirea cu Rom'a. Asi5 ni-ar folosi multu. Celea ce
le inschirnb6i (intielege : in articlulu -
publicatu), avui cu-
ventu a le inschrmbA, c)ci vedi si asia?' " Acum ve con-
vingeti ? Cu t6te acestea, {ara- atingeri, se nu ta-
ce,iu, ci ce'a ce se ti6ne de
- binele nostru -
se pulllicamu,

-24-
c) amu trasu destulu acumu de'3 ani, in care tempu fui
silitu a traduce t6te corespondintiele si articlii originali in
limb'a germana pentru politia, inainte de ce s'ar fi tiparitu.
Intipuiesceti tortur'a midilocita de Siagun'a, pril rudele
s'ale! am reclamatu si chiar' la politi'a suprema inzadaru;
inse acum'a vedu c) nu-mi mai ceru traducerea, nu sciu
pAna cAndu?...
Salutare si imbragiosiare I
Alu D.-Tale plecatu
Jacobu Muresianu m. p.
NB. Tocmai fui chiematu la politia a d6u'a... . (scris6rea e rupta,
se intiel 'ge : a d6u'a-6ra), si resosi si una alta Provocare cl se me i5,
la protoilu
-sciu de inquisitiune, insirandu t6te, cite avui pina acum'a,
nu ce vi fi, Iegea matrimoniale introdusa, si totu trasa in du-
biu ne va apes6! Tieneti-ve si fiti Fabricii sanetosi
J- M -.p.
z. f,r' domnulu Georgiu Baritiu asi6 imbarbatS pe
autoriu : ,P. S. Mi se scrie dela Sibiiu: cumce articlulu
Domniei Taie despre sinodu a facutu impresiune rea chiar'
si in inteleginti'a unita de acolo. ,Lasa se faca, n e m i c u
se nu-Ti pase, nemicu!.... Omeni superficiali,
cari nice una-data n'au judecatu dela nasu mai
departe; 6meni, cali cauta 1a fe9ie, dr'nu la po-
terea cuv6ntului; 6meni, cari blastema argu-
mintele logicei, pentru-c) nu 1e potu infrange:
nece odata se nu ne geneze, se nu ni faca sfiala'..
(scrisdrea mai incolo e ruPta.)
3. Intelesante si rnultu instructive suntu scrisorile re-
lative a-le metlopolitului de etelna si pia memoria Ale-
sandru Siulutiu.
Acest'a cunoscfindu valdrea protopopului Negrutiu inca
inainte de publicalea faimosului articlu, si anutrte chiaru cu
acelasiu datu, g Martiu r85B, scrie acestui'a totu in obiec-
tulu sinr5delolu urmat6rea scris6re confidentiale :
Reverendisime domine ! disciplina, care au infloritu si in baseric'a adeveratu cato-
6t" 'ti tramitu aici in Estr-asu Protocolaru
facutulu
meu acumu din nou recur-su la Scaunulu Apostolescu sple
aperarea foruriloru protopopesci, c6 se vedeti cl d6ca ne-
-25-
ar' las6 multimea lucruriloru, v'amu impartasi si anteactele,
cari voru adeverf : c) nu amu zrdormitu cAndu s'a apro-
piatu cev'a periclu de turm'a-ne ; bataru ddca in aperarea
disciplinei n6stt'e in t6te ramulile ei, si cu t6te obiceiurile
ei celea vechi amu fi cu totii intr'unu cugetu, c)ce: ,Con-
cordia parvae rescrescunt, discordia maximae
dilabuntur.< Precumu pricepu, noi avemu mari nepre-
teni disciplinei n6stre si pismatareti si in unii frati latini,
cari pre la Vien'a sioptescu c) numai unii reuvoitori Scau-
nului Apostolicescu se impotrivescu schimbariloru in dis-
ciplin'a n6stra, 6ra maioritatea nici nu scie de ac6st'a, nici
cAL este inpotriv'a reformeloru; de si unele informatiuni c6
acestea suntu, -_ precumu credu eu, fara fundamentu,
si nu credu se fia nici unulu dintre -noi, care se se in-
voidsca in schimbari de acestea; asi6 de alta parte sta si
acelu adeveru, cA in schimbarea disciplinei basericei orien-
tale. care si inainte de schism'a lui Photiu a fostu in usu
si in pracsa in baseric'a orientale, si este redimata pe ss.
scripturi si pe ss. can6ne, si care asia-dic0ndu o-au sanc-
tionatu si canonisatu o diumetate din t6ta baseric'a lumei
,
catolice, adeca cea orientala; nice mie, nice clerul-ui
nu ne p6te fi iertatu a face si introduce n6ue
schimbali, c) schimbari intr'un'a disciplina intemeiata si
I sanctionata de un'a baset'ica intrdga a t6ta lumea orien-
tr
tale, 6ra-si numai cu autoritatea, invoidl'a si sanctionarea
acelei'a-si baserici intregi se potu introduce, dr' nu deosebi
numai cu a n6stra a particulariloru si acdst'a cu atAtu mai
v6rtosu nu, cu cAtu noi si poporulu nostLu vede, c) ace'a dis-
ciplina nevatemata se ti6ne si in baseric'a neunitiloru, si noi
cari amu luatu asupr'a n6stra missiunea cea grea de a intari si
propag6 s. unire in popolulu rtostru si locuimu in midiloculu
neunitiloru, nu potemu face in disciplina innoiri, cari si pe
poporulu unitu se-'lu scandaliseze, si pe neuniti se-i in-
straineze si infricosieze de a primi s. unire. Aceste-su
temeiulile din cari nu ne potemu nice decAtu - abate dela
vechile obiceiuri, si canonic6sc'a, ba catolic6sc'a n6stra
lica orientala antephotiana, si pe care cu totu dreptulu do-
r:imu si poftimu si dela scaunulu apostolicescu se ni-o res-
 _26_ -27 - H
pectezesi se ni-o ti6na nevalemata,
precum si credu c) votu i-am fostu conchiamatu, si guberniului am fostu !iti
ni se va ti6nd. -
facutu de scire.. .. si totu-si d6ca vei audi, cA eu sinodulu
Despre alta remAnu totu_de_a_un,a acest'a6 ra-si I'am revocatusiinca nad indeterminatum
lj
Alu Preon. Fr. T'ale tempus,u si consequenter nu se voru. tien6 sin6dele"" i,
Blasiu, g-a Martie st. n. lg53. te rogu nu cumv'a 6ra in Gazeta se me invinovatiesci, ir
c) si"ac6st'a-i apucatura metropolitana ' . .. Eu am facutu
M etrop ol itr,,lTiiX"nd t6te cAte am potutu, . . . . . am priveghiatu impregiurulu iili
ru m. p. turmei mele diu'a si n6ptea: d6ca totu-si multu n'am
Dar' ajung0ndu la
,si
cunoscinti,a Metropolitului desu facutu, ce ar' fi doritu Clerulu, n'am facutu, nu c) n'am li
vrutu, dar' ci n'am Potutu ri
t{;a!+^TiXU'+J;""'",'#:'il*:-:1':',*."fi
Blasiu r5l3 Apritu r85B. 6,ta ,;r:;;.T :tTx Eu nu me indoiescu despre dragostea Clerului, ci elu a i.
din ace,a scris6re: vrutu si vrd se me sprigin6sca, c) acdst'a-i si detoria, d e
preaonorate in Christosu Frate !
6re-ce lupt'a mea nu pentru aperarea dreptu- t:

Preaonoratu Fr. T'a in- unu articlu lungu in nrii riloru mele private, cl e pentru aperarea cor-n-u-
si z3 a,Gazetei de Transilvani.;;il
16. Martie a.
zz nei si stramosiescei n6stre baserice; si ddca
ai vorbitu multe... .. frum6se, ;;;i.
li,our,.
c.
nu i-e iertatu se-'si p6ta implini detori'a ac6st'a in adunare
sebornicdsca, nu-i opritu a face ace'a fiesce-carele si de
numai cAtu fiendu_cA preaon. F.: alt,mintrelea,
i,;' starile mele celea
str$mtorate si delicate nu le scii,_si;J";.;. acasa, numai cu t61a cuviintiSs'a on6re si pe calea s'a
nice c) vrdu a le aduce r" priuri."- nice nu le potu,
Ju'ior.lnti^. cea iegiuita si cuviinci6sa. Inse de m'aru las6 si
. . . cu ne_
dreptulu te. miri, cl de.ce;";;;.;,I singu"ru, _- Precum pel^ lagumu' - in aren'a
s,l1o{ulu. diecesanu, apoi ,runu mai antAiu
ac6"st'a de una lupta ob'osit6re, si ddca ngape
..celu pr"ri".ii.l .g" de ce in
diferintiele acestea discinli,""i^ ratu asiu si cad6: incale-te si infrAntu voiu potd
guru st6u i,
^*
*,- _':'o'lT:;'' 3^,llr'Xlo jl,';,T::r^,1, dice: ,lupta 'numaibuna am luptatu, credinti'a am
atA"t'a cu t6ta-.dreptatea ,pof-
cd. se me sprigindsca.si clerulu-il]'^rn* cu nedreptulu m,ai pazitl,u
pisicatu in dis'a gazeta, dicfindu;',;l'ti6nerea i"r.r, dela dragostea ori-cui din Cleru e6, -
dului provincirle. rnarnte de celu sino_ cldca me voru ved6 asudatu, slabitu si reu ra-
diecesanu nitu in lupt'a ac6st'a, se nru a-dauga. raneloru
lumai una apucatura ,'.ttop"rli"na dictata de
e

rmpregiurari.u p"^,.: feliu de'i*p..giur"ri?

ddca nu
mele rane, ddca nu voru torn6 pe ele vtnu sl
le-ai sciutu, sdu nu l untu de lemnu.
pubricurui -'.i "au,'u'-t';
d6ra impregiurarile
;-::f: lf
lYii f:f
:n;i,i::I,:X Aceste cu patintidsca dragoste si incredere scriindutile
renrAnu totu-de-a-un'a de binevoitoriu
acestea .r'rrrtu a. *ilr.
;.rtr,"dinsu
tate, pentru ci. cuvintele acelea ...-.-r.O'ucaturi c)u-
metro- Metropolitulu Alexandru m. P.
1'olitane., ace'a ar lnsemna.
Eu am voitu, d,upa prescrisele mai Respundl6ndu protopopulu Negrutiu metropolitului cu
n6ue, cari nu-mi
este iertatu a le calc6, iien6
,i""a"'lr"vinciale, c6 inca cuvenita-supunere si reverintia: c) n'a voitu selu vateme
in vdr'a ac6st'a se notu" ti6-"g si"si,iJd,llo prin aceiu articlu, ci numai s9 spr.tna adeverulu in
diecesanu.
Si intru adeveru ."' ,inoautu-
O-rl""jl,l ,,"*""t.,fostu si in_ publicu etc., _- neuitatulu archiereu Siulutiu, carui'a i
3,::::; :jl_p_: Ep.iscopn sut'raganei si
Capitutete loru_cari pta..6 multu sinc.eritate.a si vorb'a deschisa
stngurr numar potu avd in sinoclu pr"rir.i"i.","..;"""-.i ii r tupusiloru sei, i rescrie urmat6rele:
 balbatulu
De aci incolo devine protopopulu. Negrutiu
Prea onorate in Christbsu Frate I
celu mai de incredelt"J' *ul"o"ddentialu
alu Metropolitu'lui
F'l in pace si odichnitu cu anim'a' c) in anim'a si c6 canonicn' -- incAtu
mea
Siulutiu, atAtu cA pt;;p;;g citu
Prea onoratu la. locuriie rnai inalte
.r.r ,L- in.o'il^tu nici una greutate,.asupr'a cum am ilisu, - i'-t t8li:,'lu jlu'Gher'lei' 6r'' mai ta.diu cA
plopune
asupr'a mea'
Fr. T'ale pentru espresiunile"celea- din Gazela in loculu primu dt ;;t';p;
Mantuirea Preaon' Fr' T'ale si asupr'a altoru canonicu 'lu facir d" ii'ec6"' alu
curiei rnetlopolitane ; si in
competinte pentlu de
atacuriesteceamaibuna'aSpuneadeverulu celea din urma a ttJti"i" f" locurile
ori-cui asia pr.cum "tttt"este' Noi nu-voimu a introduce ai-sed6dear.hi"r."ajutatoriu(coadjutor')'..?ilnt'
in baseric'a n6stra sdu invetiaturi n6ue' Noi ne numeratele .or..po"JintiJ ulteri6re'
a-le
.metropolitului'
mat
in pace tl din r \4aiu n' rB5B
aoeramu si ne rogamu se ne lase pe noi ^::tj3 lasamu se urn,eze ^P;i^i;itdg"-sc.is6r'ea in baseric'a
ai*,"1;"r. car.e ba#ric'a orientala neclatita o-a pazitu ln r.d56 pentru cuprinst'l'i t; t"li de dleptu publicu
H;;i';;i^";;;";;;;" ei, si care baseric'a- n6stra si dlP-l -,ornan* greco-catolica :
s' unlrl' sl T'a esci unn
i^.rri'" s. unire de 16o de ani, spre niare-folosulu vomu cere ,Reverendissime Domint! - Domni'a
;;;;g;i ."toli."..i baserice, a iidnutu' Si cAndu faci.on6r-e' da dimpreuna
cui' ch voimu a celibe care nr, .,u-^i celibatului orielrtale' in
noi ac6st'a' si o uo-,' spune-o -verde.-ori^simai incolo nestra- si disciplin'^ si i"stitut]""itt U^ttt'icei n6stre
remAn6 -- totu pentru binele s' Uniri,
si le sci pretiui' le. onorezi si _- pi:-t-t1*:
dreptulu. celu iOt. *Lttile loru
mutati in ace'a ait.ipfinu si usuri vechi' avemu se cade le protegezi si le aperi ; de ace'a merttezr st
nu avemu de ce _-. Eu 'ti tramitu
pretiuirea- .i lnttti3'l-" ''7't'""
mai mare, ai .ru uo.,io gresi nimerui' si asia dar-a
se ne si tememu t Oitti'ptln't n6stra -este
a unei intregi ba' poti Prea on' Fr' T'a si
acestu estractu /' ;;;"t';-ie
si.
d6:1^:1
serici orientale autonome' nu numat a n6stta; ^ti altii convinge: cd Eu in ape-rarea institutiuniloru
se o taca
fi'ir"de lipsa se se faca intr'6ns'a stramutare' unu eplscopu ?tt":.i ;';;l;;ftlinei basericei n6stre' aperu -nurrr aI
tdri baseric'a, 6r' nu unu metropolitu, dreptatea, binel!-ttf" dt t:,11:nu a catolicis-
;"; prouincit numai, c) aceste - nu potu mut6 ce a totu cle-
;;;-asiediau mului, dragostea cea imprumutata se ctdsca
a intr6g'a baserica orientala' cA .
s.e .o scan-
Acestea rului meu, cA ^t; " " intem-eieze si
a*-u si se punemu nesuperabile s' Uniti' Cierului' si unirea cre-
pedece
s. Unirea din fo"tt" a animiloru
suntu prlncrpuli mele spuse s.i aretate la
cet
grecu dintiosiloru din afara' din fratii
rn^i *'uri. tri;. a fi nice latinu' lit: si cine va Noi vedemu c) multor'a' -_ mal cu sdma si graimu ade-
;;-;- i- pi ".., ddca-i se facemu schimbari' se se magu- romano_catoii.i -- ; li place c) aper-amu ce face' Nu
.r'.a. .n flra turburarea poporului p6te face' cA eu n'am
cu totulu in ritu latinu' verulu pentru U^at'iJt n?ttra, dar'^
l6sca cuiv'a, mai bine t" i"tt-u 6-;;il;;;; ti'lui I.lo^nedieu' Disciplin'a
rrtus et dis- voiescu a plac6
o potu
c) suntemu ugraeci si asia nice
6ra se ne fagiarimu basericei n6stre nu'i a rtea cleatut-a' a altor'a' ci
apoi totu-si, c6 se placemu altor'a -
se
;^;ii";..,'si schimb6 modificA dupa placulu. meu s6u
si
ne insielamu PoPoru si cleru, ea e unu depositu Ja"*'l^Jtu n6ue
de stlabunii nostrii'
."."""a a fi indrf"rente, ba a fi insielatoriumea'care prepusu ti6nemu si se o aperamu
Ast'a e ;i j. ;.. Paiinti orientali, cA se ovremu se introducemu in
;; ;;;r." nice-odata se intine pomenirea cu t6ta scumpetatea' Noi nu ci noi v'emu
a mea conviugere, Atii tu- vo* judet6 asia faca!" " ' dupa cum
scriendu-tile remanu ;;.;J" lo.t; di*ipli"^ n6ua' - a pazi u a
Acestea iu fratidsca incredere
suntemu ir, .unott"il-'iil" tuRttuiui
si. cletori
-
Alu Prea on. Fr. T'ale. aper6 neclatltu ^tt'"'invetiatura si
disciplina care e fun-
Blasiu' 2str7 Aptl* tu:3; data pe invetiaturile ss' Apostoli
si a ss' Parinti' si care
vechiu addictu
Metropolitulu Alexandru m' P'

i r..**
 -31 -
-30- mali neplaceri i-ar-r ca-
si inainte de +' Mai grea imputat'e' si mai
din par-tea nurrciaturei apos-
t6la Baseric'a orientala adeveratu-catolica siunatu articlulu a..d_^,rr*ritu
in lB59 dt t11: fora conscientia'
schisma nevatemata oj^ lt^ttt" ^"ti'.'ti tolice din Vien'a, ";;;;-;"teni
;;;;;;;" ;o.tro unitu a i"l"atului' si dupa facut'a untre
fora sufletu .i f;;;Domnedieu'o cum
^aa"."rt,
se' plAnge5
mali lucrut't'
lu-*"tt s' Uniri) de 16o de 'lu-denunciasera cu
grele si
i'-^"Tt."ti" (rpr. tt folosulu ;esl ;; ;' u
ani pina astldi. Asit-d*'" tiA.nendu
adeveru, credu ca no ';;';^' nu pecatuimu'
si noi acestu
si aperAndu
dara este si ffi;; ; i.-p'r", J'
,lt. ;n^tt" in
d' ; ;;;
ioculu prirnu ia eprscopt'a ' Ji;i;;'^
.u
1:.,:j i,
--
3ri:il .
""-"i Noi tt" '
d6ca ei6 veditu ! Canorrt'
Scooulu denunciatorfi"tt i"i"tt"li
potemu'
un'a sAnta detoria ; -'
a Clerului nostru' -_ si pufisatu prin balba-
;;;" ;' fr Parinti dlepti si adeverati
"l"ttii"titrri a-le ti6n6 si a le apetL' ili'J*;;il;'; 'i';;iu'iin'^t" t I'a a'bsolvatu de
numai acelea ,i"gutt tescile s'ale respunt:'i"tt';;';i"""ttl"ltajunga nice la r863'
cari favoris6r^ n"'rr^i unei parti
mai mici din Cleru'
incriminarile-i imputate, n'a potutu
se
fi" \a unulu mu- L""i tecon6sce Br'
C) noi no utt*", dA nice Pot:T" a clerului celu vred- nice la r87o, cle
"p;t;;;;'
6"si dupa
'mai jo:u:' u:"1:l:
ma, la altulu cium""t;; mtdula'i"I" casatoritu s6u ne- Vasilie Popu, prec;;";;;" ved6
eri f6rte potrtvttu
nicu si hat nicu, ru'^ Jittingere de. este (Neer-utiu) d,'pu ;'t'it"giularile cle atunci
la si
.^r",u,r.^ ^r.*.n.i ;;6il are d.agostea. .fav6rea
preotu harnicu este
d. Epis.oPo la Gherl'a'
si colespondinti'a
seu; si pJntru
"T'; c)^unu Dar' se t^,"-o t" Llrmeze in estrasu
Metlopolitului
l^.^-#i,", cu atatu i;;i.,-':i" i':;,: iffi:Xt; ii: cu laudat'a nunciatura, pentru de
a cun6sce si din ac6st'a
potemu respinge de .la promgt1"L:'* culagiulu si ti6nut'a
-^u
v"hnicultti nostt'u barbatu in aperarea
negatu' crr cAtu scimu
sericei n6stre ntce odata nu i-o-au baseric"a si pentru
:;#fiffi i; r.' ut"tlt"; ro m ane greco-catolice'
r3.Decemb' r864 Nr'
;^;;^il;t pt"otito''" nostrii si pentru a) Nunciatu''^ ;;;^;"1t Yi;"'"
si este si astadi: unu barbatu f6rte
-"
natiunea n6stra """f;J;tu-dt-"-"'"u -- semintie' BSlr\informata fit;;t, cum dice' I Prin
unu isvoru, u,to t"ai'ii' tf -- asia ,dic0ndu rlistinsu, scrte, J';t;;;
i-i Jtnt"lu se dicu urmat6t'e1e:
n6stla s'ar' fi cutropitu'
fora de care si u""iitl^ ti-t'"tiut't" acelu vecinicu Vierrna Nr' 83't
Cine nu tt"i'ig" ";"t ut potd neg6 cr'ri prin l; originalrr: 'Nunziatttra Apostolica cum occasione qtta
dies
fostu
adeveru: c) preotii ."Lt,rr;U au
antc
"i"i'", .fii Illustrissime e Rme D"t;;;'i"l;"'cos conferebam cum quodam prae-
pAna U^sericei cleru si natiunei inte- de rebus istius Provirii;;";;t;;;;tt Dominationc Ttra lllrrstrissima
sei au clatu ^t"--ti baseric'a si nationa- ;;
ligenti'a, care au t""l;;t;; si ^p"t"t" s' unire' in partea stantissimo .,iro, -tniio';";ld;;it
et Rma . . ' Dicebat.ir'"";i; ''i.'
qj"ta 1""- Domirratio in publicis
litatea de per-ttrune ?l- ;i;t "u ttit c)' si -nomi n" tY]'I 9"Y-t,tl:
n proprio
si astadi se inmultiesce si eohemeribus' Gazet a Transilvani ei :t]t;
cea mai mare s'au inmultitu si SLra Sa'ctitate rnrtam
ao
lilii#.-"'"u n's";titi'-t' lmperattre' et haec cotrventio innite-
cu.sdma casatoriti I ? apoi dara
se conserv6za prin pt""li *"i se-i dlmu de-o Graeco'catolicos non THJt''";-;;'"g,:,oJ pure Latinum Graeco-
pe acesti'a se-i p^'^tirnu' se-i uitamu'
collclhltnl
tur Concilio Tridentino, quod qua
a fiesce-c)rui'a de
-erte? . Dreptatl^," tt''t o asemenea lnlut'ra'
poftesce d6. catholici
ff:'il:"*?1":terea Tua Dominatio vocabatur' q.od lpsa
IJ^ tt.a"icu' nu va suferi consiliorum, aott'in"tiJ t]-utt"tu'n
societate. cunr iis conjuncta esset'
" Acest'a-i principiulu' - <lreptatea' * din care si ba- cui dicunt, a.g-" o"""tt;i*;;; i";t;;olubilitate
rnatrimorrii etiam
adjudicat'ea dere'- purumoue irrstitntrrm dis-
seric'a orientala, J';i tt' pu"'tttu intr-u ielotu vrednici' ex capite adulterii nln- t"t uisi mcrum
se se dee
"nt' cA acesteafiesce-care
gatoriiloru basericesci,
are darulu seu
iiri"i.,-pi.i"q=::""";ii*rtii;;i"'.%;i.-t'^',r:;:".'1133',;-.*
fie casatoliti s6u Jui, c) -
Ro"'"na sua'lre gotia
dela Domnedieu, unulu asia, 6ra altulu asia: plecutn ne l; 3.'*:;n ?:'J::'i#:;";;';-E;i"i^
clericorttm cuur laicis celebrare; cum
spune si santulu Pavelu apostolulu' rnoderari posse et Svioao' nec Rornam mittendos esse
iis denique, q"i "rt'to"t"itt"P;tti";;
Cu acestea atetandu-mi parinti6sc'a mea incredere
remanu scl.n
 *32
I. C) domnl'a-T'a ai publicattr in f6i'a publica 'Ga-
zet'a Transilvanieiu sub numele-ti plopriu, cA conventiunea
incl'reiata intre Maiestatea s'a Imperatulu si SAnti'a s'a pe
greco-catolici nu-i privesce, din motivulu c) ace'a s'ar' ra-
Ei*6 p. conciliulu Tridentinu, pe care greco-catolicii, -
c6 conciliu puru latinu, nu-lu primescu.
II. Ti ie imputa mai - incolo de crima' c) domni'a-
T'a esci in legatuia cu atari 6meni, . cari dicu: c) dog-
m'a despre a6solut'a nedesfacere a matrimoniului si din
punctulu adulteriului n'ar' fi decAtu una institutiune curatu
^disciplinaria,
in urmare c) pe greco-catolici nu i-ar' ob1ig6,
c) Te-ai insogitu cu atari insi, cari vglza autonomi'a ba-
sericei greco-iatolice intr'atAt'a, incAtu cugeta c) ace'a. si-
ar' potd conduce afacerile s'ale independentu de Baseric'a
RorRana si a ti6nd sin6de preotiesci mestecate cu laici; in
fine cu atali 6meni, cari ti6nu ci clericii rornAni se nu se
tramita nici la Pest'a nici la Rom'a, cd se se inficieze de
invetiaturile latinilolu, si cari pe preotii supusi si asculta-
tori Santului Scaunu i numesce cu dispretiu latinizatori
sdu papistasi ultramontani, necagindu-i in totu modulu.
In uima cere Nunciatur'a esplicari si dechiaratiune genuina.
Autoriulu incriminatu, dupa o introducere relativa, in
care 'si esprima mirarea: cumu 6menii sciu face si faurf si
din lucruri mai neinsemnate capitalu, s6u pe romAnesce
dicrindu, cum suntu in stare de a face din unu tidntiariu
armasaliu, respunde, si anume la celea d6ue puncte :
-
puntculu
t) La I. reproduc0ndu din articlulu incriminatu
pasagiuiu incepdndu dela: ,incAtu se ti6ne de ordi-
irea--ti6nerei sinddeloru etc.u pAna ,in care (con-
clusu din confel'inti'a Vieneza) inca nu otarira, c6 an-
tAiu se se ti6na sinodulu celu provincialu si nu-
mai apoi celea diecesan e'< continua' 2svfidemnu de
- - Nunziatur'a Apostolica
putant, ne doctrinis latinorum inficientur, qui clericos s Sedi ada-
mussim obedientes per conten-rptum Latinizatores vel Papalistas
ultramontanos appellint, eosqtle modis omnibus insectantur' Jam
vero cum vehementer optem Tuae Dominationis caracterem et no-
men intactum . . . permanere a quibuslibet maculis et naevis, hinc
Ipsam rogo ut supra allatis capitibus- explicationes mihi suppeditet
ac genuinam Ejus animi sensum declarationem
-33-
acelu escelentu barbatu, caLe me acusdza, c6 cAndu 'mi
atribu{i atari crime, se fi avutu bunatate a aduce la cuuos-
.i.,ti'^ Escelentiei V6stre si acelea fapte, cari eu cA Pro-
iopopo in Clusiu, le-amu sevdrsitu in folosulu: s' Uniri,
-
rli i-ar',it"tiei si a1u Guvernului sacru si si alu celui po-
liticuo....
2l La punctulu II. 'In contr'a incriminariloru din
acestu punctu' ce a potutu se le.iscoddsca numai o anima
reutati6ia, in curati'a conscientiei potu chiem6 de martore
numai pre Domnedieu pre .carele 'lu . rogu t9 -t:. proto-
martiru'Stefanu, c6 se nu-i impute (acusatoriului) peca-
tulu. Pentru ac6st'a f6rte asiu dori" ch se mi se deie oca-
,iur," rne pot6 confront, cu acel'a inaintea Escelentiei
VJrtr.,^ si d6ca ar' cufez| atari crime in fagia-mi nu .a le
prob5, ci numai a mi le ascrie cu frunte serina' m'asiu
!,rpun. de voia buna celoru mai severe censuri eclesiastice
dictande de s. Scaunu.u
De aci apoi 'si face martulisirea credintiei s'ale ne-
clintite catra invetiatur.ile adeverate ale s. baserici romane,
'si d) espfesiune semtieminteloru s'ale de aderint"ra, su-
purr.." si ascultale catra s. Scaunu Apostolicu si catra
tlaiestatea s'a. (Respunsulu e datatu din Blasiu, 19 De-
cemvrie r864.)
Dar' Nunciatur'a Apostolica neindestulita, - cu-m ?'
vede, cu esplicalile si declararile susu-atinse (cu. datulu
-
Vi..,i^ r Februariu 1865), i cere din nou esplicatiuni-la
p^tru pun"te specificate Si totu-odata si numerii din 'Ga-
i.i" f.^"rilvaniei" in cari s'a fostu publicatu articlulu in-
criminatu.x)
+) In originalu: Vienna nt' +'
Illustrissime et Rme Domine !
Etsi explicationes et declarationes .quas Tua Dominatio lllma
et Rma rlihi lumanissime dedit, in praevisis meis fuerint, dissimulare
;;;;; t;. possum. singularem o*nino consolationem ex eis coe-
earumque testimo-
pisse, cum ,.a"p.iiro scripto.consignatas
-ipsis
"".
'nirrn' ntn conjectura iect mihi potuerim Itaque
oculis .reddere
J.Uitt, meas gratiarum actiones Tuae Dominationi hac de re exhibeo'
Nitrii"-i"r., it omnis dubitationis occasio prorsus praecidatur' ego
 !

-34- -35-
Celea patru puncte suntu urmat6rele: II. C) sin6dele mestecate incAtu suntu numai o nas-
L C) invetiatur'a desple nedesfacerea casatoriei din cocire de a Calviniloru, si s'a compusu dupa principiile i

i.,urr.tulu adulteriului nu este de a se numer6

numai intre ficte ale demagogiei loru. suntu de a se consider6 de o
#,*d';";;;-Jis.,pli"ati, ci ace'a se ti€ne intr'adeveru si stricatiune, in urmare usulu si practisarea acelor'a este de
de dogrne, i,t tr*^tt ea obliga in unu asemenea a se impedec6 necum de a se frecuent6. 'i
1

"t'oo;" ritu' latini ori

l;;il ; ;;i;;t;licii fara deschilinii'e degreutatea UI. Ce ritulu si disciplin'a orientala instituita in modu I

de ana-
;;; [; ti ...ti din utrna nu-si atragu canonicu si intarita prin semnificatiuni chiare si lepetite 1

tema. de aprobatiune apostolica. . . . este de a se ti6n6, asia inse, .{

cA sub nume sdu pretestu de disciplina orientala se nu se

quo. fieri. potest'
rursus rogarem Tuam Dominationem ut breviori' ejus sen- strecure datini si mol'avuri furisiate, contrarii cledintiei si
et,
-utlit uti clici solet' categorice
;;;;;:;;.rvallo, pressius
praecipuis articulis' lt moravu[iloru bune.
sus aperire et exponere tup"t nonnullis i

'. .inoillatim super quatuor his sequentibus:

'" t"'^;; a"iit;tl IV. Ct unitatea baselicei este intemeiata in principa-
"' de indissolubilitate matrimonii etiarn ex ca- tulu fericitului Petru, si c) unde e Petru acolo e baseric'a,
articulos mere disciplinares recensenda'
pite adulterii norl .slt 'nter"
ao dogma pertineat' ex eaque proinde omnes prin urmare cu catedr''a Romana, pentru a ei mai mafe
sed vere et proprle obli- capetenia, de lipsa este se convina de pretotindenea t6te
sive Graeci-ritus, abscissc
i"ii..ri-i"",i- L"ttroli.i siv. t-'"tini, non innodentur' basericele particulari
;:;;;;--;;"-vis isti districtione anathematis
s' " "''t}. tl"*oi -svtt.a ; mi xtae, quatenus pu rumrutum:::^
!gl::i::f Canoniculu Negrutiu respunde cu datulu Blasiu,
sunt Calvinistarum, et ad commentitia eorum Demagogtae PrlnclPla
'adeoque ea- g Fauru 1865 - urmat6rele:
in meritulu lqcrului
.;;r;;i,.;;unt, haberi debeant tamquam corruptela'
La I. ,Sciu - securu c) asi'a s'a decisu in conciliulu
frequ.entari'
.rt"""*t"., praxis prohiberi nedttmorien"alis- canonice instituta ac Tridentinu, dar' si ace'a o sciu securu, cd decretulu acest'a,
IIl. Ouod ritus ac disciplina sig'ifi cationibus robo-
dir.rti;''it;;;"q".- np.tttlicie approbationis precum si cele-lalte ale numitului conciliu, la noi
rata sarcta tacta servanda sit, ita tamen' ut sub nomine seu la -
- greco-catolici, ba si la Romano catolici in Tlansilvani'a
disciplinae non sit-connivendum in usibus agen- nu s'au publicatu
5iii." ti..ar. lri iottt iriepserint' et 6dei bonisque moribus con-
"rr"r.","-.rientalis
trarie Altcum in archidieces'a n6stra nu sciu se se fi desfa-
"'"" reperiantur.
iil-'d;ol E..I"'itt unitas in BmicumPetri principatu soli data cutu vre-un'a casatoria din punctulu acest'a, nice se desface.u
i.i.t., iUi icclesia adeoque Cathedra Romana a b
sit, et
"ili us-.Principalitatem necesse sit conve- La II. ,C) si acei'a din credintiosii nostrii gr. cato-
p.] ,1 lici laici, cari intetiescu convocarea sin6delolu mestecate,
"i.-
nire omneS ".1undlque Ecclcsias particulares, qttae tamquam

partes a singulis in. solidutn tenelltur' nu suntu de parerea si mai puginu de convingerea, cA.
Unde consequrtur, omnes omnino- fideles' E'piscopos
praecipue d6ra laiciloru li-ar'' fi iertatu a se amestecA in pertractarea
observantia et- pietate Sedem
d;.t.iciiori officio tbligari omnimoda lucruriloru relative la cledinti'a si disciplin'a baseric6sca,
Anostolicam prosequendi, ejus rnandatis fideliter obtemperandi'
ac
curn eadem propa- ci numai singuru in pertractarea afaceriloru privit6re la or-
;5;;";;;;^'"atlu'"nai q'ie ad Comunionetn illud in ipsis regio- ganisatiunea si administlatiunea averiloru basericesci, la
pertinent ; inter
;;";J;;;"t"ot.ta"t .quae adolescentes Clerici
redicarea si conservarea scdleloru elementari, la dotatiunea
nibus non est levis -o.tnti, ut, si fieri potest'
n"-"-
--
Eccies.iasticis instituendi'
-ittantur disciplinis ei studiis ut mihi transmittat nume- docentiloru si la mai multe altele ce tientescu la pro-
no*; etiam Tuam Dominationem
inscriptae in quo rnovarea binelui basericescu si scolasticu precum si la a
,um iitrrri ephemeridis >Gazzetta transilvanica<
addtrctus' culturei poporului . . . . . Altcum ulme despre sin6dele mes-
ttr.ostat artiiulus in occupationetn crimenque
C""t.rum peculiari cunr existimatione -permaneo etc' tecate aflamu si in faptele apostoliloru : la alegerea epis-
M. Archiep. Athen. Nuntius Apost' m' p' copiloru si la pertractarea altolu afaceri mai moment6se
 36- -")37 -
l)entru baserica, - Precum s'a facutu si
unilea basericei Ma intr'atAt'a a inceputu a-lu stimi si pretiui si la
i',6rtr. gleco-catolice cu baselic a Romei in sinodulu mes- Vien'a, incAtu ace'a-si Nunciatura Apostolica, la z5 Juniu
-
tecatu din anulu 1699 r865, a scrisu Metropolitului Siulutiu in numele Pontifi-
La III. "'Nli-per:riitu a inform6 pe Escelenti'a V6stra: celui: ,c6 Episcopii sufragani, dupa determinatiunile con-
l,l
.e roi-gr.;o-catoiicii, cAndu ne ni:"1-.T aapeti disciplin'a cordatului, intrlunu actu s6u scris6re recomendat6re se-'si
baselicei olientali, nu intielegemu disciPlin'a baselicei orien- deie invoirea cA se fia denumitu de Episcopu la Gherl'a
iJi -oa.tne a ceiei schismalice, ' ' " ci a acelei'a care se in- densulu Joanu Negrutu.u 1) li
institutiunile basericei orientali catolice din acele 1t
;;;t;;;F Insa opiscopulu dela Oradea-mare Josifu Sziligyi pre-
ie*outi .anau si ac6st'a er5 in comuniune cu baseric'a
si
ca-
cum si episcopulu Dobra dela Lugosiu, aflandu de mai
;;iJt ; n"*.i sub principatulu Pontificeluisob6r'a tidnute ca-
Romanu'
de
bine a se intielege in obiectulu acest'a cu strainulu Hay-
rea e intemeiata pe .^,t6rttlt celoru siepte nald cardinalulu si archiepiscopulu rom. cat. dela Calocea,
urmat6re cA celu lugdu-
baserici, si pe celea aceloru decAtu cu capulu provinciei romAne gr. catolice, nu s'au
^-U.i.
,r.nau ai flolentinu . . . In acestu intielesu numai
am conce-
invoitu sub nici o conditiune in pers6n'a lui Negrutiu. -- Ba
;;;-.i incriminatu din'Gazet'a Transilvaniei'u si in anii r87o si rBTr pe cAndu totu ddnsulu a fostu
' L^ IV. Respunde c) ti6ne si clede totu ce si cum in
^.ti.1u1"
propusu in loculu primu totu pentru scaunulu episcopescu
punctulu acest'a a otaritu . conciliulu Floren'cinu'
rep-rodu-
Pontificelui
dela Gherl'a, contrarii sei cei neadormiti si neimpacati ll
ctrndu si decretulu respectivu despre primatulu resuscitara din nou la memorat'a Nunciatura vechile incri-
no-"nu in baserica. Apoi c) cum si-a conformatupeddnsulu Dom-
minari cu desamintitulu articlu din*uGazetau acusAndu-lu,
uigti dupa aceste principii, ptgy{tt de martoru cA., de si s'a justificatu si pulisatu Negrutiu, ace'a a lui
^
,,.Ji.u, si prou6.^ si la pr-otoc6lele inaltului. g:t"tnu-:l'1-l -
justificatiune e nedr6pta si neadeverata, pentru-c) d€nsulu
silvan6iru rle pe tempulu petlecerei s'ale in Clusiu'
la stlm a
ar'fi totu acel'a dupa cum a fostu deferitu in r864. Cape-
si v6di'a s'a inaintel suierioriloru sei, inaintea Inaltului - ajunge
tulu au fostu, cA nice de asta-data Negrutiu n'a potutu
M^i.st"tei s"ale cA si la popo.tllu..din^patria acolo, unde Clerulu si poporulu 'lu voi6 si dori6, c6 pre
;;;" ^lu totu-odata si numerii lespectivi din oGazet'a
8tc., si alatura unulu ce er6 din acelu ti6nutu, si prin urmare cunosce6
Transilvanieiu precum si traducerea autentica in limb'a
la-
mai bine impregiurarile de pe acolo. Asia a remasu in
tina a acelot''a, rogAndu-se c6 numai in intielesulu deli-
Blasiu pAna la m6rte, traindu retrasu si in linisce, dupa
neatu de d6nsulu se fia luatu' cum dice regele poetu Alesandri :
In urm'a acestui respunsu Nunciatur'a convingindu-se
rlesore ace'a, cir t6te inc|iminalile redicate asupr'a
can.
ll""{t*ft false,. si simple calumnii provenite
r1 Scris6rea are datulu Yien'a z5 Juniu 1865. Nr. f si cu-
deli 6meni "*,ureutatiosi si.numai
fara consciintia, -- se dechiara printle relativu la iucrr-rlu amintitu pasagiulu urmatoriu : > . . . . Mihi
declaratiunile' si convingerile multu
-tfri"*t," cu esplicarile, In in mandatis daturn est Vestrae Excellentiae nunciandi, oportere ut
maltlatatului in consciintia autoriu, rescriendu-i '' ' ' ' ad praescriptum, nornlamque lremoratae conventionis qtrantocyus
;;;;; acdst'a de pe numele D'-Tale s'a stersu et meliori quo potest fieri modo seu personaliter seu per litterras
Ipsa et alii Praelati de hoc negotio (nernpe provisionis sedis eppalis
ori-cemaculausi6ras6ususpitiunesiposied.i Armenopolitanae) conveniat, et proprium unusquisque suffragiurn . . .
;1_,l11l;rluittti'^ stim'a si increderea mea'u') non singillatim, sed simul et unius,acttts fere contextu submittat s.
1) Scris6rea are datulu Vien'a t7' Aprilu 1865' Nr -f si in Sedi super Admod. Rev. Domino Canonico Negrutius. . . . ad tnttntts
Episcopatus Armenopolitatti obeundum, proindeque dignus, qtri acl
pasagiulu relativu se dice : >' ' ' trac in re omni vel levio;i macula
aut
hanc rcm Suae Majestati comendetur.<
suspicione detersum no-.n Ejus sit, et omnimode tneae existima-
tionis fiduciaeque possessione maneat.< 3

L
 -38-
>C6, omulu ce fapte mari vis6za
Si scumpe suvenire de prin trecutu v€n6za,
Ci se-'si mingaie mintea de pr6st'a comedia,
Ce-o j6ca interesulu si trist'a misielia.<
Asia a fostu regretatulu canonicu Negrutiu ci per-
s6na baseric6sca dela inceputulu pAna la capetulu carierei s'ale
unu demnu barbatu, unu barbatu de cari rari aflamu
astadi in acestu tdmpu alu lingusirei, a fagiariei si a ca-
lumniarei.
c) Pe terenulu politicu nationalu.
Canoniculu Negrutiu, care precum amu vediutu a
crescutu in spiritu ro*anescu si a nutritu in anim'a
s'a aspiratiuni romane, c6 unulu carele ascultase, admi-
rase si se indulcise de prelegerile unoru profesori inve-
tiati cL Balnutiu, prelegeri asupr'a limbei, drepturiloru
si aspiratiuniloru drepte ale poporului romanu; elu 'care
a foslu de fagia la redactarea protestului energicu fa-
cutu prin capitululu episcopescu din Blasiu in contr'a
uneltiriloru de maghiarisare a limbei pAna si in ba-
seric'a romana; elu carele a luatu parte activa la t6te
migcarile si agitatiunile nationali d'inainte de r848., dr'
atunci a fostu martore celei mai imposante serbatori
nationali a poporului romanu, a auditu rOracluluu din
cAmpulu libertatiei si a participatu la juramentulu solemnu :
)cum cd ch Romanu va susti6nd totu-de-a-un'a
Natiunea n6stra romana pe cale dr6pta si legiu-
ita si o va ap er 6 cu t6te poterile in contr'a ori-
carui atacu si asupriri;ut) Negtutiu, - dupa unu
ast'feliu de trecutu, ajungdndu a fi membru in repre-
sentantiele comitatense- ale Clusiului si mai alesu ale Albei
inferiori pl'ecum si c6 deputatu in diet'a din Sibiiu desvdlta
- cei mai
o activitate t'ara, si nu-i mirare c)-'lu aflamu intre
lesoluti conducatori a Romaniloru. Interesulu viu ce-'lu
pottS fag\a de tdte causele romanesci,- iubirea cea invapa-
iata catrla poporulu romanur si zelulu neobositu de-a-lu
r) Istori'a Romaniloru din Daci'a sr:periora tom. Il. Pag 233,
de Papiu llarianu.
_3e_
ajut6 unde pote6,
si de-a-lu aper6 unde trebui6, _ dupa
.
cum jurasein ,cAmpulu libertatiei", er6 neadormitu i"_
tr'6nsulu.
- catra ne
Dovada suntu nenumeratele , p. t ,, ii
indreptate inteliginti'a din Blasiu ^
giuruu, dovada multele repiesentatiuni si remonstra_si
tiuni facute parte catla Comitetele comitatense ale numi-
teloru d6ue comitate, parte catra Inaltulu Guberniu resescu
ttansilvanea Av6ndu tdte lucr.arile s'ale a.
,,"_
tura, cAte au mai remasu si s'au potutu afl6,"rti_
-
semnatate
in_
si pentru posteritate, ne luimu voia a publicd
drn ele unele mai pe largu, 6r, altele numai in estrase
scurte-
r) In anulu r863., cd membru in representanti'a
comitatului Albei-inferi6re face in causia dotatiu_
nei functionariloru basericesci romani
urma_
t6rea repre se ntatiune
:
>Onoratu Comitetu Comitatense!
Domnilor-u Prdreveriti ! '
Infi'ascrisii lunctionari basericesci de arnbele .bnf"-
siuni romane din Comitatulu Albei-inferi6re. cu ace.a de
una parte deplina convingere, cA onoratuiu Comitetu a
acum mentionatuiui comitatu are din capulu locului prea_
bine cunoscuta starea cea deploraver.a materiala a preu_
tirnei romane din acdsta Patria cu tdte impregiurarile, si
de miseri'a provenit6re din lips'a trebuintidseloru me_
dil6ce spre o decenta si potrivita statului s'au subsistintia.
de alta parte cu
-ratu Comitetu av6nduace'a firma sperantia c). acel,a-si Ono_
cunoscute si serviciile ce preutimea
t'olnana de ambele confesiuni le face pentru Inaltulu Re_
gimu, si prd amat'a Patria intru prosperarea fericirei aces_
!ei'a, -. .nu va lipsi prea umilit'a ndstra rogal.e in numele
Preutimei romane din acestu comitatu. care credemu ci e
dr6pta si justa a-o incuviinti6 si incredintidndu-o a o aper6
cu t6ta recerut'a caldura si la locurile rnai inalte ina_
intAndu-o. a-i esoper6 dor-itulu efectu : ne luarnu libertate
ac6st';r plea umilita rogare a ni-o a$terne Onor.atului Comi-
tetu comitatensu spre ofici6sa petractare in urmatdreie :
J^*
 -40-
a) Prin legea urbariale din fi4617 articl' XV' $' r+'
s'a fostu deterilinatu : cA in acelea comune urbariali, unde
preotii si sc6lele n'au dotatiuni suficiente s6u co.ngru.a'-se
ii r. dee atAt'a pamentu, cAtu ar' face una sessiune urba-
riale si dupa $. t5t si pasiune, cAta se cuvine dupa o
-
sessiune.
- celu multu r jugeru; si asi6 :
6r' patent'a urbariale drn zt Juniu an. r854, nu atinge
cu nice unu cuvdntu dotatiunea preotiloru si a sc6leloru
comunali, mentionata in $-1u r4. a legei urbariali din t84617
ci numai $Ju 15 alu legei urbariali din anulu acum men-
tionatu 'lu stramuta in 5Ju 4r. alu Patentei urbariali din
1854., aci in acestu $. numai atAt'a determinAndu-se:
-preotii
-
c6 si docentii comunali se capete din pasiunea co-
muna atAt'a cAtu li se cuvine dupa posesiunea loru, -
sdu ddca acesti'a n'au posesiune s6u portiune cano-
nica, atdt'a cAtu se cuvine din ace'a-si pasiune s6u
terenu comunu unui jobagiu de rdndu dupa a s'a pose-
siune urbariala. Iniru icdst'l, pentru preotii si do-
- -
centii comunali de ambele confesiuni romane' cu totulu
trista pusetiune si stare a lucrului, ne luaramu liber-
tate a ne plAnge asupr'a unei asemenea mesuri cu atAt'a
mai virtuosu, c):
b) Preotii si docentii nostrii comunali de ambe con-
fesiunile romane in celea mai multe locuri n'au portiune
canonica in mesur'a si cuantitatea decisa prin legi, m6 pe
unele locuri n'au de locu canonica portiune'
c) De 6re-ce locurile de pasiune, cea mai male palte
s'au fostu ocupatu mai inainte prin domnii pamenteni, in-
cAtu cu ledicarea jobagiei de-abia ici c6lea a mai remasu
la unele comune cAte unu petecu de pamentu micu de pa-
siune, sdu terenu comunu' {1' si unde a mai remasu
comunu terenu s6u Pasiune:
- tiune si din acestu punctu de vedere, c) d6ca poftescu dom-
d) Acest'a venindu de nou a se imparti intre domnii
pamenteni si supusi in proportiunea posesiunei loru, nece
domnii pamentesci, nece tlibunalele urbariali, nece comu-
nele nu mai p6r'ta nice una grigia, c6 din acestea pasiuni'
sdu terene comune se se escinda mai antAiu canonic'a
poltiune pentru parochii locali, docenti si cantori, ci fora
.
- 1li-
nice o reflesiune spre acesti'a functionari basericesci le
impartiescu intre sene domnii pamentesci, si cu fostii mai
inainte jobagi, de unde de sene urm6za:
e) Ci din acestea locuri de pasiune, sdu terenu co-
munu, pe. unu fostu jobagiu inca de-abia se vlne cate tla-
f) Preotii si docentii nostri comunali in locu se capete
canonica. portiune adecuata dupa legile inainte de r848,
cari apriatu prescriu: c6, cu regularea terenuriloru comu-
nali, sdu comasarea hotareloru, sd se escinda mai antAiu
pentru preoti si docenti congrua de-abia capeta t/, sdu
multu unu jugeru din comunulu terenu sdu pasiune.
In acdsta mesura se vede a fi vediutu anomalia in-
su-si Inaltulu ministeriu de justitia, cAndu in 3r Maiu r859,
Nr. 13644, s'a induratu a esmite o ordinatiune, prin care
se demAnda Judecatoriiloru urbariali : cA pe calea pacei
se se esopereze pentru preclti' docenti si can-
tori portiuni canonice, si ldeca pentru preoti atAt'a
de mari, cAtu face una sessiune ilrbariala, 6ra pentru do-
centi si cantori pe diumetate; inse acdsta ordinatiune" po-
temu dice, ci, dupa cum amu observatu din esilcrin-
tia, - nu are -
nice unu efectu, din causa, ci prin pasa-
giulu din urma-i determinAndu-se, ci ,de nu se p6te face
face sd se ti6na de $$-ii 4r si 49 a Patentei urbariali;"
iA.,du lud..atoriile urbariali st6u cu ace'a ordinatiune ina-
inte, indemnAndu pe domnii pamenteni, c6 pe calea pacei
se dee congrua la preoti, docenti si cantori, acum men-
tionatii domni pamenteni, nu le i6u nice intr'una consi-
deratiune, batdr-cA:
g) Preotimea romana de ambele confesiuni merita cu
totu dreptulu in ac6sta privintia a fi luata in considera-
nii pamentesci,
-- ori de ce nationalitate si confesiune se
fia, de la -
preotime, c6 ace'a poporulu pastorirei ei in-
credintYatu se-'lu invetie si se-'lu abata dela fapte rele, mai
cu s6ma dela acelea, prin cari li-s'ar' face cev'a dauna
in posesiunea si averea loru, care detoria preotimea ndstra
si o si recun6sce si o implinesce cu t6ta scumpatatea, at'

-42-
fi lucru justu c6 si domnii pamenteni d'impreuna cu fostii
supusi se-si recundsca de a loru detoria a intinde la preotime
detuinti6sele midil6ce de cuvenit'a si decent'a statului seu
subsistentia , cL nu din lips'a acestor'a se fia silitu a-si
-
face serviciulu cu plAnsu, s6u, ce ar' fi mai dorerosu, a
deveni in pusetiuni de a nu-'si potd impleni missiunea
s'a dupa cerintia.
Din acestea pAna aci cu t6ta umilinti'a aduse mo-
mente, luAndu in consideratiune starea cea misera a
-
preotiloru, docentiloru si cantoriloru nostri, si din -ace'a
impregiurare obvenitdria, c) poporulu nostru, fiendy
."o.n, nu se afla in stare pe ai sei ministrii spiri-
tuali a-i-plati dupa cerintia, iuamu libertate cu t6ta
umilinti'a a ne rogS de Onoratulu Comitetu comitatensu,
c6: se binevoidsca acdst'a a n6stra prea umilita rogare a
o lu6 la ofici6sa pertractare in decursulu siedintieloru
acestui comitetu. si a o inaint6 si motiv6 din partea s'a
la locurile mai Inalte, cu ace'a din parte-i rugare' c6 intru
intielesulu legiloru inainte de r848, nu numai cu ocasiunea
regularei, s6ti a comasarei hotareloru comunali, dar' si cu
oc-asiunea impartirei pasYtrnatului comunu, adeca a terenu-
riloru comune unde se facu, si unde pAn'-aci sdu nice
unu picu, s6u inca nu intr6g'a canonica portiune este es-
cisa pentru preoti, docenti si cantori, mai inainte de t6te
sd se escinda pentru acesti'a canonica portiune adecuata.,
s6u congrua; apoi numai dupa-ce ac6st'a s'a escindatu, sd
se faca pasi la impartirea pasiuniloru comune intre domnii
pamentesci si supusi.
Alt'cum cu t6ta veneratiunea remAnemu
Ai Onoratului Comitetu comitatensu
Aiudu die z3 Martie 1863
preaplecati sierbi
(Urmdza subscrierile.)u
z) Din nenumeratele s'ale,Apeluti catra inteli-
ginti'a din Blasiu si giuru,u esmise in diferite t6m-
puri in cause nationali, eluce zelulu seu celu neobositu
si ochiulu celu neadormitu pentru prosperarea acelor'a.
i
I
;&
,i
--48-
Vomu estrage cAtev'a pasagia mai insemnate din cAte ni-
au venitu la mAna.
,Periculum est in mora,> netrecutu este nece-
sariu a se intielege inteleginti'a la olalta, dice d6nsulu,')
c) ce e de facutu spre salvarea dreptului si
on6rei nationali (in caus'a alegerei de deputatu in
cerculu respectivu, ce aveh se se ti6na in comun'a Vin-
gardu) me rogu cA dela conferinti'aac6s-
t'a nice unulu se nu se retraga, avCndu fie-care
asemenea detoria de a concurge cu sfatulu, ba
si cu fapt'a 1a promovarea binelui comunu alu
ptea-amatei n6stre natiuni, mai cu s6ma in
nesce impregiurari critice c6 si celea de fagia.o
Intr'altulu ,Lucrulu e de totulu momen-
tuosu, debue dara fie-care se participe la ac6sta
conferintia, lasAndu-si lucrurile private pe de
alta d ata, t6te 'si-au t6mpulu loru, acum
-
e tAmpulu -de a ne implini detori'acatra natiune.o2)
In conferinti'a ac6st'a s'a comlrusu si de aci s'a sus-
ternutu o representatiune la Inaltulu Guvernu regescu, in
care se plAngu Romanii din numitulu cercu electoralu in
contr'a nelegiuiriloru de totu feliulu. Guvernulu retramite cu
datulu zo Martie r866, petentiloru representatiunea spre
a-si susterne gravaminele in obiectulu alegerei comitetului
administrativu alu,Albei-inferi6re.u
In ,Apelulu< prin care conchiama neobositulu Ne-
grutiu din nou inteliginti'a la consvatuire, dice, dupa intro-
ducere: ,'Mi i6u libertate de a face atenta pre
on. Inteligintia la ace'a impregiurare' c) ddca
prin acelu actu de plAngere (r'epresentatiune) si-a
angajatu on 6reaatAtu inaintea acelui'a-si Inaltu
(Guvernu), cAtu si inaintea publicului, acum sd
se ingrigidsca a-si continuA lucrarile in caus'a
subversante (dlegere de deputatu), c5 nu cumv'a,
repasindu dela activitate, se-'si compromita
ondrea de o parte,6r'de alta parte se pericli-
teze si caus'a nationala......(( si mai josu: ,pentru
) Apelulu din t3 Martie I866.
) Apelulu din t5 Martie t866.

-14-
ctr infrascrisulu, pAna acum de si neautorisatu
de catra on. Inteligintia, numai singuru ve-
dI6ndu lasietatea inteligintiei, se fia cu
iertare disu! din anima inflacatata deaprive-
shi6: c6 nu- cumv'a binele comunu sd se peri-
Elit.r. a facutu initiativ'a, ce unele animi rele,
pline de pisma, o esplica si come nt6za de peri-
^cul6sa instituiiott.i .. unor'a barbati li este
incredintiata etc. u')
S) Nt mai puginu decAtu trei representatiuni a pusu
la caie in caus'a alegerei de deputatu in numitulu cercu
alu Vingardului, si atrr-e: d6ue catra >Inaltulu Guvernu
Regescu Transilvaneanuu, si un'a. catra Comitetulu cen-
traie pentru alegerile de deputati dietali in comitatulu
Albei-inferiori. Spre a pot6 apreti6 ti6nut'a si curagiulu
barbatescu alu-Romaniloru condusi de canoniculu Negru-
tiu, credemu c) va fi destulu a reproduce unele parti si
pasagia. numai din representatiunea indreptata catta:.
^--
^ -Inaltulu Guverniu, cu datulu t7 Martie l866'
Nr.75r3.
,Inaltu Regiu Guverniu !
In urm'a Prea-Inaltului Rescriptu, Regescu' din 25
Decemberu r865, escriendu-se alegeri n6ue de ablegati
dietali, si inca pentru una dieta in Pest'a, adeca afara din
patri'a n6stra auton6ma, si aceste pe bas'a articlului IL a
iegei din anulu 1848., I unei legi nu numai dauna-
tiTsa pentru Natiunea Romana pAna acum n,t-
privilegiata, dara si creata in t6mpulu celu d.e
irista "dncere aminte aanului r848: Romanii
preste totu, prin urmare si alegatorii_ romani subscrisi din
ierculu de alegere alu Vingardului, de si cu dispusetiunile
aceste a Prea-Inaltului Rescriptu, basate pe atari legi
din r848., pe cari noi nice-odata nu le-amu re-
cunoscutu de obligat6re si valide pentru noi.
nu amu potutu fi indestuliti, potendu-ne teme, si
nu fara fundamentu, c6 prin faptulu de alegere si de a tra-
rnite deputatii nostrii la diet'a din Pest'a, recunosctndu
') Apelu dto. Illasiu 3o Martie r866.
15_
legile din r848, vornu espune periclului drepturile-.nationali
cAicigate' in modu legiuitu in diet'a provinciale din Sibiiu
din iaO3,l4, si sanctionate solemnu de Maiestatea S'a Im-
peratulu, precum si autonomi'a Patriei n6stre. prin alegerea
si tramiteiea ablegatiloru Transilvani, si prin urmare- .si
a celoru romani, la o dieta afara din patria, -- totu-si din
indatinat'a supunete si ascultare de Maiesta-
tea S'a Imperatulu si din nisuinti'a sincera de a con-
tribul la impaca.ea relatiuniloru a Natiunilolu din Patria
prin descoperirea si spunerea loiala a pretensiuniloru s'ale
nationali, s'au resolvitu a lu6 parte la alegere de deputatu
cu t6ta diliginti'a.
Inse in" acestu pl'opusu alu nostru numai cu ad0nca
intristare anru trebuitu se aflamu, c) chiar' inceputulu ac-
tului de alegere, adeca inse-si conscrierile s'au facutu in
unu modu cAtu se p6te mai neindreptatitoriu pentru ma-
ioritatea Romaniloru, si cu deosebire a censualistiloru din
acestu cercu; de6ra-ce pre unele locuri au remasu celea
facute pentru diet'a din Clusiu eu pugina revisiune super-
ficiala de comunu numai in defav6rea si nedreptatirea
Romaniloru ; 6ra pre alte locuri, ce e dreptu se-facu-ra
-
de nou. inse in modu arbitrariu, si preste totu 6ra in defa-
v6rea si spre neindreptatirea Romaniloru, pentru-c)' " " ' '
multi censualisti, din a caroru libele de contributiune se
vede6 c) au censulu poftitu de lege, m6 inca intre 3o-4o
fl. v. a., nu se afl6u in protoc6lele comisiuniloru cit in-
dreptatiti la aleg€re.
Spre legitimarea si intregirea conscrieriloru acestoru
defectu6se s;au n.glesu de comunu toti pasii prescrisi prin
insttuctiune" gu'uerni^l. dato ro Januariu r866' Nr" 895'
si anumitu: sia neglesu cu totulu punctulu ro alu instluc-
tiunei preatinse, nJuestindu-se prin unele comune: loculu,
t€mpulu si modulu conscrieriloru factnde, mai departe
nefactndu-se cunoscute cualificatiunile tecerute pentru cei
indreptatiti a se inscrier precum nece tdmpulu inchielei
consclieriloru si loculu unde suntu de a se face reclama-
tiunile. In fine s'a negiesu prescrisele de su liter'a d' a
puntului rr. a instruciiunei, ne-espun€ndu-se spre vedere
publica listele celoru conscrisi, ch cei ce ar' fi voitu se
 -.{6-
reclame in interesulu seu, s6u in 'contt''a cuiv'a inscrisu pe
nedr-eptulu, sd se fi potutu folosi de acestu dreptu
Aci si insira apoi t6te uneltirile, si t6te nelegYuirile comise
\a ace'a alegere, dupa cari apoi continua:
usubcrisii, precAndu protestamu solemnu
si preste totu in contr'a ataroru alegeri, cali
atAtu de tar e vexaza poporulu, si-i caus6zatra'
padare,'espense si pierdere de tAmpu. dauna-
ii6s., si cari ne vatem a atdtu de evidente si
acelu puginu dreptu ce ni s'a concesu' si chiar'
si dem nit"t.a dE supusi credintiosi ai M. S.
Imperatului, protestamu in specialu si cu des-
chilinire in contr'a alegeriloru hotarite a se
repeti, cari repetindu-se dupa modalitatea si
compusetiunea comisiunei de mai inainte. nu
voru potd se fia pentru noi decAtu o nedrepta-
tire continuata si rePetita.
C6 inse se potemu 1u6 parte la alegerile ce se voru
repeti, si c5 resultatulu loru se p6ta fi deobligatoriu_ si
pentru noi, ne rogamu cu t6ta umilinti'a, c6 Inaltulu Gu-
vernu se dispuna:
a) Menirea locului de alegeri in centru sdu batdru
mai apr6pe de centrulu cercului de alegere, c6 precAtu se
p6te st si usioreze infagiosiarea toturoru indreptatitiloru la
alegere;
- b) CA terminulu alegeriloru sd se mai prelungidsca,
si anumitu pe atAtu t6mpu, incAtu conscrierile defectu6se
sd se p6ta indeplini dupa prescrisele puncteloru ro si rl,
Regiu Guvernu, incAtu se p6ta
lit. d, a instruciiunei In.
lu6 parte la alegere toti acei'a cari au cualificatiunile pof-
tite de legi;
c) C6 comisiunea alegat6ria sd se compuna in mem-
brji sei in dstu modu, incAtu se corespunda numerului ale-
gatoriloru romani, formAndu acei'a majoritate absoluta. S i
itrnttitu: in comisiune se intre Romani in nu-
meru corespundiatoriu, si individi in cari Ro-
manii au t6ta increderea;
d) Ci protocolulu votisantiloru si a afaceriloru sd se
duca a.utentitu, originalu si cu asemenea val6re in duplu si
-41 -
unulu dintre notari se fia ronlanu de incre-
dere, ambii inse sd aiba de conditiune neaPa-
rata cunoscinti'a esacta a aceloru trei limbi a
patriei (romana, germana si magiarar si a ortogra-
fiei acelor'a;
c) C6 eruirea voturiloru la scrutiniu sB se faca drn
ambe protoc6lele c5 egalu autentice.
Cari cereri preaumilite, destulu de intemeiate, impli-
nindu-ni-se vomu pot6 1u6 si noi parte la repetilea actului
de aleger-e, si ne promitemu cA. din t6te poterile vomu lu-
cr6 spie complanarea relatiuniloru de statu si nationali a
patriel n6stre, precAndu ddca nu vomu fi mAngaiati cu
implinirea cererei n6stre prea drepte si modeste, ne dechia-
ramu c) nu vomu particip6 Ia nimicu, si totu ce se va
face vomu considerA cA facutu cu forti'a de noi fora de
noi etc. o
Clasicu este si pasagiulu urmatoriu: -- uDechiaramu
solemnu, c) noi in consciinti'a, c) la alegerile trecute, de
si dispuse in moclu neindreptatitoriu pentlu noi Rorranii,
arnu reusitu cu maioritate absoluta de voturi pentru can-
didatulu nostru, reusit'e numai prin uneltiri nele-
giuite nu se recundsce. ne vomu ti6n6 de alesulu nos-
-
iru. si protestamu in contr'a repetirei alegeriloru, si \a
totu casulu pentru noi de deobligat6ria nu o recundscemu,
nici nu o vomu recun6sce.ut)
Cine nu aude in acestea proteste energice tonulu,
cine nu vede in ele curagiulu si tienut'a d6mna de unu
invetiacelu alu r-rernoritoriului Bat'nutiu, alu apostolului
celui mai mare a romanismului dinc6ce de Carpati ? Cine
nu va cun6sce intrdnsele pe inflacaratulu sustiitoliu si pe
neintimidatulu aperatoriu altt causei romane din Ciusiu,-
pe protopopulu .Negrutiu, a caLui casa devenise pentru ju-
nlmea romana, ln r 84B, sc61'a practica a deliberat ei asupr'a
drepturiloru si justeloru aspiratiuni ale poporului romanu?l
r) Representatitrnea catra Cornitetr-rlu centraln pentru alegerile
dc ablegati in comitatulu Albei-inferiori ddto. tslasiu, 4 Aprilu t866
Nru. 82.

d) Negrutiu c6 omu.privatu.
Nu este greu de combinatu si de dedusu din celea
pdna aci espuse cum au trebuitu se fia 'regretatulu cano-
nicu Negrutiu cA omu privatu. Unu individu, carele
-
c5 june a sciutu se-si cAscige intr'unu gradu mare respec-
tulu si simpati'a conscolariloru, iubirea si stim'a profe-
soriloru si a mai mariloru sei I carele cA barbatu pre-
lAnga insusirile caracterului seu schitiatu mai susu, prin
implinirea esemplaria a chiamarei s'ale, prin superioritatea
s'a spirituala, precum si preste totu prin ti6nut'a si fap-
tele s'ale pururea in consonantia cu celea mai sublime in-
terese ale basericei si ale natiunei romAne, a sciutu se-si
ataga atentiunea si se-si cAscige respectulu, stim'a si iu-
birea adeveratu familiara a unoru barbati cL archiereii:
Siulutiu, Erddlyi, ma si a nunciaturei romane dela Vien'a,
si s'a aretatu demnu a fi propusu la celea mai inalte
demnitati de episcopu si metropolitu; unu barbatu carele
au statu in cea mai viua si intima corespondintia cu cei
mai de frunte barbati ai ndmului romAnescu, dicu : unu
atare insu nu a potutu se fia si c6 ornu privatu decAtu
modelu in t6ta privinti'a. Ca protopopu in Clusiu er6 unu
-
adeveratu parinte a credintiosiloru, precum si alu studen-
tiloru romAni seraci, cari cu cetele 'si petrece6u in cas'a
si la mds'a lui, si dintre cari pe nenumerati i ajut5,
adesea cu celea din urma parale ale s'ale, spre a-si potd
cumper6 carti si vestminte, spre a-si pot6 solv{ didactru
etc. Ac6st'a o sciu si spunu scolarii sei, o sciu si o
spunu contempuranii sei: ori cine 'lu vede6, vorbi6 cu
d6nsulu si 'lu cunosced -trebui6 se-lu stirneze. se-lu res-
pecteze, 6st4-ss constatdza si episcopulu romano-cato-
-
licu lVlichailu Fogarasy dictndu in o corespondentia de
dato Vien'a 2r Febr. r865, ca ,opiniunea publica
amentesce totu-de-a-un'a cu feverentia numele ddnsului.o
I)ar' mai eclatantu vorbescu despre vi6,ti'a lui privata
nenumeratele declaratiuni si espresiuni de cea mai cordi-
ala intimitate ale neuitatului metropolitu Siulutiu. Asia,
se citamu unele. Afara de cele amentite mai susu
unde Metropolitulu- constata, ci Negrutiu e unu ce-
>
libe care face on6re celibatului si sustidne si apera
t
-45
disciplin'a si institutiunile basericei n6stre orientali in t6te
ramurile loru si de ace'a merita pretiuirea si incleclerea d€n-
1)
sului (a Metropolitului). " Cu alta ocasiune i scrie: ' . . ,Pro-
statu notitiae et profunda taciturnitate, si eu 'ti facu cunos-
cutu, ci de aci in septemAnta trecuta s'au substernutu candi-
datiunea la locurile mai inalte (p6te de canonicu I). Di Tatalu
nostru. ..') In alta scris6re: uF{ incredintiatu frate, cd celea
mie incredintiate le-ai incredintiatu si le vei incredintii unui
asia omu, care increderea loru in elu o scie pretiui, si tain'a
a-o vener6 de taina, de si d6ra aceste nu suntu taine
de celea primejdi6se, c) suntemu ambii amicii CArmuirei . ..
tainele n6stre suntu taine basericesci, cari inaintdza binele
ei si a clerului.u 3) Apoi cAndu se tract6, c5 la betrAne-
tiele si slabitiunea lui Siulutiu se i se puna unu archiereu
coajutoriu, asia i scrie canonicului Negrutiu: ,Secretu va
remAnd intre noi. Altmintrelea luAndu afara omulu dela
r848-r84g nu-i mai multu secretu. Dupa o epistola ca-
petata dela Pest'a, mai'nainte mi s'au facutu cunoscutu, c).
Ministrulu maghiaru si-ar'fi suqternutu Maiestatei s'ale ro-
garea pentru de a me admonii prin Pontificele romanu
si de a me delatur6, dAndu-mi-se unu coadjutore, pfe care
ei de locu vrdu se-lu propuna, cAtu va priml Maiestatea
S'a propusetiunea Ministrului, firesce cu restitutiunea Bta-
tului din 1848, si de coadjutoriu numai pe unu,individu
din r'848, p6te se propuna si se aplacideze. Ore Ma-
iestatea S'a propunerea ac6st'a primitu-o-au s6u ba ? in-
cunoscientiarea din Pest'a nu scie, si se indoiesce tare,
credi6ndu cA. nu o-ar' fi primitu; b6 si dice c) si unii
dintre Ministrii, dupa-ce ar' fi fostu intrebati, ar' fi dechia-
ratu, c) acestu actu ar' face mare sgomotu intre R<-rmani,
Ministrulu respectivu s'ar' fi declaratu, c) voru las6 in-
tr'atdt'a lucru. Inse lese nu lese, intemple-se . nu se
intemple,.. .. pe mine, care am fostu, si suntu
la t6te resolutu nu me sparie..... Ei de
voru pot6 si in statulu basericescu si politicescu voru
inghesui totu 6meni dela r 848., sdu pre acei'a, despre
cari au informatiuni, c) suntu cu s6mtiri de a le lui
1 if S.ris6rea cu datulu Blasiu 4 Maiu 1858. z.) Scris6rea cu
datulu z6lrn Apr. r859. 2) Scris6rea cu datulu Blasiu 6 Februariu t859.
 -50-
lB4B. Romanii cei de omenia voru fi delaturati I pAna
cAndu ?-scie Domnedieu ! .. In lume t6te suntu provisorii... r)
Ddca n'ar' fi fostu_ Negrutiu o minte tun-,;i"t^,1^;;;;i
o catu de acasa, dAndu prin acdst'a inimiciloru sei ocasiune
plina de celea rnai nobileldmtieminte si unu o_u
racteru de otielu in celea bune, nesmintitu ci nu
.u.^_
mite6 cu ddnsulu atAtu in afaceri de unu interesu
* ;;
prlfi.,
basericescu catu si in cerea private ra atat'a famiriarititel
EIU e16 f6rte - a fostu unulu dintle cei mai distinsi barbati, cari au in-
s,a, n u e r6 a m b i l,:l:::"j1t;j;ffi :";:;;:i::,1
d..1gntiAndu, invinovatindu si i".g;-;;;";;;
altii,.precurn inimicii sei au facutu I".".rrfl,.tu
si fara conscientia cu d6nsulul... pr.ecAndu f,
tB7o, e1A propusu in loculu primu la scaunulu .pi..;p;;;';i;
"nuiu
Gh:rlei, ori-cAtu'lu sfatuira amicii si barbatii ., pr."ti*.
inalta se mdrga la pest'a in pers6na, se_si Amble de ren;;:
nu-lu.qol:r^.Iiq-.6-din Blasiu. _,Nu_rny place ..__f r.rfi
rn eprstol'a drn 6 Noemvrie (r869), i scrie regretatulu Br.
Vasilie Popu 2),
.nu ai dreptu s. si"i cu mAni"le in siol]u.
trebue se te cd de ce
^migci, Dom-ni,a suntu mai buni "."i,"-".lri
asprreza _ alara
de T'a _ la episcopla, decAtu
Domni'a T'a? 'ti-este detoii'a a face pasi pe di"'"-;.rd
nu cu denunciatiunea artor'a, ci cu piesentarea meriteroru
D.-T'ale la locurile cuvenite; .- ce va urm6? e voi,a
Domnedieu! dar' D.-T'a trebue se-Ti faci detori,a. .;,-,;;i
lul
episcopatum desiderat, bonum. opus deside.rt,_' rn;g.^li.
I
.t,
dara, cu atAtu mai tare,.c). episcopulu de acum, metropo_
litulu Vancea a datu opiniune buna despre D._T,a...u
t: alta scris6re, ,) dupa_ce se plAnge Negrutiu: >cA.
_ ,
nu l se prea rmpare de sinceritatea 6meniloru, iA pieritu
credinti'a dintre dmenio .... i rescrie Br. popu, ,"..:-Di;;
n'ar' stric6 se vii la pest'a; vfna si c6rca, pentru_cA n,ai
dreptu, cAndu dici c) totu atAt'a ti_e; nu e asia, nu
e totu
atdt'a, nu numai c): ,qui desider.at episcopatum etc.,o
ci
cere si binele basericbi c6 cei destoinici s.-si .uprinJ"
- to-
culu, care li se cuvine-, se nu ascepte se_i iee' *ttii pr.
din'ainte, sdu se Ie cada mur'a in gura! s"pi.rti'r^u5ii
r) Scris6rea cu datu Valcele (Elc;patak)
2) Scris6rea dato Pest'a 8 in tt/, Juliu rg67.
Nov' ,S09. ,j'e".t,^'ir.
O"toi"r,t7r.
-51 -
Pre lAnga t6te acestea sfatuiri binevoitdre nu s'a tnig-
cA se p6ta triumf6 asupr'a-i.
e) Negrutiu in familia.
Cumc) regretatulu canonicu Negrutiu: c6 profesoru,
cA protopopu-parochu, c6 scriitoriu, c6 romanu intr'adeveru
frumsetiatu aceste patru decenii din urma a n6mului ro-
mAnu transilvanu, se constata din celea ce s'au insiratu
pdna aci in descrierea vietiei d6nsului; cu atAt'a inse inca
nu amu disu destulu, c)ci acestu demnu barbatu a mai
avutu si o alta insusire - frum6sa, care insusire I'au redi-
catu preste multi, si care in frum6s'a cununa a meriteloru
s'ale stralucesce c6 una p6tra scumpa, c5 una gema de
una va16re nepretiuita.... si acdst'aafostu: netiermu-
rit'a s'a iubire catra membrii familiei s'ale !
CAndu unu parinte se ingrigiesce de sustiEnerea si
crescerea prunciloru sei esiti din c6psele s'ale, cAndu pentru
ajungerea acestui scopu sacrifica totu ce numai i este cu
potintia face bine ! dar' acdst'a nu-i se p6te lu6 de
-
cev'a meritu deosebitu; c)ce elu si-a implinitu numai
un'a detorintia fir6sca. CAndu inse unu omu 'si sacrifica
t6te ale s'ale pentru:- frati, sorori, nepoti, nep6te, stra-
nepoti si stranep6te, precum au facutu neuitatulu canonicu
Negrutiu, acdst'a i se p6te cu totu dreptulu atribui de celu
mai mare, de celu mai frumosu meritu ce-si p6te numai
cAscig6 unu moritoriu.-Si intr'adeveru repausatulu a fostu:
celu mai bunu, celu mai caldurosu parinte aloru
sei, in acdsta privintia a fostu un a raritate,
unu -unicu in feliulu seul... Incepdndu dela stramu-
tarea s'a in calitaie de protopopu-parochu la Clusiu si
pAna si-a redatu bunulu si nobilulu seu sufletu in mA-
nile Creatoriului, cas'a ddnsului nu a fostu gdla nice-cAndu
de nepoti, nep6te, stranepoti si stranep6te, aci nu er6 nu-
mai unulu cAte unulu ci adese cAte 3-4 bi si B de-odata.
Inceputulu I'a facutu cu fiiulu sororei s'ale Anigc'a, (care
din urrna cA preutdsa veduva a locuitu cu fericitulu pAna
la incetarea d6nsului din vidtia,) cu Joanu, pe acestu alu
seu nepotu, dupa-ce i-au datu crescerea pregatit6re receruta
 _52_
t'n tlrrnrisrr la ncaclemi'a militara din Margburg si Vien'a
rr/rut, -- rloLel'e inse c) junele de cea mai-buna sperantia,
chiar" cllndu ave/r se fia promovatu de ofigiru, a incetatu din
viCua, si asia bunulu seu unchiu si parinte crescatoriu nu
a avutu parte de a potd ajunge implinirea sperarei,,ce si-a
fostu pusu in elu, ce'a-ce ar' fi meritatu-o pentru iubirea
ce i-au doveditu si pentru sacrificiele ce li-au adusu pentru
elu . . . . Nepotului acestui'a i-au urmatu apoi: Anii'a si
Grigorie, orfani remasi dupa fratele seu preotulu Nicolae;
cea de-antAiu crescuta, inzestrata si maritata dupa petru
Vlass'a demnulu de pia memoria protopopu-parochu alu
Indolului, ea a repausatu la inceputulu anutu;- alu doile a
fericitei s'ale casatorii, dr' cestu din urma Grigorie, se
afla asta.di c6 p_arochu in Sucuthardu. pe unu t6mpu
-
cu acesti'a se afl6 in Clusiu, in cas'a bunului unchiu, si
nepotulu d6nsului Niculae, fiiulu fratelui seu Simionu,
-
actualulu redactoru si propr-ietariu in Gherl'a, .i 1rr.^
-alti 5 nepoti, la olalta optu insi. StramutAndu-se - Clusiu
dela
c6 si canonicu la Blasiu i-au urmatu si nepotii, unulu
dupa altulu. Dintre acesti'a, voiu amentl nuurai pre acei'a,
cari se .afla inca in vidtia si 'mi sontu si mie tunoscuti.
Si anume : pe lAnga_redactorulu Niculae, fratii lui: Joanu
profesoru in Blasiu, Susan'a mar. Campianu protopopdsa in
Elisabetopole, Emilu doctoru de medicina si medicu in
Gherl'a, pre cari pre toti i-au crescutu bunulu loru unchiu
din midil6cele s'ale. Urm|za apoi: pruncii sororei s'ale
Susan'a preotdsa in Nasalu, si anume Emilu popu adi sub-
jude reg. in Alb'a-Juli'a si Anic'a mar. Filipanu adi pr.eot6sa
in Satulu-nou-sasescu,
mai departe: fetele fratelui seu
Partenie, fostu parochu- in Sucutardu si {etele unei'a dintre
acestea adi t6te bene asiediate s. a. s. a.
Nu s'a multiamitu dara numai cu crescerea si ajutorarea
nepotiloru si a nepdteloru, ci netiermurit'a s'a iubire s'a es-
tinsu totu cu asemenea ard6re si asupr'a stranepotiloru si
a stranep6teloru, a caroru numet-u inca este f6rte insem-
natu, pe cari inse a-i insir6 cu numele nu ni permite ca-
drulu Angustu alu unei biografii.
De acl se p6te usioru pricepe, c). pentru-ce fericitulu
Domnulu canonicu Negrutiu nu a lasatu, nu a potutu las6
-63-
capitale insemnate de bani.... Abia trag0ndu-si dela
sene a potutu se adune o sumulitia de 4zoo fl., din care a
facutu una fundatiune misala de zoo fl pentru a se sierbi la
baseric'a din satulu seu natalu cAte 6 s. liturghii in fie-care
anu la anumite dile; si alta fundatiune de 4ooo fl. pentru
a jutorarea scolarilorulipsiti de medil6ce, care fundatiune
s'a dispusu a se administr6 asia c6 in unu - tdmpu anumitu
se cr6sca la sum'a de 5o.ooo floreni, impartidndu-se si
-
pAna atunci din ea stipendii pAna la sum'a de z4o fl. pe anu,
6r' de-acdlea incolo se va pot6 imparti pe anu cAte z5oo-
PrelAnga.t6te acestea inse neuitatulu a moritu cA
3ooo fl.
-
unulu dintre cei mai bogati 6meni; pentru-c) in acei'a, pe
cari i-au crescutu, a lasatu dupa sene unu capitalu viu, unu ca-
pitalu plinu de vidtia, care va aduce fructe frum6se, fructe bene-
iuventate de Domnedieu basericei, sc6lei si natiunei romAne!...
*+(
Asia a fostu canoniculu Joanu Fekete Negrutiu c6
protopopu si profesoru, cA romAnu si ruda un u barbatu
demnu in fapta si in cuv6ntul-rPreste totu potu
dicfe c]u consciinti'a cea mai curata sufletdsca,o
malluplsesce insusi in notitiele s'ale scrise cu 'puginu
-inainte de a-lu coplesi b6l'a, care i si ciuntA. firulu vietiei,
,cA. in t6tavi6,ti'a mea am fostu intru t6te sin-
-ceru si dreptu, am Iucratu pentru natiune, cleru
si baserica, m'am silitu la toti a face bene, in-
cAtu potu dice cu cuviosulu Jobu: rPlans'am
preste totu nepotinciosulu, si vedi6ndu omu
in necasu am plAnsu, 4r' cAndu am asceptatu
bunatati, mi-au sositu mai multe reutati!<.-
CAndu unu moritoriu, dupa o vidtia lunga petrecuta
in o epoca atAtu de agitata, c6 regretatulu canonicu
Negrutiu, p6te face la capetulu cararei s'ale pamentesci cu
conscientia curata si liniscita o marturisire Q6 cea de susu.
urmatorii i potemu cu demnitate si cu dreptate strig6:
>Ferice celu ce spune, cindu carita se cob6re
In negrele morminte, I'ai sei buni cunoscuti
Aceste vorbe sinte: t'erice celu ce m6re
Cu fruntea 'ncununata de stima si v6rtuti. t)
1) Bolintineanu.
Anncxe.

i
lI
lt

,}
l+
i,l
I

I
!

fr
Cuventulu funebiale
lu inmormentarea, Canonicului trOANU fEfETE NEGBUTIU
rostitu
- ?rin I)r. Alesand"ru Gram'a, profesore d'e s. theologia, recibre
Vanceanu, asAssbtu coisist.,
conaibtului onbrariu etc'
libtoy'optu

oEta omulu !"

Joanu XIX. v. c. 5.

IJnu momentu mai multu decAtu tragicu, unu mo-

mentu de o seriositate sAnta, trista si estraordinaria este
momentulu acest'a pentru noi toti, cari ne-amu adunatu
aici in giurulu unei mari vieti stinse, cAtu coplesitu de
greutate; seriositatei acestei'a, fie-care.in ascunsu 'si siop-
t-esce s'ale: udta omululu' c6 si cum fie-care ar'
vol se^nimei
dica: omule, coron'a toturoru zidiriloru, unde este
poterea, unde tari'a, unde vidti'a, unde frumseti'a t'a? T6te,
i6t. s'au inchisu lumei acestei'a pentru totu-de-a-un'a in
spatiulu. celu angustu si intunecosu alu sicriului acestui'a'
drirr.r.. la elu l] vedi-te pre tine insu-ti in elu c6 intr'o
oglinda ! si cunoscfindu-ti trist'a si trecat6ri'a t'a figura, di
animei t'ale: anim'a mea, 6ta omulu!
Stimtilatiunea acdst'a'inse atAtu de seri6sa €ste pfea
amaia sufletirlui nostru, decAtu c6 s€ p6ta remAnd t6nipu
inrlelungatu in midiloculu €i, .c)ce asia este firea sufletului
-cAtu iiice dorerb prea lhulta, nice biicurie prea mare
nostru,
nu este in stare se le sup6rte, cA precindu un'a 'lu inndca,
cealalta 'lu nadusiesce. Amu suspinatu in sufletulu nostru'

I
 --58_
cAndu in fagi'a acestei mari vieti stinse, amu disu incetu
animei n6stre: dta omulu! Inse currindu dupa ace'a,
nepotendu remAnd t€mpu indelungatu fagia in fagia cu unu
memento atAtu de elocuentu alu caducitatei vietiei n6stre,
ne int6rcemu ptivirile 6ra-si spre lumea ac6st,a, ce atAt'a
ne insidla cu dulcetiele si frumsetiele ei, ce se amarescu si
se vescediescu asia de iute.
Si ce vedemu noi acumu ? 6re intorctrndu-ne dela
vidti'a acCst'a mare, inse stinsa, dra-si spre lume, potemu
noi scap6 de viersulu acel'a tristu, ce aiAtu de taie ni-a
facutu pre noi atenti Ia ace'a, cumc) cAtu de trecut6ria
este vi6ti'a n6stra cu t6te bunatatile lumesci, ce ne incun-
giura ? Nu numai cA. nu potemu scap6, fara viersulu acel'a
tristu ni striga acumu si cu mai mare taria: omule ddca
este dreptu, c) lumea ac6st'a este asia de mare, cAtu nu
este ochiu omenescu, care se-o p6ta vedd intr6ga; d6ca
este dreptu ace'a, cA lumea acdst'a este asia de- frum6sa
si minunata, cAtu profetulu uitAndu-se la ea rapitu de mirare,
nu a potutu dice alt'a decAtu: ,cAtu suntu de minunate
lucrurile t'ale D6mne, t6te intru intieleptiune le-ai
fzrcutu. ur) D6ca e dreptu si adeveratu, cA lumea acdit'a atAtu de
admirabila in marimea, si atAtu de minunata in frumseti,a ei,
,'rmai pentru noi pentru rjmeni este facuta; ddca e dreptu
si adeveratu, c) dupa-ce a ziditu Domnedieu t6te lucruiile
din lume, si uitAndu-se Ia ele a vediutu, cumci t6te suntu
bune, inse inca i lipsesce acel'a, care cu toiagulu mintei
s'ale se le domndsca pre t6te, din care ."us^ i. disu: ,se
facem-u omu dupa tipulu si asemenarea n6straoz)
c5 se domndsca preste t6te ! Ddca t6te aceste suntu ade-
verate, si nu me indoiescu, cumc) toti le tiBneti de ade-
verate, atunci cu dreptu cuvdntu se intrdba omulu: cum se
p6te ace'a, c) in t6ta lumea acdst'a este unu r6ndu asia
frumosu si asia demnu de miratu in t6te lucrurile, cAtu
t6te 'si urmdza cursulu loru neratacitu asia de regulatu
fara de a se abate in drdpt'a sdu in stdng'a, inainte s3u in-
dereptu, vi6ti'a omului inse, in care si-a pusu Domnedieu
tipulu si asemenarea s'a, curge asia neregulatu, acum in
1) Ps. ro3, 24, ,) Fac, I.,.26.
-
-59-
o parte, acum in alt'a, ch si valurile marei, cari acum se
rostogolescu si pravalescu dela apusu spre resaritu, acum
dela mddia-di spre m6dia-n6pte, dupa cum sufla v6ntulu ?
C), au vediut'a cinev'a vre-odata se resara s6rele la apusu
si se apuna la resaritu? De securu ci nu! Nu, clce de
Tooo de ani sdrele nu nu-si gresiesce cursulu seu. Resare
cAndu si unde se cuvine, si apune candu si unde se cuvine,
fara de a intArdi6 si a gresi nice baremi unu minutu, cAce
,s6rele si-a cunoscutu apusulu seu, pusa-i intu-
ner ecu si s'a facutu n6pte,<dice psalmistulu.tl 56-
-
rele vietiei n6stre inse ddca este iertatu a asemeni
vidti'a n6stra cea misera- cu s6rele la unii le apune,
cAndu resare, si auror'a demanetiei -li este totu odata si
murgitulu serei, cAtu pre dreptulu p6te intreb6 cu curiosulu
Jobu: umAnile t'ale D6mne m'au facutu si m'au
ziditu, si dupaace'a asia curtndu intorcfrndu-te
m'ai batutu.< 2) La altulu s6rele vietiei i apune in midi-
loculu dilei, si i cade r6u'a ce'a de s6ra, atunci cAndu s6rele
ardi6ndu mai tare, ar' trebui se-o usce, c6 se nu mai dicu
nimicu despre aceT'ala cari ldganulu celu - de-antAiu li este
mormAntulu. Si D6mne cAtu de pugini suntu acei'a, la cari
se le apuna s6rele tArdiu sdr'a cAndu e legea; si inca si atunci
nu li ,apune asia linu, cA s6rele'depre ceriu, care fara sgo-
motu se pldca numai frumosu dupa dealu si dispare, ci li
apune numai intre vaiete, suspine si doreri, sogii cei ne-
despartiti ai betranetieloru, c)ce: ,dilele omului 7o sdu
8o de ani, 6ra ce e mai multu decAtu acestea
necasu si dorere este,o3) dice intieleptulu imperatu
Davidu. Firulu de drba si fl6rea cAmpului fara a-i spune
nimene, -cresce, inverdiesce si infloresce la tdmpulu seu, si
in acel'a-si locu, unde a resaritu, se si vescediesce, cAtu
loculu nascerei i este si loculu morm6ntului. Care omu
inse p6te se scie inainte, cA 6re vescediseva cA fl6rea
dupa-ce si-a produsu fructulu seu, si 6re nu se va vescedl
atunci, cdndu ar' trebui se inflordsca? Care omu p6te se
scie inainte loculu, unde va mori, si despre cAti nu p6te
se dica classiculu poetu latinu :
>O nimium pelago confse coeloque sereno,
Nudus in ignota Palinure jacebis arena.<(
r) Ps. ro3, 19 si zo. t) Job. X. 8. s) Ps. 89, ro.
- -
il,
 _if,Q+ -61 -
Ma de multe-ori asia de iute se inv€rte r6t'a noro-
Se spuna drumurile cAti''au mofitu pre ele,:.e spu^na
se spuna'fidrele muntiloru si-a cului, cAtu celu ce ieri a potutu dice cu avutulu din sAnt'a
marea, pre cAti a inghititu,
"au
sfArticat,t, .. tputta cAmpurile de Evangelia: ,suflete alu mieu, bd, mAnca si te des-
oaduriloiu. pre cAti
'bataie, l^'cAte mii si mii de'6meni nu li-au fostu €le'pa- let67a! u') astadi 'lu audimu vaetAndu-se cu dreptulu-Jobu:
>pidra diu'a in carea m'am nascutu, si n6ptea
tulu de m6rte, se spuna intregu pamdntulu, pre cAti nu'a in carea s'a disu: conceputus'a! pentru-ce -nu
pri*itu elu in sdnuiu seu, dep-arti, departe de loculu unde am moritu in pAntece, si-dupa-ce am esitu din
au v.diutu mai antAiu lumin'a dllei si au resuflatu mai an- pAntece, de.L ttr.t am pieritu; pentru-ce m'a
tAiu aerulu vietiei, si apoi atunci, dar' numai atunci vornu iiCn,rtu maic'a pre genunche, si pentrl tt -tT
ved€, c) intregu pam€ntulu este cintirimulu celu mare'alu "acum dormindu a-si tac6, si
neamului omenescu.
suptu titiel. eil c)
in somnulu mieu m'asi odichnl!o2;
Dar' nu 'este de.stulu numai atAt'a, nu este 'destulu' Si inca si mai multu ! CAti 6rneni nu trebuescu se
c) cademu la pamdntu fara de nice o regula, cei rnti platdsca tributulu celu atAtu de amaru alu mortiei chiar'
multi in ,.u"r."tul., dioriloru, in deman6ti'a vietiei, mai Itunci cAndu dupa unu siru lungu de suferintie li se des-
pugini la midiloculu dilei, si numai de totu pugini in s6rra chide dej6 prospectulu la un'a uidtit littittita si unu veni-
ii.ti"i, cAtu cu dreptu cuvdntu potemu dice, c) m6rteain toriu placutu chiar' cA si corabieriulu celu nefericitu, care
chiar"cu atAt'a neindurare lovesce in celu tCneru c6 si ,r,, piere in vastulu marei, ci cAndu dupa multe nopti fara
celu betrAnu; nu este destulu c) pre unulu 'lu lovesce in
casa, pre altulu afara, pre pre altulu pre *o-.ru si linisce,'ladupa multe dile cu lipse si cu ostenele,
-pdteunulu in - apa, in t6ta in urma ajunge tiermuri, aturrci se impedeca- si cade in
,rr."irr; pre altulu unde mai puginu a cugetatu
potemu dice, clL omulu este numar ln unu mare si t. itt-n6.^, si cu elu totu venitoriulu celu frumosu,
vi6ti'a, cAtu dra-si
locu, mdrtea inse este pretotindenea. T6te aceste nu suntu la care atAtu de multu a fostu asudatu dispale cf,' unu Ie-
nomenu in aeru, c6 unu ftrlgeru in nori'
destulu, ci c5 neregularitatea se fia si mai mare, vi6ti'a Nu mai dicu nimicu, tristi ascultatori, depre ace'a, cum
n6stra atAtla este de" deosebita a unui'a de a' altiri'a, cAtu cei rei in lume tare desu se desfetdza' 6ra cei buni tare
i vine ornului se intrebe: Ddmne au pus'ai tu numaicii, o cale
desu plAngu si suferu, c6 si cum reulu ar'fi res lata pentru
vietiei n6stre, s6u d6ra lo, sdu loo, s6u rooo de sdu
bine si bi"nele pentru reu. - Numai dicu nemicu despre
dira ai'lasatu, c6 ursit'a cea 6rba se puna cale. vietiei
ace'a, cum ide'a mortiei, carea intre t6te fientiele vediute'
n6str€, >tu care si in mare ai pusu cal e, si in va- numai noi o avemu, este in stare se ni amardsca vidti'a
lurile ei carare n'eratacita.u') chiar' si atunci, cAndu amu avd totu binele, ce-lu p6te ofeti
Unuluint6tavi6ti'aluinucun6scedecAtuindestulire, lumea acdst'a. Numai dicu nemic'a despre ace'a, cu cAta
placere, desfetare,bucuria si prisosintia in t6te,cAtu farmecatu
amaratiune si de multe-ori cu cata suferinlia se despalte
de dulc6ti:a loru cu ingdmfare se intrdba: >ce am tre- sufletulu nostru de trupu >tantum est enim animi
btritu se facu sufle-tului mieu, si nu i-am facutu corporisque dulce consortiurn'u Nu mai dicu ne-
i"i?-z; Altulu decum se nasce'. pAna m6re, nu gusta de- ,lesp.. t6te aceste, c)ce si din aceste puEine, cAte
al" paharulu celu aharu alu lipsei, dorerei, intristarei' "1i.,,
mamu .drrau, v'ati potutu convinge, cd precAndu in intrdga
"at"
.,a suspinuiui si a suferintiei, cAtu curmatu sub sarcin'a,loru
lumea vedemu, cd domnesce o regula, o lege pre ca-rea o
'cea grea si apesatdria striga din ad€nculu'animei: odes-
lian" tOt., s6rele lun'a si stelele, tiu'a si n6ptea; 6rb'a si
iul,r-'re fia'D6mne, ia"su'fletulu mieu 1a tine!o3)
r) Prov. 8, 29. u) It. t) Imp. III. t9, ) Luc'a t2, rg. - r; Job. 3, 3 si tr urm'
- 5, 4. - 4,
 -63-
-62- pentru-ce t6te
ea si leeile ei nu ni potemu face' CAce dre
fi'nnrll'ir, pre atunci in vidti'a n6stra t6te se paru, cA suntu i,i.*n""t.aiute din lirme 'si urm|za cursulu lot'u asla rc-
intdlsr:, t6te se paru c) suntu fara regula, si supuse-negret' ;l^il. cAtu pre ,n;nrrtu potemu sci inainte chiar'si s6rcle
-.a"alt
ii.i*t,,i *i nein6urztei ursite, c5 si cum noi coron'a zidiriloru, 3i l"tt se intuneia ? Pentru-c) vi6ti'a lotu se gatit
lroi rlrtrntrit<lrii totuloru, noi tipulu si asemenarea lui Dom- i; ;;.^ ac6st'a? Pentru-ce inse vi6ti'a omului curgc asl;r
nerllctt irtln fi obiectulu celu mai urgisitu alu lui' I. t.."g"f"tu, cAtu "i.L at diu'a de mAne nu potemu sc(
Astu-fcliu standu lucrulu in fagi'a neregularitatei aces- id;; ;;;icu, c) 6re esistava, sdu va fi stinsa? Pentru-
ne intrebamu : D6mne ! ce pentru-c) in
tei'rr n vietici n6stle, pre dreptulu
-
este cu potintia, c6 1oi,
c) vi6ti'a n6stra ,ro .. g"t^ in lumea acdst'a;. tn:t.:t
ioir'tn pAt. se fia ac6st'a? 6re vidti'a ac6st'a noi vedemu numai sem6nti'a.' arborele
n.,',t'',i cari insu-si Fiiulu lui Domnedieu si-a versatu sdn- fructele suntu in cealalta lume; pentru-c) in lumea acest a
s. fimu obiectulu celu mai urgisitu alu lui? cele petttru ochi fara de nice o re-
vedemu numai tremurarile
' '1,',*. nu, tristi ascultatori! Acdst'a nu o potemu dice c6rdei, to.,,rrii" cele frum6se, tonurile cele
armoni6se'
"r.l*. l)omnedieu, despre care-dice. intieleptulu imperatu : ";i;;i; diu c6rdele *i$t"tt,:t^'^::
desprc i;;i; ;;i. plit. de melodie, ce le
rt6te le iubesci D6mne! cAte suntu, si ne- preste caprrlo nostru, si nu se audu si nu resuna decatu
rnci c'a nu ut'esci, din cAte le-ai facutu, cice
cum
voiesci si ar'potd in cealalta lume'
si iau
*i' pOte ff cev'a, ce tu nu cum La lur,rin'a credintiei acestei'a t6te se schimba
stA'cev'a, ce tu nu ai chiamatu!?ut) Si cum 1m3 si o *f, f^'V", .i in totutu
".tg"f disordinei' ce atAt a ne turbura'
orltc ntli presupune despre Domnedieu, c6 noi se-i fimu vedemu ordinea .i '" cea mai ,frum6sa' d6m1a . d9
|hiectultr celu mai ulgisitu, cAndu elu atAt'a ni-a iubitu, coron'a fapturiloru. Vi""tt tu-itt'a credintiei
acestei'a ins'asi
cltu si pre Iriiulu seu unulu nascutu I'a datu m6rtei pentru m6rtea cu fiorii .i-dtui"" numdii capetulu unei inchisori'
noi. Si viCti'a ndstra asia de neregulata cum ni se pare a"p,rn.r.. de pre umeri a unei sarcini 8*I-:t^lt*:?:::
,itru" ,tupu modulu peceperei n6stre, .Domnedieu a voitu Jiri ,uir.t" u.r.i .^r. ce cade, cadavrulu nostru se
pretace
nl t irrclieptat'o asla cum este, si ddca n6ue cu mintea in sementia, pamentulu ce ne acopere se pleface
il
n6ntra cea marginita ni se pare asia de neregulata, ^atunci de maica, ira sicriulu in luntrea ce. ne trece
la o llltt-:,"
atta vI-
,ii *".utu a faclt'o ac6st'a spre binele nostru, a facut'o iil","r^-";gti^ ^r.'^i,, despre care. dice s' Apostolu Paulu:
u.dnt'o, c{ ncli se vedemu si le ne convingemu,. c) vi6ti'a uc.) ochi de omu n'au vedYutu' urechi de omu
n/rrttt'rt tltt sc gata cu intrarea in mormentu, ci 6r'a morli.i ;:l;"";;;iiu si 1a anim'a omului n'au strabatutu
iiO.tr" .rstc 6ria nerscerei sple o alta vidtia fara capetu', C) ;J-;;."p;;"1" Domnedieu celoru ce-lu iubescu
e cu rtepotitturr, c/t lucrulile cele. de .puginu Ptt-fiul cari nu or'e elu:o') grt .ufl"ttto nostru plinu de credinti'a
ac6st'a
nt:itt rtlfti'tt lrtrrerni despre sine, cl esistu si ele in lume, se i;';;;;#.t ;;ri"to dt o ilarltate sAnta se inaltia ca-
niltn tdtc in Anrlllarca lrlru o regula asia de frum6sa' ce noi tra ceriu .a o p.,t" in aur'a primaverei cantandu: obi-
ntr (, pOtcnru ltrlrnir( destulu, si numai singuru vi6ti'a omului, necuventa suflete ttu -;"" pre Domnulu
si t6te cele din
mieu numele celu sAntu alu luil binecuventa
u orrirrlrri tt eittrti sttfletu nu-lu p6te pretiui lumea intrdga 'launtrulu su-
ne trtt niltrt ttici rt regula statornica si nice o lege necal- il;; .l; -i"r, pr. Domnult' si nu uit6 t6te binefacerile lui !

t:Atr, Nttttttti ontrttu sOnguru intre t6te fientiele vediute este binecuventa suflete ^lu *i.,, pre Domnulu, care i6rta t6te
tttnroritor.irr, Sirrguru vi6ti'a cea pamentdsca a omului este reutatile t'ale, care vinc{eca t6ie nepotintiele
t'ale' care mAn-
iii-"l,io irr,:"ptrtiiu unci alte vieti fara capetu' -Nu e dar' tue vi6ti'a t'a de pt'i'", care impfe t6te dorintiele t'ale de
|llifBt,r t,A rroi'vedl8rrrlu numai inceputulu ei, idea clara despre
r) I. Cor. II. 9.
r) lr, lZ, lz.
 -'64 -
brrnatati si care te incunundza cu gratia si cu indurari, si
te duce din marire in marire !- 1 -
In credintY'a acdst'a, ce atAtu de afundu schimba intr6ga
fagla cea trista a lumei acestei'a, precum cu pietate .p.ruriu
in Domnulu, dupa lungi si greli suferintie Repausaiulu in
Domnulu lasAndu in sicriulu acest'a spre a ,. d6 p"*..r_
tului totu ce a avutu mor-itoriu, pre bragiele .rrg".ilor,,
sboratu in sinurile Tatalui nostru celui cerescu. Si cAtev'a"
liniaminte numai din vi6ti'a lui cea prina de activitate si
de v6rtuti ne voru aret6, credu, atit,a cAtu potemu noi
judec6 c6 6meni marginiti, cA. pre candu noi versamu la-
cremi in .giurulu trupului seu celui recitu, pre atunci su_
fletulu lui a intratu dej6 in resplat'a si flricirea ace'a,
despre carea dice unu s. Parente, ci unu singuru picuru
din ea ar' fi in stare se indulcdsca totu am-arulu lumei
acestei'a.
. Repausatulu in -Domnulu Joanu Fekete Negrutiu Ca_
nonicu Lectoru alu Catedralei Metropolitane de -[lb'r.1oli',
fi nascutu in comun'a Sucutardu din Comitatulu Dolacei
in z7 Januariu tBrT la olalta inca cu unu frate gemenu
cu numele Vasiliu, care inse a moritu la trei seftemAni
dupa nascere. Parintele seu parochu gr. cat. in ace'a_si
comuna, c6 barbatu inteligentu si fora de ace'a migcatu de
aplicarile cele bune ale micului Joanu, la anulu iaz5 in
etat" de 8 ani 'lu duse la Clusiu, -unde absolvAndu cu "suc_
cesu eminentu sc6lele normali, treci la scdlele din Blasiu,
la cari si atunci c6 si astadi alergi tinerimea romAna in_
setata de sciintia din t6te pArtile, si aici 'si termin) stu_
diele gimnasiale, fiiosofice si teologice cu atAt'a succesu,
cu atAt'a multiumire a mai mariloiu si cu atAt'a indr.ep_
tatire. la sperantiele cele mai frum6se in venitoriu, cAiu
nemijlocitu dupa absolvarea loru sl ordinarea de preotu,
de pre banca ftr vrednicu a se sui pre catedra, si din dis_
cipulu a deveni magistru, propunendu incepdndu dela anulu
1817 ln.gimnasiulu nostru mai antAiu giamatic'a si apoi
fisic'a pAna la anulu 1847, cAndu c6 pre unu barbatu de_
j6, care dadil-se semnele cele mai evidenti de talentu, de
r) Ps. roz, I si urm.
__65_
zelt, de activitate de resemnatiune si de caracteru, pietate
si religiositate fericitulu Episcopu de atunci Joanu cAnduv'a
Lem6nyi 'lu-denumi de parochu si protopopu alu parochiei
si tractului Clusiului. Se spuna totu clerulu si poporulu
- Clusiului, care I'au cunoscutu pre
parochiei si alu tractului
adqrmitulu in Domnulu si cari 'si mai aducu aminte de
densulu, eine ere m4i respectatu, cine mai pretiuitu, si mai
pre, susu de t6te, cite mai iubitu c6 elu, cAtu la anulu
186z. fiindu alesu qanonicu cancelariu alu Catedralei Me.
tropolitane din Rlasiu si trebuindu acum a se desparti de
turm'4 s'a, cAndu si.a. luatu in s. baserica remasu bunu
de la, pgpotulu seu, n'a remasq o fagia neudata de lacremi
si intrdg'a parochia vediendu cA o parasesce, se s6mti6 ch o
naie, ce si-a,pierdutu conducator:iulu, c6 unu orfanu, ce si-a
pierdufu parentele. Unde te duci? Pentru-ce ne parasesci pa-
reltele nestru celu -bunu ? Ce va fi cu noi ? Ce vomu face noi
fora de tine ? i strig6u cu tqtii. C)ci ductndu-te tu, sera-
cii 'si pierdu ajuforiulu, veduve.le 'si pierdu spriginitoriulu,
asupritii mangaitoriulu, tinerimea conducatoriulu si intrdga
comunitatea politiqa a Clusiului fora deosebire de limba
si, credintia 'si pierde in tine esemplariulu celu, mai fru-
mpsu.de umanitate si filanfropia!- Si cum se nu fia graitu
poporulu ast'feliu, candu in tempulu de r5.ani, cAtu a func-
tiqnatu elu c6 pastQriu, cas'a lui a fostu asilulu toturoru
celqfu ce pl.Angu, 6ra, elu pastoriu, parente, mangaitoriu,
sfatqitqriu si ajutatoriu toturoru celoru asupriti si necagiti.
Ma, proyedinti'a domnedie6sca a volitu, c6 elu se fia pa-
rentele poporului seu chiar' si in tempurile cele migcate
si grele din rB4B, candu a trebuitu se sufere f6rte multu
aperAndu-si poporulu seu, care inca suferi6 c6 si elu, asia
cAtu si elu in midiloculu suferintieloru s'ale si ale poporu-
lui seu a potutu dice cu s. Apostolu Paulu: ,cA. eu m'am
restignitu lumei si lumea mie.u
Indata-ce inse la anulu 186z s'a asiediatu in Blasiu
ocupAndu-si postulu celu nou de canonicu, numai decAtu
a fostu recunoscutu de mai marii sei c6 unu,barbatu, care
este in stare a desfasiur6 zelu si activitate pre diverse te-
renuri, si inca in t6te spre cea mai deplina multiumire si
satisfactiune a toturoru. Din care causa curfindu dupa
sosirea s'a in Rlasiu ft numitu Secletariu Metropolitanu
l:
l$
 - 66';.: ..
si carionicu a fericitulu Metropoiitu de
aducere amihte h,fl. .langa @
siulutiu, de protopopu alu giasiutui a. bi-
rectoru alu institului preparandialu,- alu sc6leloru
si a celei de fetitie, prisiedinte alu comisiunei ""r*Ji
s"olas-
tice si.Inspectoru alu toturoru sc6leloru ai" er"rridi..";;,
de cari t6te numai atunci a abdisu, c6ndu poi..ii.l nri."
iricepura a-: i-se plec6 spre apunere curmate ii ostenite de
lucrulu ge.ly. greu si indblungatu.
- caute
vulu archidiecesanu si alu cilorualalte
ori si
dicasteri. "in.l"r"rri
ain Blasiu
si se va mir6'de atdt,a activitate in un,a singur" ;6ti.;;
ornu; cbtu de s'a implinitu vre-odata la .inlu;"] ta
elu de securu c) s'a implinitu dis'a latin'tui: "tunci
ai.,
si'ne linea.. "".rtrt
cine ar'mai cugetd inse, cumc) in midiloculu unei acti-
vitati atatu de multifarie si incordate in oficiele, l.-,
".
portatu, i-a^3ai potutu reman6 tempu si pentru aJvitate
literaria ? si totusi asia s'a intemplatu . irlutu lui pentru
inaintarea binelui basericei si a natiunei a fostu atftu de
mar'e,'catu 6rele libere, ce i le las6u oficiele cele mutte si
grele; le-a intrebuintiatu spre implerea lacuneloru literarie
ale poporului nostru. Asdferiu fostu celu d.-";;ti;
"iu " in limb'a ungurlrl";
ce a scrisu >Gramatic'a limbei romane*
care in scurtu t6mpu a vediutu patru editiuni. Blu"a fostu
celu de-antaiu care'a scrisu Aritme[ica pentru sc6lele popor"i.
romane. si totu asemene catechismu,istoria uimi""l.f au"-
dariu cu litere latine pentru acele-si sc6le, de ."ri ;; ;;;_
re5atu atatu de rnultu ii pre cari le-a imbragisiai; ;" atdtta
caldura pAna la mdrte.
: Ma si'vi6tiia civila si terenulu celu spinosu si .puginu
muliumltoriu alu politicei a aflatu in elu'cultivatoriulu sl
gradinariulu celu de o diligintia raraprintre moritori,- cace
la anulu 1847 fil numitu- di! partea cesaro-regescutui gu-
vernu transilvanu reviso-riu alu cartiloru romArie; h rf6s
t'"F:u-. deputatu alu cercurui Gilbu ra cliet'a provinciari
din. sibiiu, si.totu in acelu anu abregatu alu cons'iliului im-,
perialu din vien'a, in cari credintio-su tronului si oatriei
si.zelosu. aperatoriu alu basericei si alu natiunei, J" a.-
plina o-nfr9 a percursu si calea cea grea, ce i s'a'deschisu
prin oficiele aceste n6ue cari qi' nu*"i . eie singure fara de
dtde poftescu o abnegatiune eroica.
- 67-
- ,6*, tristi ascultatoii, nu ar., fi v6rtutile aceste publice
de-ajunsu pentru ori si.cine, i6 intre -oritori-..-i
reze nemorirea, 6ra inaintea tronului cerescu se-lq".."o- faca,
c6!'c'fruntea rD6mne
,. deschisa se p6ta dice: 5 talanti
Fi-"i.3"tt1, 6L* am agonisitn str ei aiti , S ,e_
*-;j ti!'?i
Iirse v0rtudle lui private sl casnice nu suntu intru nemicu
mai puginu stralucite c6 cele publice. si dre pre carea din
:, .se* amiotescu? Si 6re nu voiu gresi amintindu
:,'imrffi.B 'si:lerniti€irdu pre artral 6*** J..*;
^hint.*.udef'a fllu
',zeihdu, ru':.€arr,c€rc6 cas'a Domnului implorandu
'dnfto.i.t'sl, binecuv*ntaie "prcste osterieleli s'ale c6 sem6-
natoriulu-prestb-sem€naturile s'ale? catu la pascile cele din
urma, la cari a mai potutu esl afara din casa, neaiutAn_
dulu poterile spre a potd concelebr6, in diori de di de abia
migcAndu-se lotusi a luatu: parte la ceremoni'a cea "fru;
mdsa a inviarei Domnului cantandu marire si lauda 'lui
christosu celui inviatu din morti, c6-si cum ar' fi voitu a
dlce: nomnedieulu ! accst'a este pentru ultim'a 6m,
cI mai- laudu inviareamieu t'a p{e pam6ntu, s-i cAndu o voiu
mai laud6, atunci o voiu laud6 la olalia cu santii rr
dngerii in locasi-urile t'ale cele ceresci vedidndu glorira "u
t'a fagia in.fagia!? Nu voiu mai amintf nemicu E *pre,
v6rtutea acdst'i, ci -voiu trece la alt,a, ce este inca si mai
rara printre moritori
De 8r de ani esista capitululu acest'a, si in intervaluiu
acest'a lungu cu greu va fi- fostu sicriulu unui canonicu
incungiuratu de atati'a nepoti, si inca toti croscuti de d6il-
sulu, cum vedemu incungiuratu sicriulu adormitului in Dom-
nulu, care consangeniloru sei nu li-a fostu numai frate s6u
unchiu, consang6nu sdu afinu, ci adeveratu parinte. c6,tu
in midiloculu loru chiar' cd si unu parinte i.r' fi p"trt"
dlce: ndta eu si pruncii, cari mi i-a datul riiie
Dornnulu!* Nu este un'a singura chiamare de i;
"idtia,
carea se nu fi crescutu nepoti de ai sei. La altariulu Dorn-
nului a crescutu. preot!,. pre catedra a crescutu profesori,
in armata ostasi, in vidti'a statului judecatori, in grigit
trupureloru a crescutu medici, in vidti'a cetatiendica"'r
crescutu maiestrii, st in cea rurala economi, c tu nlllenrlu,
I {Jr.ii,ilrri,,l{tt

celoru crescuti de d6nsulu se urca la' 3o, dra noi pre drep-
tulu potemu dice despre elu, ci de-si ^fara familia totusi
a crescutu copii cAtu si ro parinti de familie'
Si lucru de miratu ! Pre lAnga t6te aceste si pre
straini pre toti fara deosebire i-a imbragisiatu cu iubire si
nu li intindeimdn'a, de numai spre a-i ajut6! Se .!Pu1a
lir".il cei multi lipsiti de midil6ie, se spuna serbcii din
Clusiu si din Blasiu si depre aire, cari l'au cunoscutu, se
.d;; veduvele, se spuna ialetorii, se. spuna strainii, decua'
.in"u'a vre-odata nemAngaiatu din cas'a lui, cAtu
"iit.,
dreptu cuv6ntu potemu dice, cII binefacerea si ajutarea i-a
io.i,, ,rutr.-entulu si pAnea de t6te dilele, aerulu fara . de
.;; pote6 trai, lumin'a fara de care vi6ti'a i s'ar' fi
";
.tin.". -- boti cari i'au cunoscutu' voru fi de securu de
;.;;" cu mine, c) ddca ar' fi fostu se aldga intre a i-set
lu6 vi6ti1a, s6u a pierde posibilitatea de a face bine, atunc
bine s6u a morl!
-; n t"tp"rr..rt D6ronei s6u aaface
impartitu totu seraciloru'
Ma d6nsulu' care in vidtia
neootiloru si tineriloru lipsiti de midil6ce, nice la m6rte nu
ri-I-"it"tu de ei, ci totu ce a avutu, a lasatu acestor'au,.in-
fiintiAndu pre lAnga ace'a si o fundatiune de 4ooo flt ";
olntro stipendie l"a tenerimea studi6sa, ce se p6te activL
cu inceputulu anului scolasticu mai de-apr6pe'
Pentru ace'a cutezu a dice, c) este raru mori'toriulu
a..l'a, .^r. ,. inchida in sicriulu seu atAte simpatii cd ador"
securu la diu'a judecatei din
-itutu in Domnulu' care deva dice celoru de-a drdpt'a:
;;;" cAndu MAntuitoriulu
,Veniti benecuventatii Parintelui mieu, de
m'o.sceniti imper ati'a carea e gatita vdue dela
int"tneiarea lumei, cA flamendu am fostu si m'ati
satu ratu, golu am f ostu si m'ati imbracatu' mol'-
Ln."u si m'iti cercetatul< nu va avd lipsa.se lespunda:
,l>Otttne clindu te-am vediutu flam6ndu si te-am
,*tutittu, g<llu si te-am imbracatu, bolnavu-.si
te-arn cercetatu?< nll va av6 dicu lipsa se .dica
.t',ui,it*t* aceste, cz\ci voru vorb{ pentru d6nsulu seracii'cei
trrutii, i-a snturatu, golii cei multi, ce i-a imbracatu'
""
niiiilr,rtii cei rnulti ce, ila cercetatu, asupritii cei multi, .ce
i-i rr',l1,,H,,iutrt, sl toti cei ce in o vidtia de 7r de ani s'au
impartualtu in bincfacerile lui.
-69-
Si 6ta barbatulu acest'a incununatu cu atAte merite,
infrumsetiatu cu atAte vdrtuti si deplAnsu de o asia mul-
time de 6meni, barbatulu acest'a astadi nu mai este' Su-
fletulu lui s'a dusu la Domnedieu, trupulu lui se gata se
intre in pamentu, _- 5uvqnilulu lui inse va remAn6 cu noi
totu-de-a-un'a, si nice negur'a departarei, nice valurile tem-
pului nu voru fi in stare a-lu sterge din anim'a toturoru
celoru ce I'au cunoscutu.
Inainte de a plec6 inse pre drumulu depre car-e pAna la
inviarea mortiloru nu mai este re'nt6rcere reculegtndu-si inca
odata poterile st6rse de suferintie, prin slabele inele cuvinte,
se adres6za mai pre urma cu unu cuvdntu de remasu
bunu catra acei'a, cu cari a petrecutu la olalta in vi6tia'
si in sPeci
Plinu de o adfinca reverintia se itnt6rce mai antaiu
catra Escellenti'a S'a Prea Santitulu Domnu Metropolitu
Dr. -Joanu Vancea de But6s'a si dice :
"Escellenti'a
V6stra! De 19 ani servescu la altariulu
Domnului coasistAndu Escellentiei V6stre! De 19 ani am
fostu totu-de-a-un'a gat'a cu puginele rniele poteri a usiur6
sarcin'a cea grea de-pre umelii Escellentiei V6stte ! - As-
cultarea si stiprrnerea canonica fagia cu Escellenti'a V6stra
mi-a jacutu totu-de-a-un'a la anima c5 lumin'a ochiloru'
Ai6ncu am s€mtitu dorerea, c) in anii cei din urma
-apesatu greu de suferintiele morbului mieu, nu V'am -11i
pit"t" pirr" It dispusetiune puginele miele poteri' . Nobi-
iii"t." inimei Escellentiei V6stre inse credu, cA me v6 scusA
pentru acdst'a, c)ci nu lips'a de -l'o1l!it, ci nepotinti'a..a
io.t., .^,rr'". Inse ddca atunci, cAndu V'am potutu ajut6, din
debilitate omen6sca sdu din nebagare de s6ma V'am gresitu
s6u V'am amaritu vre-odata, .^*tettd"-Ve pentru uitim'a
6ra saniit'a dr6pta, Ve rogu, c6 se rne iertati, si se bine-
cuvAntati remasitiele mieli pamdntesci, c5 se se int6rca
dupa voi'a lui Domnedieu 6rasi in pam6ntu, din cale -a
fosiu luatu, asecurAndu-Ve totu-de-odata, c) in mine . de
astadi incoio veti av6 nu mai multu la altariulu Domr-rului'
ci inaintea tronului Lui celui prea inaltu unu rogatoriu
neincetatu !
Se adres6za apoi catra Prea Veneratulu Capitu-I" M-t-
tropolitanu .u .u,rint.l. : z6 de ani am fostn treml;r'u altr
 -70-
venerandei acestei corporatiuni. Multi dintre consogii miei au
palasitu lumea inca inainte de mine, si dta astadi trebue se
Ve parasescu si eu. La olalta am servitu la altariulu
Domnului, la olalta am- ajutatu pre archipastoriulu nostru
cu consiiiulu si cu fapt'a in guvernarea provinciei acestei'a
atAtu de estinse. In unu contactu atAtu de intimu mi-a
fostu cu nepotintia p6te a nu ve fi vatematu vre-odata. De
s'a int6mplatu ac6st'a, atunci fiti securi, c) nu s'a intdm-
platu decAtu din slabitiune omendsca, la carea toti stntemu
supusi. Rogu-ve se me iertati c6 pre unu frate, ce va
iubitu si va stimatu, si in rogatiunile v6stre nu ve uitati
a Ve aduce aminte de mine.
Se int6rce apoi cu viersulu innecatu de suspine catra
iubit'a s'a sofa Ddmn'a veduva preotdsa An'a Dulogu nas-
cuta Fekete Negrutiu si dice : Multu iubit'a mea sora I
Ce ar' fi fostu de mine in anii- cesti din urma, anii sufe-
rintieloru miele, ddca nu te aveAm pre tine ? --- Ce ar' fi
fostu de mine in morbulu celu greu si indelungatu, ddca
tu nu er'6i lAnga mine ? Tu ai fostu unu adeveratu mar-
tiru. lAnga mine, cAtu nu- sciu 6re a cui suferintia a fostu
mal grea, a mea a celui morbosu, s6u a t'a, care m'ai gfi-
gitu pre mine ! 4r de ani ai fostu tu angerulu pazitoriu
alu vietiei si casei miele, si ti-ai espusu si vidti'a t'a pentru
mine ! Cu ce-ti voiu resplat{ tie ? In lumea acdst'a nice
nu-ti rnai potu resplati, c}.ci eu acumu me ducu din ea.
'Ti voiu resplati inse in ce'alalta lume, unde in continuu
voiu ro96 pre Domnedieu, c6 se-ti resplatdsca elu oste-
nelele t'ale cele multe pentru mine; si de ti-am gresitu vre-
odata mai cu sdma in suferintiele miele, te rogu, se ierti
pre fratele teu, dra nepotiloru miei celoru multi, ce i-am
crescutu la olalta cu tine, te rogu se le fi si de aci incolo
mama adeverata. Remasu bunu pentru ultim'a 6ra, multu
iubit'a mea sora!
Remasu bunu ! iubitulu mieu frate Simeonu si iubit'a
mea sora Susana, cari de si nu a-ti fostu lAnga mine, to-
tusi a-ti luatu parte in anima Ia suferintiele miele !
Remasu bunu iubitii miei nepoti, Nicolae Fekete
Negrutiu preotu archidiecesanu si asessoru alu Consisto-
riului Gherlanu, Susan'a CAmpianu nascuta Fekete Negrutiu
-71 -
cu sogiulu seu Stefanu CAmpianu paroclru si protopopu alu
Rlisabetopolei, Joanu Fekete Negrutiu professoru iu sogi'a
s'a Le<-rntin'a Cristianu, Dr. Emilu F'ekete Negrutiu medlcu
practicu cu sogi'a s'a Otili'a Puscariu, Josifu Fekete Negrutiu
cu sogfa s'a, Emiliu Popu subjude regiu cu sogi'a s'a,
Anna Filipanu n. Popu cu sogiulu seu, si voi toti iei'alalti
multimedenepotisinep6te scenirea mea se Ve
fla iubirea lui Domnedieu si a neamului vostru!
Aduceti-ve amente de mine in r-ogatiunile vdstre, grigiti in
lips'a mea de mam'a vdstra, sor'a mea Ann'a si Ve-iubiti
unulu pre altulu, cum v'am iubitu si eu pre voi !
Remasu bunu Multu onoratu Corpu profesor.alu dela
tdte institutele de invetiamentu din Blasiu !
Remasu bunu Cleru si poporu alu tractului Clusiului,
si poporulu mieu credintiosu din parochi,a Clusiu, in mi-
diloculu caror'a mi-am petrecutu cea mai frum6sa parte a
vietiei si cari si acum, prin cAte o cununa depusa pi" osa-
mintele mele, v'ati aretatu iubirea fagia de *in.. rip..s..r-
tAndu-ve inca prin doi barbati prea demni vechiulu mieu
M.agnificulu dornnu Ladislau -
Vajda secretariu gu-
1mic.u_
bernialu in pensiune si zelosulu preotu bn. domnu Vasi-
liu Podoba, caror'a prin acdst'a Vi si aducu ad6nc'a mea
multiumita.
Remasu bunu Prea-Vener.atu Capitulu Bpiscopescu de
Gherl'a, care din iubire si stima m'ai alesu de Asessoru
alu Consistoriului Gherlanu, si acumu ai participatu la in-
mormentalea mea prin membrulu teu celu mai iubitu
Reverendissimulu domnu Canonicu Vasiliu Popu, in t€mpu
de cercare patronu marinimosu alu familiei miele.
Remasu bunu locuitori ai acestui opidu, la cari usi'a
mea V'a fostu deschisa totu-de-a-un'a I
Remasu bunu seraci, lipsiti, asupr-iti, straini si cale-
toli din t6te anghiurile tierei, cari a-ti fostu mangaiati si
adapostiti la cas'a mea !
Remasu bunu intregu stimatu publicu adunatu la ce-
remoni'a acdst'a trista a inmormentarei miele !
Darulu Domnului Nostru Isusu Christosu si iubirea
lui Domnedieu Tatalu si impartasirea Spiritului SAntu se
fia cu voi cu toti. Aminu
--$"$tr€"fp-*-
 '.. r' l,r'.'r Inmom0ntarea canoniculul
, - '-'
.foann Fekete lYeErutin,
(Eetrasn. +)

Scirea trista cumcil Canoniculu Joanu Fekete Negrutiu a re-

pausatu la z 6re n6ptea, se respandi-cd fulgerulu in di6rile dilei de
4, Decemvre a. c.; si inca nu apuctr a se face bene diua cindu
ogfad? locuintiei d6nsului se implt de o multime de 6meni, din
t6te..classele si de t6te strlrile, ciri alergari acolo spre a sd con-
vinge in pers6na cA 6re intru-adeveru se se fi stinsu o vi6tia atitu
de alun6.tta in fapte maretie, nobile si gener6je; si la departare
unulu,ifieearele rosti6 cuvinte: de benecuventare- a amentirei aceluila
ce >;hultulbine a facutu citu a traitu.<<
. Trupulu defunbtului er6 asiediatu pre unu catafalcu imbracatu :!
irt nggro ip,,pnr; sicriu de rnetalu bogatu ornatu. Pre sicriu eriu ,r,: t
depuse mai multe cununi, dreptu semnu de iubire,' stima si recu- -, r;1\i

noscintia {in partea celoru mii de-apr6pe ai . repausatului. Dintre

acestea antbntimu pe urmat6riele, a caroru inscriptiuni ni-au succesu :li
a ni le insemn6, esi6 in graba: ,"1
;,7
,,.;... r,;,.rGan6nicului Joanq F.,.Negrutiu Neuitatului seu fostu {,1

lr ;.':. prolopopU< Clerulu si poporulu rominu din Tractulu Clusiului.

' r..r ,, ..;:li)1 +/rz,;r888.
- '.:i
T
,.1

j '' i '-I
/"i:.j "'l-' a, ,lCanonicului Joa*u *'. Negrutiu. Neobositului si zelosului I
seu. fosq parinte sufletescu.< - Inteliginti'a si poporulu rominu
I
':. . .tll
ri,
din Cluslu-
. 3. >Tristu debitu de recunoscintia neuitatului mieu patriotu,
. ,:'.:
i
profesoru si canonicu. Jganu F. Negrutiu 41t2. rS88.(
- O dedica
1
' .,ij
Ba'siliu Hossu protopopulu Muresiului.
.
:,1
,.-1]

4" >Muftu iu6itirtui mieu frate Joanu F. Negrutiu canonicu. ,,il

4l t2. t888.<< - Annia F. Negrutiu m. Dulogu preot6sa veduva.

ri
.t;i
din neamu in neamu.<< tll
'. I
(Ac6sta cununa ste depusu din partea Cancelariei Negrutiu in numele Familiei Negruiiu.) 1.

- i'.i * parinte . crescatoriu.<

6 >ilrleuitatului nostru unchiu
Nepotii recunoscatori.
7, >Preaiubitului nostrd . unchiu-mosiu - Joanu F'. Negrutiu
canonicu 4/I2 I888.<
- Stranepotii
Clementin'a, Emiliu; Srlvi'a,
si stranepiriele: Elen'a, l,Jnitia,
Susan'a, Niculif'a, si Otili'a.
:

', t) lasamu Ee rumg4e aicl numai in unu scirrtu estrasu deseilerea inmorm€ntarei
Can, J. F. Negrutiu-- omiti€ndu tote acelea cari in o fornra ori. in alt'a stau dlsu
la
dcspre dEnsulu rirai srisu in Biografita lui ori.,in Cuventulu'funbbralu rostitu inmorr
m6ntarea d€nsului. :
Eil,itorulw,

n. 't
 _76_
-74-
Firulu electricu si celea d6ue anuntiuri funebrale (unulu din unde dupa terminarea rogatiuniloru. prescrise, remasitiele pamen-
partea Capitulului metropolitanu, si altulu din partea Cance- tesci ale canonicului Negrutiu s'au depusu spre repausu eternu. Er,
lariei Negrutiu) dusesera scirea trista in t6te partile, si asii
deji noi fie-carele aruucAndu cite o mina de tierina pre cosciugulu ce
pe linga fratii repausatului si
numerulu frumosu de nepoti si ne- inchidei" in s6ne osamintele prea demnului defunctu rre depaitaramu
p6te, pre cari i-au cresc,utu dinsulu ci unu adeveratu parinte, mai dicirndu:
veniri\ si altii o multime din mari departari, spre a di ultim'a on6re Fia-i tierin'a usi6ra si amentirea eternu-bene-
iubitului loru confrate, neobositului si zelosului loru fostu protopopu si cu ve ntata!
parinte sufletescu, neuitatului loru fostu profesoru, prea bunului La 5 6re s6r'a
s'au intr'unitu la pom6na preste 6o pers6ne.
lorir consang6nu, arnicu, patronu si benefacatoriu. Totu atunci s'au distribuitu bani, pine si vinu la mai binJ de roo
Diu'a de 5 Decembre a fostu o di de doliu pentru opidulu seraci si cersitori; cici generosulu si marinimosulu defunctu nu si-a uitatu
nostru intregu. Desi implinirea actului funebralu er6 defipta pre nici in momentulu despartirei s'ale de cele pamentesci, de mul-
z 6re dupa am.,- cu t6te acestea inca dela t 6ra a inceputu a se timea seraciloru, cari pAna cindu er6 in vr6tia 'lu insogid.u preto-
-
aduni toti din t6te partile orasiului si din satele invecinate, asi6 tindenea, de cite ori numai esii de-acasa contindu securu li aju-
inc6.tu pela r11, cas'a si curtea defunctului er5ru indesuite de mul- toriulu si spriginulu lui.
Opidulu nostru de multu n'au avutu in midiloculu seu unu
timea, ce dorid. se-i faca ultim'a on6re
- asistindu la acestu duiosu actu.
Semnalulu de aduoare s'a datu la z 6re, cindu apoi junimea barbatu asi6. de amicabilu, generosu si marinimosu, iubitu si stimatu
studi6sa dela t6te lnstitutele de invetiamentu din locu se insirA, de toti: dar' apoi nici n'a vediutu de multu o inmorm€ntare asi6.
si formA unu cordonu - dela cas'a mortului pina la catedral'a de frum6sa si impunat6ria, cumu a fostu ac6st'a a canonicului
metropolitana. Negrutiu
Fiindu acum t6te gat'a, conductulu funebralu se pusd in miE- Diecimi de nepoti pre cari v'a crescutu, si sutimi de teneri
care. Clerulu teneru si Chorulu vocalu merge6 inainte, inmediatu pre cari v'a adapostitu; preoti si invetiatori pre cari v'a spriginitu
urm6.u preotii imbracati in ornatu negru, apoi sicriulu portatu de si aperatu cu multa barbatia; orfani _si veduve, seraci si cersitori
6 teologi si incungiuratu de alti 6, ce duceiu cununile si de z4 pre cari va ajutoratu si mangaiatu rogati-ve pentru repausulu
tineri studenti ce duce6u cite o faclia mare. sufletului parintelui, spriginitoriului si- aperatoriului vostru !
l)upa sicriu urm6u consangenii, delegatii, amicii repausatului
si apoi o multime imrnensa de cleru, inteligintia si tierani. Blasiu in 6 Decembre 1888.
Dela cas'a mortului conductulu funebralu mersd prin midilo- Unu blasdanu.
culu piatiei de-a dreptulu la Catedral'a Metropolitana unde Esce-
lentissimulu Domnu Metropolitu Dr. Joanu Vancea indeplini actulu
funebralu asistatu de rz preoti rcanonici si profesori).
Er5. unu ce impunatoriu a ved6 curn Capulu provinciei me-
tropolitane in fruntea consiliariloru sei indeplinesce cu multa pietate
ultim'a detorintia fagia de unulu dintre cei mai activi si consclen-
tiosi consiliari ai sei.
Nu mai puqinu impunatoriu era a ved6 in giurulu sicriului aco-
peritu de cununi, pe linga fratii repausatului o parte mare dintre
nepotii ce-i crescuse dinsulu.
Chorulu vocalu sub conducerea arnbiioru profesori esecuti cu
t6ta punctuositatea cantarile funebrale.
Terminindu-se actulu funebralu Clarissimulu l)omnu Dr. AIe-
sandru Gram'a profesoru de s teologia si rectorulu seminariului
Vanceanu, rosti de pre amvonu cu rar'a-i oratoria o cuv€ntare fu-
nebrala f6rte frum6sa si petrundiet6ria. (Vedi-o mai susu.)
Dupa terminarea acestei'a, chorulu vocalu intoni ci.ntarea in-
datinata >In veci amentirea lui !<; si apoi conductulu funebralu in
ordinea de mai inainte porni spre cemeteriulu basericei parochiale,