Academia de Studii Economice din Bucureşti

Facultatea de Business şi Turism

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI
TURISTIC AL JUDEȚULUI CLUJ

Coancă Oana-Ștefania

Popazu George-Daniel

Niculescu Ioana-Emilia

Grupa 339, an II, seria B, BT

 CUPRINS

PARTEA I: INFORMAȚII GENERALE DESPRE JUDEȚ

1. Localizarea și caracteristicile zonei: așezare geografică, nivel de

dezvoltare economico-socială (PIB, populația ocupată, cifra de afaceri a
întreprinderilor, rată șomaj), căi de acces
2. Prezentarea resurselor naturale (relief, climă, hidrografie, faună, floră, arii
protejate)
3. Prezentarea resurselor antropice (obiective de arheologie și istorie,
evenimente, tradiții și obiceiuri, gastronomia locală, artă și arhitectură
populară)

PARTEA II: ANALIZA ECHIPAMENTELOR EXISTENTE

4. Cazare, Alimentație, Agrement, Tratament

5. Analiza circulației turistice și previziunea evoluției viitoare

PARTEA III

6. Formele de turism practicate în județ (montan, litoral, balnear, de afaceri,

cultural, religios)
7. Conceperea și organizarea unei tabere școlare

PARTEA IV

8. Preocupări de dezvoltare locală a turismului (proiecte derulate, investiții,

strategii)
9. Analiza comparativă a unei stațiuni turistice din județ cu o stațiune la
nivel internațional (resurse naturale și resurse antropice, echipamente
 turistice, asemănări și deosebiri, exemple de tarife practicate, modalități
de promovare)

PARTEA V

10. Analiza SWOT a județului

11. Soluții de valorificare a potențialului turistic
12. Stema turistică a județului
 PARTEA I: INFORMAȚII GENERALE DESPRE JUDEȚ

1. Localizarea și caracteristicile zonei: așezare geografică, nivel de

dezvoltare economico-socială (PIB, populația ocupată, cifra de afaceri a
întreprinderilor, rată șomaj), căi de acces

 Așezare geografică
Cluj-Napoca, Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian este municipiul de reședință
al județului Cluj, Transilvania, România. Pe plan geografic, se află la distanțe aproximativ
egale de București (458 kilometri), Budapesta (460 km) și Belgrad (464 km). Situat pe
valea râului Someșul Mic, orașul este considerat capitala neoficială sau inima regiunii
istorice Transilvania. Din 1790 până în 1848 și din 1861 până în 1867 a fost capitala oficială
a Marelui Principat al Transilvaniei. Se întinde pe o suprafață de 6674 km 2 desfășurată în
zona de contact a trei unități naturale reprezentative: Munții Apuseni, Podișul Someșan și
Câmpia Transilvaniei și se învecinează la nord-est cu județele Maramureș și Bistrița-Năsăud,
la est cu județul Mureș, la sud cu județul Alba, iar la vest cu județele Bihor și Sălaj.

 Nivel de dezvoltare economico-socială (PIB, populația ocupată, cifra de

afaceri a întreprinderilor, rată șomaj)

PIB: 36021,7 mil lei

RATA ȘOMAJULUI: 1,3%
POPULAȚIA OCUPATĂ: 732.267 locuitori
CIFRA DE AFACERI A ÎNTREPRINDERILOR: 60,7 miliarde lei (13.8
mld euro)

 Căi de acces
Județul Cluj reprezintă unul dintre cele mai importante noduri de comunicație din
România. Căile de acces rutiere constă în 2447 km de drumuri publice din care 342 km
drumuri europene și naționale. Un rol important îl au drumurile europene E60 (Viena –
Budapesta – Oradea - Cluj Napoca – București), E81 (Berehove - Satu Mare – Zalău – Cluj
Napoca – București), E576 (Cluj-Napoca – Dej), E58 (Cluj-Napoca - Dej – Bistrița - Baia
Mare - Vatra Dornei) și drumul național DN1.
Județul este traversat de 259 km de cale ferată (122 km de linie electrificată), care
asigură conexiuni feroviare directe cu toate orașele principale din România. Principalele rute:
300 București - Brașov - Sighișoara - Teiuș - Cluj - Oradea - Budapesta - Viena;  Suceava -
Bistrița - Dej - Cluj; Dej - Baia Mare).
Cluj-Napoca dispune de un aeroport internațional care asigură legături aeriene prin
curse interne și internaționale. Aeroportul atinge anual un trafic de aproximativ 250.000 de
pasageri, dintre care două treimi pe cursele internaționale.

2. Prezentarea resurselor naturale (relief, climă, hidrografie, faună, floră, arii

protejate)

 Relief
Județul Cluj are o suprafață de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României.
Județul este unul de podiș și de munte. Munţii, circa un sfert (24%) din suprafața județului,
situaţi în partea de sud-vest, fac parte din grupa Munţilor Apuseni, având o mare
complexitate din punct de vedere geologic. Aceştia sunt reprezentaţi de masivele Vlădeasa
(1 842 m) şi Muntele Mare (1 826 m), precum şi de Munţii Gilăului, respectiv extremitatea
nordică a Munţilor Trascăului. Zona deluroasă cuprinde partea sud-estică a Podişului
Someşan, pe cea nord-vestică a Câmpiei Transilvaniei, precum şi masivul Feleacului. Restul
suprafeței este format în proporție de 76% din dealuri și văi ale  Podișului
Someșan și Câmpiei Transilvaniei. Câmpiile lipsesc în totalitate, acestea fiind suplinite de
luncile râurilor Someş şi Arieş.

 Climă
Clima Clujului este temperat-continentală, cu ușoare influențe oceanice, însă fiind un
oraș situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile și precipitațiile pot fi diferite de la
cartier la cartier. Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este de 8,2°C, iar media
precipitațiilor este de 557 mm. Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârșitul lunii
aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt,
în general, lipsite de viscole.
Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de –34,2°C pe data de 23
ianuarie 1963, temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe 11 februarie 1929 (–
32°C) sau 13 ianuarie 1985 (–26°C). Temperatura maximă absolută a fost înregistrată pe data
de 25 august 2012 (38,5°C), precedentul record fiind de 38°C (24 iulie 2007). În medie, cea
mai caldă lună este august, în timp ce cea mai rece este ianuarie. În ultimii ani, se observă
faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub –15°C și
cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de
zile tropicale (în care maxima depășește 30°C).
Media precipitațiilor anuale atinge 557 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (85,9
mm), iar cea mai uscată, februarie (23,3 mm). Furtunile de vară însoțite de descărcări
electrice sunt frecvente, direcția lor predominantă fiind vest-est, acestea desprinzându-se de
pe Munții Gilău și având intensitatea maximă în cartierele vestice ale orașului.

 Hidrografie
Rețeaua hidrografică este reprezentată de râuri, lacuri și ape subterane. Râurile
principale sunt: Someșul Mic, Arieșul și Crișul Repede. Lacurile naturale sunt puține și de
importanță secundară ca utilitate economică, dar interesante ca geneză și valoare științifică,
două dintre ele fiind declarate rezervații naturale: Lacul Știucii  și Lacul Legii. Lacurile
antropo-saline (născute prin inundarea cu apa a unor vechi ocne părăsite) se caracterizează
prin adâncimi mari și prin calități terapeutice ale apelor cu salinitate foarte ridicată. Printre
cele mai importante se numără complexele lacustre de la Turda, Cojocna, Sic și Ocna
Dejului. Categoria cea mai reprezentativă că dimensiune și importanță o constituie lacurile de
acumulare ale amenajărilor hidroenergetice în spațiul montan: Gilău, Someșul Cald,  Tarnița,
Fântânele și Drăgan.

 Floră
Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite
plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două
rezervații botanice cunoscute - Fânațele Clujului și Rezervația Valea Morii.
Datorită particularităților reliefului, vegetația este variată și urmărește treptele de relief.
Astfel, pe cuprinsul județului se identifică trei etape, diferențiate în funcție de climat și de
orientarea culmilor. Etajul subalpin cuprinde în general culmile înalte de peste 1550 m din
masivele Vlădeasa și Muntele Mare, cu ierni lungi și veri scurte. Pajiștile sunt acoperite cu
diferite elemente floristice. Astfel, elementele predominante sunt: iarba stâncilor, iarba
vântului. Etajul forestier este reprezentat de păduri de foioase și rășinoase (molidul în
amestec cu bradul și cu fagul). Se întâlnesc mai rar: ulmul, frasinul și carpenul. Subetajul
stejarului corespunde regiunii deluroase, având ca limita superioară altitudinea de 550-600 m.
Pădurile naturale sunt alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuști cum ar fi
păducelul, alunul. Terenurile agricole se întind la baza etajului forestier, ocupând cea mai
mare parte a județului. Etajul silvostepei corespunzător Câmpiei Transilvaniei și Podișului
Someșan, este reprezentat de pajiști situate pe cursurile apelor și pe versanții sud-estici.

 Faună
În pădurile din jurul orașului trăiește o faună diversificată cu specii cum ar fi porcul
mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare
de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul
orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale.
În regiunile calcaroase este răspândit jderul de pădure și iepurele. Pădurile adăpostesc
o varietate largă de specii de păsări cum ar fi: cocoșul de munte, mierlă și acvilă de munte ce
reprezintă o raritate a naturii. În cazul faunei acvatice, sunt reprezentative următoarele specii:
păstrăvul - ce populează râurile și pârâurile de munte, cleanul, mreana - în râurile din deal,
crapul, știuca, bibanul- în râurile și lacurile din Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei.

 Arii protejate
Județul Cluj are 20 de arii naturale protejate de interes național:
1) Obiective turistice naturale: Gradina Botanică Cluj-Napoca, Băile Someșeni, Băile
Cojocna, Băile Băița, Stațiunea Turda Băi, Cheile Turzii, Băile Ocna Dejului, Muntele
Băișorii, Masivul Vlădeasa, Zona Gilău Tarnița, Munții Trascaului;
2) Rezervații naturale: Rezervația naturală Cheile Turzii, Rezervația Botanică de la Suatu,
Rezervația Lacul Știucii, Rezervația Ornitologică ”Lacul și Valea Legii”;
3) Monumente istorice medievale: Fortificația și Biserica Ortodoxă din Cluj, Biserica
Sfântul Mihail, Mănăstirea și Biserica Franciscanilor, Biserica Piaristilor, Obeliscul
Francisc, Biserica Minorităților, Biserica Ortodoxă din Deal, Biserica Bob, Biserica
Unitariana, Muzeul Național de Artă, Biserica Sfântul Petru și Pavel, Casa Matei Corvin;
4) Monumente din epoca modernă: Biserica Evanghelică, Muzeul Etnografic al
Transilvaniei, Palatul de Justiție, Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, Teatrul
Național și Opera Română, Prefectura Județului Cluj, Sinagoga Neologa, Teatrul și Opera
Maghiara, Muzeul Emil Isac;
5) Muzee: Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul Național de Artă, Muzeul Zoologic,
Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei.

3. Prezentarea resurselor antropice (obiective de arheologie și istorie,

evenimente, tradiții și obiceiuri, gastronomia locală, artă și arhitectură
populară)

 Obiective de arheologie și istorie

Arheologii din Cluj au descoperit, în cadrul unor lucrări de reabilitare făcute pe strada
Regele Ferdinand o poartă de intrare a oraşului medieval, care a fost demolată de imperiul
austro-ungar în 1873. Este vorba despre prima poartă de intrare descoperită până acum. Zidul
este din piatră şi va fi conservat.
Arheologul Sorin Cociş, din cadrul Institutului de Arheologie şi Istoria Arte Cluj, a
declarat că “este vorba despre un monument de categoria I. Am descoperit, alături de alţi
arheologi de la Muzeul de Istorie, de la Universitatea Babeş Bolyai şi Universitatea
Sapientia, turnul de nord al oraşului medieval. Este prima poartă redescoperită. Este
importantă descoperirea poziţionării porţii. Acum cercetăm. Am descoperit o latură a
turnului. Zidul este din piatră pe latura de nord-sud, pe o lungime de 11 metri şi o lăţime de
1,30 metri”.
Poarta a fost construită în 1404, fiind dărâmat în 1873, odată cu dezvoltarea oraşului.
Ruinele din piatră se întind de-a lungul carosabilului, în zona din față clădirii centrale
a Poștei Române.

Instituţii culturale importante: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei,

Filarmonica de stat „Transilvania”, Opera Maghiară, Opera Română, Teatrul Maghiar,
Teatrul Naţional „Lucian Blaga”.
Monumente istorice importante: Biserica Sf. Mihail din Piaţa Unirii, Obeliscul
Francisc I din Piaţa Muzeului, Muzeul Naţional de Artă din Piaţa Unirii, Casa lui Matei
Corvin din Str. Matei Corvin.

 Evenimente
22 noiembrie – 31 decembrie: Târgul de Crăciun (2019)

8 decembrie: Spărgatorul de Nuci (2019)

9 decembrie: Campania națioanală Donează sânge, fii erou!

10 decembrie: Concert Deep Purple (2019)

11 decembrie: Trubadurul (2019)

16 decembrie: Concert de Colinde Românești (2019)

19 decembrie: Reducerea deșeurilor. Cum să readuci amprenta ecologică? (2019)

21 decembrie: Concert Paula Seling (2019)

14 ianuarie: Concert Lara Fabian (2020)

25 ianuarie: Klausenburg Winter Race ediția a III-a (2020)

16 – 27 iunie: Blue Danube International Opera Conducting Competition (2020)

15 – 19 iulie: Electric Castle (2020)

30 iulie – 2 august: Untold (2020)

  Tradiții și obiceiuri

Obiceiuri de Paște

Noaptea, după primul cântat al cocoșilor, toată suflarea satului se scoală pentru
a pleca la slujba de Înviere. Înainte de a pleca de acasă, toți oamenii, vârstnici și tineri, se
spală pe față cu un ou roșu și un bănuț de argint, în credința că vor fi sănătoși ca oul și curați
ca argintul. Ziua Învierii Domnului, cunoscută și sub numele de Paști, începe, din punct
de vedere liturgic, în noaptea dinainte; la miezul nopții, când se spune că mormântul s-a
deschis și a înviat Hristos. Chiar dacă românii participă în numar destul de mic la Sfânta
Liturghie din această noapte sfântă, ei vin la Slujba Învierii, pentru a lua lumină. Apoi se duc
pe la casele lor, revenind, dimineața, la biserică, în locurile unde se sfințește pasca și
prinoasele.
Șezătorile de iarnă

După terminarea muncilor agricole, când lumea satelor intră într-o perioadă de repaus
relativ, dar mai ales dupa Lasatul Secului de Crăciun (15 noiembrie), începea sezonul
șezătorilor. Șezătorile erau întâlniri comunitare cu caracter lucrativ dar și distractiv.
Chematul fetelor

O altă tradiție păstrată din străbuni este cea a junilor. Aceștia sunt tineri care îmbracă
straie populare și pornesc în ziua de Crăciun pe la casele fetelor necăsătorite și le invită la o
petrecere care va avea loc de obicei, în următoarele zile.
Alte tradiții și obiceiuri: Colindul de Crăciun, Steaua, Plugușorul de Anul Nou.

 Gastronomia locală
Specific zonei din care face parte Clujul, întâlnim mâncare tradițională românească,
însă ceea ce deosebește acest județ, față de alte zone ale țării este varza à la Cluj care este
preparată după o veche rețetă maghiară din renumita carte Cartea de bucate de la Cluj a lui Miklós
Tótfalusi Kis.
 Năsal e un tip de brânză provenit din regiunea Clujului, preluând numele satului unde
a fost făcut pentru prima dată. Este o brânză din pastă moale, obţinută din lapte de vacă (Mt
gr. Max 45% di sale. 3%), cu un gust iute şi miros foarte puternic şi particular. 

Alte preparate specifice zonei sunt: ciuperci ciobăneşti, ciolan afumat, frigărui haiduceşti,
Kürtőskalács.

 Artă și arhitectură populară

Clujul deține un amplu ansamblu de clădiri, cimitire, edificii religioase, monumente,
statui, muzee, piețe sau poduri, de o mare importanță istorică, au adus orașului numele de
“Oraș Comoară”. Diversitatea arhitecturală, reprezentată de baroc, gotic, bizantin, classicist
sau romantic reprezintă multitudinea de religii și influențe din oraș.

Probabil cel mai important curent arhitectural care influențează orașul este cel gotic, o
mulțime de edificii fiind construite după acest stil. Cel mai bun exemplu este Biserica Sfântul
Mihail realizată în stil gotic, fiind unul dintre cele mai impozante edificii de cult
din România, cu 70 de metri lungime (locul al cincilea în țară după Biserica
Neagră din Brașov, Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, Catedrala Evanghelică din
Sibiu și Catedrala Romano-Catolică din Oradea) și cu o înălțime maximă a turlei de 80 de
metri (locul al doilea, după Catedrala Ortodoxă din Timișoara de 90,5 metri).

Piețe: Piața Avram Iancu, Piața Baba Novac, Piața Gării, Piața Muzeului, Piața Mihai
Viteazul.

Lăcașuri de cult: Biserica Bob, Biserica Calvaria, Biserica cu Cocoș, Biserica Evanghelică-
Luterană, Biserica Franciscană, Biserica Minoriților.
Monumente și statui: Ansamblul monumental Matia Corvin, Crucea de pe Cetățuie, Statuia
lui Avram Iancu, Monumentul Memorandiștilor.
 PARTEA II: ANALIZA ECHIPAMENTELOR EXISTENTE

4. Cazare, Alimentație, Agrement, Tratament

Teritoriul judeţului Cluj se remarcă printr-un peisaj deosebit de variat, având forme de
relief diverse, precum şi o serie de monumente ale naturii. La acestea se adaugă monumentele
istorice rămase din timpuri străvechi, monumente de artă precum şi elemente folclorice
originale. Potenţialul turistic este destul de bogat, oferind condiţii favorabile pentru turism,
odihnă şi tratament.
În Cluj-Napoca se află unele dintre cele mai frumoase muzee din România: Muzeul
Naţional de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Casa Memorială Emil Isac,
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia”, Muzeul
Zoologic.

 Cazare
Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri,
județe și localități

Tabel 1
Ani
Anul Anul Anul Anul Anul
Tipuri de structuri 2014 2015 2016 2017 2018
Judete Localitati
de primire turistica
UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar
Total Cluj TOTAL 184 186 192 283 316
Sursă: insse.ro

Interpretare Tabel 1: În perioada 2014 – 2018, numărul structurilor de primire a

avut o creștere constantă.

 În perioada 2015 față de 2014, numărul structurilor de primire a crescut cu 2

unități.
 În perioada 2016 față de 2015, numărul structurilor de primire a crescut cu 6
unități.
 În perioada 2017 față de 2016, numărul structurilor de primire a crescu cu 91 de
unități.
 În perioada 2018 față de 2017, numărul structurilor de primire a crescu cu 33 de
unități.
 12000
10000
8000
6000
4000
2000
0

Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri,

județe și localități în anul 2018 se estimează a fi de 316 unități de cazare, cu o capacitate de
11.830 de locuri, dintre care se numără 68 de hoteluri.

Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica,

judete si localitati

Tabel 2

Ani
Anul Anul Anul Anul Anul
Tipuri de structuri de 2014 2015 2016 2017 2018
Judete Localitati
primire turistica
UM: Locuri
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
Total Cluj TOTAL 7611 8436 8450 10805 11830
Sursă: insse.ro

Interpretare Tabel 2: În perioada 2014 – 2018, capacitatea de cazare turistică a avut

o creștere constantă.

 În perioada 2015 față de 2014, capacitatea de cazare turistică a crescut cu 825

locuri.
 În perioada 2016 față de 2015, capacitatea de cazare turistică a crescut cu 14 locuri.
 În perioada 2017 față de 2016, capacitatea de cazare turistică a crescu cu 2355
locuri.
 În perioada 2018 față de 2017, capacitatea de cazare turistică a crescu cu 1025
locuri.
 12000
10000
8000
6000
4000
2000
0

 Alimentație
Potrivit bazei de date disponibilă pe site-ul Autorității Naționale pentru Turism, la
nivelul municipiului Cluj-Napoca există o rețea vastă de unități de alimentație, formată din
cca 557 de unități, acoperind toate tipurile de structuri de alimentație și categorii. Specificul
studențesc al orașului face ca cea mai frecvent întâlnită unitate să fie barul de zi (aproximativ
31% din totalul unităților), peste 55% din aceste unități fiind încadrate în categoria 1 stea.
Din punct de vedere economic, Cluj-Napoca este unul dintre cele mai importante centre ale
Transilvaniei, fiind o destinație adesea frecventată de către oamenii de afaceri. În consecință,
structurile de tip restaurant sunt prezente într-o proporție de peste 23% din numărul total al
unităților din municipiu, respectiv 43,4% din capacitatea (numărul de locuri) totală
disponibilă. În plus, 53% din capacitatea de servire se încadrează în categoria 3 – 5 stele.
Diversitatea gastronomică existentă poate fi reliefată și de prezența restaurantelor cu specific
național, internațional, italian, german, austriac, mexican, irlandez, libanez sau asiatic. Cu
toate acestea, acest segment al restaurantelor este slab reprezentat în oferta de alimentație din
Cluj-Napoca (aproximativ 4% din totalul locurilor).
În urma unui studiu efectuat pe acest domeniu, cele mai bune restaurante sunt:

1. Restaurant Sinaia Cluj

Cu o tradiție de peste 15 ani, restaurantul de pe malul Someșului s-a remarcat în
conștiința clujenilor mai ales datorită rețetei originale și delicioase de pastă cu ciuperci,
servită de multe ori ca aperitiv din partea casei, alături de pâinici proaspete, înaintea felurilor
principale. Puțină lume știe că Restaurantul Sinaia Cluj poartă acest nume pentru că, deși
intrarea se face din Bulevardul 1 Decembrie, ce urmează cursul Someșului, construcția în
sine figurează pe strada Sinaia (mai exact la numărul 43).

2. Restaurant River Park

Indiferent de preferințele culinare, la River Park te poți bucura de gustul autentic al

tradiționalei mămăliguțe cu brânză și smântână, fie al deliciosului ciolan cu varză călită și al
papricașului. Gurmanzii de preparate internaționale, pentru a-și stăpâni pofta de gusturi mai
sofisticate pot opta pentru variantele din meniul internațional, precum: mușchi de vită cu
legume tempura, mușchiuleț de mistreț cu spanac, ton rosu în crustă de semințe.
3. New Croco Cluj – Pizzerie & Restaurant

 Privim adesea cu nostalgie în trecut, când, să zicem, prin anii ’90, gustam pentru
prima dată acea pizza pregătită după rețete tradiționale italienești. Se întâmpla la New Croco.
La fel ca atunci, emblematica pizzerie își continuă aventura culinară, aducând mereu rețete și
arome noi în meniu sau (re)descoperind adevăratul gust al pizzei.

4. Big Belly Cluj

Big Belly Cluj este un restaurant care abordează bucătăria internațională, oferind o
gamă largă de preparate delicioase. Pentru cei care știu că timpul este prețios, restaurantul
oferă servicii de catering zilnic și delivery la locația aleasă de client. Meniul diversificat este
gândit să acopere necesarul de substanțe nutritive.

5. Zama

Dacă vă numărați printre cei care trăiesc sub deviza – ”Tradițional, tradițional, dar
decorul e la fel de importat ca mâncarea”, e clar că nu vă veți simți confortabili decât într-un
singur loc din Clujul acesta mare. La Zama. Pe lângă faptul că design-ul restaurantului
transmite extrem de multă căldură și mereu e o atmosferă foarte primitoare în aer, meniul este
unul impresionant, și nu doar pentru că preparatele sunt delicioase, ci pentru că în el veți găsi
denumiri transilvănene, exact așa cum ni le spuneau bunicii și străbunicii noștri când eram
copii. Poate că vă amintiți de ratuta cu ciuperci, zacusca de poprici, silvoiță, șodou, zamă de
șelată verde și multe-multe altele cu care ne îndemnau la masă. Aici puteți gusta un pic din
toate, vă sfătuiesc cu mare drag să încercați orice din meniu, nu veți da greș.

 Agrement

1. Barajul și Lacul Beliș-Fântanele

Cel mai mare lac de acumulare din judetul Cluj, Beliș-Fântânele este un punct major
de interes. Acesta seamănă cu Lacul Tarnița, doar că e mult mai mare. Sunt multe zone
sălbatice aici, deosebit de frumoase. Barajul și lacul fac parte din Parcul Natural Apuseni.
Zona merită văzută fără doar și poate căci oferă escapada perfectă din tumultul orașului.
Distanța minimă dintre Cluj-Napoca și lac este de  63 de km. Dar sunt mai multe variante de
acces.
2. Barajul și Lacul Drăgan
Este cel mai mare baraj din judetul Cluj și unul dintre cele mari din țară, înalt de 122
de metri și lung de 424 de metri. Barajul Drăgan sau Floroiu cum mai este denumit, oferă
priveliști absolut încântătoare. Lacul de acumulare nu este cel mai mare din județ, dar dacă
ajungi aici nu ai cum să nu fi uimit. Zona nu este foarte bine pusă în valoare, deși potențial
există. Toată Valea Drăganului de altfel, e un loc unde te poți relaxa, regăsi și bucura de
sălbăticia naturii. Barajul se află la aproximativ 90 de km de orașul Cluj-Napoca. Parcul
Natural Apuseni se află destul de aproape de coada lacului. Aici sunt numeroase obiective
turistice: cascade, chei, peșteri și multe altele.

3. Cascada Vălul Miresei

Cea mai impresionantă cascadă din judetul Cluj și printre cele mai frumoase din
România, Cascada Vălul Miresei este un obiectiv obligatoriu. Spectaculozitatea, legenda și
cadrul natural fac din această cascadă un loc ce trebuie văzut măcar o dată în viață. Cascada
se află la 80 de km de Cluj-Napoca, în Parcul Natural Apuseni, la 5 km de satul Răchițele. De
la cascadă se poate urca spre alte obiective, Pietrele Albe și Vârful Vlădeasa, al doilea vârf ca
altitudine din Carpații Occidentali.

4. Castelul Banffy
Castelul se află la  30 km de orașul Cluj-Napoca, în localitatea Bonțida. Este un
domeniu ce te duce cu gândul la istoria de odinioară. Aici, pe lângă castelul în sine, care se
renovează în prezent, puteți face un tur prin parcul din curte. Există și un lac mic unde vă
puteți relaxa, face poze sau admira pur și simplu locul. Taxa de intrare este modică. Locul
este cunoscut pentru concertul Electric Castle ce se ține vara aici.

5. Cetatea Bologa
Aflată la 63 de km de reședința de județ, în satul Bologa, cetatea este o urmă clară a
evenimentelor din evul mediu. Ruinele cetății merită vizitate căci se păstrează pe alocuri
destul de bine. Chiar ar putea fi exploatat potențialul de aici. Foarte aproape se pot vedea și
ruinele unui castru roman.

6. Cheile Turzii
Cele mai frumoase chei din judetul Cluj, Cheile Turzii atrag un număr impresionant
de turiști din toate colțurile țării. Aici se pot desfășura activități diverse. Un obiectiv ce nu
trebuie să lipsească de pe lista nimănui. Din Cluj-Napoca sunt 43 de km dacă treceți prin
Turda.
7. Salina Turda
Salina Turda este unul dintre cele mai importante obiective turistice din judetul Cluj.
Aceasta este inclusă pe lista monumentelor din județ. Din Cluj-Napoca sunt 32 de km până
aici. Salina este foarte frumos modernizată, cu spații de agrement și relaxare. Cel mai
important aspect este  faptul că aici avem de fapt parte de tratament, datorită salinității. Un fel
de aerosol natural de calitate excelentă. Salina se poate vizita în fiecare zi, după un orar
anume și contra unei taxe. Aceasta are 2 intrări, una dinspre Turda și una dinspre Durgău.

 Tratament

1. Băile Băița

Staţiune situată pe malul Someşului Mic, la altitudinea de 257 m, Băiţa are un climat
de dealuri şi coline şi este destinată acelor pacienţi care au nevoie de tratament în cazul unor
afecţiuni ale aparatului locomotor.
Factori naturali terapeutici: apă oligominerală sulfuroasă, cu mineralizare totală de
0,23 g/l, biclimat sedativ, de cruţare.
Indicaţii terapeutice: afecţiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicală,
dorsală şi lombară, artroze, poliartroze), afecţiuni reumatismale inflamatorii (stări după
reumatism articular acut sau după infecţii de focar), afecţiuni reumatismale abarticulare
(tendinoze, tendomioze), afecţiuni posttraumatice (stări după operaţii pe muşchi, tendoane,
oase şi articulaţii, stări după entorse, luxaţii şi fracturi), afecţiuni neurologice periferice
(pareze uşoare şi sechele minore după polineuropatii sau după poliomielită), afecţiuni
ginecologice (insuficienţă ovariană, cervicită cronică).
Instalaţii de tratament de care puteţi beneficia: instalaţii pentru băi calde cu apă
minerală (în unele căsuţe există şi apă minerală la cadă, în camere), bazin în aer liber cu apă
minerală, amenajări pentru aerohelioterapie.
2. Băile Cojocna
Situată în sud-estul municipiului Cluj-Napoca, la altitudinea de 335 m, Cojocna are un
climat continental de dealuri şi podiş, cu ierni reci şi veri răcoroase. Staţiunea este profilată,
în principal, pe tratamentul afecţiunilor reumatismale.
Factori naturali terapeutici: apă minerală cloruro-sodică, concentrată, extrasă din
lacurile saline din staţiune, cu o mineralizare totală de 62,5 - 133,8 g/l, bioclimat de cruţare.
Indicaţii terapeutice: afecţiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicală,
dorsală şi lombară, artroze, poliartroze), afecţiuni reumatismale abarticulare (tendinoze,
tendomioze, periartrita scapulohumerală), afecţiuni ginecologice, afecţiuni endocrine (stări
prepuberale la copiii supraponderali şi temperamente hiperreactive).
Instalaţii de tratament: instalaţii pentru băi calde în vane şi bazine, cu apă sărată,
concentrată, provenită din lac, amenajări pentru aerohelioterapie şi băi reci în lac, masaj.

3. Fântânele-Beliş

Situată în nord-estul Munţilor Apuseni, lângă lacul de acumulare Fântânele, de pe

Someşul Cald, la altitudinea de 1.350 m, staţiunea are un climat montan, cu veri răcoroase.
Staţiunea este destinată odihnei.
Factori naturali terapeutici: bioclimat tonic, stimulent, caracterizat printr-o presiune
atmosferică joasă, aer curat, lipsit de praf şi alergeni, bogat în radiaţii ultraviolete, ionizare
accentuată a atmosferei.
 Indicaţiile curei climatice: stări de debilitate, surmenaj fizic şi intelectual,
convalescenţă cu stare generală bună, nevroză astenică.

5. Analiza circulației turistice și previziunea evoluției viitoare

Evoluția principalilor indicatori ai activității turistice

  UM 2014 2015 2016 2017 2018

Număr înnoptări Număr 646020 856596 962918 1214377 1222458
Număr sosiri Număr 354820 428812 498465 633569 656508
Durata medie a
1.8 1.9 1.9 1.9 1.9
sejurului Zile
Tabel 3
Sursa: insse.ro

Interpretare Tabel 3: Fluxul turistic în județul Cluj-Napoca prezintă un trend ascendent, în

cazul numărului de sosiri și de înnoptări, fiind evidențiat de creșteri de la an la an ale fiecărui
indicator în parte, ceea ce înseamnă că județul se află într-o continuă dezvoltare din punct de
vedere turistic.
În ceea ce privește durata medie a sejurului avem valori constante de la an la an.

1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
2019 2020 2021

#REF! Durata medie a sejurului

METODA SPORULUI MEDIU: Δ

   UM 2019 2020 2021
Durata medie a
Zile 1,9 1,9 1,9
sejurului

Δ = (yn-y1) / n-1 = (1,9 – 1,8) / 4 = 0,025

2019: 1,9 + 0,025 = 1,9

2020: 1,9 + 0,025 = 1,9

2021: 1,9 + 0,025 = 1,9

În concluzie, pentru următorii 3 ani, durata medie a sejurului va rămâne constantă

deoarece numărul înnoptărilor va fi aproximativ jumătate din numărul sosirilor.
PARTEA III

6. Formele de turism practicate în județ (montan, litoral, balnear, de

afaceri, cultural, religios)

Pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca se remarcă printr-un peisaj deosebit de variat

având forme de relief diverse precum și o serie de monumente ale naturii. La acestea se
adaugă monumentele istorice rămase din timpuri străvechi, monumente de artă precum și
elemente folclorice originale. Potențialul turistic este destul e bogat, oferind condiții
favorabile pentru turism, odihnă și tratament.

Forme de turism

 Turismul cultural se situează în vârful piramidei posibilităţilor de afirmare datorită

unui potenţial atractiv constituit din numeroase şi variate obiective istorice, religioase,
etnografice, culturale, monumente, obiective economice cu atribute turistice existente
în perimetrul judeţului.
 Turismul urban are un câmp de practicare larg deschis în municipiile Cluj Napoca, în
primul rând, respectiv în Turda, Dej şi Gherla în intravilanul cărora există o mare
concentrare de obiective din cele menționate mai sus. O subliniere specială pentru
Cluj Napoca, unde numărul şi importanţa lor înscrie oraşul în situri turistice de
importanţă internaţională.
 Turismul ştiinţific, va creşte ca amploare şi participare, stimulat fiind de cele 11
instituţii de Învăţământ superior din Cluj Napoca (unele cu filiale la Dej şi Turda),
între care universităţile Babeş-Bolyai, de Medicină şi Farmacie, Tehnică, de
Agronomie şi Medicină Veterinară, ce organizează anual un mare număr de
manifestări cu participare internă şi internaţională. Lor li se adaugă alte numeroase
instituţii administrative, economice sau culturale cu prezenţe similare în domeniu.
 Turismul de afaceri decurge din oportunităţile create în ultimii 15 ani pentru
investitori străini, care în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie Cluj, dar şi
Agenţiei de Dezvoltare Nord-Vest, cu numeroase alte organizaţii de promovare
economică sau firme private organizează expoziţii de prezentare şi demonstraţii
pentru un public din ce în ce mai larg.
  Turismul de tranzit este facilitat în afirmarea sa de traversarea Judeţului Cluj de către
două artere rutiere internaţionale E60 şi E58 ce se întâlnesc la Cluj-Napoca pentru a
conecta judeţul atât cu centrul şi sudul Tării, cât şi cu Moldova. De asemenea, el este
traversat de magistralele feroviare Bucureşti-Episcopia Bihorului şi Bucureşti-Dej-
Halmeu, ambele cu conexiuni transfrontaliere. Aeroportul Cluj Napoca reprezintă o
infrastructură de transport cu un trafic în creştere continuă.
 Turismul religios are în vedere valorificarea obiectivelor religioase ale judeţului, dar
mai ales manifestările organizate de acestea (hramuri, pelerinaje).
 Turismul extrem (zboruri cu parapanta sau deltaplanul, motocross) îşi poate găsi
locuri de practicare favorabile în zona montană unde declivitatea pantelor, diferenţele
de nivel, sau fragmentarea terenului sunt optime unor astfel de activităţi.

Potentialul turistic cultural

Cluj-Napoca impresionează prin varietatea evenimentelor sale culturale, consecință a

dimensiunilor de important centru universitar multicultural. Festivalurile, spectacolele,
expozițiile, lansările de carte pot satisface și cele mai exigente gusturi.

Vestigii istorice
 Bastionul croitorilor - A fost ridicat la inceputul secolului al XVI-lea, construcția
actuală reprezentând o restaurare a celei din 1672. Este singurul bastion al vechii
cetăți care s-a păstrat integral.
 Cetatea Medievala-Bologa (1322) - A fost stăpânită de Mircea cel Bătrân, domnitorul
Țării Românești, la sfârșitul secolului al XIV-lea. Zidul de incintă are o lungime de
peste 80 m și înălțimea între 10 și 18 m.
 Cetatea Medievală Dabaca - Fostă reședință de comitat, cetatea a avut un rol deosebit
de important în istoria Transilvaniei din secolele al X-lea și al XV-lea.
 Castelul Banffy Bontida - Este un important monument arhitectonic (secolul al XII-
lea), constituit dintr-o îmbinare de stiluri: baroc, renascentist și neogotic, astăzi fiind
în ruine.
 Castelul Wass - Își are începuturile în secolele al XV-lea și al XVI-lea. A reprezentat
o reședință temporară pentru familia lui Mihai Viteazul.
Monumente istorice
 Monumentul Sfantul Gheorghe - Reprezintă o copie a celebrei statui aflată la Praga
(Palatul Hradciani).
 Statuia lui Matei Corvin - Este închinată memoriei acestei mari personalități care a
fost Matei Corvin.
 Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul - Este un omagiu celui ce a înfăptuit Prima Unire
a Principatelor Române.
Edificii culturale
 Casa "Matei Corvin" - Este locul de naștere al viitorului rege al Ungariei (1443).
 Muzeul de Istorie al Transilvaniei de la Cluj-Napoca - Cuprinde valoroase piese de
colecție care au aparținut culturii dacice din Muntii Orăștiei.
 Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca) - Oferă o imagine de ansamblu a
artei populare clujene.
 Gradina Botanică (1872) - Reprezintă unul dintre punctele de mare atracție ale
orașului. Aici pot fi văzute aproximativ 11000 de specii de plante de pe toate
continentele (cele exotice se află în sere ce acoperă 2000 m2).

Evenimente culturale
Principalele orașe din județ, dar mai ales Cluj-Napoca, găzduiesc numeroase
festivaluri și alte manifestări cu caracter socio-cultural, precum Festivalul Internațional
“Lucian Blaga”, Festivalul “Toamna muzicală clujeană”, Festivalul dansurilor bărbătești din
Transilvania, Festivalul Internațional de Film “Transilvania”, Festivalul Internațional de
Animație “Puck-Animafest”, Zilele Municipiului Cluj-Napoca, Zilele Porților Deschise, Ziua
Europei, Festivalul berii, Festivalul vinului, Festivalul Rave Delahoya.

Monumente din Epoca Modernă

 Palatul de Justiție - A fost ridicat în anul 1902.
 Primăria Municipiului - Aici a funcționat inițial Prefectura judetului. In această
clădire se organiza Dieta Transilvaneană. În anul 1791 a fost prezentat aici un
memoriu în numele întregii Națiuni Române din Transilvania prin care se cerea
egalitatea cu celelalte națiuni.
  Universitatea Babes-Bolyai - S-a construit între anii 1893-1903, fiind o operă a
arhitectului Carol Meixner.
 Teatrul Național și Opera Română - Este un edificiu în stil baroc-rococo, construit în
anul 1906. Clădirea are o capacitate de 1050 de locuri.
 Sinagoga Neologa - Această clădire, cunoscută sub numele de Templul Memorial al
Deportaților, a fost construită după proiectele arhitectului Hegner Izidor. Clădirea a
fost inaugurată la 4 septembrie 1887. Devastată de legionari în ziua de 13 septembrie
1927, a fost reparată cu ajutorul statului. În septembrie 1944, după deportarea evreilor
în lagarele naziste, sinagoga a suferit grave avarii datorate unor explozii. A fost
restaurată cu sprijinul comunităților evreiești din România în anul 1951.
 Teatrul și Opera Maghiară - Această clădire s-a construit între anii 1909-1910, în
locul unui teatru de vară ce data din anul 1874. Ansamblul teatru-operă are o
capacitate de 1000 de locuri și functionează în această clădire din anul 1920.

7. Conceperea și organizarea unei tabere școlare

Tema taberei: Relaxare și tratament

Număr zile: 7 zile

Număr participanți: 24 participanți

Număr de kilometrii parcurși: București – Cluj – 444km (aproximativ 5h 30’)

Mijlocul de transport folosit: Autocar de 25 de locuri

Prețul informativ: 600 de lei/persoană

Locul de cazare: Vila Cluj Boutique (60 de lei/noapte = 60 x 7= 420 de lei + 2 mese
pe zi – mic dejun și cină – 600 - 420 =180 de lei)

Organizarea activităților

ZIUA 1: Prânzul se servește la un restaurant din Cluj după care are loc vizita la Barajul și
Lacul Beliș-Fântanele (tarif gratuit). Seara se ajunge la cazare unde se ia cina.
ZIUA 2: Micul dejun după care urmează o zi de relaxare la Băile Cojocna ( adulți – 15 lei,
copii – 5 lei, parcare – 10 lei, șezlong – 10 lei). Prânzul se servește în această locație. Seara,
cina se ia la cazare.
ZIUA 3: Micul dejun se servește la cazare dimineața, apoi se merge spre vizita la Sinagoga
Neologă (tarif gratuit). Prânzul se ia la unul dintre restaurantele din apropiere. Seara se merge
la cazare, unde se ia cina.
ZIUA 4: Masa de dimineață are loc la cazare. În continuare are loc vizita la Cascada Vălul
Miresei (tarif gratuit). Prâzul se servește la unul dintre restaurantele cu specific tradițional –
Zama – din Cluj-Napoca, după care fiecare are la dispoziție restul zilei pentru a-l petrece
după bunul plac, iar seara toată lumea trebuie să fie la cazare pentru a servi cina.
ZIUA 5: Această zi se petrece la cazare având loc diverse activități de divertisment, în grup.
ZIUA 6: Micul dejun are loc la cazare, după care se vizitează Salina Turda pe tot parcursul
zilei. Seara se ajunge la cazare și se servește cina.
ZIUA 7: Se ia micul dejun după care are loc întoarcerea spre București.
PARTEA IV

8. Preocupări de dezvoltare locală a turismului (proiecte derulate,

investiții, strategii)

Direcții strategice:

O prima directie ar fi dezvoltarea turismului rural, prin imbunatatirea si gasirea

metodelor de perfectionare a mijloacelor de comunicare intre si in cadrul comunitatilor rurale
si gasirea celor mai bune solutii pentru transpunerea in realitate a strategiilor locale de
dezvoltare durabila .

Principalele zone cu potential turistic in acest sens ar fi comunele Sacuieu, Sancraiu,

Manastireni, Poieni, Belis, Ciucea si altele. Propunerile de solutii in turism pentru o
dezvoltare a agro-tursimului in aceste zone:

- practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice variate;

- realizarea unor programe de pregatire pentru practicantii de agro-turism;
- realizarea si promovarea unor evenimente locale, salvarea sau revigorarea traditiilor
locale, dansuri, port, mestesuguri, cu efecte asupra ocuparii profesionale;
- adoptarea unor masuri eficiente de promovare;
- cresterea vizibilitatii acestor zone in tara si in lume, in scopul atragerii turistilor,
investitiilor si investitorilor, si a facilitarii finantarii programelor locale de dezvoltare,
in domeniile turism, infrastructură, social, economic etc.

O alta idee de dezvoltare a turismului ar putea fi valorificarea muntilor, a masivelor

Vladeasa si Gilau-Muntele Mare, in directia unui turism de iarna, bazat pe sport, pe
practicarea schiului, patinajului etc.

Avantajul acestor zone este altitudinea de peste 1700 m, unde durata zapezii depaseste
5 luni anual si lipsa concurentei, singura partie de schi cu un grad de amenajare mediu fiind
cea de la Baisoara. Propuneri:

- modernizarea structurilor de primire a turistilor si construirea altora noi, precum si a

complexelor culturale si de agrement, alimentattie publica;
- amenajarea unor noi partii de schi pe versanti si dotarea lor cu teleschi, telescaun si
baby-schi lift;
Alte directii pentru valorificarea potentialului turistic din judetul Cluj ar putea fi:

- punerea in aplicare a proiectelor de modernizare structurala;

- diversificarea si dotarea infrastructurilor de cazare;
- dezvoltarea statiunilor balneo-climaterice;
- organizarea de evenimente si festivaluri nationale atractive;
- promovarea activitatii de pescuit in zonele propice;
- promovarea mai accentuata a cicloturismului;
- deschiderea mai multor centre de informare turistica;

Fonduri europene alocate județului Cluj pentru dezvoltarea turismului:

1. Reabilitarea Bisericii Reformate din Turda Veche

Scop: creșterea numărului mediu anual de vizitatori în Biserica Reformată din Turda
Veche prin punerea în valoare a imobilului contribuind astfel și la creșterea competitivității
arealului.

2. Reabilitarea și introducerea în circuitul turistic a Bisericii Reformate Dej

Scop: creșterea atractivității turistice a Bisericii Reformate Dej prin valorificarea

potențialului acesteia, ca urmare a restaurării imobilului.

3. Restaurarea, conservarea și punerea în valoare a ansamblului monument istoric

Castel Banffy

Scop: valorificarea patrimoniului cultural în vederea îmbunătățirii climatului socio-

cultural local.

Beneficiar: Unitatea Administrativ-Teritorială a Județului Cluj

4. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională – Traseu Regional

Transilvania Nord, Drumul Apuseni, prin modernizarea DJ 108K

Scop: creșterea gradului de accesibilitate a unei zone rurale montane deosebită a

județului Cluj – Drumul Apuseni.
 9. Analiza comparativă a unei stațiuni turistice din județ cu o stațiune la
nivel internațional (resurse naturale și resurse antropice, echipamente
turistice, asemănări și deosebiri, exemple de tarife practicate, modalități de
promovare)

Tipul de turism ales: turism montan

Stațiunile alese: Stațiunea Muntele Băișorii (Cluj, România) și Stațiunea Bansko

(Bulgaria)

Stațiunea Muntele Băișorii

Statiunea Baisoara este situata in Muntii Apuseni la circa 1400 m altitudine si la 55

km de Cluj Napoca. Statiunea din judetul Cluj este preferata clujenilor pentru partiile de schi.
In statiune se ajunge pe un drum modernizat, ce se desprinde din DJ 107M in Baisoara
si urca 10 km pe valea Ierta pana in satul Muntele Baisorii, apoi inca 8 km pana in statiune.
Din statiune mai pleaca trei drumuri nemodernizate: unul coboara in valea Vadului, unul urca
pana pe Vf.Muntele Mare (1826, al treilea ca inaltime din Apuseni) si unul coboara in
Muntele Baisorii pe paraul Crintului. Afluxul turistic este mare, in special iarna si la sfarsit de
saptamana. Accesul obisnuit se face dinspre Cluj-Napoca sau Turda cu automobilul sau cu
autobuze pana in satul Muntele Baisorii Se pot practica diverse sporturi si jocuri, baza ramane
insa pe sporturile montane, pentru practicarea carora exista in zona vaste posibilitati, in special
pentru: drumetie, alpinism, speologie, ciclism montan, parapanta, schi fond, schi alpin, schi de
tura.
Sezonul de schi dureaza din decembrie pana in martie.

Partia din Baisoara are o lungime totala de 1.034 metri si o diferenta de nivel de
aproximativ 250metri.
Urcarea pe partie se face cu ajutorul a doua teleski-uri: teleski-ul principal pe toata
lungimea partiei de schi si un baby-ski pentru copii/incepatori. Partea de sus a partiei are o
inclinatie mica si este excelenta pentru incepatori dupa care urmeaza portiunea numita Zidul
Mic cu nivel de dificultate mediu, iar apoi o portiune cu o lungime de cateva zeci de metri
numita  Zidul Mare  cu nivel de dificultate mediu-avansat.
Tarif teleski: 4 lei/urcare

Orar teleski: 9:00 – 17:00

Stațiunea Bansko

Bansko este cea mai moderna statiune de schi din Bulgaria. Orasul Bansko este situat
in partea nord-estica a piciorului Pirin, la 160 km de capitala Sofia. Statiunea ofera facilitati
excelente pentru ski combinate cu arhitectura unica a orasului, Bansko s-a transformat intr-
una dintre destinatiile favorite pentru ski si snowboard.

Localizare: Bansko se afla la 160 km de capitala Sofia si la numai 6 km de orasul Razlog.

Orasul Bansko este situat in apropierea raului Glazane, in partea nord-estica a piciorului
muntii Pirin, chiar sub cea mai înalta si cea mai frumoasa parte a muntelui.  Muntele Pirin are
un character predominant alpin, iar varful cel mai înalt este Vihren 2914m. Orasul Bansko
este situat la 925 m altitudine, iar zona de schi se întinde între 2.000 si 2.600 m altitudine.

Informatii: Bansko ofera o combinatie unica între o statiune de schi, foarte bine dezvoltata si
un oras istoric care face acest loc perfect pentru distractie si pretrecere a timpului liber.

Bansko este statiunea de schi numarul 1 in Bulgaria bucurandu - se de cel mai modern centru
de schi. In ultimii ani, Yulen a investit cateva milioane de euro pentru a moderniza partiile de
schi din aceasta statiune.

Bansko se bucura de cea mai buna zapada si cel mai lung sezon de schi dintre toate statiunii
montane din Bulgaria (de la 15 decembrie pana la 15 mai). In ultimi ani, statiunea a fost
supusa unei masive investitii, construindu-se noi hoteluri si multe facilitati pentru iubitorii de
schi. Chiar vis-a-vis de telecabina este dezvoltata o statiune noua, cu multe hoteluri luxoase si
apartamente de vacanta.

Echipa de salvare in munte: (+359) 887 100 241; (+359) 887 100 241; (+359) 88 1474;
(+359) 749 8 8132; (+359) 749 8 8132;

Servicii medicale & stomatologice: Serviciul de urgenta SKI PATROL este disponibil 24 de

ore/zi. Statiunea ofera servicii medicale si ambulanta (cu medic si asistenta) si servicii de
prim ajutor pe toate partiile. La dispozitie sunt spitale si medici stomatologi.
Unele servicii medicale si toate serviciile stomatologice se platesc. Doctorii vor elibera
facturi si retete necesare, astfel incât dvs. va putea recupera banii de la asiguratorul din tara.
Este recomandat ca, in caz de ranire/imbolnavire sa sunati asiguratorul din tara si sa urmariti
instructiunile acestuia.

Pârtiile de schi

Partiile sunt situate in doua centre principale: CHALIN VALOG (1100 – 1600 m) si
SHILIGARNIKA (1700 – 2500 m). Aceste doua zone se afla la aproximativ 10 km in sus
orasului, pe coastele nordice ale muntelui Pirin, si sunt usor accesibile, la doar 25 min. cu
noua telecabina de Bansko. Lungimea totala a partiilor este de 70 km.

Cunoscuta în întreaga lume de numai 10 ani, statiunea ofera o multime de facilitati si

servicii turistilor. Sezonul de schi se prelungeste destul de mult, gratie celor 44 tunuri de
zapada, care asigura zapada pe majoritatea coastelor muntelui Pirin. In plus, exista si 12
Kassbohrer vehicule care se ocupa cu intretinerea partiilor. Partiile din statiune sunt variate si
se potrivesc oricarui tip de schior.

Iubitorii de snowboard se pot bucura de primul parc de distractii din Balcani, unde vin
turisti din întreaga lume, manati de pasiunea sporturilor extreme. Atât schiorii cat si iubitorii
de snowboard pot participa zilnic la diferite concursuri organizate pe partia noua din
Shiligarnika.

Urcarea pe partiile este asigurata de 8 telecabine Dopplemayer, 4 telescaune

Dopplemayer, 3 telescaune Poma, 7 teleschiuri si 10 teleschiuri pentru copii. Lungimea totala
a echipamentului de instalatii pe cablu din statiune este de 26 km. Accesul catre instalatiile pe
cablu se face pe baza unei cartele destul de ieftine de la SkiData.

Informatii despre conditiile atmosferice sunt afisate pe panourilor situate la statia de

plecare cu telecabina. Statiunea ofera partii de slalom si slalom urias, si partii neamenajate cu
o lungime totala de 5 km. Mai exista o partie de schi, numita Rollbahn cu o lungime totala de
3 km, situata la 2 km de oras.

PARTEA V
 10. Analiza SWOT a județului

PUNCTE TARI

 patrimoniul material și imaterial divers (monumente, evenimente, muzee etc. – după

cum reiese din prezentarea patrimoniului turistic realizată anterior);
 Cluj-Napoca este un oraș universitar, structura serviciilor de cazare și masă fiind
concentrată în special spre tineret (aproximativ 20% din capacitatea de cazare se
încadrează în categoriile 1 stea și 2 stele, iar 45% în categoria 3 stele; în cazul
unităților de alimentație cca 75% din numărul de unități se încadrează în unul dintre
următoarele tipuri – bar de zi, disco bar, cafe bar, braserie, bistro, fast-food, pizzerie –
în timp ce cca 60% dintre unități se încadrează în categoriile 1 stea și 2 stele;
 municipiul Cluj-Napoca este considerat un pol de creștere și dezvoltare național;
 resursa umană ce activează pe plan local în activitățile directe sau conexe cu turismul
are posibilitatea de a-și dezvolta abilitățile și competențele în cadrul universităților cu
tradiție din oraș, care oferă posibilități de specializare în domeniul turismului, având
un nivel calitativ ridicat;
 creșterea cantitativă și calitativă a evenimentelor reprezentative pentru domeniul în
care acestea se desfășoară (cultural, medical, sportiv, de tineret etc.) din ultimii ani a
contribuit la promovarea municipiului ca destinație turistică, atrăgând din ce în ce mai
mulți turiști care consumă, beneficiază de infrastructura locală și se cazează;
 mediul care încurajează activitățile orientate spre experimentare, distracție, viață de
noapte;
 linia de transport în comun, care face legătura între gară și aeroport;
 un nivel scăzut al infracționalității, Cluj-Napoca fiind perceput ca un oraș sigur din
punct de vedere turistic (una dintre nevoile principale ale unui turist fiind cea a
securității – făcând aici o analogie cu piramida trebuințelor a lui Maslow).

PUNCTE SLABE
 conturare a inimii orașului = old town (inner city) cu funcție pietonală, comercială,
unde turistul poate simți pe viu ospitalitatea și spiritul Clujului, elementele care
conturează atmosfera orașului de altă dată, regăsindu-se doar fragmentat, fără a fi
integrate;
 info-chioșcurile electronice amplasate în oraș ce nu funcționează;
 unele obiective turistice ce nu sunt valorificate la adevărata lor valoare (spre exemplu,
muzeele se caracterizează printr-un grad scăzut de interactivitate cu turiștii);
 un spațiu multifuncțional care să permită organizarea unor evenimente de amploare
(expoziții, congrese etc.);
 spații delimitate pe carosabil, în centrul orașului, unde autocarele să poată
debarca/îmbarca turiștii;
 centrele de informare turistică care lipsesc în punctele de intrare ale turiștilor în oraș
(gară, autogară, aeroport);
 unele obiective turistice nu sunt accesibile și/sau sunt blocate sub controlul
administrației publice cu privire la orar și investiții în infrastructură și orientarea
acestora spre turism;
 starea de deteriorare a unor obiective aparținând patrimoniului material;
 semnalizarea turistică insuficient dezvoltată (inclusiv pentru parcări);
 transportul în comun nu este orientat și către turiști - în mijloacele de transport în
comun și în stații nu se regăsesc informații într-o limbă de circulație internațională.
De asemenea, foarte puțini dintre angajații companiei de transport public cunosc o
limbă de circulație internațională;
 specificul gastronomic local/ardelean/național este foarte slab valorificat, din totalul
unităților de servire a mesei, doar 3,2% dintre unități valorificând identitatea
gastronomică;
 unitățile de alimentație nu sunt orientate spre turist și localnic (pentru a contribui
inclusiv la creșterea calității vieții). Acest aspect se reflectă atât din analiza structurii
unităților de alimentație – restaurantele clasice se regăsesc într-o pondere scăzută
raportată la numărul total de unități, în timp ce în Brașov, Sibiu și Sighișoara acestea
au o pondere mai mare – cât și din faptul că vara, de obicei, o parte dintre acestea sunt
închise sau în se află renovare. De asemenea, majoritatea unităților nu prezintă
clienților meniuri în cel puțin o limbă de circulație internațională sau în limbile
minorităților etnice;
 locații centrale din care turiștii să poată achiziționa suveniruri (obiecte și produse
locale și tradiționale, nu pseudo-produse);
 marea majoritate a traseelor turistice recomandate/efectuate de către turiști pe raza
municipiului se realizează într-un interval de câteva ore până la maxim o zi;
  traseele turistice care să integreze diferite tipuri de activități (de exemplu: vizitarea
unor obiective turistice cu realizarea unor activități în aer liber sau cele legate de
gastronomia locală) sunt foarte slab valorificate;
 calendarul complet al evenimentelor care nu este publicat din timp și nu permite
crearea și promovarea unor pachete turistice corelate cu acestea, deși principalele
evenimente derulate în oraș sunt prezentate pe site-ul de promovare al municipiului –
www.visitcluj.ro;
 activitățile de agrement cu accentuarea identității locale precum și permanentizarea
acestora și a celor de animație turistică atât în localuri cât și în locațiile publice
exterioare sunt slab conturate (muzică, dansuri tradiționale etc.);
 mesajul identitar din punct de vedere turistic care să fie transmis unitar (și procedural)
de către toți cei pe care turismul îi implică în Cluj-Napoca (localnici, angajați în
turism sau în domenii conexe, instituții, societăți comerciale etc.);
 creativitate și continuitate scăzută din perspectiva promovării municipiului ca
destinație turistică – prezența la târguri turistice internaționale și în ghidurile turistice
recunoscute la nivel internațional;
 nivel redus de implicare participativă a comunității în cunoașterea, conștientizarea și
promovarea unitară a identității turistice a orașului;
 urmărirea implementării proiectelor care vizează turismul în municipiu este aproape
inexistentă;

OPORTUNITĂȚI

 spiritul și identitatea locală pot fi valorificate prin activități de agrement și animație

turistică (atât în spații interioare cât și exterioare);
 asocierea Cluj – Transilvania;
 Cluj-Napoca se poziționează ca un oraș valoros din punctul de vedere al tradiției
urbanității (roman – medieval – baroc – interbelic – comunist – actual);
 valorificarea caracterului multicultural și multietnic;
 diversitatea confesională (ortodoxism, romano-catolicism, greco-catolicism,
protestantism etc.);
 tradiția parcursului istoric și a istoriei urbane a orașului;
 istoria punctuală și evenimențială;
 în anul 2015, Cluj-Napoca va fi Capitala Europeană a Tineretului și prin acest
eveniment se pot implementa, sprijini și permanentiza anumite proiecte cu impact
major asupra turismului local;
 municipiul beneficiază de o expunere și promovare puternică din partea diverselor
organizații și instituții de cultură, fiind oraș candidat la titlul de Capitală Culturală
Europeană;
 creșterea turismului intern (turiștii conaționali) în Cluj-Napoca și zona metropolitană;
 Cluj-Napoca poate deveni o destinație de evenimente (festivaluri, congrese,
conferințe, evenimente culturale reprezentative) având în vedere evoluția pozitivă a
evenimentelor organizate în ultimii ani în oraș;
 poziționarea geografică ce permite realizarea de trasee și itinerarii turistice de tip stea,
cu punct central în Cluj-Napoca;
 direcțiile de finanțare din diverse surse, pentru restaurarea patrimoniului material;
 serviciile de poliție turistică existente în destinațiile europene care poziționează
prioritar turismul ca activitate economică generatoare de venituri și îl protejează,
reprezintă o bună practică ce poate fi implementată și în Cluj Napoca;
 valorificarea legendelor orașului (unele dintre ele nefiind cunoscute nici de către
localnici) și a valorilor imateriale ale orașului: oraș roman, medieval, modern;
 recunoașterea la nivel internațional a sectorului medical din Cluj-Napoca poate
asigura premisele dezvoltării turismului medical în condițiile în care cetățenii Uniunii
Europene au posibilitatea decontării cheltuielile medicale realizate într-o altă țară
decât cea de origine, potrivit legislațiilor naționale în țările de origine ale acestora;
 gastronomia locală poate reprezenta un element de identitate din punct de vedere
turistic pentru Cluj-Napoca. Preparate precum varza a la Cluj, lucscos-ul, vargabeles,
platourile reci din care nu lipsește slăninuța afumată, brânza și ceapa pot reprezenta
elemente de referință pentru orice turist care ne vizitează orașul;
 asociațiile care promovează gastronomia locală și consumul produselor ecologice;
 viața de noapte din Cluj-Napoca este percepută atât de către oamenii de afaceri cât și
de către locuitorii municipiului ca reprezentând un atu care ar putea fi valorificat și
din punct de vedere turistic. Statutul de centru universitar oferă municipiului
atmosfera unui oraș tânăr, dinamic, cult în care, pe lângă oportunitățile de muncă și
afaceri, se poate oricând petrece într-un mod agreabil timpul liber.
  Asociația Meșterilor Populari Clujeni, care reunește peste 180 de meșteri, producători
și păstrători de tradiții în realizarea produselor tradiționale – produsele realizate de
către aceștia putând reprezenta suveniruri pentru turiști (produse autentice),
contribuind la promovarea municipiul ca destinație turistică;
 turismul activ: turism ecvestru, cicloturism, drumeție, escaladă și alergare montană,
activități disponibile în diverse forme de organizare;
 serviciile profesionale de ghidaj turistic;
 dezvoltarea infrastructurii Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj va permite
aterizarea unor avioane cu o capacitate mai mare, crescând atât importanța
municipiului Cluj-Napoca ca destinație turistică și de afaceri cât și fluxul de persoane;
 dezvoltarea mijloacelor TIC permite îmbunătățirea gradului de informare a
vizitatorilor asupra oportunităților turistice pe care municipiul le oferă. Este fezabilă
dezvoltarea unor aplicații de realitate augmentată, a unor ghiduri turistice audio sau a
unor platforme informatice care să încorporeze întreaga ofertă turistică;
 oferirea unor funcții alternative spațiilor existente din oraș (cinematografe, teatre, alte
clădiri);

AMENINȚĂRI
 colaborare redusă între actorii implicați în activitatea turistică, precum și între aceștia
și instituțiile publice (identificate adesea cu Centrul de Informare Turistică);
 aglomerarea unui număr mare de evenimente într-un interval relativ scurt de timp
poate contribui atât la o reușită mai puțin satisfăcătoare a acestora, precum și la
scăderea gradului de satisfacție al participanților;
 clujenii nu își cunosc orașul din punct de vedere turistic;
 proliferarea percepției că municipiul Cluj-Napoca este doar o „poartă de intrare” în
România sau Transilvania, o destinație de tranzit și nu un oraș cu un potențial turistic
bogat, care merită descoperit;
 dezvoltarea urbană și periurbană a orașului îl poate transforma într-un oraș pavat,
betonat, reducând considerabil dimensiunea spațiilor verzi;
 indicatorii statistici pentru turism care lipsesc, precum și un sistem de urmărire a
activității turistice, pe baza cărora să se evidențieze impactul acesteia în municipiu;
 aglomerație, zgomot în „inima orașului” (km 0 – punctul de referință al orașului din
punct de vedere turistic și nu punctul de intrare în oraș);
  pregătirea de specialitate preuniversitară și universitară pentru turism nu este orientată
spre dezvoltarea de competențe și spre operaționalizarea acestora în cel mai scurt timp
posibil.

11. Soluții de valorificare a potențialului turistic

Directia, solutia de Zona vizata Responsabili Surse de finantare

dezvoltare
- refacerea marcajelor traseele montane Primăria locală, Subventii, fonduri
rutiere Salvamont, ONG externe
nerambursabile
-amenajarea unei Stațiunea Muntele Consiliul Local și Programe de tip regio,
partii de ski Băișorii Sponsori sau Primăria surse împrumutate

-înființarea unui Orașul Cluj-Napoca Primaria Locală, Subvenții, Bugetul

oficiu de turism Autorități Locale local al Primăriei
-amenajarea unui Zona Colina Parteneriate publice Fonduri
parc de agreement sau private nerambursabile
-amenajarea zonei Zona Cetățuia Primăria sau Bugetul local al
Cetățuia Autoritățile Locale Primăriei,
(Consiliul Județean, Sponsorizări
Investitori, Agenți
economici privați)

-dezvoltarea Grădinii Comuna Arieseni ONG în parteneriat Fonduri

Botanice cu primăria locală nerambursabile
-dezvoltarea Comuna Cojocna, Primăria locală, Primăria Comunei
stațiunilor balneo- Băile Someșeni investitori Cojocna, fonduri
climaterice externe
nerambursabile
-deschiderea unui Stațiunea Munții Antreprenor în Subvenții, fonduri
centru de echitație Băișorii parteneriat cu europene
Primăria Locală
-reabilitarea clădirilor Orașul Cluj-Napoca Primăria sau Bugetul local al
în paragină (Centrul Autoritățile Locale Primăriei,
Istoric – Cluj- (Consiliul Județean, Sponsorizări
Napoca) Investitori, Agenți
economici privați)